Analiza gestionară

tema ,, Analiza consumurilor directe in costul productiеi”

Analiza consumurilor directe in costul productiеi
Conform prevederilor SNC, în costul producției se includ urmatoarele consumuri
directe:
- de materiale
- privind retribuirea muncii
- privind contribuțiile la asiguririle sociale.
În practica analitică aceste condurmuri pot fi examinate în două compartimente:
1. Analiza consumurilor directe de materiale
2. Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii

Analiza consumurilor directe de materiale

Procesel de analiză prevede trei etape consecutive de examinare a consumurilor
respective, ținând cont de necesitățile analitice.
Astfel, la prima etapă a analizei se examinează componența consumurilor directed e
materiale în costul producției şi tendința modificării acestora în dinamică
s a u comparativ cu nivelul programat, recalculat la volumul producției fabricate
efectiv în perioada de gestiune.
Pentru aceasta se utilizează tabelul analitic 1.1. Concomitent, în baza
datelor din acest tabel, pe fiecare element în parte al consumurilor directe de materiale, se
calculează şi se apreciază:
-abaterea absolute (ca diferența dintre consumurile efective pe fiecare element deconsum în
parte şi cele de bază, recalculate la volumul producției fabricate obținut în  perioada
de gestiune)
- abaterea relativă (c a r a p o r t u l d i n t r e a b a t e r e a a b s o l u t ă p e f i e c a r e e l e m e n t
d e consum şi valoarea de bază recalculate)
- cota-parte a fiecărui element de consum respectiv în modificarea totală a
costului   producţiei (ca raportul dintre abaterea absolută pe fiecare element de consum şi
costul  producției de bază, recalculat la volumul producției fabricate 
obținut în perioada de gestiune).
 Tabelul 1.1. Aprecierea generală a consumurilor directe de materiale în costul producției

Indicatori Anul de gestiune Cota-parte în

modificarea
Consumuri Consumuri Abaterea Abaterea
totală a
de bază efective absolută relativă (+,-),
costului
recalculate la (+,-) %
producției
volumul (+,-), %
producției
fabricate
efectiv
A 1 2 3=2-1 4=3/1x100 5=3/5.1x100
1. Materii prime și 14338,0 14870,6 +532,6 +3,71 +1,75
materiale

2. Combustibili și 4614,5 4786,0 +171,5 +3,72 +0,56

energie
consumate în
scopuri
tehnologice
3. Alte consumuri 2280,0 2366,0 +86,0 +3,77 +0,28
directe de
materiale

4. Total 21232,5 22022,6 +790,1 +3,72 +2,59

consumuri de
materiale în
costul
producției
5. Costul 30550,0 31683,6 +1133,6 +3,71 X
producției

 
Din tabelul 1.1 rezultă că la întreprinderea analizată în anul de gestiune consumurile
directe de materiale au sporit comparativ cu nivelul de bază- recalculat în total cu
790,1 mii lei (22022,6 – 21232,5), ceea ce a contribuit la majorarea costului producției cu
2,59% [(790,1 : 30550,0) x 100].

Examinând componența acestor consumuri pe fiecare element în parte, vom
observa că această abatere a fost determinată de influența negativă a supra-consumurilor de
materii prime şi materiale cu 532,6 mii lei, la combustibil şi energie consumate în scopuri
tehnologice cu 171,5 mii lei şi la alte consumuri directe de materiale cu 86,0 mii lei. Cota-parte a
acestor modificări pe fiecare element
în parte în majorarea totală a costului producției a atins respectiv nivelul de 1,75; 0,56 și
0,28 puncte procentuale.
 
Pentru a evita cauzele care au provocat modificările menţionate mai
s u s ş i a determina efortul propriu al colectivului de muncă în acest proces, vom examina etapa
adoua a analizei, care se bazează pe calculul şi aprecierea influenței asupra modificării
consumurilor directe de materiale în costul producției a următorilor trei factori:

1.  modificarea  volumului producţiei fabricate, lucrărilor  efecutate şi 

serviciilor   prestate(a b a t e r e a   r e l a t i v ă   a   v o l u m u l u i
p r o d u c ț i e i   f a b r i c a t e   s e   î n m u l ț e ş t e   c u consumurile directe de
materiale pe fiecare element în parte din perioada de bază:

∆ CM (f 1)=∆%VPF × CM 0

Orice abatere sub influenţa acestui factor este justificată, deoarece 
e s t e   l e g a t ă   d e modificarea volumului activităţii de bază;
2. modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate și
serviciilor prestate (se detrmină ca diferența disntre consumurile respective recalculate și
cele din perioada de bază minus mărimea influenței factorului 1):

∆ CM (f 2)=[ ( CM rec . −CM 0 ) −∆ CM (f 1) ]

 Reducerea consumurilor directe de materiale sub influența acestui factor se apreciează

pozitiv, dar numai în condițiile când întreprinderea analizată și-a îndeplinit obligațiunile
contractuale prinvind producția finită, lucrările executate și serviciile prestate.
Concomitent, majorarea consumurilor directe de materiale sub influența acestui factor se
apreciează negativ;
3. modificarea nivelului de consum pe unitate de produa (lucrări și servicii)(se determină
ca diferența dintre consumurile directe de materiale efective și cele recalculate):

∆ CM (f 3)=CM ef −CM rec .

De regulă, majorarea consumurilor directe de materiale sub influența acestui factor se
apreciează negativ și, invers, reducerea lor se apreciează pozitiv, deoarece după conținut reflectă
efortul propriu al colectivului de muncă în diminuarea consumurilor dorecte de materiale în
costul producției.
Calculul și aprecierea influenței factorilor menționați mai sus se efectuează în urmatorul
tabel analitic (tab. 1.2):
 Tab. 1.2: Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor directe de materiale în
constul producției

Indicatori Anul de gestiune Abatere Inclusiv sub influența modificării

a
Programa Recalcula Efectiv absolută Volumul Structurii și Nivelulu
t t (+,-) producție sortimentulu i de
i i producției consum
fabricate fabricate pe
unitate
de
produs
A 1 2 3 4=3-1 5 6 7
1. Materii 14065,0 14338,0 14870,6 +805,6 +523,2 -250,2 +532,6
prime și
materiale

2. Combustibil 5382,0 4614,5 4786,0 -596,0 +200,2 -967,7 +171,5

i și energie
consumate
în scopuri
tehnologice
3. Alte 3059,4 2280,0 2366,0 -693,4 +113,8 -893,2 +86,0
consumuri
directe de
materiale

4. Total 22506,4 21232,5 22022,6 -483,8 +837,2 -2111,1 +790,1

consumuri
de materiale
în costul
producției
5. VPF 35160,0 x 36467,0 x x x x
(lucrărilor și
103,72
serviciilor)
%
 În baza datelor din tabelul 1.2 se poate contată că la întreprinderea analizăta
consumurile directe de materiale în costul producției s-au redus în total, comparativ cu nivelul
programat, cu 483,8 mii lei (22011,6-22506,4).
Examinând situația pe fiecare element de consumuri în parte, vom observa că reducerea
totală a fost determinată numai de elementele 2 ,,Combustibil și energie consumate în scopuri
tehnologice” și 3 ,,Alte consumuri directe de materiale”, constituind respectiv 596,0 și 693,4 mii
lei.
Concomitent, la elementul 1 ,,Materii prime și materiale” au fost admise
supraconsumuri în valoare de 805,6 mii lei.
Pentru a aprecia mai obiectiv toate modificările survenite în componența consumurilor
directe de materiale, vom apela la rezultatele analizei factoriale. Astfel, sub influența modificării
volumului producției fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate consumurile directe
de materiale s-au majorat în total cu 837,2 mii lei, inclusiv:

( +3 б 72 ) ×14065 б 0
- Materii prime și materiale – cu 523,2 mii lei [ 100
; ]
- Combustibil și energie consumate în scopuri tehnologice – cu 200,2 mii lei:
( +3,72 ) ×5382,0
[ 100 ]
;

( +3,72 ) ×3059,4
- Alte consumuri directe de materiale – cu 113,8 mii lei [ 100 ].

Toate supraconsumurile sub influența acestei factor sunt justificate, deoarece VPF,
lucrările executate și serviciilor prestate s-a majorat comparativ cu nivelul programat cu 3,72%.
Sub influența modificări structurii și sortimentului producției fabricate, lucrărilor
executate și serviciilor prestate consumurile directe de materiale s-au redus în total cu 2111,1
mii lei, inclusiv:
- Materii prime și materiale – cu 250,2 mii lei [(14338,0 – 14065,0) – 523,2];
- Combustibil și energie consumate în scopuri tehnologice – 967,7 mii lei
[(4614,5 – 5382,0) – 200,2];
- Alte consumuri directe de materiale – cu 893,2 mii lei [(2280,0 – 3059,4) – 113,8].

Reducerea consumurilor respective sub influența acestui factor se apreciează pozitiv în

activitatea întreprinderii analizate, însă numai cu condiția că toate obligațiunile contractuale în
perioada de gestiune au fost respectate integral.
Sub influența modificării nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări și servicii
consumurile directe de materiale s-au majorat în total cu 790,1 mii lei, inclusiv:
- Materii prime și materiale – cu 532,6 mii lei (14870,0 – 14338,0);
- Combustibil și energie consumate în scopuri tehnologice – cu 171,5 mii lei
(4786,0 – 4614,5);
 - Alte consumuri directe de materiale – cu 86,0 mii lei (2366,0 – 2280,0).

Majorarea consumurilor sub influența acestui factor se apreciează negativ.

Totalizînd cele expuse mai sus, putem deduce că întreprinderea analizată dispune de
rezerve interne de reducere a consumurilor directe de materiale pe viitor pe fiecare element de
consum în parte, în baza respectării normelor de consum pe unitate de produs, lucrări și servicii
la nivelul programat.
Însă, pentru a evita în mod justigicat mărimea acestor rezerve, în practica analitică apare
necesitatea examinării consumurilor directe de materiale nu numai în linii generale, ci și în baza
calculațiilor individuale pe produse fabricate. La această etapă a analizei accentul principal se
pune pe examinarea calculațiilor individuale pentru produsele la care pe parcursul perioadei de
gestiune au fost admise supraconsumuri esențiale sau cre ocupă un loc semnificativ în activitatea
întreprinderii.
De regulă, pe parcursul analizei apare necesitatea calcului și aprecierii următorilor doi
factori:
a) Modificarea normei de consum în unități naturale pe fiecare material utilizat în parte;
b) Modificarea prețului unitar de procurare a materiilor prime și materialelor utilizate la
fabricarea produsului concret.

Calculul acestor doi factori privind modificarea consumurilor directe de materiale în

costul unui produs se efectuează prin metoda recalculării, utilizînd tabelul 1.3. Este de menționat
că pe parcursul aprecierii influenței fiecărui factor în parte este necesar de ținut cont de faptul că
numai influența factorului 1 depinde de activitatea întreprinderii, astfel, orice abatere care
cauzează reducerea consumurilor directe de materiale sub influența acestui fcator se apreciează
pozitiv, și, invers, admiterea suprasonsumurilor se apreciează negativ. În ce privește influența
factorului 2, ea este determinată de piața de desfacere și în cele mai dese cazuri nu depinde de
întreprinderea analizată. În acest context, orice abatere sub influența acestui factor asupra
modificării consumurilor directe de materiale în costul unui produs concret poate fi neglijată.
 Tab 1.3: Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor directe de materiale în
costul produsului ,,D”
Denumirea Cantitatea Prețul unitar al Suma totală a consumurilor Abaterea Inclusiv sub
materialelor materialelor materialelor directe de materiale, lei absolută influența
consumate în consumate, lei (+,-), lei modiicării
unități naturale

programat efectiv programa efectiv programa recalculat Efectiv Normei Prețul

t t de unitar
consum

A 1 2 3 4 5=1x3 6=2x3 7=2x4 8=7-5 9=6-5 10=7-6

1. Materialul 3,75 3,70 90,0 94,0 337,5 333,0 347,8 +10,3 -4,5 +14,8
,,A”, m2

2. Materialul 2,80 2,90 23,0 22,0 64,4 66,7 63,8 -0,6 +2,3 -2,9
,,B”, m2

Total x x x X 401,9 399,7 411,6 +9,7 -2.2 +11,9

Din tabelul 1.3 rezultă că la întreprinderea analizată consumurile directe de materiale în

costul produsului ,,D” s-au majoat față de nivelul programat în total cu 9,7 lei (411,6 – 401,9).
Acestă abatere a fost detrminată de influența negativă a factorului 2 ( modificarea prețului unitar
la materialele consumate) care a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 11,9 lei
(411,6 – 399,7). Concomitent, sub influența pozitivă a fatorului 1 (mdificarea normei de consum
pe uniatate de produs) indicatorul rezultativ s-a redus cu 2,2 lei (399,7 – 401,9).
Examinînd situația dată pe fiecare material consumat în parte, observăm că ma
materialul ,,A” s-a înregistrat în total un supraconsum egal cu 10,3 lei pe unitate de produs, iar
la materialul ,,B”- o economisire totală de 0,6 lei.
Cu toate acestea, dacă apelăm la rezultatele analizei factoriale putem constata că în
urma reducerii normei de consum la materialul ,,A” suma totală a consumurilor directe de
materiale în costul prodului ,,D” s-a redus cu 4,5 lei, iar la materialul ,,B” situația este inversă –
nerespectarea normei de consum a contribuit la majorarea acestora cu 2,3 lei.
Dacă vom lua în considerație faptul că acesta este singurul factor care depinde de efortul
propriu aal colectivului de muncă, putem deduce că întreprinderea analizată dispune de rezerve
interne de reducere a consumurilor directe de materiale în costul produsului ,,D” pe viitor în baza
respectării normei de consum la materialul ,,B” la nivelul programat.
În acest context este necesar a evidenția cauzele care au provocat nerespectarea normei
respective în anul de gestiune pentru a le exclude din activitatea întreprinderii analizate pe viitor.