REFERAT

Etică și integritate academică

Capitolul IV: Instrumente instituționale pentru promovarea eticii
academice
Subcapitolul: Procesul de evaluare și avizare a proiectelor de
cercetare

Participanți: Danci Violeta

Tomai Daniela
Ciolte Diana Alexandra

LRME II
 Procesul de evaluare și avizare a proiectelor de cercetare

Comisia de Etică a Cercetării (CEC) este singura instanță care evaluează și avizează
proiectele de cercetare câștigate sau aflate în implementare. Evaluarea se realizează în baza
unei cereri care poate fi depusă doar de către un cadru didactic sau un cercetător afiliat
Universității din București.

Este important de reținut că avizul de etică trebuie obținut înainte de a demara

procedura de cercetare propriu zisă.
Procesul de evaluare din punct de vedere etic a unui proiect de cercetare are
patru etape: (i) contactarea CEC; (ii) completarea documentelor cerute de către Comisie; (iii)
evaluarea cererii de către membrii comisiei; (iv) comunicarea deciziei.
(i) Contactarea comisiei este o etapă anterioară completării cererii de obținere a
avizului. În această etapă premergătoare se poate stabili dacă cercetătorul are sau nu nevoie
de un aviz de etică.
Atenție! Revistele nu sunt singurele care le solicită cercetătorilor avizul de etică.
Pentru a desfășura o cercetare în penitenciare, de exemplu, în afară de un acord de
colaborare instituțional, veți avea nevoie și de avizul din partea Comisiei de Etică a Cercetării.
În funcție de proiect, procesul de evaluare durează în jur de 14 zile.
(ii) Completarea cererii pentru obținerea avizului de etică (Anexa 1).8 Cererea este
un document prin intermediul căruia cercetătorii își prezintă proiectele de cercetare pentru
care doresc să obțină avizul.
Anexa 1 conține trei părți. În prima parte se vor oferi mai multe informații privind
identificarea proiectului și a echipei de cercetare, cum ar fi: titlul proiectului; acronimul
acestuia; numele directorului sau coordonatorului proiectului; partenerii din proiect.
Pentru cea de a doua parte, cercetătorii trebuie să aibă un proiect deja articulat din
punct de vedere metodologic și teoretic, pentru a oferi informații privind: obiectivele și
scopurile cercetării; activitățile științifice implementate în proiect; rezultatele pe care
cercetătorul se așteaptă să le obțină.
 Ce se întâmplă dacă, după obținerea avizului, pe parcursul cercetării, obiectivele,
scopurile sau activitățile cercetării se modifică, sau dacă apar obiective, scopuri ori activități
noi?
Conform Regulamentului CEC, avizul de etică este valabil pentru cercetarea
descrisă în Anexa 1. Dacă apar modificări, cercetătorul trebuie să ia legătura cu membrii
comisiei pentru a evalua în ce măsură este nevoie de obținerea unui alt aviz. Este posibil ca
anumite modificări să nu necesite o evaluare separată, ci doar introducerea unor
amendamente la cererea deja evaluată. Aceste situații pot fi clarificate punctual doar
contactând membrii comisiei.1 - - - - - - - - - - - (Danci Violeta)

A treia și ultima parte a Anexei 1, este și cea mai extinsă și cuprinde 9 secțiuni.

1. Cercetare pe embrioni umani, făt uman;

2. Cercetare pe subiecți umani;

3. Cercetare pe celule/țesuturi umane;

4. Protecția datelor personale ale subiecților implicați în activitățile de cercetare;

5. Animale vii;

6. Cercetare pe celule/țesuturi animale;

7. Proiect realizat în parteneriat cu state care nu fac parte din U.E.;

8. Protecția mediului și securitate;

9. Alte elemente pe care le considerați relevante și care nu se găsesc în secțiunile

anterioare.

Cercetătorul trebuie să identifice dacă una sau mai multe secțiuni vizează
cercetarea sa și să bifeze întrebările de la începutul fiecărei secțiuni cu răspunsul
corespunzător. Dacă cercetătorul nu își propune să desfășoare un studiu pe embrioni sau făt
uman, atunci cercetătorul va bifa „nu” și va sări peste toate întrebările din secțiunea 1. Dacă
răspunsul este „da”, atunci va trebui să răspundă la întrebările din secțiunea 1 și

1
Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Glibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu,
Etica si integritate academica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2018
următoarele. În majoritatea cazurilor cercetătorii trebuie să completeze 3, maxim 4 secțiuni.
Alteori s-ar putea ca aceștia să fie nevoiți să completeze o singură secțiune.

Anexa 1 este documentul pe baza căruia membrii Comisiei evaluează proiectul și

în baza căruia se obține avizul. Documentul trebuie completat foarte atent și trimis înainte
de a depune proiectul la un concurs pentru a obține finanțare.

În ceea ce privește etapa de Evaluare a proiectelor de cercetare de către membrii

Comisiei de Etică a Cercetării, nu este exclus ca membrii comisiei să îi invite pe cercetători la
sediul comisiei pentru a își prezenta propriul proiect sau pentru a răspunde la neclaritățile pe
care membrii le au privind proiectul de cercetare. Invitația la sediul comisiei nu anulează
obligația completării Anexei 1.

După ce se lămuresc detaliile legate de proiect, fiecare membru evaluează în ce

măsură proiectul ar trebui sau nu să fie avizat. Dacă un membru al comisiei sesizează abateri
grave de la normele de etică a cercetării sau are nelămuriri poate face apel la ceilalți colegi.
Cu toate acestea, fiecare membru își exprimă votul individual, după ce a cântărit foarte atent
aspectele care țin de etica cercetării specifice proiectului în cauză.

În etapa ce privește Comunicarea deciziei, în funcție de votul membrilor,se pot lua

următoarele trei decizii:

1. Aprobarea proiectului așa cum a fost prezentat comisiei (cum este prezentat în Anexa 1);

2. Proiectul este aprobat, dar cu solicitarea unor rectificări. Activitățile de cercetare din
proiect vor putea fi demarate doar după ce modificările sugerate de către membrii comisiei
au fost implementate;

3. Proiectul este respins. Comisia trebuie să explice foarte clar ce deficiențe majore s-au
constatat și să îi ofere cercetătorului sugestii foarte clare pentru a-și îmbunătăți proiectul.
Ulterior, cercetătorul poate redepune proiectul pentru a fi evaluat de către membrii comisiei.

Odată ce 2 sau 3 dintre membrii Comisiei de Etică a Cercetării și-au exprimat votul
se completează un proces verbal, decizia fiind comunicată prin e-mail. În cazul în care
cercetătorul primește avizul, el se angajează: să înștiințeze comisia când începe procedura de
cercetare propriu-zisă; să raporteze către Comisia de Etică a Cercetării orice descoperiri
accidentale sau evenimente neprevăzute; să raporteze periodic modul în care și-a desfășurat
activitatea de cercetare, iar la finalul cercetării să raporteze, dacă este cazul, ce
impedimente a întâmpinat.2 - - - - - - - - - - - - - (Tomai Daniela)

Principii etice generale în cercetare

În majoritatea codurilor etice referitoare la cercetare şi inovare sunt formulate o

serie de principii cu valoare universală, care ar trebui să stea la baza oricărui proiect de
cercetare, atât în faza sa de elaborare, cât şi în cea de derulare şi de comunicare a
rezultatelor.

Onestitatea include o serie de comportamente dezirabile – afirmative -, raportarea a

rezultatelor şi a metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în obţinerearezultatelor, dar şi
limitative –care elimină comportamentele indezirabile-, cum ar fi abţinerea de la fabricarea
sau falsificarea datelor şi de la prezentarea insuficientă aacestora sau a unora dintre ele,
lipsa unui comportament înşelător la adresacolegilor, finanţatorilor şi sponsorilor,
participanţilor la cecetare – cu excepţiacazului când acest comportament este necesar în
scopul cercetării, caz în care este necesar un aviz din partea unei comisii de etică a cercetării-
şi a publicului;

Obiectivitatea, care se obţine prin evitarea erorilor – intenţionate în designul

cercetării, analiza şi/sau interpretarea datelor, planificarea si elaborarea proiectului de
cercetare, peer review, evitarea situaţiilor de auto-dezamăgire în procesul decercetare,
sinceritate în analiza şi divulgarea eventualelor interese particulare inclusive de natură
financiară ce ar putea afecta cercetarea; o serie de cercetători debutanţi formulează,de
pildă, obiective de genul: doresc să demonstrez importanţa unei anume practici sociale, spre
exemplu, în creşterea calităţii vieţii unei categorii de subiecţi, când indicat ar fi prin cercetare
să urmărim să evaluăm importanţa respectivei practice; diferenţa este că atunci când îţi
propui să demonstrezi ceva, nu te orientezi neutralitate epistemică faţă de subiect, ci cu
partizanat; dar din persectiva obiectivităţii, idea de neutralitate epistemică, deşi imposibil3

2
Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Glibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu,
Etica si integritate academica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2018
3
https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare
să fie totală, aşa cum am dezvoltat anterior, conduce la un comportament mai prudent în
cercetare, care are şanse săcaptureze mai multe laturi ale fenomenului social şi, implicit, să
le expliciteze şi să le includă în teoria rezultată;

Integritatea academică, exercitată prin sinceritate şi consecvenţă în bunele

practici, respectarea promisiuni lor şi a angajamentelor luate, inclusiv a termenelor şi a
proiectului de derulare a cercetării, abţinerea de la comportamente neoneste chiar şi atunci
când acestea ar putea aduce beneficii de natură materială socială sau profesională; evitarea
sistematică a publicării în jurnale cunoscute pentru exigenţa procesului de peer review şi
preferinţa pentru acele jurnale care au o rată mică derefuzuri la publicare – eventual în aşa-
zisele predatory journals, care falsifică în parte sau în totalitate rezultatul procesului de peer
review-poate constitui, atunci când scopul acestei acţiuni este obţinerea unor credite
academice nemeritate, o lipsă de integritate; în general, însă,lipsa de integritate este
corelată cu publicarea unor articole pretinse ca fiind ştiinţifice, dar care nu prezintă
rezultatele unor cercetări efective sau sintezedocumentate de literatura în domeniu;

Exigenţa în cercetare se manifestă prin atenţia la propriile erori, examinarea

critică a propriilor lucrări, precum şi celor ale colegilor; tot în această cerinţă a unei
bunecercetări se înscrie necesitatea unui bun management al cercetării, evidenţierea
şi înregistrarea atentă a activităţilor de cercetare, a datelor culese, a corespondenţei purtate
cu finanţatorul, cu editorii etc.

Deschiderea, pentru împărtăşirea ideilor şi rezultatelor, inclusiv prin

acceptareapublicării în sistem open acces, acceptarea criticilor şi a opiniilor diferite. 

Respectul pentru proprietatea intelectuală, incluzând aici, dar fără a se limita

laacestea, abţinerea de la plagiat sau autoplagiat, utilizarea unui autor fantomă care
săelaboreze lucrarea în locul autorilor declaraţi (ghost writing), eliminarea sau includerea
nejustificată a unui autor din lista de autori, abţinerea de la utilizarea unor surse nepublicate
sau măcăr citarea acestora în limitele posibilităţilor, abţinerea de la utilizarea unor date sau metode
ale altor cercetători, nepublicate, care ar duce laconfuzia cu privire la prioritatea 4

ştiinţifică asupra respectivelor date şi metode,includerea în acknowledgement a

contributorilor care nu se califică pentru a fi autori;
4
https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare
 Menţinerea confidenţialităţii asupra datelor cercetării, până la momentulpublicării,
cu privire la identitatea participanţilor sau a instituţiilor; confidenţialitateaar trebui să fie
menţinută într-o manieră care să nu contravină ordinii publice;

 Respectarea drepturilor participanţilor la cercetare, inclusiv cel de a se retrage din

cercetare în orice moment, şi obligaţia cercetătorului de a obţineconsimţământul informat
de la toţi participanţii la cercetare.

Publicarea responsabilă, prin evitarea publicării multiple nejustificate, a

autoplagiatului şi a publicării exclusive în scopul obţinerii de către autor de creditacademic, a
unor lucrări care nu contribuie prin nimic la avansul cunoaşterii în domeniu;

Mentoratul responsabil al studenţilor şi tinerilor cercetători, incluzând aici ghidarea

acestora pentru a-şi dezvolta propria creativitate ştiinţifică; coordonatorul, încalitatea sa de
mentor, are obligaţia de a explica tinerilor cercetători şi de a le insuflarespectul faţă de
principiile eticii cercetării şi faţă de cerinţele epistemologice ale domeniului.5-(Danci Violeta)

Criterii de evaluare a cercetărilor cantitative

Criteriile privind evaluarea lucrărilor de cercetare reprezintă, în mod obișnuit, o listă

de întrebări cu privire la anumite aspecte importante, specifice componentelor structurale
ale lucrărilor: secțiunea introductivă, metoda, rezultatele, discuții. Răspunsul la fiecare dintre
aceste întrebări conturează o imagine de ansamblu cu privire la valoarea unei lucrări care, în
cele din urmă, este integrată într-o apreciere globală, care se poate concretiza în acordarea
unui calificativ, a unei note, sau prin recomandarea de publicare sau nu.

Evaluarea secțiunii ”Introducere”: în prima parte a unei lucrări de cercetare autorul

face o prezentare generală a temei studiate și se referă la cercetări anterioare ale acesteia,
preluate, de regulă, din articole, studii și comunicări științifice. De asemenea, tot aici sunt 6
prezentate obiectivele cercetării, ipotezele și fundamentarea lor, precum și o scurtă
prezentare a metodei prin care acestea urmează a fi testate.

5
https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare
6
http://www.apio.ro/upload/mc12_eval_etica_cercet.pdf
  Evaluarea acestei secțiuni se va baza pe următoarele criterii, formulate ca întrebări
specifice:  Tema cercetării este relevantă din punct de vedere științific?  Problema
supusă investigației este exprimată în mod clar?  Referințele bibliografice sunt
adecvate și relevante în raport cu tema studiată? Sunt acestea suficient de recente? 
Referințele sunt analizate critic, ori ca suport pentru a dezvolta argumente, și nu doar
sub forma unei simple treceri în revistă?  Datele cercetărilor anterioare sunt
discutate suficient de detaliat?  Ipoteza (ipotezele) sunt enunțate în mod clar? Etc.

Evaluarea secțiunii ”Metoda”: în această secțiune sunt cuprinse, de regulă, mai

multe categorii de informații: modelul de cercetare, descrierea eșantionului, prezentarea
tehnicilor de recoltare a datelor și a procedurii de aplicare a acestora. Una din cele mai
importante particularități ale unei cercetări este posibilitatea de a fi replicată de alți
cercetători. Ca urmare, cel mai important criteriu de evaluare în acest caz este măsura în
care datele din această secțiune sunt suficient de detaliate și clare pentru a garanta
posibilitatea de replicare a cercetării pentru cei care ar dori să o facă.

 Alte criterii de evaluare sunt:  Populația de referință este descrisă în mod explicit? 
Care este mărimea eșantionului și cum a fost acesta constituit?  Compunerea
eșantionului este adecvată în raport cu problema studiată?  Este modelul de
cercetare utilizat potrivit în raport cu tema cercetării?  Este posibil să existe variabile
confundate?  Sunt utilizate proceduri adecvate de control al erorilor de măsurare
sau al efectului variabilelor covariante?  Variabilele cercetării sunt fundamentate
teoretic?  Tehnicile și procedura de măsurare sunt adecvate pentru testarea
ipotezei?  Contextul în care s-a desfășurat cercetarea (mediu real, laborator) este
adecvat temei studiate?  Există informații cu privire la respectarea normelor de etică
a cercetării?

Evaluarea secțiunii ”Rezultate”: secțiunea dedicată rezultatelor conține, în

principal, date cantitative, statistici descriptive și procedurile inferențiale utilizate pentru 7
testarea ipotezelor. Acestea se pot prezenta sub formă numerică, organizate în tabele, sau
grafică.

7
http://www.apio.ro/upload/mc12_eval_etica_cercet.pdf
  Evaluarea acestei secțiuni se orientează pe următoarele întrebări:  A avut studiul
suficientă putere statistică pentru a detecta un efect (dacă acesta există)?  Au fost
luate în considerare variabile explicatorii suplimentare (variabile covariante,
confundate)?  Metodele de analiză statistică a datelor sunt adecvate pentru testarea
ipotezelor?  Există o prezentare adecvată a caracteristicilor descriptive ale
variabilelor cercetării?  Testele statistice utilizate sunt adecvate în raport cu natura
variabilelor, cu caracteristicile acestora și cu volumul eșantionului?  Rezultatele
testelor de semnificație susțin ipoteza/ipotezele cercetării?  Tabelele și figurile sunt
corect realizate și exprimă în mod clar ceea ce vor să prezinte?

Evaluarea secțiunii ”Discuții”: această ultimă secțiune a lucrării de cercetare

sintetizează rezultatele și le raportează la ipotezele cercetării și teoria pe care acestea se
fundamentează. Sunt oferite explicații alternative și, eventual, sunt discutate explicații
alternative. Dacă rezultatele nu au permis confirmarea ipotezei cercetării, sunt analizate
posibilele explicații pentru acest lucru. În fine, sunt discutate posibilele implicații teoretice și
practice ale rezultatelor și, de asemenea, sunt trecute în revistă limitele studiului, care ar
putea fi avute în vedere cu ocazia altor cercetări pe același subiect.

 Cele mai importante întrebări care ghidează evaluarea secțiunii ”Discuții” sunt
următoarele:  Concluziile și explicațiile enunțate sunt concordante cu rezultatele
cantitative?  Sunt în mod convingător eliminate explicațiile alternative (validitate
internă)?  Cum se raportează rezultatele la concluziile altor cercetări asupra
aceluiași subiect?  Limitele cercetării sunt în mod adecvat semnalate?  Există
sugestii cu privire la cercetări ulterioare asupra aceluiași subiect? 8 (Tomai Daniela)

Concluzii:

8
http://www.apio.ro/upload/mc12_eval_etica_cercet.pdf
1. Etica si cercetarea stiintifica sunt strans legate intre ele deoarece o cercetare nu este cu
adevarat valabila decat in masura in care este si etică. De aceea, inainte de inceperea
unei cercetari, trebuie sa avem la baza principiile etice, cunoasterea si asumarea
normelor de etica si cunostinte solide de metodologie a cercetarii. (Danci Violeta)
2. Așadar, executarea proiectului de cercetare constituie unul dintre cei mai importanți
pași în procesul de cercetare, odată ce executarea proiectului a fost realizată corect,
sistematizat și datele colectate sunt adecvate și de încredere. (Tomai Daniela)
3. După părerea mea, o importanță majoră trebuie acordată conținutului, deoarece
acesta trebuie să fie unul original, să fie corect, respectiv să nu omită contra-
argumentele, iar exprimarea să fie clară în privința scopului. (Tomai Daniela)

Bibliografie:

1. Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Glibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu,
Etica si integritate academica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2018;
2.https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare;
3. http://www.apio.ro/upload/mc12_eval_etica_cercet.pdf

Ciolte Diana Alexandra

L.R.M.E. II
 Cap. IV Instrumente instituționale pentru păromovarea
eticii academice

Dezvoltarea unui climat etic incluziv (cooperarea între persoane cu

viziuni sau opinii diferite; încrederea mutuală)

Integritatea și cooperarea sunt o necesitate în orice proces de învățare,

formare sau cercetare. În ceea ce privește cercetarea, există o tendința mai
pronunțată de a realiza studii interdisciplinare de cercetare. Atunci când
cooperăm cu ceilalți ne putem testa propriile idei sau afla lucruri noi, care ne vor
ajuta mai devreme sau mai târziu. Suntem făcuți să cooperăm mai ușor cu cei cu
care avem mai multe lucruri în comun, fie că vorbim despre puncte de vedere
similare, aceleași preferințe sau, pur și simplu, despre faptul că ne este mai ușor
să ne înțelegem cu anumite persoane. Această predispoziție poate duce uneori la
formarea unor grupuri în rândul studenților și profesorilor de la diferite
programe, departamente, facultăți sau domenii (științe umaniste, științe sociale,
științe exacte și așa mai departe).
Educaţia este proiectivă, dar şi corectivă, profilactică şi terapeutică. A pleda
pentru permanenţa educaţiei permanente înseamnă a accepta educaţia în viaţa
societăţii şi a persoanei cu aceeaşi prezenţă în fapte şi în aspiraţii ca şi hrana,
îmbrăcămintea, adăpostul.
Cele patru valori esenţiale cuprinse în Codul de Etică au rol de ghidare a
comportamentului, exprimând îndeajuns de mult pentru a forma o orientare
morală pentru orice angajat care trebuie să ia o decizie sau trebuie să
îndeplinească o atribuţie de serviciu. O cultură organizaţională bazată pe valori
pune accentul nu pe o respectare mecanică a unor reguli, ci pe discernământ, pe
orientarea morală, şi pe modele de comportament.
Prezentul Cod de etică şi conduită profesională, denumit în continuare
"Codul", stabileşte principii şi reguli morale şi profesionale. În relaţi cu publicul,
cu colegii din instituţie sau din cadrul altor organizaţii sau sfere profesionale,
precum şi cu superiorii ierarhici, personalul şi colaboratorii trebuie să adopte o
atitudine bazată pe respect - o atitudine imparţială, nediscriminatorie și deschisă.
Integrarea elevilor care provin din familiile de migranți, și ne referim în
special de familiile de români migranți în Italia sau către alte ţări, ridică o
problemă aparte: este o sarcină complexă şi de lungă durată, care se adresează
atât școlii cât și autorităților. Toţi cei care se declară în favoarea migraţiei
trebuie să se implice active, să depună efort pentru încurajarea unei integrări
reuşite a migranţilor care trăiesc deja în ţările lor adoptive, precum şi a noilor
elevi migranţi. Una din categoriile aflate foarte aproape de elevii migranţi este
cea a profesorilor, instructorilor, consilierilor şi a altor membri ai personalului
didactic, care au contact nemijlocit cu ei, în cadrul vieţii lor profesionale
cotidiene.
Instructorii, profesorii, consilierii școlari şi personalul didactic pot juca rolul
unei punţi de legătură între lumea migranţilor sau a minorităţilor etnice şi lumea
ţării gazdă, a majorităţii, însă acest rol solicită competenţe speciale de predare
dintr-o perspectivă multiculturală.
Membrii din cadrul academic trebuie să respecte ordinea, moralitatea,
onoarea personală şi drepturile celorlalţi, atât în interiorul Universităţii, cât şi în
afara ei; să asigure dezvoltarea unui climat de civilitate, respect reciproc,
recunoaştere şi preţuire a demnităţii individuale, bunăvoinţă, toleranţă, grijă,
solidaritate, ataşament faţă de instituţie şi faţă de valorile pe care aceasta le
promovează. Ei trebuie să-şi îndeplinească în mod corespunzător obligaţiile
didactice, de studii, de serviciu, în acord cu principiul profesionalismului.
Personalul științifico-didactic/didactic trebuie să probeze calităţi ştiinţifice şi
psihopedagogice, obiectivitate, spirit de dreptate, corectitudine în activitatea de
predare-învăţare, de cercetare şi publicare, de evaluare a performanţei.
Schimbarea filozofiei și viziunii în ceea ce privește cerințele diferite și
speciale ale indivizilor a condus spre schimbări profunde și în retorica
educațională. Conceptul s-a dezvoltat din cel al integrării, aplicat în perioada de
tranziție la noile viziuni asupra educației copiilor cu cerințe speciale.
Identificarea/constatarea diferenţelor specifice ambelor concepte oferă
posibilitatea evidenţierii unor aspecte principial importante. Astfel, integrarea
constă în asimilarea copilului/elevului/studentului în cadrul învățămîntului,
proces prin care se adaptează şcolii, în timp ce aceasta rămîne, în cea mai mare
parte, neschimbată, iar incluziunea presupune ca instituţiile şi sistemul
educaţional, în general, să se schimbe şi să se adapteze continuu necesităţilor
acestora.
Respectul reciproc este unul esențial arunci când încercăm să colaborăm .
chiar dacă nu suntem uneori de acord cu ce spun ceilalți, important e să nu-i
desconsiderăm și să nu-i împiedicăm să-și exprime ideile și punctele de vedere.

Concluzii:
 Consider că toți oamenii au dreptul la respect și șansa de cunoaștere,
indiferent de mediul social, țara provenită sau culoarea pielii.
 Se punctează exprimarea opiniei, fiecare are dreptul să vorbească și să-și
spună părerea.
 Relația dintre profesori și studenți trebuie să fie una deschisă și
comunicativă pentru desfășurarea bună a lucrurilor.