1.

***Actul scenic e un sistem material, dinamic și contradictoriu, o realitate concretă, vie,

care include și sistemul semiotic al autorului, dar pe care-l depășește. Pg 65
2. ****Inversarea acestei ordini în procesul de inițiere în arta actorului, adică urmărirea
unor obiective strict estetice, înainte de a fi îndeplinit obiectivele legate de pregătirea
componentei naturale, poate conduce la compromiterea iremadiabilă a întregului program
de formare a personalității creatoare. Pg. 108
3. ***Ideile preconcepute sunt un factor obstacol în găsirea soluțiilor la probleme. Educația,
experiența fac să se nască noi inhibiții care tind să facă tot mai rigid modul nostru de
gândire.
4. Opera de artă este un lucru care se semnifică pe el însuși
5. Arta Actorului e invenție și descoperire, e ficțiune și în același timp adevăr. Geniul
actorului nu inventează doar, ci descoperă, nu compune din părți, nu aranjează, ci
dezvălui, actualizează potențialități preexistente și inepuizabile din el.
6. ****Nu e vorba de dedublare (în sens paranormal), ci pur și simplu de actualizare a unei
variante potențiale, virtuale a propriei persoane. Pg 139
7. ***Expresia nu are numai adevăr și numai frumusețe, ci și opusul acestora, că arta
actorului nu este imitarea naturii frumoase, ci expresia naturii complexe și contradictorii
așa cum se prezintă ea ca fenomen specific al totalității umane. Pg. 156
8. Arta actorului este un mode de a gândi. Arta actorului este în primul rând un mecansim
logic specific. Pg.39
9. Actorul se include pe sine în ansamblul convențiilor teatrale, tocmai pentru a întrerupe
șirul reducțiilor de tot felul, pentru a îndeplini, pri prezența unității sale organice (bio-
psiho-socio-culturale) ireductibile, funcția termenului opus tuturor formelor de
reducționism ale componentelor convenției teatrale și care prin el se obiectivizează, devin
realități posibile, nu numai obiective, ci și semnificative.
10. ***Teatrul aparține deci, filozofiei obiectului. El nu-și face scrupule din rațiuni
metodologice, din supunerea și chiar sacrificarea omului pus în slujba obiectului, pentru
atingerea scopului general, Spectacolul. Disciplina arta actorului ca obiect de studiu în
cadrul școlii de teatru, prin chiar sensul fundamental al actului propedeutic, formativ,
aparține filozofiei metodei. Pg.87