Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs de Limba Greaca PDF
Curs de Limba Greaca PDF
CURSUL 1
SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI
Introducere
Limba greaca scrisa exista deja in sec 13 iH. Provine din familia lingvistica indo-
europeana.
Este limba lui Homer din poeziile epice „Iliada” si „Odiseia”. Greaca claisca isi cunoaste
perioada de apogeu intre sec. 8 si 6 iH. Este foarte dezvoltata atat gramatical cat is lexic,
dar si din punct de vedere al puterii ei literar-expresive. Forta ei picturala este
recunsocuta.
Dialecte:
1.2. Doric: este limba Spartei, Italiei de sud, a Corintului si Rodosului. Dialectul
doric este folosit de Pindar (cel mai renumit poet liric al periadei clasice) si
Teocrit (poet al periadei incipiente greco-elenistice).
1.3. Eolian-Aiol: vorbit in insula Lesbos si in Tesalia. Este limba lui Sappho si
Anacreon.
1
2. Limba greaca a periadei eleniste
Deja din sec 5 iH dialectul atic devine prepoderent, castiga suprematia prin comertul
putenic al Atenei cu toate provinciile grecesti. Devine generalizata si uzitata in toate
teritoriile grecesti. De aici provine numele de ‚limba comuna’- atica, sau limba koine atic.
Concomitent cu aceasta expansiune limba koine atic trece printr-o simplificare
progresiva.
2
CURSUL 2
ALFABETUL, SEMNE DE PUNCTUATIE
SI ALTE SEMNE SPECIFICE
1. Alfabetul: are 24 de litere sau foneme, si deci este o scriere fonetica cu asemanari
intre acestea si literele din alfabetul latin. Ambele alfebete provin din cel fenician.
Interesant ca si alfabetul ebraic s-a dezvoltat din cel fenician. In toate scrierile
antice, la origine, se gaseste scrierea cu majuscule. Manuscrisele NT au o
categorie aparte numite MSS majsulcare. Din sec. 10 dH a aparut o alta forma de
scriere, numita cursiva sau minusculara, a NT. Azi se foloseste scrierea cursiva,
cu minuscule. Doar numele/substantivele proprii, prima litera a paragrafelor si
citarile incep cu litere mari sau majuscule. Pentru inceputul unei propozitii in
interiorul paragrafului nu se folosesc litere majuscule. Cu toate acestea studentul
trebuie sa cunoasca foarte bine atat literele majuscule cat si cele mici din alfabetul
grecesc.
3
16. Pi Π π p
17. Rho Ρ ρ r
‚s18. Sigma Σ σ, ς s ς = finalis
19. Tau Τ τ t
20. Üpsilon Υ υ u/y u sau ü
21. Fi/Phi Φ φ/ ϕ ph
22. Chi Χ χ ch
23. Psi Ψ ψ Ps
24. Omega Ω ω/ ϖ o lung
3. Observatii
3.1. Anumite consonante asezate dupa γ cum ar fi γ , κ , χ − in forma de
γ γ, γ κ, γ χ − fac ca γ sa fie pronuntata ‚n’, ca in
α ;γ γ ε λ ο ς , ’angelos’.
3.2. ζ se pronunta ‚z’ daca este la inceputul cuvantului si ‚dz’ daca este in interiorul
unui cuvant: ζ η τ ε ,ω, σ ω ,ζ ω .
3.3. Se cunosc doua forme in scris ale literei ‚s’: σ si ς acesta din urma fiind
sigma finalis, adica forma in care se scrie cand se afla la sfarsitul cuvantului.
3.4. se scrie ‚u’ in transliterare latina doar cand se afla intr-un diftong:
ε υ vα γ γ ε ,λ ι ο ν , euangelion.
4. Vocale si diftongi
4.1. Vocale: se cunosc 7 vocale: α, ε , η , ι , ο , υ , ω .
4.1.1. Scurte: ε , ο
4.1.2. Lungi: η, ω
4.1.3. Semivocale: uneori functioneaza ca scurte alteori ca lungi: α, ι , υ
4
5. Consoane: se categorizeaza dupa modul, gradul si locul formarii sunetelor
5.1. Locul formarii:
5.1.1. Labiale: β , π , φ
5.1.2. Dentale: δ , τ , ϑ
5.1.3. Guturale: γ , κ , χ
5
7.3. Substantivele in cazul dativ si verbele contrase au i.s. Exemple: lo,gw|, avrch/|
7.4. Se scrie sub ultima litera
7.5. In transliterare se pune in paranteza dupa cuvantul astfel transliterat
8. Semne diacritice
8.1. Apostrof: (’) indica omiterea unei vocale finale dupa care urmeaza un alt cuvant
care incepe cu o vocala sau un diftong:
8.2. Trema (diaresis): (ü) doua puncte deasupra unei vocale. Acestea indica nevoia
pronuntarii distincte si separate a doua vocale alaturate dar care nu constitue un
diftong.
8.3. Coronis (’), un apostrof care are functia sa indice combinarea a doua cuvinte intr-
unul singur cu pierderea unei sau a mai multe litere/vocale intermediare:
κ α vγ ω , = κ α ι , + ε vγ ω ,; ca in engleza I’m, we’re.
9. Accentele in greaca sunt de 3 feluri si se pun pe una din ultimele trei silabe ale
unui cuvant:
9.1. Ascutit (acut): /
9.2. Grav: \
9.3. Circumflex: ~
6
11.1. Accentul poat fi pe una dintre ultimele trei silabe ale unui cuvant: pe ultima,
penultima sau pe antepenultima.
11.2. Accent ascutit /acut/ poate sta pe oricare dintre ultimele trei silabe. Pe ultima
silaba poate sta daca nu-i urmeaza un cuvant cu accent propriu. Deci avem accent
ascutit pe ultima silaba a unui cuvant daca cuvantul respective este ultimul in
propozitie, sau daca ii urmeaz un punct, virgula, semn de intrebare, sau doua punte.
- Accent ascutit poate sta pe penultima silaba daca ultima silaba este lunga si
neaccentuata. π ο λ ι ,τ η ς
- El poate sta pe antepenultima daca ultima silaba este scurta, indiferent daca
penultima este scurta sau lunga. α ;ν ϑ ρ ϖ π ο ς , α vν ϑ ρ ϖ ,π ι ν ο ς
11.3. Accent grav poate sta doar pe ultima silaba, si anume in cazul in care urmeaza
un alt cuvant cu accent propriu dupa cuvantul cu accent grav.
ο ` α vρ χ ι ε ρ ε υ .ς κ α ι . avpo,stoloj
11.4. Accent circumflex poate sta doar pe ultima sau penultima silaba daca acestea
sunt silabe lungi. Pe ultima, daca silaba este lunga: α vγ α π ω /, κ α λ ω /ς . Pe
penultima, daca silaba este lunga si cu conditia ca ultima silaba sa fie scurta:
δ ω /ρ ο ν , κ λ η /σ ι ς .
Cuvintele enclitice – cuvinte care ‚se lipesc’ de cuvantul precedent – isi pierd
accentul, care se muta pe cuvantul precedent: τ ο . ο ;ν ο µ α , σ ο υ .
11.5. Observatie
In cazul verbelor, accentul tinde sa se plaseze atat de departe de ultima silaba cat ii
permit regulile de accentuare de mai sus. Exceptie fiind unele forme ale verbelor la
aorist 2.
12. Exercitii
12.1. Memorizati alfabetul
12.2. Transliterati din scrierea latina in greaca si invers textul de pe foaia de exercitiu
sau primele zece versete din Ioan 1.
12.3. Citire cu glas tare: Ioan 1
7
12.4. Vocabular: fiecare lectie va avea un numar oarecare de cuvinte. Ele trebuie
memorizate pentru ocazia urmatoare
8
CURSUL 3
CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR,
INDICATIV, ACTIV
Sg. Pl.
1. λ υ ,ω de λ υ ,ο µ ε ν d
zleg ezlegam
2. λ υ ,ε ι ς λ υ ,ε τ ε
dezlegi dezlegati
3. λ υ ,ε ι d λ υ ,ο υ σ ι ( ν ) de
ezleaga zleaga
Sg. Pl.
1. -ω -(ο )µ ε ν
2. -ε ι ς -( ε ) τ ε
3. -ε ι -ο υ σ ι ( ν )
1.2. Vocalele de legatura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaza sensul cuvantului si deci vom
invata impreuna cu terminatiile respective, desi trebuie sa fim constienti ca ele nu
fac parte din terminatia insasi. Vocala de legatura este intodeauna ο ( omicron)
cand terminatia incepe in µ, ν . In rest avem ε ca vocala de legatura.
9
1.3. Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cand totusi se
aseaza, este un caz de accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci
cand exegetam textul. vΕ γ ω . λ υ ,ω.
1.4. Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp ‚continuu’, adica actiunea
verbului este fie liniara ___________ fie repetativa ....................................
2. Verbe -ε ω , − α ω , − ο ω . Sunt subcatergorii ale verbelor -ω.
10
α + Ε ( ε, η) = α
α + orice combinatie fonetica ce contine iota = α | ( cu iota subscriptum)
Sg. Pl.
1. λ υ + σ + ω = λ λυ + σ + ο µ ε ν = λ
υ ,σ ω υ ,σ ο µ ε ν
2. λ υ + σ + ε ι ς λυ + σ + ε τ ε = λ υ
= λ υ ,σ ε ι ς ,σ ε τ ε
3.λ υ + σ + ε ι = λυ + σ + ο υ σ ι ν =
λ υ ,σ ε ι λ υ ,σ ο υ σ ι ( ν )
11
1.1. Daca radacina verbului se termina cu una din consoanele urmatoare, din cauza
‚sigmei’ timpului viitor si aceste consoane se produc urmatoarele modificari ale formei
viitorului verbelor respective:
1.1.1. Guturale: κ , γ , χ + σ = ξ ; ε ;χ ω = ε χ + σ = ε [ξ ω ’a
avea’, ‚voi avea’
1.1.2. Labiale:
β, π , φ + σ = ψ ; β λ ε ,π ω = β λ ε π + σ = β λ ε ,ψ ω ’a vedea’,
‚voi vedea’
1.1.3. Dentale:
δ, ϑ , τ + σ = σ ; π ε ι ,ϑ ω = π ε ι ϑ + σ = π ε ι ,σ ω ’a
convinge’, ‚voi convinge’
12
1.3.3. Exprima adevaruri general acceptate, si se numeste viitorul gnomic (h`
γ ν ω ,µ η ’minte’, ‚ratiune’, ‚sediul judecati’, ‚sugestie’, ‚sfat’, ‚maxima’).
1. Observatie: este foarte important sa se puna accentul circumflex pe pers. a 2-a sg.
avand in vedere ca acelasi cuvant fara accent inseamna cu totul altceva, si anume
ε ι v = ’daca’.
Ι V. Adverbe de negatie
1. ο υ v = ’nu’,
1.1. se utilizeaza doar cu verbe la modul indicativ;
1.2. precede cuvantul pe care il defineste: ο υ v λ υ ,ω
1.3. daca cuvantul care ii urmeaza incepe cu o vocala atunci ο υ v se schimba in
ο υ vκ , ca in cazul negatiei ο υ vκ α vκ ο υ ,ω;
1.4. inainte de un spirit aspru, ο υ v se schimba in ο υ vχ ca in
ο υ vχ ε `τ ο ι µ α ,ζ ω ’nu pregatesc’
2. µ η , = ’nu’
2.1. se utilizeaza cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ.
13
1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmatoarele sapte elemente ale unei
analize gramaticale: verb, timp, mod, diateza, persoana, numar, forma de vocabular.
1.1. Exemplu: λ υ ,ο µ ε ν : verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la
λ υ ,ω ( sa se foloseasca prescurtarile elementelor analitice dupa cum urmeaza: prez.,
ind., act., pers. 1, pl., de la λ υ ,ω .
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
3. Traducere in greaca
VII. Vocabular
α ;γ ω = conduc α ι vτ ε ,ω = ce α vκ ο υ ,ω βλα σ φ η µ ε ,
r, intreb = ascult; aud ω = spun o
blasfemie
βα π τ ι ,ζ ω = β α ,λ λ ω = aru β λ ε ,π ω = γ ρ α ,φ ω = scr
botez nc vad; privesc iu
γινω ,σ κ ω = διδα ,σ κ ω = δ ο ξ α ,ζ ω ε `τ ο ι µ α ,ζ
cunosc invati/predau = laud, glorific, ω = pregatesc
slavesc
ε vγ ε ι ,ρ ω = r ε vσ ϑ ι ,ω = m ε ;χ ω = am, ε υ `ρ ι ,σ κ ω
idic, inalt ananc posed = gasesc, descoperi
ε υ vλ ο γ ε ,ω ϑερ α π ε υ ,ω ζη τ ε ,ω = ϑ ε ω ρ ε ,ω =
= binecuvintez = vindec caut ma uit, vad, privesc
κ η ρ υ ,σ σ ω = κ ρ ι ,ν ω = jude λ ε ,γ ω = s λ υ ,ω = dezleg,
predic, c pun eliberez
propovaduiesc
λ α µ β α ,ν ω = πε ι ,ϑ ω = con π ε ,µ π ω = µ ε ,ν ω = rama
primesc, iau ving; ma incred, pun trimit n
increderea
14
πισ τ ε υ ,ω = σ ω ,ζ ω = salvez, κ α λ ε ,ω = λα λ ε ,ω = vor
cred mantui chem besc, spun
µα ρ τ υ ρ ε ,ω µε τ α ν ο ε ,ω µισ ε ,ω = π ο ι ε ,ω = fac
= marturisesc, dau = ma pocaiesc urasc ; creez; constituiesc
martuire
τ η ρ ε ,ω = paze φιλ ε ,ω = iube α vγ α π α ,ω α vγ γ ε ,λ λ ω
sc, tin, pastrez sc, sunt dragut; sarut = iubesc = anunt, vestesc,
spun o veste
15
CURSUL 4
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR: DECLINAREA A 2-a
ARTICOLUL HOTARAT
16
N. e;rgon e;rga
G. e;rgou e;rgwn
D. e;rgw| e;rgoij
A. e;rgon e;rga
V. e;rgon e;rga
3.1. In greaca nu exita articol nehotaran. Lipsa articolului hotarat de dinaintea unui
substative inseaman in mod implicit prezenta articului nehotarat, adica la
traducere se pune articolul nehotarat in limba in care se face traducerea. De
exemplu: lo,goj = ‚un cuvant’, ‚cuvant’ la plural ‚niste cuvinte’.
3.2. Din punct de vedere exegetic este important sa notam ca lipsa articolului hotarat
poate sa insemne ca autorul subliniaza calitatea, esenta, sau caracteristica de baza
a entitatii desemnate de substantivul respectiv.
3.3. Substantivele precedate de articol hotarat se numesc cu termenul tehnic arthrous
(de la a;rqron = ‚articol’); iar cele nearticulate se numesc anarthrous.
3.4. Articolul hotarat se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.
17
3.5. Substantivele masculine, feminine si neutre se invata totdeauna impreuna cu
articolul hotarat, la genul respectiv, in cazul N.,singular: aceasta fiind forma de
dictionar al substativelor. Motivul pentru care un substantiv se invata impreuna
cu articolul hotarat este ca articolul hotarat ne ajuta sa identificam genul
substantivului.
3.6. De exemplu: pe baza terminatiei substantivului o`do,j noi am fi tentati sa
spunem ca el este de genul masculin avand in vedere ca terminatia -ο ς este
specifica substatnivelor masculine. Insa faptul ca se cere invatarea lor impreuna
cu articolul hotarat ne ajuta sa stim ca in acest caz avem de a face cu un substativ
feminin al carui articol este h`. Deci se invata impreuna: h` o`do,j.
3.7. Substantivul se declina de regula impreuna cu articolul hotarat, dupa cum
urmaneza: o` lo,goj = cuvantul (masc.) si to. dw/ron = darul, cadoul (neutru)
Sg. M N Pl. M N
N. o` lo,goj to. dw/ron oi` lo,goi ta. dw/ra
G. tou/ lo,gou tou/ tw/n lo,gwn tw/n
dw,rou dw,rwn
D. tw/| lo,gw| tw/| toi/j lo,goij toi/j dw,roij
dw,rw|
A. to.n lo,gon to. tou.j lo,gouj ta. dw/ra
dw/ron
18
4.1. In greaca terminatiile cazurilor substantivelor determina intelesul unei
propozitii si nu ordinea sau topica cuvintelor in propozitie.
4.2. Exemple:
- avnqrw,poi ble,pousin avgge,louj ‚Niste oameni vad (niste) ingeri’.
- avgge,louj ble,pousin avnqrw,poi Desi topica subiectului si al
complementului s-a schimbat, traducerea ramane aceeasi.
- oi` avnqrw,poi ble,pousin touj avgge,louj ‚Oamenii vad ingerii’.
4.3. Ordinea cuvintelor in propozitie nu este rigida. In general ordinea este
urmatoarea: predicat-subiect-complement: ble,pei a;nqrwpoj avpo,stolon.
4.4. Daca ordinea de mai sus este schimbata, aceasta se face cu intentia de a
accentua importanta ideii exprimate de primul cuvant: avpo,stolon ble,pei
a;nqrwpoj.
5. Regual generala a acordului in numar dintre subiect si predicat spune ca ele se acorda
in numar.
5.1. Exceptie fiind substantivele neutre care pot prezenta un dezacord in
numar dintre ele si verbul sau predicatul din propozita respectiva: Exp.: ta.
paidi,a eu`ri,skei ta. bi,blia) Copiii gaseste cartile/Biblia. In romana este
incorect sa se faca un asemena dezacord de numar, dar nu si in greaca.
7.1. Genitiv:
19
- Relatia de posesiune sau proprietate: oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou
oi;koj.
- Relatia de originare sau genitiv al sursei: a;gw dou/lon oi;kou.
- Genitiv partitiv, exprima o parte din total: tij tw/n maqhtw/n (Luca 11:1).
- Pozitia gentivului este plasarea lui dupa substantivul pe care il determina: eivmi.
dou/loj Qeou/.
- Daca pozitia este inversata, se face cu intentia accentuarii ideii desemnate de
substantivul in G: eivmi. Qeou/ dou/loj.
7.2. Dativ
- Completment indirect: le,gw tw|/ avdelfw/|
- Dativ locativ: avgrw/| ‚in camp’
- Dativ instrumental: lo,gw| ‚prin cuvant’
- Dativ al avantajului personal: tw|/ law|/ ‚pentru popor/in favoarea poporului’
(Luca 1:68)
- Dativ temporal/temporis: pa,saij tai/j h`me,raij (Luca 1:75)
8. Exercitii
8.1. Vocabular
8.2. Traducere in romana
8.3. Traducere in graca
8.4. Analiza gramaticala
9. Vocabular
wv Oh! o` a;ggeloj inger; mesager
o` lo,goj cuvant[ul] o` [om] pacatos
a`martwlo,j
o` no,moj lege o` avgro,j camp
o` ovfqalmo,j ochi o` a;nemoj vant; briza
o` Israh,l Israel o` a;rtoj paine
o` Farisai/oj fariseu o` avdelfo,j frate
o` Cristo,j Hristos o` dia,boloj Diavolul
o` potamo,j rau o` dou/loj rob, sclav
20
o` om in varsta; o` a;nqrwpoj om, fiinta
presbu,teroj prezbiter umana
o` to,poj loc o` h[lioj soare
o` fi,loj prieten o` Qeo,j Dumnezeu
o` fo,boj frica o` apostol
avpo,stoloj
21
CURSUL 5
SUBSTANTIVELE DE DECLINAREA 1-A
Sg. Pl.
N. h` avlh,qeia ai` avlhqei,ai
G. th/j avlh,qeiaj tw/n avlhqei,wn
D. th|/ avlhqei,a| tai/j avlhqei,aij
A. th.n avlh,qeian ta.j avlh,qeiaj
V. avlh,qeia avlhqei,ai
4.1.1.b. Declinarea 1-a in alfa impur: Substantivele ale caror radacina se termina in
alte foneme/litere decat e, i sau r dupa care urmeaza terminatia –a se numesc a–
impur. Exemple: h` do,xa, h` glw/ssa.
22
Sg. Term. a-impur Pl. Term. a-impur
N. h` glw/ssa -a ai` glw,ssai -ai
G. th/j glw,sshj -hj tw/n glwssw/n -wn
D. th|/ glw,ssh| -h| tai/j glw,ssaij -aij
A. th.n glw,ssan -an ta.j glw,ssaj -aj
V. glw/ssa -a glw,ssai -ai
23
- O exceptie de la regual de mai sus a subst. masculine in –aj este Satana/j care are
aceeasi terminatii la toate cazurile mai putin in cazul G, unde term. este –a.
6. Prepozitii
6.1. Prepozitii care ‚atrag’ un singur caz gramatical; acestea cer totdeauna un caz
anume, fie G, D, sau A:
6.1.2. eivj + A si pro,j + A: exprima apropiere, miscare spre, inspre sau inauntru.
Vezi ilustratiile de mai jos:
6.1.3. evk + G: ‚din’, idea separarii, dar nu este o indepartare ‚de la’ ci ‚din’
ceva/cineva. Vezi ilustratia cu sageata pornind dinauntrul casutei si varful este in
afare ei.
a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/)
24
6.1.4. evvn + D: ‘in’ idea de static, a fi in repaus. Vezi ilustratia cu punctul care ‘sta’
in interiourl casutei.
7. Exercitii
7.1. Vocabular
7.2. Traducere in romana
7.3. Traducere greaca
7.3. Exercitii aditionale: Tipei
8. Vocabular
25
h` zwh, viata (si spirituala), h` fwnh, sunet, voce
existenta
h` yuch, suflare, respiratie, h` fulakh, inchisoare, garda,
viata, suflet, pazitor
individ, sentiment
h` kw,mh sat; regiune h` avdiki,a nedreptate
h` nefalh, nor h` genea, nastere, generatie,
cursul vietii
h` timh, onoare; pret; h` evpaggeli,a fagaduinta,
valoare promisiune
h` meta,noia pocainta h` qu,ra usa
h` parousi,a venire (a 2-a venire h` qusi,a jertfa
a lui Isus); a fi
prezent
h` pe,tra stanca h` crei,a nevoie
h` vIerousalh,m Ierusalim (ebraism) h` ch,ra vaduva
$ta.( h`% Ierusalim o` maqhth,j ucenic
`Ieroso,luma
o` telw,nhj vames o` profh,thj profet
o` u`pokrith,j (om) ipocrit o` stratiw,thj soldat
o` Messi,aj Mesia o` neani,aj tanar;
to. avrgu,rion argint; bani to. musth,rion secret, mister
(revelat)
to. bibli,on(h` sul, carte; (papirus) to. copil
bi,bloj paidi,on( te,kno
n
to. daimo,nion demon to. ploi/on barca, luntre
to. de,ndron pom, copac to. poth,rion ceasca, potir
to. i`ma,tion manta, roba, haina to. pro,baton oaie
(exterioara)
to. mnhmei,on mormant to. pro,swpon faţa
to. shmei/on semn to. sa,bbaton sabat; festival
religios
to. sune,drion sinedriu; adunare,
tribunal
26
CURSUL 6
ADJECTIVE DE DECLINAREA 1-A SI A 2-A
1. Consideratii generale
Sg. M F N
N. avgaqo,j avgaqh, avgaqo,n
G. avgaqou/ avgaqh/j avgaqou/
D. avgaqw/| avgaqh/| avgaqw/|
A. avgaqo,n avgaqh,n avgaqo,n
V. avgaqe, N. N.
Pl. M F N
N. avgaqoi, avgaqai, avgaqa,
G. avgaqw/n avgaqw/n avgaqw/n
D. avgaqoi/j avgaqai/j avgaqoi/j
A. avgaqou,j avgaqa,j avgaqa,
V. N. N. N.
2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele a( e( i
sau r( la F, singular si plural, se face dupa paradigma a–pur, dupa cum urmeaza:
Sg. M F N
N. a[gioj a`gi,a a[gion
G. a`gi,ou a`gi,aj a`gi,ou
D. a`gi,w| a`gi,a| a`gi,w|
A. a[gion a`gi,an a[gion
V. a[gie
27
Pl. M F N
N. a[gioi a[giai a[gia
G. a`gi,wn a`gi,wn a`gi,wn
D. a`gi,oij a`gi,aij a`gi,oij
A. a`gi,ouj a`gi,aj a[gia
V. N. N. N.
Sg. M F identic cu M N
N. avdu,natoj avdu,natoj avdu,naton
G. &ou - ou
D. &w| - w|
A. -on - on
V. -e - N.
3.3. Substantivala: oi` avgaqoi,,( ‚oamenii buni’; ai` avgaqai, ‚femeile bune’;
ta. avgaqa, ‚lucrurile bune’.
28
3.3.1. Functia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin
simpla adaugare a art. hotarat in genul si la numarul respective pentru a
‚substantiviza’ adjectivul. In romana avem, de exemplu, ‚inteleptul’, de la
adjectivul ‚intelept’. o` sofo,j)
4. Exercitii:
4.1. Vocabular
4.2. Traducere in romana
4.3. Traducere in greaca
5. Vocabular
29
di,kaioj( &a drept, just o` baptisth,j Botezatorul
&on
e[teroj( &a &on altul; diferit o` evrga,thj lucrator, muncitor
ivscuro,j( &a, puternic o` krith,j judecator
&o,n
maka,rioj( &a binecuvantat, o` Andrei
&on fericit vAndre,aj( &ou
mikro,j( &a, mic; putin o` vHli,aj( &ou Ilie
&o,n
nekro,j( &a, mort o` vIou,daj( &a Iuda (G. doric)
&o,n
neo,j( &a, &o,n nou ga,r caci; pentru ca
ponhro,j( &a, rau ou=n deoarece; deci
&o,n
de, dar; si a;ra deaceea; asadar,
deci
oude, si nu, nici nu oi` loipoi, ramasita, ceilalti
30
CURSUL 7
1. Consideratii generale:
1.1. Atat timpul imperfect cat si aorist la modul indicativ exprima o actiune in trecut.
De notat: Aoristul, doar la modul indicativ exrpima o actiune in trecut. In
celelalte moduri exprima de regula timpul prezent.
1.2. Indicatorul timpului trecut in greaca este morfemul timpului trecut, denumit
augment care este un prefix atasat la verb. Augmentul este un e&)
1.3. Augmentul se pune doar la modul indicativ imperfect si aorist.
3. Observatii
3.1. Terminatiile la singular pers. 1-a si pl. pers. a 3-a sunt identice; contextul
sintactic ajuta la identificarea persoanei.
3.2. Traducerea imperfectului: verbul la imperfect exprima o actiune liniara sau
repetativa continua in trecut: __________-----------------.
3.3. Imperfectul este fromat din:
3.3.1. Augment
3.3.2. Radacina verbului
3.3.3. Terminatie
5. Observatie:
5.1. Se aplica regulile de contractie deja invatate.
5.2. De asemena, regulile de contractie se aplica si la conjugarea verbelor: –aw si
-ow.
31
5.3. Ca un exercitiu, sa se conjuge verbele: tima,w( plhro,w
Sg. Pl.
1. evtima!on evti,mwn evtimw/men
2. evti,maj evtima/te
3. evti,ma$n% evti,mwn
Sg. Pl.
1. evplh,roun evplhrou/men
2. evplh,rouj evplhrou/te
3. evplh,rou$n% evplh,roun
a→h ai → h| au → hu
e→h ei → h| eu → hu (uneori
neschimbat)
o→w oi → w|
7. Observatii:
1. Aoristul 1 (Unu)
32
Sg. Term. Pl. Term.
1. e;lusa &sa evlu,samen &samen
2. e;lusaj &saj evlu,sate &sate
3. e;luse$n% &se e;lusan &san
1.4. Traducerea sau sensul aoristului: din punc de vedere al actiunii verbului, aroistul
exprima un actio instans, o actiune punctiforma care are loc in trectut, dar al
carei durata instantanee totusi are un predecent: ←
1.5. Faptul ca actiunea verbului, actio verbi, a avut loc in mod sigur este mai
important decat timpul actiunii, in limba greaca. Tempus verbi, timpul verbului,
exprima relatia temporala intre cel care relateaza despre o actiune a subiectului si
actiunea in sine. Deci, timpul trecut, tempus praeteritum, in geaca exprima faptul
ca o actiune a avut loc inainte de timpul cand povestitorul sau scriitorul ne da o
relatare despre ea.
1.6. Actio verbi, actiunea verbului, exprima starea, durata, felul si modul actiunii
savarsite de subiect. Din acest motiv, in limba greaca actiunea verbului este mai
imprtanta decat timpul verbului, un fapt de care trebuie sa tinem cont atunci cand
exegetam un text.
1.7. Aoristul este des utilizat ca timpul povestirii evenimetelor trecute.
1.8.1. Verbele ale caror radacina se termina in consonante guturale, labiale sau
dentale formeaza aor. 1 – asemenea viitorului – in felul urmator:
- guturale: k( g( c ! sa → xa
- labiale: b( p( f ! sa → ya
- dentale: d( q( t ! sa → sa
- Exemple: khru,ssw( e ! radacina verbulului khruk ! sa → evkh,ruxa
- Exercitii: ble,pw( pei,qw( gra,fw( goggu,zw
2. Aoristul 2 (doi)
2.1. Terminatiile aor. 2 sunt identice cu cele ale imperfectului: &on( &ej( &e$n%(
&omen( &ete( &on.
2.2. Are augmentul e( ca si aor. 1 si imperfectul.
2.3. Deosebirea dintre imperfect si aor. 2 se face pe baza radacinii verbului. In cazul
aor. 2 radacina verbului sufera o schimbare usor perceptibila.
2.4. Radacina din care se formeaza imperfectul se numeste radacina timpului prezent.
2.5. Radacina din care se formeaza aor. 2 se numeste radacina verbala.
2.6. Aor. 2 nu are morfemul &sa( specific aor. 1.
2.7. Exemple de radacini ale timpului prezent si radacina verbala:
33
lei,pw( radacina timpului prezent din care se formeaza imperfectul este leip&(
radacina verbala din care se formeaza aor. 2 este lip&.
2.8.2. eu`ri,skw
2.9. Observatii:
Sg.
1. e;gnwn
2. e;gnwj
3. e;gnw
Pl.
1. e;gnwmen
2. e;gnwte
3. e;gnwsan
2.9.2. Radacinile verbului o`ra,w sunt multiple, si are forme separate pentru timpul
prezent, aorist si viitor, dupa cum urmeaza:
34
originala a fost ╒id& (‚a vedea’)( cu litera digamma╒ care se pronunta ‚v’, de
aici ‚video’ in limbile moderne. In NT, terminatiile acestui verb sunt, cu
precadere, de aor. 1.
- radacina viitorului: ovp&
2.9.3. Asemenea cazului de mai sus, verbul le,gw isi formeaza aor. 2 dintr-o
radacina cu totul diferita: ivp&( ei=pon, ei=pa, (ambele sunt la pers. 1-a sing.)
are terminatii si de la aor.1, mai ales in NT.
2.9.4. Verbul a;gw isi formeaza aor. 2 prin reduplicarea silabiei initiale la care se
adauga augmentul. Acesta se numeste dubla augmentare: e ! ag ! ag ! on →
h;gagon (h=gon imperf.).
2.1. Aor. al constatarii: actiunea este vazuta in totalitatea ei, ca in Ioan 2:20, ‚Templul
acesta a fost construita in 46 de ani’.
2.2. Aorist incipient: accentuieaza momentul incipient al actiunii, ca in Rom. 14:9,
‚Hristos a murit si a inviat’. Punctiform al ‚mortii’ si al ‚invireii’.
2.3. Aor. concluziv: priveste actiunea din punctul de vedere al concluziei ei, ca in
Filipeni 4:11, ‚M-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc’.
2.4. Aoristul este folosit foarte des in NT, asadar cand un imperfect este preferat fata
de aorist, atunci este nevoie sa dam cuvenita atentie motivatiei autorului de a
35
folosi un imperfect in loc de aorist. Un exemplu ar fi concludent aici: Gal. 1:13-
14:
2.5. ‚Ati auzit [hvkou,sate, aor. conclusiv] ... cum prigoneam [evdi,wkon,
imperf. habitual] biserica lui Dumnezeu si o devastam [evpo,rqoun, imperf.
tentativ, ‚incercam sa o prapadesc’], si cum avansam [proe,kopton, imperf.
progresiv] in religia iudaista, depasind in zel pe multi din neamul meu.
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
VII. Vocabular
36
avpoqnh,skw mor avnoi,gw deschid
avpolu,w eliberez dida,skw Invati, predau
evkba,llw arunc afara, trimit diw,kw persecut, urmaresc
afara
evndu,w imbrac (ma) klai,w Plang
pa,scw sufar pisteu,w ! D Cred
perisseu,w am din belsug, am profhteu,w profetizez
abundent
cai,rw ma bucur feu,gw fug, dezertez
37
CURSUL 8
I. PREPOZITII
In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica de aceea in toate cele trei
cazuri are acelasi sens. Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale
prepozitiei in combinatie cu cele trei cazuri.
3. Observatii:
3.1. Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi diagrama.
3.2. Alte prepozitii: pro, + G → ‘inainte’ [locativ, temporal, metaforic]; avna, ! A
→ ‘sus’, ‘in sus’, ‘prin’, ‘intre’.
3.3. In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca substantivul pe
care il determina incepe tot cu o vocala. Vocala pierduta va fi inlocuita de un
apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/ → avp’ avdelfou/)
38
3.4. Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca prepozitia care
il precede se termina intr-o dentala sau labiala, iata ce modificare a dentalei sau a
labialei are loc:
- t → q( meq’ o`do,n de la meta,; p → f( avf’ a`marti,aj de la avpo,.
Sg. M F N
N. ou=toj au[th tou/to
G. tou,tou tau,thj tou,tou
D. tou,tw| tau,th| tou,tw|
A. tou/ton tau,thn tou/to
Pl.
N. ou-toi au-tai tau/ta
G. tou,twn tou,twn tou,twn
D. tou,toij tau,taij tou,toij
A. tou,touj tau,taj tau/ta
Sg. M F N
N. evkei/noj evkei,nh evkei/no
G. evkei,nou evkei,nhj evkei,nou
D. evkei,nw| evkei,nh| evkei,nw|
A. evkei/non evkei,nhn evkei/no
Pl.
N. evkei/noi evkei/nai evkei/na
G. evkei,nwn evkei,nwn evkei,nwn
D. evkei,noij evkei,naij evkei,noij
A. evkei,nouj evkei,naj evkei/na
2.1. Observatii:
39
2.1.4. Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.
3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, ‘tot’, ‘intreg’ (de aici: ‘holistic’)
3.1. Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate:
-oj( &h( &on
3.2. Se pune in pozitie predicativa
Sg. M F N
N. o[loj o[lh o[lon
G. o[lou o[lhj o[lou
D. o[lw| o[lh| o[lw|
A. o[lon o[lhn o[lon
Pl.
N. o[loi o[lai o[la
G. o[lwn o[lwn o[lwn
D. o[loij o[laij o[loij
A. o[louj o[laj o[la
4. Exercitii
4.1. Vocabular
4.2. Traducerea in romana
4.3. Tradcerea in greaca
5. Vocabular
40
zw in casatorie (cand e afara, exmatriculez
vorba de femei)
41
CURSUL 9
I. Pronumele personal
Sg. Pl.
N evgw, h`mei/j
G evmou/( mou h`mw/n
D evmoi,( moi h`mi/n
A evme,( me h`ma/j
1.1. Observatii
Sg. Pl.
N su, u`mei/j
G sou/ u`mw/n
D soi, u`mi/n
A se, u`ma/j
V su, u`mei/j
2.1. Observatii
- N si V sunt indentice.
- Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt
forme enclitice.
Sg. M. F. N.
N auvto,j auvth, auvto,
G auvtou/ auvth/j auvtou/
D auvtw|/ auvth|/ auvtw|/
A auvto,n auvth,n auvto,
42
Pl.
N auvtoi, auvtai, auvta,
G auvtw/n auvtw/n auvtw/n
D auvtoi/j auvtai/j auvtoi/j
A auvtou,j auvta,j auvta,
3.1. Observatii
4.1. Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul depinde
de functia pe care o indeplineste in propozitie.
4.1.1. Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda
in gen, numar si caz.
4.1.2. ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o
discrepanta intre cazul pronumelui personal care este in D si cazul
substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A.
4.2. In greaca, subiectul putand fi ‘inclus’ si subinteles din terminatia verbului care
are functia sintactica de predicat, pronumele personal nu se specifica ci se
subintelege. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a subiectului care face
actiunea, pronumele se specifica.
4.2.1. Exemplu: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n)
4.2.2. evgw. pe,mpw)))
5.1. Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat si
substantiv, si se traduce cu ‘acelasi’, ‘aceiasi’. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj
sw,zei to.n lao.n auvtou/) ‘Acelasi Domn salveaza pe poporul Sau’ sau o`
Ku,rioj o` auvto,j …( ‘Acelasi Domn…’.
43
5.2. Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se traduce cu
‘insusi’, ‘insasi’. Exemplu: auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj auvto.j) sw,zei
to.n lao.n auvtou/) ‘Insusi Domnul mantuie/salveaza pe poporul Sau’.
5.3. Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw
u`mi/n( o[ti u`mei/j evste o` lao.j tou/ Weou/) ‘Eu insumi spun…’ sau
auvto.j le,gw))) sau auvtoi. le,gomen))) ‘noi insine spunem…’
Sg. M. F. N.
G e`autou/ a, al… lui e`auth/j a, al… ei e`autou/
insusi insasi
D e`autw|/ lui insusi e`auth|/ e`autw|/
A e`auto,n pe el insusi e`auth,n e`auto,
Pl.
G e`autw/n e`autw/n e`autw,n
D e`autoi/j e`autai/j e`autoi/j
A e`autou,j e`auta,j e`auta,
- Exemple:
- filou/men avllh,louj( ‘ne iubim (reciproc)’, ‘unul pe altul’
44
- oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora’
- gra,fomen evpistola.j avllh,loij ‘ne scriem (reciproc)’, unul altuia, unul la
altul
V. Exercitii
1. Ioan 6:35 2. Luca 4:41 3. Ioan 19:7 4. Matei 1:21 5. Ioan 15:3
6. Ioan 17:4 7. Ioan 4:29 8. 1Cor. 15:51 9. Fapte 10:26 10. Apoc. 21:3
11. Ioan 14:11 12. Ioan 1:42 13. Ioan 1:25 14. 1Cor. 12:6 15. Ioan 11:25
2. Vocabular
45
CURSUL 10
1. Preliminarii
46
3. Perfectul 2
3.1. Perfectul este acelasi timp verbal ca si perfectul 1, deosebirea fiind doar ca
verbele in perf. 2 isi pierd k din terminatii, si, in consecinta, sunt mai greu de
recunoscut.
3.2. Se conjuga la fel ca si perf. 1, si semantic nu exista nicio deosebire intre ele.
Exemplu: gra,fw
Sg. Pl.
1. ge,grafa gegra,famen
2. ge,grafaj gegra,fate
3. ge,grafe$n% gegra,fasi$n%
3.3. Observatii:
4.3. Exemple:
- In aceste caz avem de a face cu acelasi verb, plhro,w, dar la timpul perfect.
Perfectul subliniaza situatia prezenta, rezultatele actuale ale umplerii orasului cu
invatatura evangheliei lui Isus Hristos, iar perfectul exprima faptul ca Sinedriul
este constient de efectele acestei invataturi intre locuitorii Ierusalimului.
4.3.3. Ilustratie:
47
- Cand Arhimede (287-212 iH) a descoperit legea fortei ascensionale, a flotabilitatii
(plutirii), tocmai facea baie in mare. Se spune ca fugea colo-de-colo pe strazile
Atenei strigand: eu[rhka! eu[rhka! ‘Am gasit-o, am descoperit-o!’ (de la
verbul eu`ri,skw).
- De ce a folosit Archimede perfectul in loc de aorist? Fiind ca vroia sa exprime ca
actul descoperirii, desi o actiune terminata, va avea consecinte dainuitare in
prezent si viitor. Acest efect este partea importanta care se are in vedere atunci
cand se foloseste perfectul in loc de aorist.
- kai. o[ti evta,fh kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata.
ta.j grafa.j)
- 2 Cor. 12:9, ‘Si el mi-a zis: Harul meu it este de ajuns.’ (solutia ‘spusa’ in trecut
este valida si in prezent): kai. ei;rhke,n moi\ avrkei/ soi h` ca,rij mou)
- 2 Tim. 4:7, ‘M-am luptat lupta buna, mi-am terminat cursa (alergarea), am pazit
credinta…’ (de la inceput pana la sfarsit, iar acest fapt are consecinte): to.n
kalo.n avgw/na hvgw,nismai( to.n dro,mon tete,leka( th.n pi,stin
teth,rhka\
- Evrei 1:4, ‘… a mostenit un nume mai minunat’. (si in prezent il mai are):
diaforw,teron parV auvtou.j keklhrono,mhken o;nomaÅ
48
1. Este timpul trecut al perfectului, si ca timp trecut i se adauga ‚semnul’ timpului
trecut, augmentul e.
2. Se formeaza din aceasi radacina a perfectului, cu reduplicarea primei silabe
protrivit regulii deja invatate, si in fata reduplicarii se adauga augmentul.
3. Dar pluferfectul mai are un ‚semn specific’ de recunoastere pe langa augment,
reduplicare si consoana k, si anume, diftongul ei care apare in terminatiile
pluferfectului.
4. Iata, deci, cum arata un verb in pluferfect, defalcat in elementele sale
componente: e ! le ! lu ! k ! ei ! n)
5. Exemplu de conjugare in pluperfect: lu,w
Sg. Pl.
1. evlelu,kein evlelu,keimen
2. evlelu,keij evlelu,keite
3. evlelu,kei evlelu,keisan
6. Observatii
49
Pl.
1. oi;damen h|;deimen
2. oi;date h|;deite
3. oi;dasi$n% h|;deisan
1. In greaca sunt sase timpuri principale care se dau intr-un dictionar care are
pretentia sa fie bine intocmit. Deci, veti gasi forma de dictionar al verbului, adica,
verbul la timpul prezent indicativ, activ, dupa care urmeaza in paranteza formele
acelui verb la inca cinci timpuri principale, dupa cum urmeaza:
2. Nu toate verbele au toate cele cinci forme din paranteza de mai sus. Unele au 4,
altele, 3, 2 sau unele doar forma de dictionar.
4. Vocabular
50
o[moioj( &a( &o asemanator, similar h` zu,mh aluat
n
h` skhnh, cort (marturiei); h` evxousi,a putere; autoritate;
tabernacol regat; libertate
qa,ptw inmormantez, tele,w sfarsesc, implinesc,
ingrop termin; desavarsesc
Iata cateva verbe la timpul perf. 1 sau perf. 2, frecvent intalnite in NT.
51
LIMBA GREACA II
CURSUL 11
A. Diateza medie
2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la
modul indicativ, prezent, si de aceea se numesc:
Sg. Pl.
1. & o & mai & o & meqa
2. & e & sai & e & sqe
$&h|%
3. & e & tai & o & ntai
4. Verbul: lu,w
Sg. Pl.
1. lu & o & mai( lu,omai luo,meqa
2. lu & e & sai( lu,h| lu,esqe
3. lu,etai lu,ontai
4. Observatii
52
4.2. Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala
de legatura e va suferii o prelungire (unii specialisti o numesc ‚contractie’) in h|(
cu iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a ramas din terminatia
&sai dupa disparitia sigmei.
1.1. Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica
actiunea verbului se resfrange direct asupra subiectului care face actiunea.
1.1.1 Exemple:
1.2.1. Exemple:
C. Diateza pasiva
1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca
si diateza medie.
2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana:
lu,omai → ‚sunt dezlegat’
53
1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea
medio-pasiva, idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ
prezent.
1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel
putin un partener sau interlocutor:
4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au
intelesuri diferinte. Sunt cazuri foarte rare.
54
e;rcomai merg
avpo, → avpe,rcomai plec, ma indepartez
eivj → eivse,rcomai intru
evk → evxe,rcomai ies
6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri
diferite de cel regulamentar, adica acuzativ.
a;rcw + G; avpokri,nomai + D
1.3. Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].
1.3.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|%
tou/ Kuri,ou) ‚Pacatosii sunt salvati prin cuvantul Domnului’.
A. Exercitii
B. Vocabular
55
solemn
56
CURSUL 12
CONJUGAREA MEDIO-PASIVA,
PERFECT SI VIITOR, INDICATIV;
ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de,
A. Terminatii
1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa cum
urmeaza:
Sg. Pl.
1. & mai & meqa
2. & sai & sqe
3. & tai & ntai
2. Observatii
Sg. Pl.
1. le, ! lu ! mai) le,lumai lelu,meqa
2. le,lusai le,lusqe
3. le,lutai le,luntai
B. Traducere
1.1. Mediu: le,lumai, ‚mi-am dezlegat’, ‚m-am dezlegat’, ‚am dezlegat pentru mine’
1.2. Pasiv: le,lumai, ‚am fost dezlegat’ [si in consecinta sunt liber si in prezent]
57
2.1. Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n
h`mw/n kata. ta.j grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/|
tri,th| kata. ta.j grafa.j)
2.2. ‚Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.)’ → si in consecinta
Hristos este viu si azi!
3. Observatii
3.1. Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana labiala sufera modificari
atunci cand se pun terminatiile medio-pasive la timpul perfect, indicativ.
3.2. Exemple: gra,fw → ge,grammai, dar la pers. a 3-a va fi ge,graptai;
lamba,nw → rad: lab/lhb → eilhb ! mai → ei;lhmmai, dar in pers. a 3-a
sg. ei;lhptai
3. Exemplu: lu,w
Sg. Pl.
1. lu ! s ! o ! mai( lu,somai luso,meqa
2. lu,sh| lu,sesqe
3. lu,setai lu,sontai
5. Observatie importanta
5.1. Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se
va discuta mai tarziu.
58
Prezent Viitor Imperfect
Sg.
1. eivmi, e;somai (eu) voi fi h;mhn
2. ei= e;sh| h=j( h=sqa
3. evsti,$n% e;stai h=n
Pl.
1. evsme,n evso,meqa h=men
2. evste, e;sesqe h=te
3. eivsi,$n% e;sontai h=san
III. Adverbe
A. Definitie
2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a
adjectivului la plural genitiv. Exemplu: kalw/n → kalw/j, ‚bine’, ‚corect’. Ioan
4:17: le,gei auvth/| o` VIhsou/j\ kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk
e;cw\
3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta,
trebuie invatate fiecare individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j
evka,lesen auvtou,jÅ
59
A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii
1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu
conjunctiile adversative ‚dar’, sau ‚insa’.
2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta
limbajul argumentativ al acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-6;
9:6-7; 10:11-12; 11:15-16.
3. Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea de
‚unii... altii’.
3.1. Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai. oi`
me.n h=san su.n toi/j VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j avposto,loijÅ
‚Dar multimea orasului a fost divizata (s-a dezbinat), si unii erau cu Iudeii, pe
cand altii cu apostolii.
V. Vocabular
VI. Exercitii
60