Notiuni de Tehnoredactare PDF

Microsoft Word
Lecţia 1 NOŢIUNI DE TEHNOREDACTARE
Cuprins:
Noţiuni de tehnoredactare
7
Microsoft Word
Noţiuni de tehnoredactare
Prin tehnoredactare se înţelege “pregătirea tehnică şi grafică a unui

manuscris înainte de a începe operaţia de tipărire”. Astfel, asupra unui
manuscris sunt aplicate o serie de operaţii care permit obţinerea unui
document cu calităţi grafice superioare, lizibilitate, aspect plăcut, ansamblul
acestor operaţii formând procesul de tehnoredactare.
Tehnoredactarea se poate face manual, prin mijloace mecanice de
prelucrare, sau se poate face folosind ca mijloc de prelucrare calculatorul;
acest din urmă caz poartă numele de tehnoredactare computerizată .
Pentru a putea efectua o tehnoredactare computerizată sunt necesare
două componente: o componentă fizică (calculatorul) şi o componentă
logică (programul care realizează prelucrarea textului) . Componenta logică,
programul, poartă numele de editor de texte şi el trebuie să asigure câteva
funcţiuni elementare: alinierea automată a textului, stabilirea diferitelor
tipuri de caractere, aranjarea textului în pagină, etc. Editoarele de texte
performante permit în plus combinarea textului cu imagini, stabilirea de
antete şi subsoluri, editarea de tabele, editarea de ecuaţii, etc.
În această lucrare este prezentat unul dintre cele mai folosite
programe de tehnoredactare – editorul Microsoft Word.
Word lucrează cu documente. Documentul reprezintă ansamblul de
texte, imagini, grafice, etc. aparţinând aceleiaşi lucrări, deci cu legătură
logică între ele.
Pentru obţinerea unui document bun pentru trebuie respectate o serie
de reguli.
În primul rând trebuie să fie definit conţinutul documentului. Pe baza
acestuia se stabileşte o schemă de aranjare în pagină. Acum se stabilesc:
formatul paginii, margini, numerotarea paginilor, fonturi folosite, încadrarea
imaginilor, dimensiune font, etc.
Din cercetările specialiştilor în domeniu s-a constatat că un text se
citeşte mai greu dacă în el sunt folosite multe fonturi, de diferite mărimi.
Din această cauză este important să se folosească cât mai puţine fonturi,
având însă grijă ca acest lucru să nu dăuneze aspectului grafic al lucrării.
A doua etapă constă în introducerea efectivă a textului. Această
operaţie poate fi efectuată de o altă persoană decât cea care face
tehnoredactarea şi de asemenea poate fi făcută cu un alt editor de texte.
După introducerea textului, urmează etapa propriu-zisă de
tehnoredactare. În această etapă, textului introdus i se aplică o serie de
transformări astfel încât el să corespundă schemei de tehnoredactare. Tot
acum se introduc în text eventualele imagini grafice.
8
Microsoft Word
Tehnoredactarea se realizează pe trei nivele:
Nivelul document: se stabilesc caracteristici globale (formatul
paginii, margini, antete şi subsoluri);
Nivelul paragraf: în tehnoredactare prin paragraf se înţelege textul
cuprins între două „Enter”-uri. La acest nivel se stabilesc caracteristicile
paragrafului: indentări, deplasări spre interior, modul de aliniere al
paragrafului;
Nivelul caracter : se lucrează asupra caracterelor din interiorul
paragrafelor pentru obţinerea unor efecte: cuvinte cheie, citate, sublinieri,
îngroşări, înclinare, introducerea unor caractere speciale (săgeţi, figuri,
semne speciale) .
În etapa de tehnoredactare există şi operaţii care nu se încadrează în

nici una din cele trei nivele: încărcarea imaginilor, realizarea index-ului, a
cuprinsului. Acestea se realizează de obicei după trecerea prin cele trei
nivele, dar acest lucru nu este obligatoriu.
În cursul tehnoredactării trebuie avute în vedere elementele prin care
se caracterizează o porţiune de text:
• font.
• stil de afişare.
• efecte speciale, indici.
• dimensiune caractere.
• spaţiul dintre caractere.
În mod asemănător, un paragraf – în sensul definit mai sus – se
caracterizează prin:
• aliniere.
• indentare (deplasare spre interior /exterior) faţă de
marginea paginii, coloanei, cadrului.
• alineatul (pozitiv sau negativ) – deplasarea primei linii a
paragrafului spre interior sau exterior.
• spaţiul dintre liniile paragrafului.
• spaţiul de deasupra şi de dedesubtul paragrafului.
• caracteristici suplimentare: încadrarea în chenar, umbrire,
aranjarea pe coloane, tabulări.
După terminarea tehnoredactării urmează etapa de tipărire. Ea se
face de obicei pe o imprimantă.
După realizarea imprimării se fac corecturile pe document, apoi în
memoria calculatorului. Aceste etape listare – corectate se pot repeta până se
obţine o formă finală a documentului.
9
Microsoft Word
Lecţia 2 ECRANUL WORD
Cuprins:
Ecranul Word
Bara de titlu
Bara de meniuri
Barele de instrumente
Afişarea şi ascunderea barelor de instrumente
Adăugarea/ascunderea butoanelor dintr-o bară de instrumente
Opţiuni suplimentare de afişare a butoanelor
Bara de stare
Spaţiul de lucru
Afişarea şi ascunderea barelor de derulare
Afişarea şi ascunderea riglelor
10
Microsoft Word
Ecranul Word
Ecranul editorului Word se compune din trei zone principale:

- zona din partea superioară a ferestrei, alcătuită din mai multe bare: bara
de titlu, bara de meniuri, bare de instrumente.
- spaţiul de lucru, care este zona în care poate fi editat conţinutul unui
document.
- zona din partea inferioară a ferestrei, alcătuită din bara de stare.
Bara Bara Bara de

Formatting Standard meniuri Bara de titlu
Bara
Rigla
verticală Rigla
Orizontală
Cursorul text
Bara de derulare
Spatiu de verticală
lucru
Bara de derulare
Bara de stare
orizontală
Figura 2.1 – Ecranul Word

11
Microsoft Word
În bara de titlu este afişat numele programului Word şi numele

documentului curent. La capătul din dreapta al barei se găsesc butoanele
pentru minimizare, mărire/micşorare şi închidere a ferestrei Word:
Butonul Minimize Window. La apăsarea acestui buton fereastra

este minimizată. Simbolul acestei ferestre este afişat pe bara de task-
uri. Pentru a reveni în fereastră se aplică un clic pe acest simbol. În
acest mod se pot deschide mai multe documente fără a le închide pe
cele deschise anterior.
Butonul Restore Window. Cu acest buton se poate mări/micşora
fereastra Word. Butonul poate avea două simboluri:
Dacă se aplică un clic pe acest buton, fereastra Word va

ocupa tot ecranul.
Dacă se aplică un clic pe acest buton, fereastra Word se va
micşora.
Butonul Close. La apăsarea acestui buton, fereastra este închisă.
Bara de meniuri
Bara de meniuri este alcătuită dintr-un meniu orizontal din care se

deschid mai multe meniuri verticale. Meniurile permit accesul la comenzile
Word.
Bara de meniuri conţine următoarele titluri de meniuri verticale:
File, Edit, View, Insert, Format, Toos, Table, Windows, Help. Pentru a
afişa unul dintre aceste meniuri verticale se aplică un clic cu butonul stâng
al mouse-ului pe numele meniului sau se foloseşte combinaţia de taste
<Alt > + litera subliniată din numele meniului. (De exemplu <Alt> + F
pentru meniul File)
Fiecare meniu vertical este format din mai multe comenzi. În cazul
în care comanda de meniu are un buton corespondent pe o bară de
instrumente, acesta este afişat în dreptul comenzii respective de meniu. Dacă
comanda poate fi aplicată folosind o combinaţie de taste, această combinaţie
este afişată după numele comenzii.
Unele comenzi sunt urmate de trei puncte sau săgeţi. La selectarea
comenzilor urmate de trei puncte (…) se deschide o fereastră de dialog, iar
la selectarea comenzilor urmate de săgeată se deschide un submeniu.
Opţiunile care sunt afişate în gri nu sunt operaţionale în acel
moment.
12
Microsoft Word
Alături de meniurile care se deschid din bara de meniuri, se pot
deschide şi aşa numitele meniuri contextuale sau rapide. Pentru aceasta se
aplică un clic cu butonul drept al mouse-ului. Meniul care apare depinde de
zona în care se lucrează, precum şi de operaţia care se execută.
Barele de instrumente
Comenzile din Word pot fi aplicate utilizând fie meniurile, fie barele
de instrumente. Barele de instrumente sunt grupuri de butoane care permit
accesul rapid la diferite comenzi.
În mod prestabilit, în Word sunt afişate două bare de instrumente:
Standard şi Formating, dar se pot afişa cu uşurinţă şi alte bare.
Word poate să afişeze barele de instrumente în poziţii fixe, lipite de
una dintre marginile ecranului, sau în ferestre „mobile” care pot fi mutate în
orice poziţie pe ecran.
Bara de titlu a barei cu instrumente
Bara
mobila
Figura 2.2 - Bară de instrumente mobilă
O bară de instrumente fixă se poate transforma într-o bară mobilă

dacă se aplică un dublu clic într-un spaţiu liber din cadrul acesteia (de
exemplu în marginea stânga a barei). La fel, cu un dublu clic, o bară mobilă
se poate transforma într-o bară fixă.
O bară mobilă poate fi mutată pe ecran în modul următor:
1. Se aplică un clic pe bara de titlu a barei de instrumente.
2. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se trage de mouse până când
bara ajunge în poziţia dorită.
Afişarea şi ascunderea barelor de instrumente
Pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a mări spaţiul de

lucru, barele de instrumente pot fi afişate sau ascunse.
13
Microsoft Word
Paşii care trebuie efectuaţi pentru afişarea/ascunderea barelor de

instrumente sunt:
1. Se aplică comanda View, Toolbars, Customize.
2. Pe ecran este afişată fereastra de dialog Customize care este alcătuită
din trei secţiuni: Toolbars, Commands şi Options. Aceste secţiuni sunt
activate la apăsarea butoanelor corespunzătoare din partea superioară a
ferestrei.
Se selectează butonul Toolbars.
Figura 2.3 – Fereastra de dialog Customize

3. În lista Toolbars sunt afişate numele tuturor barelor de instrumente din
Word. Vor fi afişate numai barele de instrumente care sunt marcate.
Marcarea/demarcarea se face aplicând un clic în dreptul casetei din
dreptul numelui barei.
4. Se aplică un clic pe butonul Close.
Barele de instrumente disponibile în Word sunt:
14
Microsoft Word
Bara de instrumente Standard
Bara de instrumente Standard conţine butoane pentru comenzi de lucru cu

fişiere: creare, deschidere, salvare, tipărire, verificarea ortografiei, copiere şi
lipire texte, etc. Tot pe această bară se găsesc câteva butoane cu ajutorul
cărora pot fi afişate/ascunse alte bare de instrumente.
Bara de instrumente Formatting
Bara Formatting conţine butoane care facilitează accesul la comenzile de

formatare a textului.
Bara de instrumente Tables and Borders
Bara Tables and Borders conţine butoane pentru lucrul cu tabele, precum
şi butoane pentru trasarea chenarelor.
Bara de instrumente Database
Bara Database conţine butoane pentru lucrul cu baza de date.
15
Microsoft Word
Bara de instrumente Drawing
Bara Drawing conţine butoane folosite în lucrul în mediul grafic.
Bara de instrumente Forms
Bara Forms conţine butoane pentru lucrul cu formulare.
Bara de instrumente Visual Basic
Bara Visual Basic conţine butoane utile în programarea în Visual Basic.
Bara de instrumente Microsoft
Bara Microsoft conţine butoane folosite pentru a lansa alte aplicaţii.
Bara de instrumente AutoText
16
Microsoft Word
Bara AutoText conţine butoane folosite pentru introducerea textelor care
apar cu o frecvenţă mai mare.
Bara de instrumente Web
Bara Web conţine butoane ce pot fi folosite pentru navigarea în Web.
Bara de instrumente WordArt
Bara WordArt conţine butoane folosite pentru scrierea artistică a textelor.
Bara de instrumente 3-D Settings
Bara 3-D Settings conţine butoane cu ajutorul cărora se pot aplica efecte
tridimensionale obiectelor desenate.
Bara de instrumente Shadow Settings
Bara Shadow Settings conţine butoane cu ajutorul cărora se pot aplica

umbre la obiectele desenate.
Bara de instrumente Picture
17
Microsoft Word
Bara Picture conţine butoane pentru introducerea imaginilor şi prelucrarea

acestora.
Bara de instrumente Reviewing
Bara Reviewing conţine butoane pentru adăugarea de comentarii şi revizia

documentelor.
Adăugarea/ascunderea butoanelor dintr-o bară de

instrumente
Componenţa unei bare de instrumente se poate modifica. Există
situaţii în care la o bară de instrumente trebuie adăugat un buton nou sau
trebuie şters un buton. Aceste modificări se pot face în secţiunea
Commands a ferestrei Customize (figura 2.4).
18
Microsoft Word
Această secţiune conţine:
- lista Categories. În această listă apar toate titlurile de meniuri verticale
- lista Commands. La selectarea unui meniu din lista Categories, în lista
Commands apar toate comenzile care pot fi aplicate din meniul
respectiv.
Pentru a adăuga un buton nou pe o bară de instrumente:

2. Se activează secţiunea Commands, prin selectarea butonului
Commands.
3. Se selectează din lista Categories meniul care conţine comanda
asociată butonului.
4. Se selectează din lista Commands comanda asociată butonului.
5. Ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat, se trage mouse-ul în poziţia
în care trebuie inserat butonul. În poziţia în care butonul poate fi adăugat
cursorul mouse-ului îşi modifică forma – apare un cursor de forma
literei I.
6. Se eliberează butonul mouse-ului.
7. Se selectează butonul Close.
Pentru a şterge un buton de pe o bară de instrumente:

2. Se activează secţiunea Commands, prin selectarea butonului
Commands.
3. Se aplică un clic pe butonul care trebuie şters dintr-o bară de
instrumente.
4. Ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat, se trage de mouse în
interiorul casetei Customize (în orice poziţie !).
Opţiuni suplimentare de afişare a butoanelor
Forma butoanelor din barele de instrumente poate fi stabilită în

secţiunea Options a ferestrei Customize (figura 2.5).
- opţiunea Show Standard and Formatting toolbars in two rows. Dacă
opţiunea este marcată barele Standard şi Formatting sunt afişate pe
rânduri diferite, în caz contrar sunt afişate pe acelaşi rând.
- opţiunea Always show full menus. Dacă opţiunea este marcată, la
selectarea unui meniu sunt afişate toate comenzile din componenţa
19
Microsoft Word
acestuia. Dacă opţiunea nu este marcată, pentru afişarea tuturor

comenzilor din componenţa unui meniu trebuie selectată comanda ,
care este poziţionată în partea de jos a fiecărui meniu.
- opţiunea Show full menus after a short delay. Dacă opţiunea este
marcată, opţiunea Always show full menus este inactivă, iar la
selectarea unui meniu sunt afişate toate comenzile componente abia
după câteva secunde.
- opţiunea Large Icons. Dacă opţiunea este marcată butoanele vor fi mari,
dacă nu este marcată butoanele vor fi mici
- opţiunea List font names in their font. Dacă această opţiune este
marcată la apăsarea butonului Font fiecare font este afişat cu
caracteristicile sale, altfel va fi afişată doar lista de fonturi.
- opţiunea Show Screen Tips on toolbars. Screen Tips reprezintă
suprafaţa mică de culoare galbenă în care este afişat numele butonului
deasupra căruia este poziţionat cursorul mouse-ului. Dacă opţiunea este
marcată numele butonului va fi afişat, dacă nu este marcată numele
butonului nu va fi afişat. Recomandăm ca această opţiune să fie marcată
20
Microsoft Word
- lista Menu animations. Din această listă se selectează modul de
deschidere a meniurilor. Opţiunile sunt:
• None – modul normal de deschidere. Nu se aplică nici un efect
• Random – meniurile se deschid aleator (o parte oarecare mai întâi)
• Unfold – modul de deschidere seamănă cu o despăturire
• Slide – deshiderea dă senzaţia de alunecare
Bara de stare
Bara de stare se află în partea inferioară a ferestrei Word şi conţine

informaţii despre document şi starea unor taste.
Informaţiile oferite de bara de stare sunt următoarele:
• Page – conţine numărul paginii curente
• Sec – conţine numărul secţiunii în care se află cursorul. O secţiune
este o porţiune din document la care se aplică operaţii care nu sunt
valabile în restul documentului. Informaţia este relevantă doar dacă
documentul este împărţit în mai multe secţiuni. În caz contrar
această zonă va fi întotdeauna completată cu 1.
• 1/7 – primul număr reprezintă numărul paginii curente, al doilea
număr total de pagini din document
• At – specifică distanţa (exprimată în cm sau inch) la care se află
cursorul faţă de marginea de sus a paginii
• Ln – specifică numărul liniei în care este poziţionat cursorul pe
ecran
• Col – specifică distanţa, măsurată în caractere, faţă de marginea
stângă a spaţiului de lucru.
În continuare există mai multe butoane care arată dacă anumite
caracteristici Word sunt activate sau dezactivate. Acestea vor fi analizate în
următoarele lecţii, la prezentarea caracteristicilor respective.
Spaţiul de lucru
În spaţiul de lucru este afişat documentul propriu-zis, în care se

poate introduce şi prelucra textul.
În interiorul spaţiului de lucru apare o liniuţă clipitoare. Acesta este
cursorul text sau punctul de inserare care indică locul în care va fi introdus
textul în document. Pentru a introduce text se foloseşte tastatura. La sfârşitul
rândului nu se apasă tasta <Enter> >. Word împarte textul automat în
rânduri atunci când se ajunge cu introducerea la marginea din dreapta a
paginii. Tasta <Enter> > se apasă doar când se începe un paragraf.
21
Microsoft Word
La apăsarea unor taste, pe ecran nu apare nimic dar se produc

anumite acţiuni. De exemplu, la apăsarea tastei <Enter>
> cursorul trece pe
rândul următor, dar pe ecran nu apare nici un simbol.
Totuşi, în document sunt introduse simboluri care nu sunt afişate,
numite caractere ascunse. Ele pot fi vizualizate cu butonul (Show/Hide)
de pe bara de instrumente Standard. Dacă acest buton este apăsat
caracterele ascunse sunt afişate.
Simbolurile pentru câteva din caracterele ascunse sunt:
¶ - caracterul asociat tastei <Enter>>
- caracterul asociat tastei <Tab>
>
- caracterul asociat tastei <Space>>
Dacă se aplică un clic din nou pe butonul Show/Hide, acesta nu va

mai fi apăsat, iar caracterele ascunse nu vor fi afişate.
Afişarea şi ascunderea barelor de derulare
Pentru deplasarea rapidă în document, Word are două bare de

derulare – una orizontală şi una verticală. În timp ce bara de derulare
verticală este utilă aproape tot timpul pentru deplasarea dintr-un loc în altul
în document, bara de derulare orizontală poate fi de cele mai multe ori
ascunsă pentru a elibera un mic spaţiu pe ecran.
Pentru afişarea sau ascunderea barelor de derulare trebuie efectuaţi
următorii paşi:
1. Se aplică comanda Tools, Options.
2. Pe ecran apare fereastra de dialog Options (figura 2.6). Se selectează
butonul View.
3. Se marchează/demarchează opţiunea Horizontal Scroll Bar pentru
afişarea/ascunderea barei de derulare orizontale.
4. Se marchează/demarchează opţiunea Vertical Scroll Bar pentru
afişarea/ascunderea barei de derulare verticale.
5. Se selectează butonul OK pentru a închide fereastra Options.
22
Microsoft Word
Figura 2.6 – Fereastra de dialog Options
În partea stângă a barei de derulare orizontale există patru butoane cu

care se poate modifica modul de vizualizare al documentelor:
Modul de afişare Normal
Modul de afişare Web Page
Modul de afişare Page Layout
Modul de afişare Outline
Modurile de vizualizare ale documentelor vor fi prezentate într-o
lecţie ulterioară.
Afişarea şi ascunderea riglelor
Pentru poziţionarea mai uşoară a textelor în pagină Word pune la

dispoziţie două rigle – una orizontală şi una verticală. În modul de afişare
Normal este afişată doar rigla orizontală; în modul de afişare Page Layout
sunt afişate ambele rigle.
23
Microsoft Word
Dacă riglele nu sunt necesare, ele pot fi ascunse cu comanda View,

Ruler. Pentru a fi afişate din nou se aplică aceeaşi comandă View, Ruler.
Este bine ca la redactarea unui document riglele să fie afişate pe
ecran, deoarece aici apar informaţii diverse în legătură cu formatarea
textului.
24
Microsoft Word
Lecţia 3 EDITAREA DOCUMENTELOR
Cuprins:
Introducerea textului
Deplasarea în cadrul documentului
Selectarea textului
Mutarea şi copierea blocurilor de text
Anularea sau reefectuarea unor operaţii
Inserarea întreruperilor de pagină
Lucrul cu secţiuni
Exemplu
25
Microsoft Word
Introducerea textului
Când se creează un nou document în Word, pe ecran apare o
suprafaţă de lucru goală care conţine două elemente:
• O liniuţă verticală clipitoare. Acesta este cursorul text, sau

punctul de inserare, care indică locul din document în care va
apărea textul introdus de la tastatură şi unde vor fi executate
anumite operaţii de editare.
• Un cursor de forma literei I. Aceasta este cursorul mouse-ului.
Pe măsură ce se tastează pe ecran apare textul introdus, iar punctul

de inserare se deplasează spre dreapta. Dacă linia de text ajunge la marginea
din dreapta a ecranului, este început automat un nou rând. Nu se apasă tasta
„Enter” decât când se începe un nou pargraf.
Un text poate fi introdus în două moduri:

1. modul inserare (Insert): introducerea se face începând din poziţia
cursorului text, textul existent fiind deplasat spre dreapta;
2. modul suprascriere (Overwrite): noul text va fi introdus din
poziţia cursorului text înlocuind textul deja existent.
Trecerea de la un mod la altul se poate face în mai multe moduri:
1. acţionarea tastei <Insert>;
2. dublu-clic pe butonul OVR din linia de stare.
Deplasarea în cadrul documentului
Deplasarea prin document poate fi făcută cu tastatura sau cu mouse-

ul.
Pentru deplasare pot fi utilizate următoarele secvenţe de taste:
Secvenţă de taste Efect

← un caracter spre stânga
→ un caracter spre dreapta
↑ o linie în sus
↓ o linie în jos
<End>> sfârşitul liniei curente
<Home> > începutul liniei curente
<Ctrl>
>+ ← primul început de cuvânt din stânga
<Ctrl>
>+ → primul început de cuvânt din dreapta
26
Microsoft Word
<Ctrl>
>+ ↑ începutul paragrafului curent sau
anterior
<Ctrl>
>+ ↓ începutul paragrafului următor
<PgUp> > un ecran în sus
<PgDown> > un ecran în jos
<Ctrl>
>+<Alt>
>+<PgUp>
> începutul ecranului curent
<Ctrl>
>+<Alt>
>+<PgDow Sfârşitul ecranului curent
n>
>
<Ctrl>
>+<PgUp> > începutul paginii anterioare
<Ctrl>
>+<PgDown> > începutul paginii următoare
<Ctrl>
>+<Home> > începutul documentului
<Ctrl>
>+<End>> Sfârşitul documentului
Deplasarea prin document se poate face şi cu mouse-ul. Dacă poziţia

în care trebuie deplasat cursorul text se găseşte în zona vizibilă a ecranului
se aplică un clic în zona respectivă. Dacă această poziţie nu se află în zona
vizibilă documentul trebuie derulat. Pentru derulare pot fi folosite barele de
derulare orizontală şi verticală.
Pentru a derula… Se aplică un clic pe butonul

Un rând în sus
Un rând în jos
O pagină în sus
O pagină în jos
Un caracter la stânga
Un caracter la dreapta
Selectarea textului
Numeroase operaţii efectuate în Word presupun selectarea textului

care trebuie modificat. Selectarea textului se poate face şi cu tastatura şi cu
mouse-ul. Blocul de text selectat este afişat în video invers.
Un bloc de text poate fi selectat utilizând tastatura în modul următor:
1. Se poziţionează cursorul text în locul în care trebuie să înceapă
selecţia.
2. Ţinând apăsată tasta „Shift” se acţionează tasta cu săgeata
corespunzătoare direcţiei în care trebuie extinsă selecţia.
Pentru selectarea rapidă a textului cu ajutorul tastaturii se ţine
apăsată tasta „Shift” şi se depasează punctul de inserare folosind una din
27
Microsoft Word
combinaţiile de taste prezentate la capitolul “Deplasarea în cadrul

documentului”.
Întregul document poate fi selectat tastând combinaţia „Ctrl”+A.
Textul poate fi selectat cu ajutorul mouse-ului în modul următor:
1. Se poziţionează cursorul mouse-ului la începutul zonei de
selectat.
2. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se trage de mouse
spre sfârşitul zonei de selectat.
De asemenea, cu mai multe clicuri se pot selecta blocuri de text:
- dublu clic pe cuvânt selectează tot cuvântul
- triplu clic pe un paragraf selectează tot paragraful
- „Ctrl”+clic selectează toată propoziţia
- un clic în marginea stângă a paginii (când cursorul mouse-ului ia
forma unei săgeţi), în dreptul unei linii selectează linia.
- un dublu clic în marginea stângă a paginii (când cursorul mouse-
ului ia forma unei săgeţi), în dreptul unui paragraf selectează
paragraful
- un triplu clic în marginea stângă a paginii (când cursorul mouse-
ului ia forma unei săgeţi), selectează tot documentul.
Un text introdus greşit poate fi şters utilizând una din secvenţele de
taste:

Backspace şterge caracterul din stânga cursorului de inserţie
Delete şterge caracterul din dreapta cursorului de inserţie
Ctrl+
+Backspace şterge cuvântul din stânga cursorului de inserţie
+Delete
Ctrl+ şterge cuvântul din dreapta cursorului de inserţie
Pentru a şterge un bloc de text:

1. Se selectează textul.
2. Se apasă tasta „Delete”.
Mutarea şi copierea blocurilor de text
Un bloc de text poate fi mutat sau copiat într-o altă poziţie în

document prin intermediul Clipboard-ului. Clipboard-ul este o memorie în
care pot fi stocate temporar date. Prin mutarea unui bloc de text se înţelege
ştergerea lui din poziţia iniţială şi inserarea lui în altă poziţie în document.
28
Microsoft Word
Prin copierea unui bloc de text se înţelege inserarea lui în altă poziţie în
document fără a-l şterge din poziţia iniţială blocul apărând astfel de două
sau de mai multe ori în document.
Pentru a copia sau a muta un text prin intermediul Clipboard-ului,

trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Se selectează blocul de text.
2. Se copiază blocul în Clipboard.
Pentru copiere se aplică comanda Edit, Copy, se tastează secvenţa
<Ctrl>
>+C sau se apasă butonul (Copy) din bara de instrumente
Standard.
Pentru mutare se aplică comanda Edit, Cut, se tastează secvenţa
<Ctrl>>+X sau se apasă butonul (Cut) din bara de
instrumente Standard.
3. Se poziţionează cursorul text în noua poziţie în care trebuie să apară
textul.
4. Se inserează conţinutul Clipboard-ului în document aplicând
comanda Edit, Paste, tastând secvenţa <Ctrl> >+V sau apăsând
butonul (Paste) din bara de instrumente Standard. Inserarea în
document a unui bloc de text din Clipboard prin oricare din
metodele descrise anterior se face păstrând exact formatarea textului
respectiv.
Operaţiile de mutare şi copiere pot fi făcute rapid şi cu mouse-ul.

Această metodă denumită tragere şi plasare, este cea mai comodă în cazul
unui text de dimensiuni reduse, şi atunci când poziţia “de la”, cât şi poziţia
“la” sunt vizibile pe ecran.
Paşii care trebuie efectuaţi pentru mutare şi copiere cu ajutorul
mouse-ului sunt:
2. Se plasează cursorul mouse-ului pe text. Acesta se va transforma
într-o săgeată. Pentru a copia textul, se ţine apăsată tasta „Ctrl”.
Pentru a muta textul, nu se apasă nici o tastă.
3. Se trage textul în noua poziţie. Pe măsură ce se trage de mouse,
va apărea o linie verticală punctată care indică noua poziţie a
textului.
4. Se eliberează butonul mouse-ului şi, dacă se efectuează o
copiere, tasta „Ctrl”.
29
Microsoft Word
Anularea sau reefectuarea unor operaţii
Pe parcursul editării unui document se pot face erori. Unele dintre

ele - cum ar fi tastarea unui caracter greşit - sunt uşor de corectat, dar sunt
altele - cum ar fi formatarea unui paragraf - a căror anulare necesită reluarea
unor operaţii mai complexe. Efectul unor astfel de operaţii poate fi anulat
rapid prin aplicarea comenzii Edit, Undo, tastarea secvenţei <Ctrl> >+Z sau
prin apăsarea butonului (Undo) din bara de instrumente Standard.
Oricare din aceste acţiuni va anula efectul ultimei operaţii efectuate.
Editorul Word memorează ultimele operaţii efectuate, deci poate fi anulat
pe rând efectul operaţiilor efectuate în sens invers execuţiei lor. Efectul mai
multor operaţii, poate fi anulat printr-o singură acţiune, selectând din lista
ataşată butonului operaţia al cărei efect dorim să-l anulăm şi având în
vedere că vor fi anulate efectele tuturor operaţiilor care au fost efectuate
după operaţia selectată.
Poate fi anulat doar efectul unor operaţii care modifică conţinutul

documentului - introducere de text, ştergere, formatare, inserare de obiecte,
mutarea de elemente etc.- nu şi efectul unor operaţii efectuate asupra
fişierelor sau asupra mediului Word (salvare fişier, tipărire, modificarea
modului de vizualizare etc.).
O operaţie al cărei efect a fost anulat, poate fi executată din nou apăsând
butonul (Redo) din bara de instrumente Standard. Lista ataşată acestui
buton poate fi utilizată similar cu lista ataşată butonului Undo
Ultima operaţie executată poate fi efectuată din nou, chiar şi de mai

multe ori, lansând comanda Edit, Repeat sau tastând secvenţa <Ctrl> >+Y.
Inserarea întreruperilor de pagină
În mod normal, când textul ajunge în marginea de jos a paginii,

Word începe în mod automat o pagină nouă şi textul continuă la începutul
paginii respective.
La o pagină nouă se poate trece, chiar dacă pagina anterioară nu a
fost introdusă în întregime. Acest lucru este posibil dacă se introduce un
marcaj de întrerupere de pagină (numit şi marcaj de salt la pagină nouă).
30
Microsoft Word
Pentru a introduce un marcaj de întrerupere de pagină trebuie
efectuaţi următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul text în locul în care trebuie să înceapă
noua pagină.
2. Se aplică comanda Insert, Break. Pe ecran este afişată fereastra
de dialog Break (figura 3.1).
3. Din această fereastră de dialog se selectează opţiunea Page
Break.
4. Se aplică un clic pe butonul Ok. Un salt la o pagină nouă este
reprezentat în document printr-o linie orizontală continuă (în
modul de vizualizare Normal).
Pentru a şterge un astfel de marcaj, se poziţionează cursorul pe rândul care
conţine marcajul şi se apasă tasta „Delete”.
Lucrul cu secţiuni
Există multe situaţii în care diferite zone ale documentului trebuie

tratate separat. Word oferă posibilitatea de a diviza documentul în aşa
numitele secţiuni, fiecare putând să aibă propriul mod de formatare. O
secţiune poate cuprinde o parte dintr-o pagină o pagină sau mai multe pagini
şi nu începe neapărat la o pagină nouă. Două secţiuni sunt desparţite de un
marcaj de sfârşit de secţiune.
Pentru a insera un marcaj de sfârşit de secţiune se execută următorii
paşi:
1. Se poziţionează cursorul text în locul în care trebuie inserat marcajul.
2. Se aplică comanda Insert, Break.
Pe ecran este afişată fereastra de dialog Break (figura 3.1).
Figura 3.1 – Fereastra de dialog Break

31
Microsoft Word
În această fereastră zona Section Break este destinată secţiunilor.

Word are patru tipuri de întreruperi de secţiune:
• Next Page. Textul existent după marcajul de sfârşit de secţiune
apare la începutul paginii următoare. Acest tip de întrerupere este
util la întreruperile de secţiune care coincid cu diviziunile mari
ale documentului, cum ar fi capitolele.
• Continuous. Marcajul de sfărşit de secţiune va fi inserat fără a
modifica aranjarea textului. Noua secţiune începe pe aceeaşi
pagină cu secţiunea precedentă. Acest lucru este util în cazul
unei secţiuni care are un număr diferit de coloane faţă de cea
anterioară dar care face parte din aceeaşi pagină. De exemplu la
un raport, titlul poate fi plasat într-o singură coloană în partea
superioară a paginii, iar sub titlu, într-o nouă secţiune, corpul
raportului să apară pe trei coloane.
• Odd Page. Textul existent după marcajul de sfârşit de secţiune
va fi mutat la începutul următoarei pagini impare.
• Even Page. Textul existent după marcajul de sfârşit de secţiune
va fi mutat la începutul următoarei pagini pare.
Ultimele două opţiuni sunt utile în cazul în care întreruperea de secţiune
coincide cu o diviziune importantă (de exemplu un capitol) care trebuie
să înceapă la o pagină impară sau pară.
3. Din fereastra de dialog Break se selectează tipul de întreripere dorit.
4. Se aplică un clic pe butonul Ok.
Un marcaj de sfârşit de secţiune este similar cu un caracter obişnuit
din document. Pentru a şterge un astfel de marcaj se plasează cursorul text
imediat înaintea lui şi se apasă tasta <Delete>, sau se plasează cursorul text
imediat după el şi se apasă tasta <Backspace>.
Dacă se şterge un marcaj de sfârşit de secţiune, textul din secţiunea
anterioară devine parte a secţiunii care îi va urma, căpătând atributele de
formatare proprii secţiunii respective.
Exemplu
Următorul text a fost introdus cu greşeli (cuvintele scrise greşit sunt

subliniate). Să se aplice comenziile necesare.
DVD – o soluţie alternativă pentru deţinătorii de CD – ROM –uri
Unităţile DVD sunt distive optice ce au intrat puternic pe piaţă

darită posibilităţii de a stocaa mari cantităţi de date. În România, în
32
Microsoft Word
momentul de faţă se constată un dezechilibru între cerere şi ofertă la acest
tip de accesorii pentru calculatoare. Tehnologia DVD (Digitale Versatile
Disk) a fost dezvoltată de firme mari cum ar fi Philips, Sony sau Hewlett
Packard.
Paşii care trebuie efectuaţi sunt:

1. Se introduce textul: DVD – o soluţie alternativă pentru deţinătorii de
CD-ROM-uri.
2. Se apasă tasta <Enter> > de două ori. Primul <Enter> > pentru a crea
un paragraf gol (rândul liber dintre titlu şi primul paragraf), al doilea
<Enter> > pentru a începe primul paragraf.
3. Următorul paragraf are un alineat. Pentru a scrie cu alineat se apasă
tasta <TAB>. Efectul apăsării acestei taste deplasarea cursorului la
dreapta cu mai multe poziţii. Varianta în care pentru crearea
alineatului se tastează mai multe spaţii nu este corectă.
4. Se introduce textul (cu greşeli). După introducerea textului cursorul
text este poziţionat la sfârşitul textului introdus.
Pentru a face corecţiile cursorul text trebuie adus în punctul în
care se face modificarea. Modificarea poziţiei cursorului text se
poate face fie folosind tastele săgeţi, fie aplicând un clic de mouse în
poziţia în care trebuie adus cursorul text (metoda cu mouse-ul este
mai rapidă).
5. Se aplică un clic de mouse între literele s şi t din distive. Între aceste
litere va apărea cursorul text (o liniuţă verticală). Se introduce pozi
(cuvântul corect este dispozitive).
Se aplică un clic de mouse între a şi r din darită. Se introduce: to.
6. Cuvântul stocaa are un a în plus. Pentru a şterge ultimul a se pot
folosi două metode:
a) Se aplică un clic la sfârşitul cuvântului. Cursorul text va fi
poziţionat după ultimul a din cuvânt. Se apasă tasta
<Backspace> >. Ultimul a va fi şters.
b) Se aplică un clic de mouse între cei doi de a. Se apasă tasta
<Delete>>. Ultimul a va fi şters.
7. Dacă textul trebuie să conţină două paragrafe, al doilea începând de
la Tehnolofia DVD …., se procedează în modul următor:
• Se aplică un clic de mouse înainte de T din Tehnologia
(începutul celui de al doilea paragraf).
• Se apasă tasta <Enter> >.
• Se apasă tasta <TAB> > pentru a crea alineatul pentru cel de al
doilea paragraf.
Dacă se mai apasă o dată tasta <Enter> > tot textul situat după
cursor va coborâ cu un rând în jos.
33
Microsoft Word
În cazul în care s-a apăsat de mai multe ori tasta <Enter> > şi
textul a coborât prea mult în jos, rândurile libere pot fi şterse
poziţionând cursorul text pe rândul liber şi apăsând tasta
<Delete>>. În acest mode se şterge <Enter> >-ul care determină
trecerea la un rând nou.
8. Dacă se apasă butonul (Show/Hide) de pe bara de instrumente
Standard sunt afişate şi caracterele asociate tastelor <Enter>
>, <Tab>
>
şi <Space> >. Caracterele asociate acestor taste sunt:
¶ - caracterul asociat tastei <Enter>>
- caracterul asociat tastei <Tab>>
- caracterul asociat tastei <Space>
>
34
Microsoft Word
Lecţia 4 FORMATAREA PAGINII
Cuprins:
Formatarea paginii
Stabilirea dimensiunii paginii fizice
Stabilirea marginilor
Specificarea sursei de alimentare cu hârtie
Organizarea textului în pagină
35
Microsoft Word
Formatarea paginii
Dacă un document urmează să fie tipărit, utilizatorul trebuie să
precizeze editorului Word modul în care trebuie să arate acesta pe hârtie. Se
pot stabili marginile paginilor, dimensiunea hârtiei, orientarea paginilor şi
chiar din care din tăvile imprimantei va fi luată hârtia. Deşi parametrii de
pagină pot fi modificaţi în orice moment fără nici o problemă cel mai
potrivit ar fi ca aceştia să fie stabiliţi la începutul unui nou document.
Pentru modificarea parametrilor de pagină se aplică comanda File,
Page Setup. La aplicarea acestei comenzi pe ecran este afişată fereastra
Page Setup. Această fereastră are patru secţiuni care sunt afişate la apăsarea
butoanelor corespunzătoare din partea de sus a ferestrei. Aceste secţiuni
sunt:
- Margins – care permite stabilirea marginilor paginii.
- Paper Size – care permite stabilirea formatului hârtiei pe care se
va face tipărirea.
- Paper Source - în care se specifică de unde se va încărca hârtia
pentru tipărire.
- Layout - în care se specifică opţiuni suplimentare în legătură cu
organizarea documentului în pagină.
Stabilirea dimensiunii paginii fizice
Dimensiunea paginii poate fi stabilită în secţiunea Paper Size a

ferestrei de dialog Page Setup.
- lista Paper Size. Această listă conţine mai multe formate
predefinite de pagină (de exemplu A4 sau A3) şi opţiunea Custom
care permite utilizatorului să stabilească un format de pagină
personal.
- casetele Width şi Height. Dacă din lista Paper Size a fost ales un
format predefinit, aceste casete vor fi completate automat cu
lăţimea, respectiv înălţimea paginii în formatul ales. Dacă a fost
selectată opţiunea Custom în aceste casete se introduc lăţimea şi,
respectiv, înălţimea paginii dorite.
- zona Orientation. Opţiunea selectată în această zonă determină
modul de orientare a paginii. Dacă este selectată opţiunea Portrait
rândurile vor fi imprimate paralel cu latura mai scurtă a paginii.
Dacă este selectată opţiunea Landscape rândurile vor fi imprimate
paralel cu latura mai lungă a paginii, ca şi cum pagina ar fi fost
pusă invers în imprimantă.
36
Microsoft Word
- caseta Preview. Efectul opţiunilor selectate poate fi observat în
această casetă unde este afişată o pagină în miniatură
Figura 4.1 – Fereastra de dialog Page Setup
- lista Apply To. Din lista Apply To se selectează zona de

document în care vor fi aplicate noile setări de pagină.
Opţiunile posibile sunt:
• Whole Document – Noile valori vor fi folosite pentru întregul
document.
• This Point Forword. Word va insera un salt la o secţiune nouă
în dreptul cursorului şi va aplica noii secţiuni parametrii
selectaţi pentru pagină
• This Section. Noii parametri vor fi aplicaţi secţiunii curente a
documentului. Această opţiune nu este disponibilă dacă
documentul nu a fost divizat în secţiuni.
Modificările efectuate sunt confirmate prin apăsarea butonului OK din
partea de jos a ferestrei.
37
Microsoft Word
Stabilirea marginilor
Marginile paginii determină spaţiul alb dintre text şi marginile fizice

ale paginii. Fiecare pagină are patru margini: stânga, dreapta, sus şi jos.
Zona destinată textului se numeşte spaţiul de lucru. În plus există
posibilitatea de a stabili în partea superioară a paginii o zonă pentru antet,
iar în partea inferioară o zonă pentru subsol. Antetul este informaţia care se
repetă la începutul fiecărei pagini din document. Subsolul este informaţia
care se repetă în partea de jos a fiecărei pagini din document. În figura 4.2
sunt marcate distanţele care se completează în fereastra de dialog Page
Setup (figura 4.3):
Margine antet
Marginea de sus
Marginea dreaptă
Marginea de jos
Marginea stângă
Margine subsol
Figura 4.2
Dimensiunea marginilor poate fi stabilită în secţiunea Margins a

- caseta Top. În această casetă se introduce distanţa dintre limita
superioară a suprafeţei utile şi zona destinată antetului.
- caseta Bottom. În această casetă se introduce distanţa dintre limita
inferioară a suprafeţei utile şi zona destinată subsolului.
- caseta Left. În această casetă se introduce valoarea marginii stângi.
- caseta Right. În această casetă se introduce valoarea marginii
drepte.
- caseta Gutter. În această casetă se specifică o margine
suplimentară în stânga, necesară legării paginilor.
- caseta Header. În această casetă se introduce distanţa faţă de
marginea de sus a paginii fizice la care va începe antetul.
38
Microsoft Word
- caseta Footer. În această casetă se introduce distanţa faţă de
marginea de jos a paginii fizice la care va termina subsolul.
Distanţele se introduc folosind unitatea de măsură implicită.
Figura 4.3 – Fereastra Page Setup - secţiunea Margins
- opţiunea Mirror Margins. Cu această opţiune se va specifica dacă

o foaie va fi imprimată pe ambele părţi sau nu. Dacă opţiunea nu
este marcată se va considera că toate paginile au aceeaşi margine
stângă şi aceeaşi margine dreaptă. Dacă opţiunea este marcată
opţiunile Left (Stânga) şi Right (Dreapta) se transformă în Inside
(În interior) şi în Outside (În afară). Marginea stângă a paginilor
pare va fi egală cu marginea dreaptă a paginilor impare.
Modificările efectuate sunt confirmate prin apăsarea pe butonul
OK.
Marginile paginii pot fi modificate şi cu ajutorul riglelor, în modul de

vizualizare Page Layout. În acest mod de vizualizare (activat cu comanda
View, Page Layout) Word afişează cele două rigle – orizontală şi verticală.
Pe fiecare riglă zonele gri indică spaţiul rezervat pentru margini
(figura 4.4).
39
Microsoft Word
Marginea stângă
Margine dreapta
Marginea de sus
Figura 4.4
Pentru a modifica o margine cu mouse-ul se poziţionează cursorul

acestuia pe linia de separaţie corespunzătoare dintre zona albă şi zona gri de
pe riglă. Cursorul mouse-ului va lua forma unei săgeţi duble. Ţinând
butonul stâng al mouse-ului apăsat se trage de acest cursor în noua poziţie.
Atenţie! Pe rigla orizontală există nişte simboluri – mici butoane
triunghiulare. Dacă din greşală se trage de aceste simboluri, în loc de a
modifica marginile paginii (când cursorul mouse-ului are forma unei săgeţi
duble) se aplică o altă comandă.
Specificarea sursei de alimentare cu hârtie
Anumite documente necesită tipărirea pe mai multe tipuri de hârtie. De

exemplu, în cazul unei scrisori de afaceri cu mai multe pagini, va fi necesar
ca prima pagină să fie tipărită pe o foaie cu antetul firmei, iar restul
paginilor pe hârtie obişnuită. Editorul Word permite specificarea locului de
unde va fi încărcată hârtia pentru imprimare.
Aceste specificaţii se realizează în secţiunea Paper Source a ferestrei
de dialog Page Setup.
- lista First Page. Din această listă se specifică sursa de alimentare
pentru prima pagină.
- lista Other Page. Din această listă se specifică sursa de alimentare
pentru următoarele pagini.
- lista Apply To, în care se specifică partea din document căreia îi
va fi aplicată configurarea stabilită pentru sursa de alimentare.
Opţiunile listelor First Page şi Other Page depind de tipul de
imprimantă utilizat.
Opţiuni posibile sunt:
40
Microsoft Word
- Default Tray – este disponibilă indiferent de imprimantă şi
reprezintă opţiunea implicită.
- Normal Feeder – hârtia va fi introdusă foaie cu foaie de către
utilizator.
- Sheet Feeder – va fi activat dispozitivul pentru tractarea hârtiei
pagină cu pagină.
- Tractor – va fi activat dispozitivul pentru tractarea hârtiei
continue.
Modificările efectuate sunt confirmate prin apăsarea butnului OK.
Figura 4.5 – Fereastra de dialog Page Setup - secţiunea Paper Source
Organizarea textului în pagină
Organizarea textului în pagină se referă la:

- aranjarea textului în cazul în care nu ocupă tot spaţiul util al
paginii.
- numerotarea paginilor
41
Microsoft Word
- antetul şi subsolul paginilor

- poziţia notelor de sfârşit de secţiune
Toate aceste caracteistici pot fi stabilite în secţiunea Layout a
Figura 4.6 - Fereastra de dialog Page Setup – secţiunea Layout
Alinierea verticală a textului (în cazul în care nu ocupă toată zona

utilă a paginii) este determinată de opţiunea selectată din lista Vertical
Alignment.
Opţiunile disponibile sunt:
• Top – textul este afişat în partea de sus a paginii.
• Bottom – textul este afişat în partea de jos a paginii.
• Center – textul va fi afişat la mijlocul paginii.
• Justified – spaţiul dintre linii va fi mărit astfel încât textul să
ocupe întregul spaţiu util al paginii.
42
Microsoft Word
Modul în care este inserat un marcaj de sfârşit de secţiune poate fi
modificat selectând opţiunea dorită din lista Section Start.
Această listă conţine opţiunile:
• New Page – textul existent după marcajele de sfârşit de secţiune
apare la începutul următoarei pagini.
• Continuous – marcajul de sfârşit de opţiune va fi inserat fără a
modifica aranjarea textului.
• Even Page – noua secţiune începe pe următoarea pagină cu număr
par.
• Odd Page – noua secţiune începe pe următoarea pagină cu număr
impar.
Antetele şi subsolurile unui document pot diferi în funcţie de paină.
Dacă este marcată opţiunea Different Odd and Even, antetul şi subsolul
paginilor pare vor fi diferite de cele ale paginilor impare. Dacă este marcată
opţiunea Different First Page, antetul şi subsolul primei pagini vor fi
diferite de cele ale celorlalte pagini.
Modificările efectuate sunt confirmate prin apăsarea butonului OK.
43
Microsoft Word
MODURI DE VIZUALIZARE A
Lecţia 5 DOCUMENTELOR
Cuprins:
Moduri de vizualizare a documentelor

Modul de afişare Page Layout
Modul de afişare Web Layout
Modul de afişare Outline View
Mărirea/micşorarea ecranului
Modul de afişare Full Screen
Împărţirea ecranului
44
Microsoft Word
Moduri de vizualizare a documentelor
Word permite vizualizarea documentelor în mai multe moduri.

Modul de vizualizare folosit nu are nici o influenţă asupra conţinutului
documentului. El nu afectează decât modul în care este afişat documentul pe
ecran.
Modul de afişare Normal este modul se afişare implicit şi cel mai

des utilizat. Caracterele şi paragrafele sunt afişate în forma în care vor fi
tipărite, dar nu sunt afişate pe ecran elementele speciale care pot fi ataşate
unui document – antet, note de subsol. Trecerea la o pagină nouă este
semnalată doar de marcajul de sfârşit de pagină. Datorită acestui fapt,
deplasarea în cadrul documentului este mai rapidă.
Acest mod de vizualizare poate fi activat aplicând comanda View,
Normal sau selectând butonul Normal View aflat în capătul din stânga a
barei de derulare pe orizontală.
Figura 5.1 – Modul de vizualizare Normal View

45
Microsoft Word
Modul de afişare Print Layout
În acest mod, documentul este afişat pe ecran, pagină cu pagină

exact aşa cum va fi tipărit – ceea ce constituie un mare avantaj. Sunt
vizibile pe ecran anteturile, subsolurile şi toate celelalte detalii legate de
aşezarea în pagină. Dezavantajul constă în faptul că deplasarea în cadrul
documentului este ceva mai lentă.
Activarea acestui mod de vizualizare se realizează aplicând comanda
View, Print Layout sau selectând butonul Print Layout View de pe bara
de derulare orizontală.
F
Figura 5.2 – Modul de vizualizare Print Layout
Modul de afişare Web Layout

În acest mod de vizualizare documentul este prezentat sub forma
unei pagini de WEB (la prezentarea sub formă de pagină WEB anumite
46
Microsoft Word
caracteristici ale textului se pot modifica). Acest mod de vizualizare poate
fi folosit la crearea paginiloe WEB.
Figura 5.3 – Modul de vizualizare WEB Layout View
Modul de afişare Outline

În acest mod de vizualizare sunt evidenţiate paragrafele
documentului într-o structură organizată pe nivele. Nivelul pe care este
plasat un paragraf depinde de modul de formatare al acestuia. În acest mod
de vizualizare sunt puse la dispoziţia utilizatorului noi comenzi şi butoane
care permit rearanjarea rapidă şi complexă a documentului.
Activarea acestui mod de vizualizare se realizează selectând butonul
Outline View de pe bara de derulare orizontală.
47
Microsoft Word
Figura 5.4 – Modul de vizualizare Outline View
Mărirea/micşorarea ecranului
În orice mod ar fi vizualizat documentul, el poate fi mărit sau
micşorat, după cum este necesară editarea sa - în detaliu sau pe ansamblu.
Coeficientul de scalare poate fi stabilit folosind butonul Zoom de pe bara
de instrumente Standard.
Figura 5.6 – Butonul Zoom
48
Microsoft Word
Modul de afişare Full Screen
Modul de afişare Full Screen pune la dispoziţie întreaga suprafaţă a

ecranului pentru afişarea conţinutului documentului. Bara de titluri, bara de
meniuri, bara de instrumente, bara de stare sunt ascunse, iar documentul
ocupă întregul ecran.
Pentru a activa modul de afişare Full Screen se aplică comanda
View, Full Screen.
Pentru a dezactiva acest mod de vizualizare se aplică un clic pe
butonul Close Full Screen care apare în colţul din dreapta al ecranului sau
se apasă tasta „Escape”.
Împărţirea ecranului
Word permite ca suprafaţa de lucru să fie împărţită în două panouri,

astfel încât să se poată vizualiza concomitent diferite părţi ale aceluiaşi
document. În fiecare panou documentul este derulat în mod independent şi
are propriile bare de derulare. Efectuarea unor modificări în oricare dintre
panouri afectează documentul în egală măsură.
Pentru a împărţi ecranul în două:
1. Se aplică comanda Window, Split.
2. Word afişează o linie orizontală de divizare la mijlocul
suprafeţei de lucru. Se trage de linia de divizare până când
aceasta ajunge în poziţia dorită.
3. Se apasă tasta „Enter” sau se aplică un clic de mouse.
Cursorul text se poate muta dintr-un panou în altul aplicând un clic
cu mouse-ul în panoul dorit.
Pentru a elimina linia de divizare se aplică comanda Window,
Remove Split sau se trage linia în partea superioară sau inferioară a
suprafeţei de lucru.
49
Microsoft Word
Lecţia 6 FORMATAREA CARACTERELOR
Cuprins:
Formatarea caracterelor
Formatarea caracterelor folosind fereastra de dialog Font
Formatarea caracterelor folosind bara de instrumente Formatting
Formatarea caracterelor folosind combinaţii de taste
Exemple
50
Microsoft Word
Formatarea caracterelor
Formatul caracterelor este determinat de următoarele caracteristici:

• setul de caractere (fontul) din care fac parte. Un font este un set de
caractere cu un design specific.
• dimensiunea corpului de literă.
• culoarea de scriere.
• spaţiul dintre caractere.
• modul de scriere: cu litere subliniate (Underline), îngroşate (Bold),
înclinate (Italic).
Formatarea caracterelor se poate face în mai multe moduri: folosind
fereastra de dialog Font, combinaţii de taste sau butoanele de pe bara de
instrumente Formatting. Fiecare dintre aceste metode are avantaje şi
dezavantaje, în funcţie de operaţia care trebuie executată.
Orice formatare de caractere va fi aplicată tuturor caracterelor
selectate în momentul formatării. Dacă nu s-a făcut o selecţie prealabilă,
formatarea va fi aplicată textului care va fi tastat în poziţia cursorului text,
după aplicarea comenzii de formatare.
Formatarea caracterelor folosind fereastra de dialog Font
Toate caracteristicile caracterelor pot fi stabilite prin comanda

Format Font. La aplicarea acestei comenzi este afişată fereastra de dialog
Font:
Figura 6.1 – Fereastra de dialog Font

51
Microsoft Word
Această fereastră are trei secţiuni: Font, Character Spacing şi

Animation. Fiecare secţiune este afişată la apăsarea butonului corespunzător
din partea de sus a ferestrei.
Elementele secţiunii Font sunt:
- caseta Preview. În această casetă pot fi observate modificările care
se fac în celelalte câmpuri ale ferestrei de dialog.
- lista Font. Această listă conţine toate fonturile disponibile. De aici
se selectează fontul dorit.
- lista Font Style. Această listă conţine stilurile corpului de literă
care pot fi aplicate caracterelor: Bold, Italic, Regular, Bold Italic.
- lista Size. Din această listă se stabileşte înălţimea în puncte a
caracterelor.
- lista Underline. Această listă conţine mai multe stiluri de
subliniere. Lista conţine şi opţiunea None, a cărei selectare are ca
efect anularea unei sublinieri.
- lista Color. Din această listă se selectează culoarea de scriere a
literelor.
- zona Effect. În această zonă pot fi specificate o serie de efecte
speciale, prin marcarea uneia sau mai multor opţiuni propuse de
Word:
• Strikethrough - este trasată o linie la mijlocul literelor.
• Double Strikethrough - este trasată o linie dublă la mijlocul
literelor.
• Superscript - caracterele sunt scrise mai sus şi mai mici, ca un
exponent.
• Subscript - caracterele sunt scrise mai jos şi mai mici, ca un
indice.
• Shadow - textului îi sunt ataşate umbre.
• Outline – caracterele apar marcate doar pe contur
• Emboss – textul este scris în relief
• Engrave – text apare ca şi cum ar fi gravat
• Small caps - toate literele vor fi transformate majuscule, dar
dimensiunea acestora este a literelor mici.
• All caps - toate literele vor fi transformate în majuscule fără a le
modifica dimensiunea.
• Hidden - caracterele vor fi ascunse. Ele nu vor fi vizibile pe
ecran şi nu vor fi tipărite.
Spaţierea caracterelor este determinată în secţiunea Character Spacing:
52
Microsoft Word
Figura 6.2 –Fereastra de dialog Font - secţiunea Character Spacing
Elementele acestei secţiuni sunt:

- caseta Preview. În această casetă pot fi observate modificările care
se fac în celelalte câmpuri ale casetei de dialog.
- lista Spacing. În această listă se stabileşte modul de spaţiere al
caracterelor. Opţiunile posibile sunt:
• Normal
• Condensed - caracterele sunt comprimate.
• Expended - caracterele sunt expandate.
Dacă se selectează una din opţiunile Condensed sau Expended,
gradul de comprimare sau expandare este determinat de valoarea
completată în câmpul By corespunzător.
- lista Position. În această listă se stabileşte poziţia caracterelor faţă
de linia orizontală imaginară de la baza textului. Opţiunile posibile
sunt:
• Normal
• Raised - literele sunt ridicate.
• Lowered - literele sunt coborâte.
Dacă se selectează una din opţiunile Raised sau Lowered, distanţa
în puncte faţă de linia imaginară este determinată de valoarea
câmpului By corespunzător.
53
Microsoft Word
- opţiunea Kerning for fonts. Marcarea acestei opţiuni permite

spaţierea orizontală automată pentru literele care depăşesc o
anumită dimensiune, astfel încât nici o literă să nu pară că este
prea depărtată de vecinele sale. De exemplu dacă se scrie cuvântul
AVAL (cu litere mari), fără a marca această opţiune, între literele
A şi V va fi un spaţiu mare. Acest spaţiu este redus dacă opţiunea
este marcată.
Dacă opţiunea este marcată, Word modifică dimensiunea spaţiului
dintre caractere în funcţie de valoarea casetei Points and above
ataşată opţiunii.
În secţiunea Animation (figura 6.3), din lista Animation se pot
specifica o serie de efecte de animaţie care pot fi aplicate literelor.
Figura 6.3 – Fereastra de dialog Font - secţiunea Animation
Formatarea caracterelor folosind bara de instrumente

Formatting
Bara de instrumente Formatting conţine o serie de butoane pentru

aranjarea textului, care permit modificarea rapidă a celor mai multe opţiuni
de formatare a caracterelor: fontul, mărimea, atributele de subliniere,
îngroşare, scriere cu litere aplecate, etc.
54
Microsoft Word
Butoanele care permit formatarea caracterelor sunt:
Butonul Font:
La apăsarea acestui buton apare lista fonturilor disponibile, din care se
poate selecta fontul dorit.
Butonul Size:
La apăsarea acestui buton apare o listă din care se stabileşte înălţimea
în puncte a caracterelor.
Butonul Bold:
Dacă acest buton este apăsat are loc scrierea cu litere îngroşate, dacă
nu textul este scris normal.
Butonul Italic:
Dacă acest buton este apăsat are loc scrierea cu litere aplecate, dacă nu
textul este scris normal.
Butonul Underline:
Dacă acest buton este apăsat are loc scrierea cu litere subliniate, dacă
nu textul este scris normal.
Folosind butoanele Bold, Italic şi Underline se pot aplica mai multe

stiluri de scriere (orice combinaţie dintre ele). Activarea/ dezactivarea unui
stil se face aplicând un clic pe butonul respectiv.
Butonul Font Color:

La apăsarea acestui buton apare o listă din care se selectează culoarea
de scriere a literelor.
Formatarea caracterelor folosind combinaţii de taste
Word pune la dispoziţie o serie de combinaţii de taste (scurtături)

pentru formatarea textului cu ajutorul tastaturii:
Acţiunea Combinaţia de taste

Creşte mărimea corpului de literă (în etape) <Ctrl>+<Shift>+>
Scade mărimea corpului de literă (în etape) <Ctrl>+<Shift>+<
Creşte mărimea corpului de literă cu un <Ctrl>+î
punct
Scade mărimea corpului de literă cu un <Ctrl>+ă
punct
55
Microsoft Word
Acţiunea Combinaţia de taste

Schimbă majusculele cu litere mici (ciclic) <Shift>+<F3>
Scrie totul cu litere mari <Ctrl>+<Shift>+<A>
Scrie totul cu litere mici Ctrl><+<Shift>+<K
>
Îngroşat <Ctrl>+<B>
Aplecat <Ctrl>+<I>
Subliniat <Ctrl>+<U>
Subliniate doar cuvintele <Ctrl>+<Shift>+<W>
Subliniat cu linie dublă <Ctrl>+<Shift>+<D>
Ascunde textul <Ctrl>+<Shift>+<H>
Scrie ca indice <Ctrl>+<+>
Scrie ca exponent <Ctrl>+<Shift>+<+>
Exemple
I. Să se introducă următorul text:

Birotica este ansamblul de metode şi tehnici care vizează
automatizarea muncii de birou.
Metoda 1:
1. Se introduce tot textul.
2. Se selectează tot textul.
3. Se apasă butonul Font şi se selectează fontul Arial.
4. Se selectează cuvântul Birotica.
5. Se apasă butonul Bold.
6. Se selectează cuvintele: automatizarea muncii de birou.
7. Se apasă butonul Underline.
Metoda 2:
1. Se apasă butonul Bold.
2. Se introduce cuvântul Birotica.
3. Se aplică un clic pe butonul Bold, astfel încât acesta să nu mai fie
apăsat.
4. Se introduce textul: este ansamblul de metode şi tehnici care vizează.
5. Se apasă butonul Underline.
6. Se introduce textul: automatizarea muncii de birou.
7. Se aplică un clic pe butonul Underline, astfel încât acesta să nu mai
fie apăsat.
56
Microsoft Word
II. Să se introducă următorul text: ai=5*i+7.
Metoda 1:
1. Se introduce textul: ai=5*i+7.

2. Se selectează i care trebuie să fie indice.
3. Se aplică comanda Format, Font.
4. În fereastra de dialog Font se marchează efectul Subscript.
Metoda 2:
1. Se introduce: a.
3. În fereastra de dialog Font se marchează efectul Subscript.
4. Se introduce: i. Tot textul care s-ar introduce în continuare s-ar
scrie în poziţia indicelui. De aceea se anulează acest efect pentru
literele următoare.
6. În fereastra de dialog Font se demarchează efectul Subscript.
7. Se introduce textul: =5*i+7.
57
Microsoft Word
Lecţia 7 FORMATAREA PARAGRAFELOR
Cuprins:
Formatarea paragrafelor
Alinierea textului
Indentarea paragrafelor
Spaţierea paragrafelor
Folosirea opţiunilor de curgere a textului
Exemple
58
Microsoft Word
Un paragraf este textul introdus între două <Enter>

>-uri.
Caracteristicile care definesc formatul unui paragraf sunt:
• Alinierea paragrafului în spaţiul util al paginii.
• Indentarea- stabilirea alineatelor.
• Spaţiul dintre linii.
• Curgerea textului.
Word oferă mai multe posibilităţi de stabilire a modului de aliniere a
unui paragraf: folosind bara de instrumente Formatting, rigla sau comanda
Format Paragraph.
Toate formatările de paragraf se aplică la:
• Paragraful în care este poziţionat cursorul text, dacă nu a fost
selectat nici un paragraf;
• Paragrafele selectate integral sau parţial înaintea aplicării
comenzii de formatare.
Implicit, caracteristicile unui nou paragraf (creat prin apăsarea tastei
<Enter> >) sunt preluate de la cel anterior.
Alinierea textului
Alinierea textului se referă la modul în care sunt aliniate rândurile
faţă de marginile spaţiului util de lucru. Word oferă patru metode de
aliniere:
• Aliniere la stânga - toate liniile unui paragraf încep în marginea
stângă a spaţiului de lucru.
• Alinierea la dreapta - toate liniile unui paragraf se termină în
partea dreaptă a spaţiului de lucru.
• Alinierea la centru - toate liniile sunt centrate pe orizontală în
spaţiul util al paginii.
• Alinierea Justified - toate liniile încep în marginea stângă a
spaţiului de lucru şi se termină în marginea dreaptă a spaţiului de
lucru. Ultima linie din paragraf se termină în poziţia în care s-a
tastat <Enter> >. Pentru a realiza acest mod de aliniere între
cuvinte se inserează spaţii fictive.
Bara de instrumente Formating conţine patru butoane pentru cele

patru moduri de aliniere ale paragrafelor:
59
Microsoft Word
Left- pentru aliniere la stânga;
Center- pentru aliniere în centru;
Right- pentru aliniere la dreapta;
Justified- pentru aliniere Justified.
Figura 7.1 – Fereastra de dialog Paragraph
Pentru a alinia un paragraf trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text pe orice caracter din paragraful
respectiv.
2. Se selectează butonul de aliniere corespunzător.
Operaţia de aliniere poate fi realizată mai rapid dacă se folosesc
următoarele combinaţii de taste:
60
Microsoft Word
Combinaţii de taste Aliniere

<Ctrl>+L Stânga
<Ctrl>+E Centrat
<Ctrl>+R Dreapta
<Ctrl>+J Justified
O altă metodă este aplicarea comenzii Format, Paragraph. Pe ecran

va fi afişată fereastra de dialog Paragraph (figura 7.1):
Se selectează butonul Indents and Spacing şi se selectează tipul de
aliniere în caseta Alignment.
Indentarea paragrafelor
Indent-urile reprezintă distanţele dintre marginile paragrafelor şi

marginile spaţiului util al paginii. Există trei tipuri de indent-uri:
• Indent-ul stâng- distanţa dintre marginea stângă a paragrafului
şi marginea stângă a spaţiului util al paginii. Dacă marginea
stângă este deplasată spre interiorul paginii, indent-ul stâng are
valoare pozitivă. Dacă marginea stângă este deplasată spre
exteriorul paginii, în spaţiul rezervat pentru marginile paginii,
indent-ul stâng are valoare negativă.
• Indent-ul drept- distanţa dintre marginea dreaptă a paragrafului
şi marginea dreaptă a spaţiului de lucru. Dacă marginea dreaptă
este deplasată spre interiorul paginii, indent-ul drept are valoare
pozitivă. Dacă marginea dreaptă este deplasată spre exteriorul
paginii, în spaţiul rezervat pentru marginile paginii, indent-ul
drept are valoare negativă.
• Indent-ul pentru prima linie- distanţa între punctul în care
începe prima linie şi marginea stângă a paragrafului. Dacă
prima linie este deplasată spre dreapta faţă de marginea stângă
a paragrafului, avem un indent de tip First Line. Dacă prima
linie este deplasată spre stânga faţă de marginea stângă a
paragrafului, avem un indent de tip Hanging Indent.
Cel mai simplu, indent-urile pot fi stabilite cu ajutorul riglei şi al

mouse-ului. Pe riglă există câteva simboluri cu ajutorul cărora pot fi stabilite
indent-urile:
61
Microsoft Word
indică punctul în care

începe prima linie
indică punctul ]n care se

indică punctul în care termină fiecare linie din
încep restul liniilor din paragraf (indent-ul drept)
paragraf (indent-ul stâng)
Figura 7.2 – Indent-uri
Pentru a stabili un indent se poziţionează cursorul mouse-ului pe

riglă deasupra simbolului corespunzător, iar când acesta este selectat se
trage de mouse, ţinând butonul stâng apăsat. Butonul mouse-ului se
eliberează când indent-ul este adus în poziţia dorită.
Atenţie! De foarte multe ori, din greşeală în loc să se selecteze indenturile,
se selectează marginile paginii. Dacă sunt selectate marginile, cursorul îşi
schimbă forma. Apare un cursor sub forma unei săgeţi orizontale, cu două
vârfuri. Sub simbolul pentru indent-ul stâng, pe riglă se găseşte şi un
dreptunghi mic. Dacă se trage de acest dreptunghi se deplasează în acelaşi
timp şi indent-ul stâng şi cel pentru prima linie.
Pe bara de instrumente Formating există două butoane: Increase
Indent şi Decrease Indent , care permit mărirea sau micşorarea
indent-urilor cu câte jumătate de inch.
O altă metodă de stabilire a indent-urilor este aplicarea comenzii

Format, Paragraph. La aplicarea acestei comenzi apare pe ecran fereastra
de dialog Paragraph (figura_7.1). În această fereastră se selectează butonul
Indents and Spacing.
În zona Indentation se specifică:
• Indent-ul stâng în caseta Left;
• Indent-ul drept în caseta Right;
• Indent-ul pentru prima linie în lista Special. Opţiunile acestei
liste sunt:
• None – toate liniile paragrafului încep în poziţia indent-
ului stâng;
62
Microsoft Word
• First Line – prima linie este deplasată la dreapta faţă de
marginea stângă a spaţiului util;
• Hanging Indent – prima linie este deplasată la stânga faţă
de marginea stângă a spaţiului util.
Dacă se selectează una din opţiunile First Line sau Hanging
Indent, în caseta By ataşată se specifică valoarea indent-ului.
Toate modificările care se fac în casetă se reflectă în paragraful
martor afişat cu negru în caseta Preview.
Spaţierea paragrafelor
Implicit, la introducerea unui text, liniile sunt spaţiate suficient astfel

încât să existe suficient spaţiu pentru cel mai mare element de pe fiecare
linie. Spaţiile dintre două linii succesive din paragrafe diferite nu diferă de
spaţiul dintre două linii succesive ale aceluiaşi paragraf.
Există situaţii în care spaţiul dintre linii trebuie să fie mărit. Pentru a
rezolva astfel de situaţii Word oferă o multitudine de opţiuni pentru
spaţierea rândurilor. Opţiunile de schimbare a spaţiului vor afecta paragraful
curent sau paragrafele selectate.
Spaţierea poate fi modificată în zona Spacing a ferestrei de dialog
Paragraph. Această zonă conţine următoarele informaţii:
• Spaţiul suplimentar, măsurat în puncte, dinaintea paragrafului -
în lista Before;
• Spaţiul suplimentar, măsurat în puncte, de după paragraf - în
lista After;
• Spaţiul dintre liniile unui paragraf - în lista Line Spacing.
Opţiunile posibile sunt:
• Single – spaţiu implicit;
• 1.5 Lines – spaţiu de un rând şi jumătate;
• Double – spaţiu dublu;
• Exactly – spaţiul dintre rânduri va fi exact cât valoarea- în
puncte- introdusă în caseta At;
• At Least – spaţiu dintre rânduri va avea cel mult valoarea
din caseta At;
• Multiple – modifică spaţierea în funcţie de factorul
introdus în caseta At. De exemplu, pentru trei, spaţierea va
fi triplată.
63
Microsoft Word
Folosirea opţiunilor de curgere a textului
Word pune la dispoziţie şase opţiuni prin care se poate controla

modul în care se face trecerea textului de la o pagine la alta. Pentru activarea
acestor opţiuni se aplică comanda Format, Paragraph. În fereastra de
dialog Paragraph se activează secţiunea Line and Page Breaks, prin
aplicarea unui clic pe butonul Line and Page Breaks.
Figura 7.3 – Fereastra de dialog Paragraph - secţiunea Line and Page

Breaks
Opţiunile oferite de Word sunt:

• Widow/ Orphan Control. În limbajul tipografic, Widow
(văduvă) este ultima linie a unui paragraf rămasă singură la
începutul unei pagini; Orphan (orfană) este prima linie a unui
paragraf, atunci când apare singură la sfârşitul unei pagini.
64
Microsoft Word
Dacă această opţiune este marcată Word va evita apariţia unor
astfel de linii în document;
• Keeps Lines Together. Dacă această opţiune este marcată
Word nu va permite paragrafului respectiv să continue pe o
altă pagină. Dacă paragraful nu încape în întregime pe o pagină
atunci el va trece automat pe pagina următoare.
• Keep with Next. Dacă este necesar una sau mai multe linii
dintr-un paragraf vor fi mutate pe pagina următoare astfel încât
să fie tipărite pe aceeaşi pagină cu începutul paragrafului
următor.
• Page Break Before. Înaintea paragrafului va fi inserat un
marcaj de pagină nouă.
• Suppress Line Number. Cu această opţiune se dezactivează/
activează numerotarea liniilor unui document.
• Don’t Hyphenate. Cu această opţiune se dezactivează/
activează despărţirea în silabe la sfârşitul rândurilor din
paragraful curent.
Exemple
I. Să se introducă următorul motto:
“Celor trei persoane minunate care
mă îndemnau să practic ce
recomand în aceste pagini.
Paşii care trebuie efectuaţi sunt:

1. Se introduce textul motto-ului.
2. Se poziţionează corsorul text în interiorul paragrafului.
3. Se selectează butonul Justified de pe bara de instrumente Formatting.
4. Se aplică comanda Format, Paragraph.
5. În zona Indentation din fereastra de dialog Paragraph se introduc
următoarele valori:
Left: 2”
Right: 2”
Special: none
6. Se selectează butonul OK.
7. Se apasă tasta <Enter> >. La apăsarea tastei <Enter> > se creează un
paragraf cu aceleaşi indent-uri. Pentru a reveni la modul normal de
scriere trebuie anulate indenturile.
8. Se aplică comanda Format, Paragraph.
9. În zona Indentation din fereastra de dialog Paragraph se introduc
următoarele valori:
65
Microsoft Word
Left: 0”
Right: 0”
Special: none
II. Să se introducă următorul text:
Un paragraf este textul dintre două <Enter>-uri. Word oferă mai multe
posibilităţi de stabilire a modului de aliniere a unui paragraf: folosind bara
de instrumente Formatting, rigla sau comanda Format Paragraph.
Pentru introducerea acestui text, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în poziţia în care trebuie introdus textul.
2. Se selectează butonul Center de pe bara de instrumente Formatting-
pentru centrarea titlului.
3. Se introduce textul: Formatarea paragrafelor.
paragraf nou care are acelaşi tip de aliniere- deci centrat. Pentru acest
paragraf trebuie stabilit un nou tip de alineat- Justified.
5. Se selectează butonul Justified de pe bara de instrumente Formatting.
6. Se introduce restul textului: Un paragraf…
66
Microsoft Word
Lecţia 8 TABULATORI
Cuprins:
Utilizarea tabulatorilor
Setarea tabulatorilor utilizând comenzi de meniuri
Exemple
67
Microsoft Word
Utilizarea tabulatorilor
Tabulatorii sunt instrumente de control a alinierii pe verticală a

textului din documente. În mod normal, la apăsarea tastei <Tab> cursorul se
deplasează din 0.5 in 0.5 inch. Cu ajutorul tabulatorilor se poate modifica
modul în care sare cursorul la apăsarea tastei <Tab>.
Word pune la dispoziţie cinci tipuri de tabulatori, fiecare influenţând
în mod specific alinierea textului:
• Aliniaţi la stânga. Textul va fi introdus din poziţia tabulatorului
spre dreapta.
• Aliniaţi la dreapta. Textul introdus va fi deplasat spre stânga,
astfel încât să se termine în poziţia tabulatorului.
• Centrat. Textul introdus va fi deplasat spre dreapta şi spre
stânga astfel încât centrul textului să fie în poziţia tabulatorului.
• Aliniat zecimal. Textul introdus va fi deplasat spre stânga sau
spre dreapta astfel încât punctul zecimal (care trebuie să apară
în text), să fie în poziţia tabulatorului. Acest tip de tabulator se
foloseşte pentru alinierea numerelor. Astfel întotdeauna
unităţile vor fi aliniate sub unităţi, zecile sub zeci, etc.
• De tip bară. Textul va fi introdus din poziţia tabulatorului spre
dreapta, iar în poziţia tabulatorului apare o bară verticală.
Tabulatorii sunt atribute ale paragrafelor. La apăsarea tastei <Enter>

în mod implicit se creează un paragraf care are setaţi aceiaşi tabulatori ca şi
paragraful anterior.
Tabulatorii pot fi stabiliţi în mai multe moduri. Cel mai rapid mod
este acela în care se utilizează rigla.
La capătul din stânga al riglei, există un buton, al cărui simbol se
modifică la apăsarea sa succesivă.
Figura 8.1 – Rigla orizontală
Câteva din simbolurile de pe acest buton sunt:

Tabulatori aliniaţi la stânga
Tabulatori aliniaţi la dreapta
Tabulatori centraţi
Tabulatori zecimali
68
Microsoft Word
Pentru a adăuga tabulatori unui paragraf, trebuie efectuaţi următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul pe paragraful pentru care se vor stabili
tabulatorii.
2. Folosind butonul de pe riglă se selectează tipul de tabulator care
trebuie introdus.
3. Se aplică un clic pe riglă în poziţia în care trebuie adăugat
tabulatorul.
4. Se repetă paşii 2 si 3 pentru introducerea celorlalţi tabulatori
necesari.
Pentru a muta un tabulator trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se aplică un clic pe tabulatorul care trebuie deplasat.
2. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se trage tabulatorul pe
riglă în noua poziţie.
Pentru a şterge un tabulator, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se aplică un clic pe tabulatorul care trebuie şters.
2. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se trage de tabulator în
document (în afara riglei). Simbolul corespunzător va dispărea de pe
riglă.
De exemplu, urmatorul tabel poate fi creat cu ajutorul tabulatorilor:
Nr. crt. Indicator Valoare

1 Cheltuieli totale 10237.504
2 Profit net 1130
3 Profit brut 930.70
Pe prima coloană toate informaţiile sunt centrate, deci pentru această

coloană se va stabili un tabulator centrat.
Pe a doua coloană toate informaţiile încep în acelaşi punct, deci
pentru această coloană se va folosi un tabulator aliniat la stânga.
Pe a treia coloană trebuie aliniate numere, deci se va folosi un
tabulator zecimal.
Pentru a crea tabelul trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se plasează cursorul text în poziţia în care trebuie să înceapă
tabelul.
2. Se aplică clic pe butonul de pe riglă până când apare simbolul
3. Se aplică un clic pe riglă la un inch – această fiind poziţia faţă de
care se vor centra informaţiile din prima coloană.
69
Microsoft Word
4. Se aplică câte un clic pe butonul de pe riglă până apare simbolul

.
5. Se aplică un clic pe riglă la doi inch – aceasta fiind poziţia faţă de
care se vor linia informaţiile din a doua coloană.
6. Se aplică câte un clic pe butonul de pe riglă până când apare
simbolul .
7. Se aplică clic pe riglă la cinci inch – aceasta fiind poziţia
punctului zecimal, faţă de care se vor alinia numerele din a treia
coloană.
8. Se apasă tasta <Tab>. Cursorul ajunge în dreptul poziţiei
primului tabulator.
9. Se introduce textul: Nr. crt.
10. Se apasă tasta <Tab>. Cursorul ajunge în dreptul poziţiei celui
de-al doilea tabulator.
11. Se introduce textul: Indicator.
12. Se apasă tasta <Tab>. Cursorul ajunge în dreptul poziţiei celui
de-al treilea tabulator.
13. Se introduce textul: Valoare.
14. Se apasă tasta <Enter>. La apăsarea tastei <Enter> se creează
un nou paragraf care are setaţi aceiaşi tabulatori. Aceştia pot fi
observaţi pe riglă.
15. Se apasă tasta <Tab>.
16. Se introduce: 1.
18. Se introduce textul: Cheltuieli totale .
20. Se introduce valoarea: 10237.504.
21. Se apasă tasta <Enter>.
23. Se introduce: 2
25. Se introduce textul: Profit net.
27. Se introduce valoarea: 1130.
30. Se introduce: 3.
32. Se introduce textul: Profit brut.
34. Se introduce valoarea:930.70
70
Microsoft Word
36. La terminarea tabelului tabulatorii nu mai sunt necesari. Ei
trebuie şterşi. Se selectează fiecare tabulator de pe riglă şi se
trage în afara riglei.
37. Ultima coloană nu este aliniată corect, deoarece textul Valoare
nu conţine nici un punct. De aceea se poziţionează cursorul pe
paragraful ce conţine capul de tabel, se selectează tabulatorul
zecimal şi se trage de el puţin spre dreapta pentru a alinia mai
bine coloana.
Setarea tabulatorilor utilizând comenzi de meniuri
Tabulatorii pot fi definiţi şi apicând comanda Format, Tabs. La

aplicarea acestei comenzi pe ecran este afişată fereastra de dialog Tabs
(figura 8.2):
Figura 8.2 – Fereastra de dialog Tabs
În caseta Default Tab Stops se introduce dimensiunea

implicită a tabulatorilor prestabiliţi. Dacă nu sunt specificaţi tabulatorii
speciali, la apăsarea tastei <Enter> cursorul se va deplasa cu distanţa
specificată în această casetă. Dimensiunea implicită este 0.5".
Celelalte elemente ale ferestrei Tabs sunt destinate tabulatorilor
speciali.
Pentru a introduce un tabulator folosind această fereastră de dialog
trebuie efectuaţi următorii paşi:
71
Microsoft Word
1. Se introduce în caseta Tab Stop Position poziţia tabulatorului.

2. Din zona Alignment se selectează tipul tabulatorului.
3. În zona Leader se selectează caracterul care va fi afişat în spaţiul
peste care sare cursorul la apăsarea tastei <Tab>. Opţiunea cea
mai fercvent folosită este None - nu este afişat nici un caracter de
umplere.
4. Se aplică un clic pe butonul Set. Tabulatorul definit va fi introdus
în lista Tab Stop Position.
5. Dacă este necesar, se repetă paşii 1-4 pentru a stabili mai mulţi
tabulatori.
6. Se aplică un clic pe butonul OK pentru închiderea ferestrei de
dialog Tabs.
Pentru a modifica un tabulator folosind fereastra de dialog Tabs:

1. Se selectează tabulatorul din lista Tab Stop Position.
2. Dacă trebuie modificată poziţia tabulatorului se modifică valoarea
din caseta Tab Stop Position.
3. Dacă trebuie modificat tipul tabulatorului se modifică opţiunea
selectată în zona Alignment.
4. Se aplică un clic pe butonul Set pentru a confirma modificările
făcute.
Pentru a şterge un tabulator folosind fereastra de dialg Tabs:

1. Se selectează tabulatorul din lista Tab Stop Position.
2. Se aplică un clic pe butonul Clear.
3. Pentru ştergerea tuturor taburilor (dacă este cazul) se aplică un
clic pe butonul Clear All.
Atenţie! Tabulatorii se aplică întotdeauna paragrafelor selectate sau

paragrafului pe care este poziţionat cursorul text.
Exemple:
1. Să se creeze următorul cuprins:

Introducerea textului ............................................................3
Deplasarea în cadrul documentului .....................................5
Mutarea şi copierea blocurilor text .....................................7
Textul care trebuie introdus are două coloane - una cu titlul
capitolelor şi alta cu numărul de pagină. Spaţiul dintre coloane este
completat cu puncte. Se vor defini doi tabulatori:
- unul aliniat la stânga, pentru prima coloană la 1".
72
Microsoft Word
- al doilea, aliniat la dreapta, la 6", pentru numărul de pagină cu
caracterul de umplere ...
Comenzile care trebuie aplicate sunt:
1. Se plasează cursorul text în poziţia de început a tabelului.
2. Se aplică comanda Format, Tabs.
3. În caseta Tab Stop Position se introduce poziţia primului
tabulator: 1".
4. În zona Alignment se selectează opţiunea Left.
5. În zona Leader se selectează opţiunea None.
6. Se aplică un clic pe butonul Set.
7. În caseta Tab Stop Position se introduce poziţia celui de-al
doilea tabulator: 6".
8. În zona Alignment se selectează opţiunea Right.
9. În zona Leader se selectează opţiunea 2 ... .
10. Se aplică un clic pe tabulatorul Set.
11. Se aplică un clic pe butonul OK pentru a închide fereastra de
dialog Tabs.
13. Se introduce textul: Introducerea textului.
15. Se introduce : 3.
18. Se introduce textul: Deplasarea în cadrul documentului.
23. Se introduce textul: Mutarea şi copierea blocurilor text.
28. Se aplică un clic pe butonul Clear All.
29. Se aplică un clic pe butonul OK.
2. Să se introducă următoarea porţiune dintr-un curriculum vitae:
Obiectiv: Un post de asistent manager, folosind

experienţa anterioară posibilităţi de creştere a
responsabilităţii şi potenţial de promovare.
Experienţa: 1990 – 2000 – Secretară firma ABC.
Responsabilităţi: pregătirea şi redactarea
73
Microsoft Word
documentelor, fixarea conferinţelor şi

seminariilor, pregătirea desplasărilor
directorului şI a personalului.
Analizând acest text putem observa că el este aranjat pe două

coloane. Pe prima coloană informaţiile se termină în aceeaşi poziţie ( : de la
Experienţa şi Obiectiv apar în aceeaşi poziţie), pe a doua coloană
informaţiile încep în aceeaşi poziţie. Pentru a formata textul în acest mod
sunt necesari doi tabulatori: primul aliniat la dreapta (pentru prima coloană),
al doilea aliniat la stânga (pentru a doua coloana).
De asemenea, pentru cele două paragrafe introduse se observă că
rândurile doi, trei, etc., încep în poziţia în care începe cea de a doua coloană
primul rând fiind deplasat spre stânga faţă de marginea stângă a
paragrafului. Deci pentru aceste paragrafe se va stabili un indent de tip
hanging pentru prima linie (de mărimea tabulatorului celei de a doua
coloane).
Paşii care trebuie executaţi pentru a introduce acest text sunt:

1. Se plasează cursorul text în poziţia de început a tabelului.
3. În caseta Tab Stop Position se introduce poziţia primului
tabulator: 1.5".
4. În zona Alignment se selectează opţiunea Right.
6. Se aplică un clic pe butonul Set.
7. În caseta Tab Stop Position se introduce poziţia celui de-al
doilea tabulator: 2".
8. În zona Alignment se selectează opţiunea Left.
10. Se aplică un clic pe tabulatorul Set.
11. Se aplică un clic pe butonul OK pentru a închide fereastra de
dialog Tabs.
12. Se aplică comanda Format, Paragraph. Se setează un indent de
tip hanging astfel încât marginea stângă a paragrafului să fie în
poziţia celui de al doilea tabulator. Casetele Left şi Right se
completează cu 0, Special cu Hanging, iar By cu 2”.
15. Se introduce textul: Obiectiv :
74
Microsoft Word
17. Se introduce textul: Un post de asistent manager, folosind
experienţa anterioară posibilităţi de creştere a responsabilităţii şi
potenţial de promovare.
20. Se introduce textul: Experienţa :
22. Se introduce textul: 1990 – 2000 – Secretară firma ABC.
Responsabilităţi: pregătirea şi redactarea documentelor, fixarea
conferinţelor şi seminariilor, pregătirea desplasărilor directorului
şI a personalului.
25. Se aplică un clic pe butonul Clear All (pentru ştergerea
tabulatorilor).
27. Se aplică comanda Format, Paragraph. Se anulează toate
indenturile. Casetele Left şi Right se completează cu 0, iar
Special cu None.
75
Microsoft Word
Lecţia 9 CHENARE ŞI UMBRE
Cuprins:
Chenare şi umbre
Secţiunea Borders
Secţiunea Page Border
Secţiunea Shading
Exemplu:
Redactarea unei scrisori de afaceri
76
Microsoft Word
Chenare şi umbre
Unele paragrafe pot fi scoase în evidenţă prin încadrarea lor în
chenare sau prin modificarea fundalului de scriere. Aceste operaţii pot fi
efectuate prin aplicarea comenzii Format, Borders and Shading.
Chenarele şi culoarea fundalului de scriere pot fi aplicate unui text
selectat sau anumitor paragrafe. Pentru un paragraf este suficient ca cursorul
text să fie poziţionat pe orice caracter din interiorul paragrafului. În capul
unei porţiuni de text, aceasta trebuie selectată anterior.
La aplicarea comenzii Format, Borders and Shading pe ecran apare
fereastra de dialog Borders and Shading.
Această fereastră conţine trei secţiuni, care sunt afişate la apăsarea
butoanelor corespunzătoare din partea de sus a ferestrei.
Secţiunea Borders
Aplicând un clic pe butonul Borders este afişată secţiunea Borders,

care permite stabilirea atributelor chenarului.
Figura 9.1 – Fereastra de dialog Borders and Shading - secţiunea Borders

77
Microsoft Word
− zona Settings. Din această zonă se selectează aspectul general al

chenarului. Opţiunile posibile sunt:
• None – fără chenar
• Box – chenar simplu
• Shadow – chenar cu umbre
• 3-D – chenar tridimensional
• Custom – se poate defini propriul tip de chenar. Opţiunile
anterioare de chenare au ca rezultat aplicarea aceluiaşi stil de
linie (continuă punctată etc.) pentru toate cele patru laturi ale
chenarului. Modul de creare a unui chenar personalizat va fi
tratat puţin mai târziu.
− Lista Style. Din lista Style se selectează tipul liniei cu care va fi trasat
chenarul.
− Lista Color. Din lista Color se selectează culoarea liniei cu care va fi
trasat chenarul.
− Lista Width. Din lista Width se selectează grosimea liniei cu care va fi
trasat chenarul.
− Caseta Preview. Din caseta Preview se observă efectul opţiunilor
selectate. În partea stângă şi în cea de jos a casetei există mai multe
butoane, câte unul pentru fiecare latură a casetei, care pot fi folosite
pentru crearea chenarelor personalizate.
− Lista Apply to. În lista Apply to se specifică dacă opţiunile selectate vor
fi aplicate textului selectat sau paragrafului curent. Dacă nu a fost
selectată nici o porţiune de text, opţiunea implicită este Paragraf. Dacă
există un text selectat, opţiunea implicită este Selected Text.
Pentru a crea un chenar personalizat:

1. Se selectează opţiunea Custom din zona Settings.
2. Se selectează tipul, culoarea şi grosimea liniei pentru o latură a
casetei.
3. În caseta Preview se aplică un clic pe butonul corespunzător laturii
chenarului pentru care au fost selectate atributele de la punctul 2.
4. Se repetă paşii 2-3 pentru a specifica atributele celorlalte laturi ale
chenarului.
Secţiunea Page Border
Aplicând un clic pe butonul Page Border, este afişată secţiunea Page

Border, în care pot fi stabilite caracteristicile chenarului paginii (figura 9.2).
78
Microsoft Word
Această secţiune arată şi are aceleaşi funcţii ca şi secţiunea Borders,
pentru specificarea aspectului chenarului. Singura deosebire constă în faptul
că diferă opţiunile din lista Apply to, unde se specifică unde se va aplica
chenarul. Opţiunile acestei liste sunt:
• Whole Document - întregul document. Toate paginile
documentului vor conţine tipul de chenar selectat.
• This Selection – zona selectată. Vor fi încadrate în chenar doar
paginile din zona selectată.
• This Selection - First Page Only. Chenarul apare doar pe prima
pagină din zona selectată.
• This Selection - All Except Page. Chenarul apare pe toate
paginile din zona selectată mai puţin prima pagină.
Figura 9.1 – Fereastra de dialog Borders and Shading - secţiunea Page

Borders
Secţiunea Shading
Aplicând un clic pe butonul Shading este afişată secţiunea Shading,

din care se poate stabili o culoare de fundal pentru textul selectat sau
paragraful curent (figura 9.3).
79
Microsoft Word
- zona Fill. Din această zonă se selectează culoarea de fundal pe

care va fi scris textul. Pentru a folosi o culoare compactă se aplică
un clic pe paleta de culori din zona Fill.
- Zona Patterns. În această zonă se specifică atributele modelului de
umplere (de exemplu o haşură). În cazul în care nu se foloseşte o
culoare compactă pentru fundal, din lista Style se selectează tipul
şi densitatea modelului. Culoarea de fond a modelului va fi cea
selectată în zona Fill. Culoarea de desenare a modelului se
selectează din zona Color.
- Caseta Preview. În caseta Preview se observă efectul opţiunilor
selectate.
- Lista Apply to. Această listă are aceleaşi opţiuni ca şi în cazul
secţiunii Borders.
Dacă se apasă tasta <Enter> > la sfârşitul unui paragraf care are un chenar,
se creează un paragraf nou cu acelaşi tip de chenar. Totuşi, linia
superioară a chenarului şi linia inferioară a paragrafului nu sunt
vizualizate. Amândouă paragrafele sunt încadrate într-un chenar unic.
Pentru a anula chenarul la paragraful nou creat, acesta trebuie întâi
selectat (inclusiv simbolul de sfârşit de paragraf). Chenarul se anulează
cu opţiunea None din zona Settings a secţiunii Borders.
Figura 9.3 – Fereastra de dialog Borders and Shading - secţiunea Shading
80
Microsoft Word
Exemplu:
Să se introducă următorul text:
Găsirea şi înlocuirea textului
Comanda Replace din Word permite căutarea unui text şi înlocuirea

cu altul.
Rezolvare:
Paşii care trebuie efectuaţi pentru introducerea acestui text sunt:

1. Se introduce textul: Găsirea şi înlocuirea textului.
2. Se apasă un clic pe butonul Center de pe bara de instrumente
Formatting (pentru a centra textul).
3. Se aplică comanda Format, Borders and Shading.
4. Se aplică un clic pe butonul Borders.
5. În zona Setting se selectează opţiunea Shadow.
6. Din lista Width se selectează grosimea liniei: 3pt.
7. Se apasă un clic pe butonul OK.
8. Word creează un chenar pe toată lungimea liniei paragrafului.
Pentru a micşora lungimea liniei se măresc indent-urile stâng şi
drept. Pentru a realiza acest lucru se aplică comanda
Format,Paragraf şi se introduc în casetele Left şi Right
distanţele de 1″(de exemplu). Se iese din această casetă aplicând
un clic pe butonul OK.
paragraf nou cu aceleaşi indent-uri şi acelaşi chenar.
10. Se selectează simbolul de sfârşit de paragraf ¶ din acest paragraf.
(Pentru a simplifica acest lucru se pot vizualiza caracterele speciale
folosind butonul Show/Hide de pe bara de instrumente Standard).
11. Se aplică comanda Format, Borders and Shading.
12. Se aplică un clic pe butonul Borders.
13. În zona Settings se selectează opţiunea None.
15. Se aplică comanda Format, Paragraf. În casetele Left şi Right se
introduce valoarea 0. Se iese din această fereastră aplicând un clic
pe butonul OK. Cu această comandă s-au anulat indent-urile care
s-au păstrat de la paragraful anterior.
16. Se introduce restul textului. Comanda Replace din Word permite
căutarea unui text şi înlocuirea cu altul.
81
Microsoft Word
Redactarea unei scrisori de afaceri
Scrisorile de afaceri trebuie prezentate într-o formă adecvată în

funcţie de obiectivul lor. În unele ţări cadrul de prezentare este stabilit prin
reglementări. Totuşi, pentru autori mai rămân însă anumite grade de
libertate în prezentare, ceea ce determină aspectul scrisorilor.
Tipurile de fonturi
Persoanele care scriu pot alege din multitudinea tipurilor de fonturi

pe cele corespunzătoare, în funcţie de obiectivul scrisorii şi de gustul
personal. Utilizatorii profesionişti se limitează însă la câteva fonturi. Astfel
scrisorile de afaceri se scriu cu clasicele fonturi Times, Arial sau Helvetica.
Fontul Helvetica se foloseşte des şi la antetele şi în titlurile
structurale mărite. Este un font deosebit de potrivit şi pentru faxuri. Se poate
scrie şi cu caractere îngroşate (bold), înclinate (italic) sau subliniate
(underline), realizându-se în acest mod scoaterea în evidenţă a anumitor
porţiuni de text.
Mărimea fontului
Pentru corespondenţa de afaceri se recomandă fonturi cu mărimea între

10 si 12 puncte (1 punct este egal cu 1/72 inch), pentru o mai buna
lizibilitate.
Intervalele între rânduri
În general, scrisorile de afaceri se scriu la un rând. Totuşi se

recomandă spaţierea rândurilor cu un punct mai mult decât scrisul, deci la
scrierea de 11 puncte se adoptă distanţa de 12 puncte între rânduri. În
principiu, paragrafele se separă printr-un rând de textul anterior şi de cel
următor.
Marginile paginii
Marginile recomandate pentru o scrisoare de afaceri sunt:

Marginea de sus: 1”
Marginea de jos: 1”
Marginea stângă: 1.25”
Marginea dreaptă:1.25”
82
Microsoft Word
Enumerările (listele)
Textele mai lungi pot fi structurate prin enumerări. Începutul şi
sfârşitul enumerărilor vor fi separate printr-un rând de restul textului.
Enumerările pot fi structurate în mod diferit:
- prin liniuţe
• prin simboluri de enumerare, de aceeaşi mărime de font ca şi
textul
1. prin cifre, urmate de puncte
a) prin litere mici, urmate de paranteze
Formatul unei scrisori de afaceri

Elementele de bază ale unei scrisori de afaceri sunt :
Adresa expeditorului
Dacă scrisoarea nu are antet, adresa expeditorului se scrie în partea din
dreapta sus a paginii.
Data
Data se scrie sub adresa expeditorului, fiind separată de aceasta printr-un
rând liber. Dacă scrisoarea are antet tipărit data se poate scrie în partea
stângă a paginii.
Adresa destinatarului
Se scrie sub dată în stânga paginii. Între dată şi adresă se vor lăsa trei
rânduri libere. Toate rândurile vor fi aliniate la stânga.
Formula de atenţionare
Formula de atenţionare se scrie sub adresa destinatarului, fiind precedată
şi urmată de un rând liber.
Formula de salut
De obicei pentru formula de salut se folosesc expresiile Stimate Domn,
Stimată Doamnă.
83
Microsoft Word
Corpul scrisorii
În corpul scrisorii între paragrafe se lasă un rând liber.
Formula de încheiere
De obicei pentru formula de încheiere se folosesc expresiile Cu stimă Cu
sinceritate.
Semnătura
După semnătura de mână se topăreşte întotdeauna numele persoanei şi
funcţia acesteia.
Aplicaţia următoare prezintă modul în care poate fi redactată o scrisoare

de motivare la un anunţ de angajare dat de o firmă.
Referitor la conţinutul scrisorii de motivare, în cadrul acesteia nu trebuie
să se repete informaţiile conţinute în curriculum vitae. Textul trebuie să fie
scurt, bine scris şi dacă este posibil, cât mai direct. Scrisoarea va conţine
elemente care nu sunt incluse în biografie. De exemplu, date asupra
salariatului, motivele căutării unei noi slujbe, postul pentru care doreşte să
fie luat in considerare.
84
Microsoft Word
Ioana Bajenaru
Str. Lalelelor, nr.30, Bucuresti, Sector.1
Tel: (01) 345.98.75

3 aprilie 2004
Magazinul Universal ABC

Str. Independenţei, Nr.22
Bucureşti, România
În atenţia domnului Paşcu Alexandru, Manager Departament Resurse

Umane
Stimate domn,
În septembrie 2004 voi absolvi Academia de Sudii Economice,

specializarea Management. Ţelul meu a fost dintotdeauna să pot lucra în
lanţul de supermagazine ABC. De fapt, decizia de a urma cariera
managerială în domeniul vânzărilor a fost determinată de serviciul cu
program parţial pe care l-am avut după absolvirea liceului într-unul din
departamentele magazinului dumneavoastră. Pe durata facultăţii am avut
şansa să pun în practică ceea ce am învăţat în domeniul managerial în cadrul
unui alt lanţ de magazine concurent cu dumn eavoastră.
Anexez un curriculum vitae şi îmi exprim speranţa de a vă putea
întâlni personal pentru a discuta posibilitatea acceptării mele în cadrul
programului dumneavoastră de instruire managerială.
Vă rog să mă contactaţi în vederea fixării unui interviu.
Cu sinceritate,
Ioana Băjenaru
85
Microsoft Word
Paşii care trebuie efectuaţi pentru redactarea acestei scrisori sunt:

1. Se stabilesc marginile paginii. Pentru acesta se aplică comanda
File, Page Setup. Secţiunea Margins se completează cu
următoarele valori: Top: 1”; Bottom: 1”; Left: 1.25”; Right:
1.25”
Sectiunea Paper Size, se completează în modul următor: Paper
Size: A4; Orientation: Portrait
2. Se introduce textul:
Ioana Băjenaru
Str. Lalelelor, nr.30, Bucuresti, Sector 1
Telefon: (01) 345.98.75
După introducerea numărului de telefon se apasă tasta Enter de 4
ori, o dată pentru terminarea paragrafului, o dată pentru
paragraful cu linie dublă de două ori pentru liniile libere.
3. Se selectează cele trei paragrafe din antet. Se stabileşte fontul
GARAMOND cu înălţimea de 12 pt. şi tipul de aliniere centrat.
4. Numele ar trebui să apară cu litere mai mari şi îngroşate. De
aceea se selectează primul paragraf care conţine numele şi se
stabileşte înălţimea de 18 pt. şi efectul Bold.
5. Se poziţionează cursorul pe primul paragraf după numărul de
telefon. Se aplică comanda Format, Borders and Shading şi se
selectează linie dublă pentru marginea de jos a paragrafului.
6. Se poziţionează cursorul la sfârşitul fişierului (unde trebuie
introdusă data). Se stabileşte fontul Times New Roman cu
înălţimea de 12 pt. Se stabileşte tipul de aliniere Justify.
7. Se introduce data: 3 aprilie 2000.
8. Se apasă de trei ori tasta „Enter”.
9. Se introduc paragrafele care conţin numele şi adresa
destinatarului.
10. Se apasă „Enter”.
11. Se introduce formula de salut : Cu sinceritate.
12. Se apasă „Enter”.
13. Se introduce corpul scrisorii. Între paragrafe lasă un rând liber
(cu un „Enter”).
14. Se apasă tasta „Enter” pentru rândul liber între corpul scrisorii şi
formula de încheiere şi salut.
15. Se apasă tasta „Enter” de trei ori (pentru locul în care va apărea
semnătura de mână).
16. Se introduce numele: Ioana Băjenaru.
17. Pentru paragrafele cu formula de salut şi semnătura se stabileşte
tipul de aliniere Justify, şi un indent drept de 1’’.
86
Microsoft Word
Lecţia 10 LISTE
Cuprins:
Utilizarea listelor în documente

Crearea listelor marcate
Exemplu:
Crearea listelor numerotate
Exemplu
Crearea listelor cu mai multe niveluri
Exemplu
Crearea rapidă a listelor
Crearea listelor pornind de la un text deja introdus
Rearanjarea elementelor unei liste
87
Microsoft Word
Utilizarea listelor în documente

De foarte multe ori paragrafe succesive ale unui document formează
o listă de opţiuni. Numerele de ordine sau marcajele elementelor
elementelor unei liste pot fi introduse de la tastatură odată cu introducerea
fiecărui paragraf, dar Word oferă posibilitatea de a opta pentru numerotarea
sau marcarea lor automată. Fiecare paragraf este considerat un articol
separat al listei şi primeşte cu număr de ordine sau un marcaj propriu.
Paragrafele pot fi numerotate sau marcate automat utilizând
comanda Format, Bullets and Numbering. La lansarea acestei comenzi
este afişată ferastra de dialog Bullets and Numbering, care contine trei
sectiuni:
1. Bulleted – pentru marcarea paragrafelor cu un simbol.
2. Numbered – pentru numerotarea paragrafelor.
3. Outline Numbered – permite crearea de liste pe mai multe
niveluri.
4. List Styles – pentru definirea modului de
Crearea listelor marcate
Pentru a crea o lista marcată trebuie parcurse urmatoarele etape:

1. Se poziţionează cursorul text acolo unde trebuie să apară
lista.
2. Se aplică comanda Format, Bullets and Numbering.
3. Se selectează butonul Bulleted.
4. Se selectează modul de marcare al paragrafelor aplicând un
clic pe unul din modelele puse la dispoziţia utilizatorului
(figura 10.1).
5. Se selectează butonul OK
Dacă utilizatorul nu este mulţumit de nici unul din modelele propuse,
el poate defini propriul mod de marcare selectând butonul Customize din
fereastra de dialog Bullets and Numbering.
Pe ecran apare fereastra de dialog Customize Bulleted List (figura
10.2).
88
Microsoft Word
Figura 10.1 – Fereastra de dialog Bullets and Numbering
Figura 10.2 – Fereastra de dialog Customize Bulleted List

89
Microsoft Word
Dacă nici unul din marcajele din zona Bullet character nu este cel
dorit se apasă butonul Bullet. Pe ecran apare fereastra de dialog Symbol
(figura 10.3) din care se alege un simbol nou. Un font care conţine multe
simboluri este Windings. Fontul se poate selecta din lista derulantă Font.
Figura 10.3 – Fereastra de dialog Symbol
Se închide fereastra de dialog Symbol, aplicând un clic pe butonul

OK
Dacă se aplică un clic pe butonul Font se deschide fereastra de
dialog Font (figura 10.4) care oferă opţiuni suplimentare de modificare a
marcajelor. În această fereastră de dialog se pot modifica: fontul, stilul,
culoarea, mărimea şi efectele marcajului respectiv.
Se închide fereastra de dialog Font, aplicând un clic pe butonul OK.
Modificările făcute pot fi observate în partea dreaptă a ferestrei, în
caseta Preview. În această casetă apare o listă miniaturizată marcată cu
simbolul ales.
Poziţia marcajului faţă de marginea utilă a paginii se stabileşte în
zona Bullet Position – Indent at.
Poziţia în care începe textul se stabileşte în Text position - Tab
space after, iar indentul stâng al paragrafului se stabileşte în zona Text
position – Indent at.
Modificările se observă şi în caseta Preview.
90
Microsoft Word
În momentul în care rezultatul, observat în caseta Preview este
mulţumitor se aplică un clic pe butonul OK
După selectarea simbolului cu care vor fi marcate elementele listei,

acestea se introduc apăsând tasta <Enter>la sfârşitul fiecărui paragraf.
Word introduce marcajul selectat la începutul fiecărui paragraf.
La sfârşitul ultimului paragraf din listă se apasă tasta <Enter>de
două ori.
Exemplu:
Banca Română de Dezvoltare organizează selecţie de candidaţi în

vederea ocupării unor posturi de economişti. Condiţii de participare:
Studii superioare economice.
Cunoştinţe privind activitatea bancară.
Vârsta între 25 – 35 ani.
Înscrierea la selecţie se face până la data de 20. 07. 1999 prin
depunerea la sediu a unei cereri şi a unui curriculum vitae.
91
Microsoft Word
Acest text conţine o listă alcătuită din trei elemente - condiţiile de

participare la concurs.
Pentru introducerea textului se parcurg urmatorii paşi:
1. Se introduce primul paragraf (de la “Banca ...” până la “...de
participare”). Se apasă tasta <Enter>.
2. Se aplică comanda Format, Bullets and Numbering .
3. Din fereastra de dialog Bullets and Numbering se selectează
butonul Bullet.
Dacă simbolul nu este în nici unul din modelele oferite de
Word, se selectează un model (la care se va modifica
simbolul) şi se aplica un clic pe butonul Customize.
4. În fereastra Customize Bullets List se aplică un clic pe
butonul Bullet.
5. În fereastra Symbol se selectează fontul Windings, şi apoi al
treilea simbol din rândul patru. Se selectează butonul OK
6. Se stabilesc poziţiile marcajului şi ale textului:
Bullet position – Indent at – 0.25”
Text position – Indent at – 0.55”
7. Se selectează butonul OK din fereastra Customize Bulleted
List.
8. Se selectează butonul OK din fereastra Bullets and
Numbering.
9. Marcajul apare în dreptul primului paragraf din listă. Se
introduce textul acestui paragraf: studii superioare
economice. Se apasă tasta <Enter>.
10. Se introduce cel de-al doilea paragraf: cunoştinţe privind
activitatea bancară. Se apasă tasta <Enter>.
11. Se introduce al treilea paragraf. Se apasă tasta <Enter>de
două ori.
12. Se introduce ultimul paragraf.
Crearea listelor numerotate
Pentru a crea o listă numerotată trebuie parcurşi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text acolo unde trebuie să apară
lista.
3. Se selectează butonul Numbered.
4. Se selectează modul de numerotare al paragrafelor aplicând
un clic pe unul din modelele puse la dispoziţia utilizatorului
(figura 10.5).
92
Microsoft Word
5. Se selectează butonul OK
Dacă utilizatorul nu este mulţumit de nici unul din modelele

propuse, el poate defini propriul mod de numerotare selectând butonul
Customize din fereastra de dialog Bullets and Numbering. Pe ecran apare
fereastra de dialog Customize Numbered and List (figura 10.6).
În caseta Number format este afişat formatul de afişare specificat.

Unele caractere din această casetă apar pe fond gri, altele pe fond alb.
Simbolurile care sunt afişate pe fond gri se vor modifica de la un paragraf
la altul în funcţie de modul de numerotare, cele afişate pe fond alb rămân
fixe la toate paragrafele. De exemplu dacă caseta conţine formatul 1 primul
paragraf va fi numerotat cu 1., al doilea cu 2., etc.
Figura 10.5 – Fereastra de dialog Bullets and Numbering - secţiunea

Numbered
93
Microsoft Word
Figura 10.6 – Fereastra de dialog Customize Numbered List
Se şterge tot continutul casetei Number format.

Formatul de afişare se stabileşte cu ajutorul casetelor Number Style
şi Start at. Din lista Number Style se selectează modul de numerotare
(cifre arabe, cifre romane, litere, etc.). În caseta Start at se stabileşte
valoarea de start a numerotării.
După selectarea informaţiilor din aceste două casete, în caseta
Number format apare pe fond gri valoarea de start a numerotării (valoare
care se va modifica de la un paragraf la altul).
Înainte şi după acest simbol se pot introduce şiruri de caractere care
vor ramâne fixe la toate paragrafele. De exemplu parantezele sau punctul de
după număr.
Dacă se aplică un clic pe butonul Font se deschide fereastra de
dialog Font (figura 10.7) care oferă noi opţiuni de modificare a marcajelor.
În această fereastră de dialog se pot modifica culoarea, mărimea şi efectele
caracterelor cu care se face numerotarea.
94
Microsoft Word
Se închide fereatra de dialog Font, aplicând un clic pe butonul OK

Modificările făcute pot fi observate în partea stângă a ferestrei, în
caseta Preview. În această casetă apare o listă miniaturizată numerotată cu
caracterul ales.
Poziţia caracterului de numerotare şi a textului paragrafelor se
stabileşte în următoarele casete:
Number Position – modul de aliniere al caracterului de numerotare
în spatiul dintre marginea utilă stânga şi
începutul primei linii.
Aligned at – distanţa între marginea utilă stânga a paginii şi
începutul primei linii.
Poziţia în care începe textul se stabileşte în Text position - Tab
space after, iar indentul stâng al paragrafului se stabileşte în zona Text
position – Indent at.
În momentul în care rezultatul, observat în caseta Preview este
multumitor se aplică un clic pe butonul OK
După selectarea caracterului cu care vor fi numerotate elementele
listei, acestea se introduc apăsând tasta <Enter>la sfârşitul fiecărui paragraf.
Word face automat numerotarea corectă a fiecărui paragraf. La
sfârşitul ultimului paragraf se apasă tasta <Enter>de două ori.
95
Microsoft Word
Exemplu
Un paragraf este:
a) Textul dintre două spatii.
b) Textul dintre două Enter-uri.
c) Nici una din variante.
Acest text conţine o listă numerotată. Pentru numerotare au fost

folosite literele mici ale alfabetului.
Pentru introducerea textului se parcurg următorii paşi:

1. Se introduce textul: ”Un paragraf este:”. Se apasă tasta
<Enter>.
3. Din funcţia Bullets and Numbering se selectează butonul
Numbered.
4. Presupunem că modul de numerotare nu este conţinut în nici
unul din modelele oferite de Word. Se selectează un model
de numerotare (al cărui format se va modifica) şi se aplică un
clic pe butonul Customize.
5. Se şterge conţinutul casetei Number format.
6. Din lista Number Style se selectează stilul de numerotare cu
litere mici a, b, c...
7. În caseta Start at se stabileşte valoarea iniţială a numerotării
– litera a.
8. După completarea acestei casete, în Number format apare a
. Se poziţionează cursorul text în această casetă după
caracterul introdus. Se introduce o paranteză. Caracterul pe
font gri se va modifica de la un paragraf la altul – la primul
va fi a, la al doilea b, etc. paranteza ramânând fixă la toate
paragrafele.
9. Se stabilesc poziţiile caracterului de numerotare şi ale
textului:
- Number position – Left
- Aligned at – 0.25”
- Text – 0.55”
10. Se selectează butonul OK din fereastra Customize
Numbered List.
96
Microsoft Word
11. Se selectează butonul OK în fereatra Bullets and
Numbering.
12. În dreapta primului paragraf apare a). Se introduce textul:
“textul dintre două spaţii”. Se apasă tasta <Enter>.
13. Se introduce al doilea paragraf al listei: textul dintre două
spaţii. Se apasă tasta <Enter>.
14. Se introduce al treilea paragraf al listei: nici una din variante.
Se apasă tasta <Enter>.
15.
Crearea listelor cu mai multe niveluri
O astfel de listă conţine două sau mai multe niveluri de marcaje sau de
numerotare. De exemplu, o listă numerotată poate conţine o subnumerotare
cu litere pentru fiecare element numerotat.
Figura 10.8 – Fereastra de dialog Bullets and Numbering - secţiunea

Outline Numbered
Pentru a crea o listă cu mai multe niveluri trebuie parcurşi următorii

paşi:
97
Microsoft Word
1. Se poziţionează cursorul acolo unde trebuie să apară lista.

3. Se selectează butonul Outline Numbered.
4. Se selectează modul de numerotare aplicând un clic pe unul din
modelele puse la dispoziţia utilizatorului (figura 10.8).
Dacă utilizatorul nu este mulţumit de nici unul din modelele propuse se

selectează butonul Customize din fereastra de dialog Bullets and
Numbering. Pe ecran apare fereastra de dialog Customize Outline
Numbered List (figura 10.9).
Figura 10.9 – Fereastra de dialog Customize Outline Numbered List
Formatul de numerotare sau marcare se stabileşte separat pentru

fiecare nivel. Nivelul care va fi formatat trebuie selectat din lista Level.
Modul de formatare al fiecărui nivel este asemănător modului de
formatare al listelor numerotate. În plus, de la nivelul doi în sus se activează
caseta Previeu Level Number. Cu această opţiune se poate preciza ca
formatul de numerotare de pe un nivel să conţină simbolurile nivelelor
precedente.
De exemplu, în următoarea listă:
98
Microsoft Word
1. ............... ← nivelul 1
1.1. .............. ← nivelul 2
1.1.1. .......... ← nivelul 3
2. .......... ← nivelul 1
2.1. .............. ← nivelul 2
numărul nivelului 3
După selectarea modelului de numerotare se introduc elementele

listei, apăsând tasta <Enter>la sfârşitul fiecărui paragraf. La apăsarea tastei
<Enter>se creează un paragraf pe acelaş nivel.
Trecerea la un nivel inferior se face folosind butonul Decrese Indent
de pe bara de instrumente Formating, sau apăsând pe tasta <Tab> la
începutul paragrafului.
Trecerea la un nivel superior se face folosind butonul Increase Indent
de pe bara de comenzi Formatting, sau apăsând combinaţia de taste
<Shift>+<Tab> la începutul paragrafului.
Exemplu
Să se creeze următoarea listă:
1. Colectarea şi prelucrarea primară a documentelor:

1.a) Identificarea documentelor
1.b) Selecţionarea documentelor necesare
1.c) Achiziţionarea documentelor selecţionate
1.d) Înregistrarea documentelor selecţionate
2. Analiza şi prelucrarea conţinutului documentului:
2.a) Prelucrerea bibliografică a documentelor
2.b) Descrierea conţinutului documentelor prin:
• clasificare
• indexare
• rezumare
Lista care trebuie creată este structurată pe trei niveluri. Primul nivel
este numerotat cu cifre. Al doilea nivel este numerotat cu litere. Pe acest
nivel se păstrează simbolul nivelului precedent. Al treilea nivel este marcat
cu buline. Pe acest nivel nu sunt păstrare simbolurile nivelurilor precedente.
99
Microsoft Word
Pentru introducerea textului se parcurg următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie inserată lista.
3. În fereastra de dialog Bullets and Numbering se selectează butonul
Outline Numbered. Se selectează un model şi se aplică un clic pe
butonul Customize.
4. În lista Level se selectează nivelul1.
6. Din lista Number style se selectează stilul de numerotare cu cifre
arabe 1,2,3.
În caseta Start at se selectează numărul 1.
7. Se poziţionează cursorul text în caseta Number format după 1 şi se
introduce un punct.
8. Se specifică poziţia numărului şi a textului pentru paragrafele de pe
nivelul 1 folosind casetele Number position, Aligned at, Text.
Modificările făcute se observă în caseta Preview.
9. Din lista Level se selectează nivelul 2.
11. Din caseta Previous level number se selectează Level 1
(paragrafele de pe nivelul 2 au în faţă simbolul paragrafelor de pe
nivelul 1). Dacă în caseta Number format nu apare nimic se aplică
un clic pe nivelul curent (2) şi se reiau paşii 11 şi 12.
12. Se poziţionează cursorul text în caseta Number format, după
simbolul ataşat nivelului 1 şi se introduce punctul (separatorul dintre
caracterele celor două nivele).
13. Se poziţionează cursorul text in caseta Number format după punct
şi se selectează modul de numerotare pe nivelul 2, din lista Number
style. Nivelul 2 este numerotat cu litere mici, deci se va alege
opţiunea a,b,c.
14. În Start at se selectază litera a.
15. În caseta Number format, după a se introduce paranteza ).
16. Se specifică poziţia literelor şi a textelor pentru paragrafele de pe
nivelul 2.
17. Din lista Level se selectează nivelul 3.
19. Din lista Number style se selectează modul de marcare a
paragrafelor de pe nivelul 3. Dacă în caseta Number format nu
apare nimic, se aplică un clic pe nivelul curent (3) şi se reia pasul
20.
20. Se specifică poziţia marcajelor şi a textelor de pe nivelul 3.
100
Microsoft Word
21. Se selectează butonul OK din fereastra de dialog Customize
Outline Numbered List.
22. Se selectează butonul OK din fereastra de dialog Bullets and
Numbering.
23. Se introduce primul paragraf: Colectarea şi prelucrarea primară a
documentelor. Se apasă tasta <Enter>.
24. La apăsarea tastei <Enter>se creează un paragraf pe acelaş nivel (1).
Trecerea la nivelul următor se face apăsând pe tasta <Tab>. apoi se
introduce al doilea paragraf: Identificarea documentelor. Se apasă
tasta <Enter>.
25. Se introduce al treilea paragraf: Selecţionarea documentelor
necesare. Se apasă tasta <Enter>.
26. Se introduce al patrulea paragraf: Achiziţionarea documentelor
selecţionate. Se apasă tasta <Enter>.
27. Se introduce al cincilea paragraf: Înregistrarea documentelor
achiziţionate. Se apasă tasta <Enter>.
28. Revenirea la nivelul 1 se face tastând combinaţia de taste
<Shift>+<Tab>. Se introduce textul: Analiza şi prelucrarea
conţinutului documentului. Se apasă tasta <Enter>.
29. Următorul paragraf este pe nivelul 2, deci se apasă tasta <Tab> şi se
introduce textul: Prelucrarea bibliografică a documentului. Se apasă
tasta <Enter>.
30. Se introduce textul: descrierea conţinutului documentelor prin: . Se
apasă tasta <Enter>.
31. Următorul paragraf este pe nivelul 3, deci se apasă tasta <Tab>. Se
introduce textul: clasificare. Se apasă tasta <Enter>.
32. Se introduce textul: indexare. Se apasă tasta <Enter>.
33. Se introduce textul: rezumare. Pentru a termina lista se apasă de
două ori tasta <Enter>.
Crearea rapidă a listelor
Pentru a crea rapid o listă marcată sau numerotată folosind stilul de

listă prestabilit (ultimul folosit prin aplicarea comenzii Format, Bullets and
Numbering) se pot utiliza butoanele Bullets (pentru liste marcate) sau
Numbering (pentru liste numerotate) din bara de instrumente
Formating.
101
Microsoft Word
Crearea listelor pornind de la un text deja introdus
O listă poate fi creată şi pornind de la un text deja introdus. Pentru a

realiza acest lucru trebuie executaţi următorii paşi:
1. Se selectează paragrafele care trebuie incluse în listă.
3. Se selectează modelul de listă dorit.
Rearanjarea elementelor unei liste
Unul din avantajele utilizării programului Word pentru crearea listelor

este posibilitatea rearanjării elementelor într-o listă.
Pentru a adăuga un paragraf nou la mijlocul unei liste:

1. Se poziţionează cursorul text la sfârşitul paragrafului anterior
punctului în care se doreşte inserarea.
3. Word va crea o intrare nouă fără conţinut, dar marcată sau
numerotată corect. Se introduce textul corespunzător noului paragraf.
Pentru a adăuga un paragraf nou la sfârşitul listei:

1. Se poziţionează cursorul text la sfârşitul ultimului paragraf din listă.
3. Se introduce textul corespunzător noului paragraf.
Pentru ca un paragraf să nu fie numerotat:

1. Se poziţionează cursorul text pe paragraful respectiv.
2. Se aplică un clic cu butonul drept al mouse-ului.
3. Pe ecran apare un meniu din care se alege opţiunea Skip
Numbering.
Pentru a reordona elementele unei liste:

1. Se selectează paragraful care trebuie mutat.
Atenţie! Trebuie să fie selectat şi semnul de sfârşit de paragraf ,
care este ascuns în mod normal (cea mai simplă metodă de
verificare a selecţiei simbolului respectiv este folosirea butonului
Show/Hide din bara de instrumente Standard.
102
Microsoft Word
2. Paragraful selectat se trage cu mouse-ul în noua poziţie, sau se
folosesc tehnicile de tăiere (<Ctrl>+X) şi lipire (<Ctrl>+V).
Pentru a schimba formatul unei liste:

1. Se selectează paragrafele listei.
2. Se aplică comanda Format, Bullets and Numbering şi se selectează
noul mod de marcare sau numerotare.
3. Se aplică un clic pe butonul OK, pentru ca modificările să devină
active.
Pentru a elimina marcajele sau numerele dintr-o listă:

1. Se selectează paragrafele la care se vor elimina marcajele sau
numerele.
3. În cazul unei liste marcate se aplică un clic pe butonul Bullets. Se
selectează None pentru a elimina marcajele. În cazul unei liste
numerotate se aplică un clic pe butonul Numbered. Se selectează
None pentru a elimina numerotarea din listă.
4. Se aplică un clic pe butonul OK pentru ca modificările să devină
active.
103
Microsoft Word
Lecţia 11 TABELE
Cuprins:
Tabele
Crearea unui tabel
Introducerea informaţiilor în tabel
Selectarea celulelor
Modificarea dimensiunilor unei coloane
Adăugarea şi ştergerea celulelor, a rândurilor şi a coloanelor
Unirea celulelor dintr-un tabel
Divizarea celulelor dintr-un tabel
Chenarele tabelului
Formatarea automată a tabelelor
Transformarea unui text existent într-un tabel
Transformarea unui tabel într-un text
Utilizarea barelor de instrumente pentru lucrul cu tabele
Exemple
104
Microsoft Word
Tabele
În foarte multe documente apare necesitatea organizării datelor sub
formă de tabele. Un tabel este o structură în care datele sunt organizate pe
rânduri şi coloane. La intersecţia dintre o linie şi o coloană se găseşte o
celulă. Celula poate conţine text, elemente grafice şi aproape orice obiect
care poate fi inclus într-un document din Word. Singura excepţie este că un
tabel nu poate conţine un alt tabel.
Word permite crearea şi utilizarea tabelelor într-o manieră foarte
simplă oferind posibilitatea de a efectua operaţii asupra lor. Totuşi,
utilitarele tabelare incluse în Word nu sunt la fel de performante ca
programele specializate de calcul tabelar (de exemplu Excel). Din această
cauză uneori este preferabil ca un tabel să fie creat cu un program
specializat şi apoi importat într-un document.
Crearea unui tabel
Pentru a crea un tabel nou, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în locul în care se va insera tabelul.
2. Se aplică comanda Table, Insert Table. Pe ecran apare fereastra de
dialog Insert Table
Figura 11.1 – Fereastra de dialog Insert Table
3. În fereastra Insert Table trebuie stabilite următoarele caracteristici ale

tabelului:
• numărul de coloane - în caseta Number of columns
105
Microsoft Word
• numărul de rânduri - în caseta Number of rows

• lăţimea coloanelor - în caseta Column width
În această casetă poate fi introdus un număr care va reprezenta
dimensiunea coloanelor, sau poate fi introdusă valoarea Auto. În acest
caz, lăţimea coloanelor va fi stabilită automat astfel încât lăţimea
tabelului să fie egală cu lăţimea paginii utile.
Dacă utilizatorul doreşte să aplice una din formatările automate pentru
tabelele oferite de Word, va aplica un clic pe butonul AutoFormat
(Funcţia AutoFormat va fi tratată în detaliu mai târziu în această lecţie).
4. Se aplică un clic pe butonul OK. Word va crea un tabel nou, cu structura
specificată şi având cursorul plasat în prima celulă.
Introducerea informaţiilor în tabel
Într-un tabel textul se introduce celulă cu celulă. Înainte de a

introduce textul, cursorul text trebuie poziţionat în celula dorită.
Deplasarea cursorului se poate face în mai multe moduri:
I. Cu mouse-ul: se poziţionează cursorul mouse-ului în celula
dorită şi se aplică an clic stânga.
II. Cu tastatura: se pot folosi următoarele taste sau combinaţii de
taste:
Combinaţia de Noua poziţie

taste
<Tab> Celula următoare. Dacă cursorul este poziţionat în
ultima celulă din tabel, va fi adăugată automat o
linie nouă la sfârşitul tabelului.
<Shift>+<Tab> Celula anterioară
<Alt>+<Home> Prima celulă din rândul curent
<Alt>+<End> Ultima celulă din rândul curent
<Alt>+<PgUp> Prima celulă din coloana curentă
<Alt>+<PgDown Ultima celulă din coloana curentă
>
→ O celulă la dreapta
← O celulă la stânga
↑ O celulă în sus
↓ O celulă în jos
106
Microsoft Word
Pentru a introduce tab-uri în interiorul unei celule, trebuie tastată
combinaţia <Ctrl>+<Tab>.
Textul dintr-un tabel poate fi formatat ca orice text al documentului;
formatările vor fi aplicate celulei curente şi celulelor selectate.
Înălţimea rândurilor se modifică automat pe măsură ce textul se
introduce în celulă sau dacă se modifică înălţimea caracterelor. Dacă se
vizualizează caracterele speciale (cu butonul Show/Hide de pe bara de
instrumente Standard) se constată că în fiecare celulă din tabel apare un
cerc mic - semnul de sfârşit de celulă. Acest simbol este afişat întodeauna la
sfârşitul textului din celulă.
Textul dintr-o celulă poate fi formatat ca un text obişnuit. Se pot
modifica: tipul de aliniere, indent-urile, tab-urile, etc. Toate aceste comenzi
se vor aplica relativ la celula curentă.
Selectarea celulelor
Pentru a efectua o operaţie asupra unui grup de celule acestea trebuie

selectate. Selecţia celulelor se poate face în mai multe moduri:
Utilizând tastatura
Un grup de celule poate fi selectat prin intermediul tastaturii ţinând
tasta Shift şi folosind tastele săgeţi.
Utilizând comenzi de meniu
Pentru selectarea de celule pot fi utilizate şi comenzi ale meniului
Table, astfel:
• Pentru selectarea liniei curente - comanda Select Row
• Pentru selectarea coloanei curente - comanda Select Column
• Pentru selectarea întregului tabel - comanda Select Table
Utilizând mouse-ul
Selecţia celulelor cu ajutorul mouse-ului se face trăgând cursorul
mouse-ului peste celulele care trebuie selectate. În timpul operaţiei de
tragere trebuie ţinut apăsat butonul stâng al mouse-ului.
Pentru a selecta un rând de celule se poziţionează cursorul mouse-
ului în afara tebelului (în partea stângă) în dreptul liniei respective şi se
aplică un clik.
Pentru a selecta o coloană se poziţionează cursorul mouse-ului
deasupra coloanei respective până când ia forma unei săgeţi cu vârful în jos,
apoi se aplică un clik.
Pentru selectarea întregului tabel se aplică un dublu clic oriunde în
tabel, ţinând apăsată tasta <Alt>.
107
Microsoft Word
Modificarea dimensiunilor unei coloane
Dimensiunile celulelor dintr-un tabel se pot stabili în mai multe

moduri. Se poate modifica printr-o comandă lăţimea tuturor celulelor dintr-o
coloană înălţimea tuturor celulelor dintr-un rând, sau aceste caracteristici se
pot modifica numai la celulele selectate.
Cea mai simplă metodă de a modifica lăţimea unei coloane dintr-un
tabel este următoarea:
1. Se poziţionează cursorul mouse-lui pe linia de separaţie dintre
coloana a cărei lăţime trebuie modificată şi coloana următoare,
pâna când aceasta ia forma unei săgeţi orizontale cu două vârfuri.
2. Ţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat, se trage marginea
coloanei în noua poziţie, după care se eliberează butonul mouse-
ului.
În urma acestor operaţii se va modifica lăţimea întregii coloane
numai dacă nici una din celulele coloanei nu este selectată. În caz contrar, se
va modifica numai lăţimea celulelor selectate. Dacă se ţine apăsată tasta
Shift în timp ce se trage de una din liniile verticale ale tabelului, vor fi
afectate doar cele două coloane care sunt despărţite de linia trasă. Altfel,
Word va modifica toate coloanele din partea dreaptă a liniei trase, precum şi
coloana din stânga acesteia.
Word modifică automat înălţimea unui rând atunci când se adaugă
sau se şterge textul în oricare din celulele rândului.
Pentru a stabili manual înălţimea unui rând dintr-un tabel, trebuie
efectuaţi următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul mouse-lui pe linia de separaţie dintre
rândul a cărui înălţime trebuie modificată şi rândul următor, până
când acesta ia forma unei săgeţi verticale cu două vârfuri.
2. Ţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat, se trage marginea
rândului în noua poziţie, după care se eliberează butonul mouse-
lui.
Dacă modul de vizualizare este Layout şi sunt afişate cele două rigle
- orizontală şi verticală atunci când cursorul text este poziţionat în interiorul
unui tabel se observă că pe cele două rigle apar nişte simboluri noi. Pe rigla
orizontală apar marcaje de forma unor dreptunghiuri mici care indică latura
inferioară a fiecărui rând al tabelului (figura 11.2).
Lăţimea coloanelor şi înălţimea rândurilor pot fi modificate şi
utilizând aceste marcaje. Dacă se poziţionează cursorul mouse-ului asupra
acestor marcaje, forma cursorului se transformă într-o săgeată orizontală
dublă în cazul selectării unui delimitator de coloană sau într-o săgeată
verticală dublă în cazul selectării unui delimitator de rând. Dacă se trage de
108
Microsoft Word
acest cursor (ţinând apăsat butonul stâng al mouse-lui) se va modifica
lăţimea coloanei, respectiv înălţimea liniei corespunzătoare marcajului
selectat. Rezultatul operaţiei este acelaşi, indiferent dacă anterior a fost
făcută sau nu vreo selecţie.
marcajul delimitator marcajul delimitator

de r`nd de coloan[
Figura 11.2
Lăţimea şi înălţimea celulelor pot fi modificate şi folosind comanda

Cell Height and Width din meniul Table. La aplicarea acestei comenzi
apare fereastra de dialog Cell Height and Width.
Dacă se selectează butonul Row se vor stabili caracteristicile liniilor
selectate, iar dacă nu a fost făcută nici o selecţie, caracteristicile liniei pe
care este poziţionat cursorul.
Dacă se selectează butonul Column se vor stabili caracteristicile
coloanelor selectate, iar dacă nu a fost făcută nici o selecţie, caracteristicile
coloanei pe care este poziţionat cursorul.
109
Microsoft Word
Figura 11.3 – Fereastra de dialog Cell Height and Width
Pentru a modifica lăţimea unei coloane, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text într-o celulă din coloana care trebuie
modificată.
2. Se aplică comanda Table, Cell Height and Width.
3. Se selectează butonul Column.
Figura 11.4 – Fereastra de dialog Cell Height and Width - secţiunea

Column
4. În caseta Width of column se introduce lăţimea dorită pentru coloană.
În eticheta casetei, coloana modificată este indicată prin numărul ei.
110
Microsoft Word
Dacă se selectează valoarea Auto, lăţimea coloanei este stabilită astefel
încât tabelul să ocupe tot spaţiul de la indentare până la marginea
dreaptă a paginii utile.
5. În caseta Space between columns se stabileşte spaţiul liber dintre
zonele de text din două coloane vecine ale tabelului. Opţiunea este
valabilă pentru toate coloanele tabelului, indiferent dacă a fost făcută sau
nu o selecţie.
6. Pentru a modifica valorile pentru alte coloane din tabel se pot selecta
butoanele Previous Column- coloana anterioară sau Next Column-
coloana următoare.
Efectul acţionării butonului AutoFit depinde de entitatea selectată în
momentul acţionării lui, astfel:
• dacă nu s-a selectat nimic, lăţimea coloanei curente se va
modifica astfel încât cel mai lung text din celulele coloanei să fie
scris pe cât mai puţine linii, ţinând cont de faptul că lăţimea
tabelului nu poate depăşi lăţimea paginii utile.
• dacă sunt selectate una sau mai multe celule, modificarea
descrisă mai sus va fi aplicată numai celulelor selectate. Dacă
sunt selectate mai multe celule din aceeaşi coloană acestea vor
avea aceeaşi lăţime - a celei mai late dintre ele.
Pentru a modifica înălţimea unui rând, trebuie executaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text într-o celulă din rândul care trebuie
modificat.
2. Se aplică comanda Table, Cell Height and Width.
3. Se selectează butonul Row.
Figura 11.5 – Fereastra de dialog Cell Height and Width - secţiunea Row
111
Microsoft Word
4. Se selectează o opţiune din lista derulată Height of rows. În eticheta

listei, linia modificată este indicată prin numărul ei. Opţiunile acestei
liste sunt:
- At least - înălţimea liniei este cel puţin egală cu valoarea din
caseta At, dar dacă este necesar este mai mare.
- Exactly - înălţimea liniei este exact valoarea din caseta At,
indiferent dacă nu este suficientă pentru unele elemente din linie.
Acestea vor fi vizibile doar parţial.
5. În caseta Indent From Left, se stabileşte, dacă este cazul, indentul
liniilor faţă de marginea stângă a celulei.
6. În zona Alignment se stabileşte modul de aliniere pe orizontală a
rândurilor.
7. Dacă un tabel nu încape intr-o pagină se poate ca conţinutul ultinului
rând al tabelului dintr-o pagină să fie divizat în două dacă este selectată
opţiunea Allow Row to Break Across Page. Dacă această opţiune nu
este selectată tot rândul din tabel va fi afişat la începutul paginii
următoare.
8. Rândul anterior (dacă există), respectiv rândul următor poate fi selectat
rapid pentru a putea fi formatat prin selectarea butoanelor Previous Row
(rândul anterior), respectiv Next Row (rândul următor).
Adăugarea şi ştergerea celulelor, a rândurilor şi a coloanelor
De foarte multe ori este necesar ca formatul unui tabel să fie

modificat după ce acesta a fost creat. De exemplu, trebuie adăugate sau
şterse una sau mai multe coloane sau rânduri.
Word face distincţie între ştergerea conţinutului unei celule, rând sau
coloană şi ştergerea celulei, rândului sau coloanei. Atunci când se şterge
conţinutul, celula, rândul sau coloana ramân pe loc. În celălat caz, acestea
dispar împreună cu conţinutul lor.
Pentru a şterge conţinutul unei celule, unui rând sau unei coloane:
1. Se selectează celula, rândul sau coloana respectivă.
2. Se apasă tasta <Delete>.
Pentru a insera în tabel un rând de celule trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se selectează rândul deasupra căruia trebuie inserat noul rând.
2. Se aplică comanda Table Insert Rows
Dacă sunt selectate în întregime mai multe rânduri, la lansarea comenzii
Insert Rows, va fi inserat înaintea lor acelaşi număr de rânduri goale.
112
Microsoft Word
Pentru a insera în tabel o coloană trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se selectează coloana din stânga poziţiei în care trebuie inserată
coloana.
2. Se aplică comanda Table, Insert Columns.
Dacă sunt selectate în întregime mai multe coloane, la lansarea comenzii
Insert Columns va fi inserat înaintea lor acelaşi număr de coloane goale.
Pentru a şterge un rând sau o coloană dintr-un tabel:

1. Se selectează rândul sau coloana respectivă.
2. Se aplică comanda Table, Delete Rows pentru a şterge un rând, sau
Delete Columns pentru a şterge o coloană.
Pentru a şterge celula curentă sau un grup de celule selectate trebuie

lansată comanda Table, Delete Cells. După ştergerea unor celule, în
interiorul tabelului nu poate rămâne spaţiul gol. La lansarea acestei comenzi,
pe ecran este afişată fereastra de dialog Delete Cells.
Figura 11.6 - Fereastra de dialog Delete Cells
Opţiunile acestei ferestre determină modul în care este reprezentată

această problemă:
• dacă se selectează opţiunea Shift cells left, toate celulele din
dreapta celor şterse vor fi deplasate spre stânga şi liniile respective
vor avea mai puţine celule.
• dacă se selectează opţiunea Shift cells up, toate celulele de sub
cele şterse vor fi deplasate în sus, dar coloanele respective vor fi
completate cu celule goale, astfel încât să aibă aceeaşi dimensiune
cu restul coloanelor.
• dacă se selectează opţiunea Delete entire row, vor fi şterse în
întregime rândurile care conţin celulele selectate, iar liniile
inferioare vor fi deplasate în sus.
113
Microsoft Word
• dacă se selectează opţiunea Delete entire column, vor fi şterse în

întregime coloanele care conţin celulele selectate, iar coloanele din
dreapta vor fi deplasate spre stânga.
Un număr de celule fără conţinut, egal cu al celulelor selectate, va fi
inserat în tabel aplicând comanda Table, Insert Cells. Grupul de celule
inserate va avea aceeaşi structură cu cea a grupului selectat. Modul în care
va fi reorganizată structura tabelului după inserarea unor celule este
determinat de opţiunea selectată în fereastra Insert Cells (figura 11.7).
Figura 11.7 – Fereastra de dialog Insert Cells
Opţiunile din această fereastră sunt:

• Shift cells right - noile celule vor fi inserate pe aceleaşi rânduri cu
cele selectate, exact înaintea lor, iar toate celulele din dreapta lor
vor fi deplasate spre dreapta. Rândurile respective vor avea altă
dimensiune decât celelalte.
• Shift cells down - noile celule vor fi inserate pe aceleaşi coloane
cu cele selectate, exact înaintea lor, iar toate celulele inferioare vor
fi deplasate în jos. Celorlalte coloane ale tabelului li se vor adăuga
la sfârşit celule fără conţinut astfel încât toate coloanele să aibă
aceeaşi dimensiune.
• Insert entire row - exact deasupra selecţiei vor fi inserate un
număr egal cu cel dat de celule selectate.
• Insert entire column - exact înaintea selecţiei vor fi inserate un
număr de coloane egal cu cel dat de celulele selectate.
Unirea celulelor dintr-un tabel
Laturile despărţitoare dintre două celule vecine pot fi înlăturate,

astfel încât celulele respective să se transforme într-una singură. Conţinutul
celulelor sursă va fi transformat în paragrafe separate în celula destinaţie.
114
Microsoft Word
Pentru a uni două sau mai multe celule, trebuie efectuaţi următorii paşi:
1. Se selectează celulele care trebuie unite.
2. Se aplică comanda Table, Merge Cells (comanda este inactivă dacă
nu au fost selectate cel puţin două celule).
Divizarea celulelor dintr-un tabel
Celula curentă dintr-un tabel poate fi divizată prin inserarea de laturi

verticale sau orizontale în două sau mai multe celule.
Pentru a diviza o celulă în mai multe celule trebuie efectuaţi următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul text în celula care trebuie divizată.
2. Se aplică comanda Table, Split Cells.
3. Pe ecran apare fereastra de dialog Split Cells (figura 11.8).
În această fereastră de dialog se specifică modul în care va fi divizată
celula.
În caseta Number of columns se specifică numărul de diviziuni pe
orizontală şi în caseta Number of rows se specifică numărul de
diviziuni pe verticală.
Dacă opţiunea Merge cells before split nu este marcată în cazul în
care sunt selectate mai multe celule, fiecare celulă din zona selectată
va fi divizată conform modului specificat. Dacă opţiunea este
marcată va fi divizată zona selectată înainte de divizare toate celulele
selectate sunt unite.
Figura 11.8 – Ferastra de dialog Split Cells
Chenarele tabelului
În configuraţia prestabilită Word aplică un chenar subţire, în jurul

fiecărei celule din tabel. Aceste chenare pot fi modificate sau eliminate
115
Microsoft Word
complet. Metodele pentru lucrul cu chenarele unui tabel sunt în esenţă

similare cu cele pentru aplicarea chenarelor la un text obişnuit.
Pentru a modifica chenarele şi culoarea de fond la o parte din

celulele unui tabel, trebuie efectuaţi următorii paşi:
1. Se selectează celulele din tabel a căror chenare vor fi modificate.
2. Se aplică comanda Format, Borders and Shading, în care se
completează opţiunile dorite pentru chenare şi culoarea de fond.
Într-un tabel fără chenare, pentru a uşura munca, se poate folosi o

reţea (desenată cu linie punctată) care nu va fi tipărită la listarea la
imprimantă. Această reţea apare dacă a fost aplicată comanda Table, Show
Gridlines.
Formatarea automată a tabelelor
Deoarece formatarea tabelelor poate fi o operaţie de durată Word

pune la dispoziţia utilizatorului mai multe formate predefinite de tabele,
formate ce definesc caracteristicile întregului tabel. Aceste formate pot fi
utilizate pentru a formata:
• Un tabel deja creat. Se poziţionează cursorul text în tabel şi se
aplică comanda Table, Table Autoformat.
• Un tabel nou. În fereastra de dialog Insert Table se selectează
butonul Autoformat.
În ambele cazuri va fi afişată fereastra de dialog Table Autoformat (figura
11.9).
Această fereastră de dialog conţine:

• lista Formats - o listă cu formatele predefinite.
• Caseta Preview - conţine o exemplificare a formatului
ales.
• Zona Formats to apply - în care se specifică ce informaţii de
formatare vor fi aplicate tabelului. Un format predefinit defineşte
atât caracteristicile structurii tabelului, cât şi cele ale conţinutului.
Tabelului îi pot fi aplicate numai o parte din caracteristicile stabilite
prin marcarea/demarcarea opţiunilor din această zonă. Opţiunile din
această zonă şi efectele validării lor sunt:
• Borders - va fi aplicat formatul pentru chenarele celulelor
• Shading - va fi aplicat formatul pentru fondul celulelor
116
Microsoft Word
• Font - va fi aplicat formatul caracterelor
• Color - va fi aplicată culoarea de scriere
• Autofit - dimensiunile coloanelor vor fi determinate de
conţinutul tabelului
• Zona Apply Special Formats To - din care se pot aplica
caracteristici speciale pentru prima şi ultima şi prima şi
ultima coloană.
Figura 11.9 – Fereastra de dialog Table AutoFormat
Aceste caracteristici vor fi aplicate numai dacă sunt marcate opţiunile

corespunzătoare:
• Heading Rows - primul rând din tabel
• First Column- prima coloană din tabel
• Last Row - ultimul rând din tabel
• Last Column - ultima coloană din tabel
Efectele modificării oricărei acţiuni pot fi observate imediat în caseta

Preview.
117
Microsoft Word
Transformarea unui text existent într-un tabel
Dacă într-un document deja a fost introdus textul care va forma

tabelul, dar textul este separat prin caractere tab, semne de sfârşit de
paragraf, virgule sau un alt caracter, acesta se poate transforma uşor într-un
tabel, efectuând următorii paşi:
2. Se aplică comanda Table, Convert Text To Table. Word va afişa
fereastra de dialog Convert Text To Table (figura 11.10), încearcă
să ghicească modul în care va fi împărţit textul în tabel.
Figura 11.10 – Fereastra de dialog Convert Text to Table
• Dacă textul selectat pare a fi format din paragrafe obişnuite,

Word va considera semnul de sfârşit de paragraf ca separator şi
va pune fiecare paragraf într-o celulă.
• Dacă textul selectat pare a fi format din coloane despărţite de
caracterul tab, acesta va fi considerat separator şi fiecare
coloană de text va fi transformată într-o coloană de tabel.
• Dacă textul pare a avea virgulă la intervale egale în fiecare
paragraf - ca într-o listă de adrese, de exmplu - Word va
presupune că textul este separat prin virgule. Textul dintre două
virgule va fi încadrat într-o celulă. Această opţiune este utilă
atunci când textul este un fişier de ieşire de la o bază de date.
118
Microsoft Word
• Dacă textul selectat pare a fi împărţit de orice alt caracter (cum
ar fi limita de despărţire), atunci Word va propune împărţirea
textului în celule de tabel la fiecare apariţie a caracterului
specificat.
3. Dacă este nevoie, se schimbă caracterul de separare în caseta
Separate text at. Aceasta poate modifica numărul de coloane şi de
rânduri sugerate de Word.
4. Dacă este necesar, se ajustează numărul de coloane şi de linii din
care va fi format tabelul, modificând valorile din rubricile Number
of columns şi Number of rows. De exemplu, poate mai trebuie
adăugată o coloană la sfârşitul tabelului, în care să se scrie mai
târziu.
5. Dacă este necesar, se poate modifica valoarea din rubrica Column
Width - lăţimea coloanei, sau se poate selecta un format predefinit
de tabel dacă se foloseşte butonul Autoformat.
6. Se aplică un clic pe butonul OK pentru a transforma textul în tabel.
Transformarea unui tabel într-un text
Operaţia de convertire poate fi efectuată în sens invers, adică un

tabel să fie transformat în text, prin parcurgerea următorilor paşi:
1. Se selectează tabelul.
2. Se aplică comanda Table, Convert Table To Text.
Pe ecran se afişează fereastra de dialog Convert Table To Text (figura
11.11).
Figura 11.11 – Fereastra de dialog Convert Table To Text
3. În această fereastră de dialog se validează una din opţiunile din zona

Separate text with, care indică caracterul ce va delimita conţinutul
119
Microsoft Word
celulelor vecine: semne de sfârşit de paragraf, caractere tab, virgule sau

orice alt caracter care poate fi specificat în caseta Other.
Utilizarea barelor de instrumente pentru lucrul cu tabele

Tabelele pot fi constituite mai rapid folosind bara de instrumente
Table and Borders (figura 11.12). Această bară poate fi activată sau
dezactivată folosind metodele prezentate în Lecţia 1. În plus, poate fi folosit
butonul Table and Borders de pe bara de instrumente Standard. Dacă
acest buton este apăsat, bara de instrumente Table and Borders este afişată
dacă nu este apăsat bara va fi ascunsă.
Figura 11. 12 – Bara de instrumente Tables and Borders

Când se activează această bară de instrumente, primul buton Draw
Table este apăsat şi cursorul are forma unui creion.
Revenirea la forma normală a cursorului are loc dacă butonul nu mai
este apăsat (prin aplicarea unui clic pe buton).
În continuare vor fi descrise butoanele barei de instrumente Table
and Borders.
Butonul Draw Table
La apăsarea butonului Draw Table cursorul ia forma unui creion. Cu
acest creion se pot trage linii orizontale şi verticale.
Butonul Eraser
La apăsarea butonului cursorul ia forma unei gume de şters. Cu
această gumă pot fi şterse linii din tabel. Se aplică un clic la capătul liniei
care trebuie ştearsă şi se trage cu mouse-ul spre capătul opus. Linia selectată
apare subliniată cu maro. După selectarea liniei se eliberează butonul
mouse-ului, iar aceasta va fi ştearsă.
Butonul Line Style

La apăsarea butonului Line Style apare o listă din care se selectează
stilul cu care vor fi tratate în continuare liniile.
120
Microsoft Word
Butonul Line Weight

La apăsarea acestui buton apare o listă din care se selectează
grosimea cu care vor fi trasate liniile în continuare.
Butonul Border Color

culoarea cu care vor fi trasate liniile în continuare.
Butonul Outside Border

La apăsarea acestui buton apare o listă din care se stabileşte tipul
chenarului ce apare în jurul celulelor selectate.
121
Microsoft Word
Chenarele din jurul celulelor selectate pot fi făcute invizibile dacă

este selectat butonul No border.
Butonul Shading Color

culoarea de fond pentru celulele selectate.
Butonul Merge Cells

Butonul este activat doar dacă sunt selectate cel puţin două celule.
Efectul comenzii este unirea celulelor selectate. Folosirea acestui buton are
acelaşi efect ca şi aplicarea comenzii Table, Merge Cells.
Butonul Split Cells

La apăsarea acestui buton apare caseta Split Cells în care se
specifică modul în care va fi divizată celula selectată. Folosirea acestui
buton are acelaşi efect ca şi aplicarea comenzii Table, Split Cells.
Următoarele trei butoane Align Top , Center Vertically şi Align

Bottom sunt folosite pentru alinierea pe verticală a textului
dintr-o celulă.
Dacă este selectat butonul Align Top, textul este plasat în partea de
sus a celulei. Dacă este selectat butonul Center, textul este centrat pe
verticală. Dacă este selectat butonul Align Bottom, textul este plasat în
partea de jos a celulei.
122
Microsoft Word
Butonul Distribute Rows Evenly

Acest buton este folosit pentru a stabili aceeaşi înălţime pentru mai
multe rânduri ale unui tabel. Comanda se aplică după ce rândurile respective
au fost selectate.
Butonul Distribute Columns Evenly

Acest buton este folosit pentru a stabili aceeaşi lăţime pentru mai
multe coloane ale unui tabel. Comanda se aplică după ce coloanele
respective au fost selectate.
Butonul Table Autoformat

La aplicarea acestui buton apare fereastra de dialog table
AutoFormat, care a fost prezentată la capitolul “Formatarea automată a
tabelelor”.
Butonul Change Text Direction

Cu acest buton se poate modifica direcţia de scriere a textului dintr-o
celulă.
Sunt posibile trei opţiuni: una pentru scrierea pe orizontală şi două
pentru scrierea pe verticală.
Direcţia de scriere se modifică la fiecare aplicare a unui clic de
mouse pe buton.
Exemple
I. Să se creeze următorul tabel:
Pentru a selecta … Se execută această mişcare …

Un cuvânt Se aplică un dublu clic pe cuvânt.
O propoziţie Se ţine apăsată tasta <Ctrl> şi se aplică un clic
pe propoziţie.
Întregul document Se apasă combinaţia de taste <Ctrl>+<A>.
Pentru a crea acest tabel, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie să apară tabelul.
2. Se aplică comanda Table, Insert Table.
3. În fereastra Insert Table se stabilesc următoarele caracteristici:
• numărul de coloane în Number of columns: 2
123
Microsoft Word
• numărul de rânduri în Number of rows: 4

5. Tabelul creat are un chenar subţire în jurul fiecărei celule din tabel.
Aceste chenare trebuie modificate deoarece în primul rând apar numai
liniile de sus şi de jos din fiecare celulă; în ultimul rând apar numai linia
de jos, iar restul celulelor nu au nici un chenar.
Se selectează toate celulele din tabel şi se apasă butonul Borders. În
lista de butoane afişată se apasă ultimul buton - No borders. Prin
aplicarea acestei comenzi, în jurul celulelor nu mai apare nici un chenar.
6. Se apasă butonul Line Style şi se selectează stilul cu care vor fi trasate
liniile în continuare - linia dublă.
7. Se apasă butonul Line Width şi se selectează grosimea cu care vor fi
trasate liniile în continuare - de exemplu 2 1/4 pt.
8. Se selectează celulele din primul rând.
9. Se selectează butonul Borders. Apoi se apasă pe al doilea buton de pe
primul rând de butoane - linie în partea de sus a celulelor selectate.
10. Se apasă din nou butonul Borders (fără a deselecta celulele). Se apasă al
treilea buton de pe primul rând de butoane - linie în partea de jos a
celulelor selectate.
11. Se selectează celulele din ultimul rând.
12. Se apasă butonul Borders. Apoi se apasă pe al treilea buton de pe
primul rând de butoane - linie în partea de jos a celulelor selectate.
13. Se introduce textul corespunzător în fiecare celulă din tabel.
14. Se selectează celula din prima coloană.
15. Se stabileşte tipul de aliniere - la stânga pentru textele din aceste celule -
prin apăsarea butonului Left de pe bara Formating.
16. Se selectează celulele din a doua coloană.
17. Se stabileşte tipul de aliniere Justified pentru textele din aceste celule -
prin apăsarea butonului Justify de pe bara Formating.
18. Se micşorează lăţimea primei coloane în modul următor:
• se poziţionează cursorul pe linia de separaţie dintre cele două
coloane, până când acesta ia forma unei săgeţi orizontale cu două
vârfuri;
• ţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat, se trage marginea coloanei
spre stânga, până când se ajunge la lăţimea dorită pentru prima
coloană;
• se eliberează butonul mouse-lui.
124
Microsoft Word
II. Să se creeze următorul tabel:
Vânzări
Semestrul I Semestrul II
1 300 bucăţi 3 000 bucăţi
Pentru a crea acest tabel trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie să apară tabelul.
2. Se aplică comanda Table, Insert Table.
3. În fereastra Insert Table se stabilesc următoarele caracteristici:
• numărul de coloane în Number of columns: 2
• numărul de rânduri în Number or rows: 3
5. Se unesc celulele de pe primul rând. Pentru a realiza acest lucru:
• se selectează cele două celule de pe primul rând;
• se aplică comanda Table, Merge Cells.
6. Se introduce textul corespunzător în fiecare celulă.
7. Se selectează toate celulele din tabel.
8. Se centrează informaţiile din celulele selectate apăsând butonul Center
de pe bara Formating
125
Microsoft Word
Lecţia 12 LUCRUL CU DOCUMENTE MARI
Cuprins:
Numerotarea paginilor unui document

Antete şi subsoluri
Note de subsol şi de sfârşit
Semne de carte
126
Microsoft Word
Numerotarea paginilor unui document
Editorul Word permite stabilirea unor opţiuni astfel încât
numerotarea paginilor unui document să se facă automat. În cazul
numerotării automate a paginilor, orice modificare a documentului va duce
la renumerotarea paginilor (dacă este cazul). Modul de numerotare al
paginilor unui document poate să difere de la o secţiune la alta sau poate să
fie reiniţializată la o nouă secţiune.
Operaţia de numerotare automată a paginilor se iniţiază prin
lansarea comenzii Insert, Page Numbers, ceea ce va avea ca efect afişarea
ferestrei de dialog Page Numbers (figura 12.1).
Figura 12.1 – Fereastra de dialog Page Numbers
Această fereastră de dialog conţine:

• Lista Position: determină poziţia în pagină a numărului. Opţiunii
posibile sunt:
• Top of Page - în partea de sus a paginii, în zona rezervată
antetului.
• Bottom of Page - în partea de jos a paginii, în zona rezervată
subsolului.
• Lista Alignment: determină poziţia orizontală a numărului de
pagină. Opţiunile posibile sunt:
• Left - în stânga paginii.
• Center - în mijlocul paginii.
• Right - în dreapta paginii.
• Inside - în partea interioară a paginii.
• Outside - în partea exterioară a paginii.
• Opţiunea Show Numbers on First Page. Întotdeauna la numerotare
este luată în calcul şi prima pagină a documentului sau a secţiunii,
127
Microsoft Word
dar numărul acesteia va apărea în pagină numai dacă această opţiune

este validată.
• Zona Preview. În această zonă se pot observa toate setările făcute.
• Butonul Format. La apăsarea acestui buton este afişată fereastra de
dialog Page Number Format (figura 12.2), în care poate fi
modificat formatul numerotare al paginilor.
În fereastra Page Number Format pot fi stabilite următoarele caracteristici:

1. Tipul numerotării (cu cifre arabe, cifre romane, litere …). Pentru
acest lucru trebuie selectată o opţiune din lista Number Format.
2. Dacă numerotarea include sau nu şi numărul capitolului. În caz
afirmativ se validează opţiunea Include Chapter Number şi în
zona ataşată se stabilesc:
• Stilul care a fost aplicat paragrafelor titlu de capitol (în acestă
listă sunt disponibile doar stilurile Heading).
• Caracterul dintre numărul capitolului şi numărul paginii.
3. Valoarea de început a numerotării - în zona Page Numbering.
Dacă se validează opţiunea Continue from Previous Section
numerotarea paginilor din secţiunea curentă va continua
numerotarea paginilor din secţiunea precedentă. Dacă se validează
opţiunea Start At, numerotarea începe de la valoarea din câmpul
ataşat opţiunii.
Figura 12.2 – Fereastra de dialog Page Number Format
128
Microsoft Word
Antete şi subsoluri
Antetul este informaţia ce se repetă la începutul fiecărei pagini, iar
subsolul este informaţia care se repetă la sfârşitul fiecărei pagini. În general
antetul sau subsolul conţin numărul paginii şi, eventual, titlul documentului
sau al capitolului, dar pot conţine şi informaţii mai complexe (cum ar fi un
antet de instituţie), inclusiv obiecte grafice şi imagini .
Figura 12.3 – Fereastra de dialog Page Setup - secţiunea Margins
Antetelor şi subsolurilor li se rezervă câte o zonă specială. Zona

rezervată antetului este determinată de distanţa faţă de marginea fizică
superioară a paginii, stabilită în câmpul Header din secţiunea Margins a
ferestrei Page Setup (figura 12.3). Zona rezervată subsolului este
determinată de distanţa faţă de marginea fizică inferioară a paginii, stabilită
în câmpul Footer din secţiunea Margins a ferestrei Page Setup (figura
12.3).
Implicit, antetul şi subsolul sunt aceleaşi pentru toate paginile deci
editarea lor în cadrul unei pagini duce la modificarea lor şi pentru celelalte
pagini.
129
Microsoft Word
În zona Headers and Footers din secţiunea Layout a ferestrei

Page Setup se poate stabili ca antetul şi subsolul să difere în funcţie de
pagină astfel:
• Dacă este validată opţiunea Different Odd and Even, antetul şi
subsolul paginilor pare vor diferi de cele al paginilor impare;
• Dacă este validată optiunea Different First Page, antetul şi subsolul
primei pagini vor diferi de cel al celorlalte pagini.
Antetele şi subsolurile pot fi editate în urma aplicării comenzii View,

Header and Footer. La lansarea acestei comenzi, orice mod de vizualizare
ar fi activ, se va activa modul de vizualizare Page Layout, va fi afişată bara
butoanelor pentru antet/subsol, textul documentului va afişat în gri, zona
antetului şi cea a subsolului vor fi delimitate de un chenar punctat, iar
cursorul text va fi poziţionat în zona antetului (figura 12.4).
Figura 12.4
Butoanele de pe bara de instrumente Header and Footer sunt:
Buton Funcţie
Inserează o intrare Autotext
Numerotează paginile
Inserează numărul total de pagini
130
Microsoft Word
Buton Funcţie
Formatează numărul paginii
Inserează data calendaristică curentă
Inserează ora
Deschide caseta de dialog Page Setup
Afişează sau ascunde textul din document

Introduce acelaşi antet/subsol ca cel
anterior
Comută între antet şi subsol
Afişează antetul sau subsolul precedent
Afişează antetul sau subsolul următor

Închide bara de instrumente Header and
Footer, cu revenire în document
Antetele şi subsolurile pot fi editate şi formatate ca şi textul

documentului. Dacă modul de vizualizare este Page Layout şi antetul
(respectiv subsolul) nu mai este gol, zona antetului (respectiv a subsolului)
este vizibilă şi poate fi activată rapid prin dublu clic în zona respectivă.
Trecerea de la zona rezervată antetului la cea rezervată subsolului se
poate face apăsând butonul (Switch Header and Footer)
Antetul/subsolul nu trebuie editat pentru fiecare pagină în parte. În
momentul editării lui pentru o pagină el va fi aplicat tuturor paginilor
corespunzătoare, determinate de starea butoanelor de opţiune Different
Odd and Even şi Different First Page din secţiunea Layout a ferestrei
Page Setup. În cazul în care un document este alcătuit din mai multe
secţiuni, fiecare secţiune poate avea antetul sau subsolul propriu.
Zona destinată unui antet anterior diferit de cel activ (dacă există),
poate fi activată direct prin apăsarea butonului (Show Previous) .
Zona destinată unui antet următor diferit de cel activ (dacă există),
poate fi activată direct prin apăsarea butonului (Show Next) .
Antetul definit pentru paginile secţiunii anterioare poate fi aplicat
paginilor corespunzătoare din secţiunea curentă activând zona destinată
antetului şi apăsând butonul din bara butoanelor pentru antet/subsol.
Butonul poate fi apăsat numai dacă există secţiunea precedentă şi dacă
131
Microsoft Word
a fost definit un antet pentru paginile corespunzătoare ale secţiunii

precedente. De exemplu, pentru o pagină impară se poate prelua antetul de
la secţiunea anterioară numai dacă în secţiunea anterioară a fost deja definit
un antet pentru paginile impare.
Aşa cum s-a mai menţionat, antetul poate fi editat în acelaşi mod ca
şi documentul, deci pot fi inserate imagini, simboluri . Unele informaţii pot
fi inserate în antet mult mai uşor şi mai rapid. Numărul paginii, data curentă
şi respectiv ora curentă pot fi inserate prin apăsarea butoanelor din bara de
instrumente pentru antet /subsol: , , .
În timpul editării antetului, textul documentului poate fi afişat/ascuns
prin apăsarea butonului din bara butoanelor pentru antet/subsol.
Tot în timpul editării antetului, poate fi deschisă fereastra de dialog
Page Setup pentru modificarea caracteristicilor paginii, fie aplicând
comanda File, Page Setup, fie apăsând butonul din bara butoanelor
de antet/subsol.
Încheierea editării antetului şi reluarea editării documentului se poate
face în unul din următoarele moduri:
1. Dublu clic în spaţiul util al paginii. Va fi activat modul de
vizualizare Page Layout.
2. Apăsarea butonului Close din bara butoanelor pentru
antet/subsol. Va fi activat modul de vizualizare Page Layout
3. Aplicarea uneia din comenzile pentru activarea diferitelor moduri
de vizualizare a unui document (Page Layout, Normal, Outline,
şi Print Preview)
Note de subsol şi de sfârşit
Notele de subsol şi de sfârşit sunt folosite pentru a explica sau

prezenta în detaliu o noţiune din document, fără a aglomera textul. O notă
de subsol sau de sfârşit este formată din doua părţi:
1. referinţa (de obicei un număr, dar poate fi şi un simbol) care se
plasează în text în format Superscript, în colţul dreapta-sus al
textului selectat sau în poziţia cursorului text.
2. Textul explicativ sau de completare, care constituie nota propriu-zisă

şi se află în general, în partea de jos a paginii, la sfârşitul
documentului sau al secţiunii, despărţită de textul documentului
printr-o linie orizontală.
132
Microsoft Word
Figura 12.5 – Fereastra de dialog Footnote and Endnote
Pentru a insera o nota de subsol, trebuie parcurşi următorii paşi :

1. Se poziţionează cursorul de inserţie la sfârşitul cuvântului
dorit sau se selectează blocul de text dorit.
2. Se aplică comanda Insert, Footnote. Pe ecran apare fereastra
de dialog Footnote and Endnote (figura 12.5).
3. În zona Insert se validează opţiunea Footnote.
4. În zona Numbering se validează una din opţiunile:
• AutoNumber: referinţa notei va fi un număr.
• Custom Mark: referinţa notei va fi un simbol introdus
de utilizator în câmpul ataşat opţiunii. Dacă utilizatorul
doreşte folosirea unui simbol dintr-un font, altul decât cel
utilizat, simbolul respectiv poate fi selectat din fereastra
de dialog Symbol.
5. Se apasă butonul OK.
Inserarea unei note de sfârşit se face analog. Diferă doar pasul 3 la

care trebuie validată opţiunea Endnote din zona Insert.
133
Microsoft Word
După parcurgerea acestor paşi, referinţa notei va fi inserată în text şi

în zona destinată notelor de subsol sau de sfârşit. Cursorul text va fi inserat
în zona destinată notei pentru a introduce textul ei. Textul unei note poate fi
editat similar textului propriu-zis al documentului.
Dacă documentul este vizualizat în modul Page Layout sau Print
Preview, notele de subsol şi de sfârşit vor fi vizibile exact în poziţia pe care
o ocupă în pagină şi trecerea de la nota de subsol sau de sfârşit la textul
documentului se face prin simpla deplasare a cursorului text cu mouse-ul
sau cu tastatura.
Dacă documentul este vizualizat în modul Normal, notele nu sunt
vizibile în spaţiul destinat documentului propriu-zis. Ele pot fi vizualizate şi
editate într-o zonă specială. Acestă zonă este activată automat la inserarea
unei note şi ulterior poate fi deschisă aplicând comanda View, Footnotes.
Bara care delimitează această zonă de zona documentului conţine o listă ale
cărei opţiuni determină conţinutul zonei. Câteva din aceste opţiuni sunt:
• All footnotes: sunt afişate toate notele de subsol. Notele de
subsol defilează odată cu deplasarea în cadrul textului.
• All endnotes: sunt afişate toate notele de sfârşit. Notele de
sfârşit defilează odată cu deplasarea în cadrul textului.
• Footnote Separator: este afişat şi poate fi modificat separatorul
dintre textul documentului şi zona notelor de subsol.
• Endnote Separator: este afişat şi poate fi modificat separatorul
dintre textul documentului şi zona notelor de sfârşit.
Trecerea din această zonă (păstrând-o deschisă) în zona
documentului se poate face poziţionând cursorul mouse-ului în zona text şi
aplicând un clic cu butonul stâng. Zona destinată notelor se închide la
apăsarea butonului Close.
Implicit, notele au ca referinţă un număr, iar numerotarea notelor de

subsol şi de sfârşit se face în mod continuu în tot documentul. Adică prima
notă de subsol are ca referinţă 1, a doua notă are referinţa 2 …. Poziţia
implicită a textului notelor de subsol este la sfarşitul paginii în care a fost
inserată nota, iar a textului notelor de sfârşit, la sfârşitul secţiunii
corespunzătoare.
O notă de subsol (respectiv de sfârşit) cu caracteristicile implicite

poate fi inserată rapid tastând combinaţia de taste „Ctrl”+”Alt”+ F ,
respectiv „Ctrl”+”Alt”+ E.
Pentru a modifica caracteristicile notelor de subsol ataşate unui
document, în ferestra de dialog Footnote and Endnote (figura 12.5) se
134
Microsoft Word
selectează butonul Options. Pe ecran apare fereastra de dialog Note
Options (figura 12.6), care are două secţiuni:All Footnotes şi All
Endnotes, care sunt activate la apăsarea butoanelor corespunzătoare din
partea superioară a ferestrei.
Figura 12.6 – Fereastra de dialog Note Options
Secţiunea All Footnote conţine următoarele elemente:

• Lista Place At: determină poziţia textului notelor de subsol. Opţiuni
posibile:
• Bottom of Page – textele notelor de subsol vor fi inserate în partea
de jos a paginii corespunzătoare.
• Beneath Text – textele notelor de subsol vor fi inserate imediat după
terminarea paragrafelor care conţin referinţele notelor.
• Lista Number Format. Lista conţine formatele disponibile pentru
referinţele notelor de subsol (cifre arabe, cifre romane, litere …).
• Câmpul Start At: conţine valoarea de start a numerotării notelor de
subsol. Notele de subsol ale căror referinţe sunt simboluri nu sunt luate
în considerare la numărare.
• Zona Numbering, care conţine opţiunile:
• Restart Each Section - numerotarea reîncepe la începutul fiecărei
secţiuni.
• Restart Each Page - numerotarea reîncepe cu începutul fiecărei
pagini.
• Butonul de comandă Convert. Este disponibil numai dacă documentului
i-au fost ataşate note de ambele tipuri (de subsol si de sfârşit). La
apăsarea lui este afişată fereastra de dialog Convert Notes, care conţine
următoarele opţiuni:
135
Microsoft Word
• Convert All Footnotes to Endnotes. Toate notele de subsol vor fi

convertite în note de sfârşit.
• Convert All Endnotes to Footnotes. Toate notele de sfârşit vor fi
transformate în note de subsol.
• Swap Footnotes and Endnotes. Toate notele de subsol vor fi
transformate în note de sfârşit şi invers.
• Butoanele OK, Cancel şi Help.
Caracteristicile stabilite în secţiunea All Footnote sunt aplicate
tuturor notelor de subsol din document.
Pentru a modifica caracteristicile notelor de sfârşit trebuie deschisă
secţiunea All Endnote a ferestrei de dialog Note Options. Această secţiune
este foarte asemănătoare cu secţiunea All Footnote. Diferă doar
următoarele elemente:
• Opţiunile listei Place At sunt:
• End of Document - textul notelor de sfârşit va fi inserat la
sfârşitul documentului.
• End of Section - textul fiecărei note de sfârşit va fi inserat la
sfârşitul secţiunii care conţine referinţa notei.
• Opţiunile din zona Numbering sunt:
• Continuous - notele de sfârşit vor fi numerotate continuu în
întreg documentul.
• Restart each Section - numerotarea notelor de sfârşit reîncepe la
începutul fiecărei secţiuni.
Caracteristicile stabilite în secţiunea All Footnote sunt aplicate
tuturor notelor de sfârşit din document.
O nota va fi ştearsă prin ştergerea referinţei sale. De asemenea, o
notă poate fi mutată sau copiată ca orice bloc de text efectuând operaţia
dorită asupra referinţei notei. Dacă se efectuează o mutare sau copiere a
unui bloc de text care conţine referinţe de note de subsol sau de sfârşit,
notele vor fi copiate şi ele, respectiv mutate. După efectuarea uneia din
operaţiile menţionate anterior, notele care au ca referinţă un număr vor fi
renumerotate (dacă este cazul).
Semne de carte
Semnele de carte sunt marcaje care poartă un nume şi sunt ataşate
unei zone din document (text sau grafică). Utilizarea semnelor de carte
permite poziţionarea rapidă în document (mai ales în cazul documentelor
mari).
136
Microsoft Word
Un nou semn de carte va fi asociat zonei de text selectate sau, dacă
nu a fost făcută nici o selecţie, cuvântului în interiorul sau la sfârşitul căruia
este poziţionat cursorul text. Pentru a asocia un semn de carte entităţii
dorite, trebuie aplicată comanda Edit, Bookmark, acţiune care are ca efect
afişarea ferestrei de dialog Bookmark (figura 12.7).
Figura 12.7 – Fereastra de dialog Bookmark
În continuare, trebuie parcurşi următorii paşi:

1. Se introduce numele semnului de carte în câmpul Bookmark Name.
2. Se apasă butonul Add.
Numele noului semn de carte va fi adăugat automat listei ataşate
câmpului Bookmark Name. Dacă există deja un semn de carte cu numele
introdus, utilizatorul este atenţionat şi are posibilitatea de a anula vechiul
semn de carte sau de a da alt nume celui nou.
Lista Bookmark Name va fi ordonată după numele semnelor de
carte sau după poziţia semnelor de carte din document, după cum în zona
Sort By este validată opţiunea Name, respectiv opţiunea Location.
Dacă entitatea documentului căreia i-a fost asociat un semn de carte
este copiată semnul de carte va indica entitatea iniţială nu copia. Dacă o
astfel de entitate este mutată semnul de carte va indica entitatea la noua
poziţie.
Un semn de carte poate fi şters odată cu entitatea căreia i-a fost
asociat sau poate fi şters doar semnul de carte selectându-l din lista
Bookmark Name şi apăsând butonul Delete.
137
Microsoft Word
O entitate căreia i-a fost asociat un semn de carte poate fi localizată rapid
în unul din modurile:
1. Se selectează numele semnului de carte din lista Bookmark Name a
ferestrei de dialog Bookmark şi se apasă butonul de comandă Go
To.
2. Se aplică comanda Edit, Go To. În fereastra de dialog Edit and
Replace – secţiunea Go To se selectează opţiunea Bookmark din
lista Go To What , apoi în lista Enter Bookmark Name fie se
introduce, fie se selectează numele semnului de carte şi se apasă
butonul Go To.
Orice posibilitate ar fi aleasă dacă semnul de carte respectiv există
cursorul text va fi poziţionat în document la entitatea corespunzătoare. În
caz contrar, utilizatorul va primi un mesaj de avertizare. În ambele situaţii,
fereastra de dialog rămâne deschisă şi activă pentru a putea localiza şi alte
semne de carte. Activarea ferestrei de lucru a documentului se face prin
poziţionarea mouse-lui în spaţiul util al ferestrei documentului şi aplicarea
unui clic stânga. Oricare din cele două ferestre de dialog poate fi închisă
prin apăsarea butonului Close.
138
Microsoft Word
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE
Lecţia 13 DESENARE
Cuprins:
Utilizarea instrumentelor de desenare

Desenarea din centru spre margine
Copierea, mutarea, ştergerea şi modificarea obiectelor grafice
Inserarea casetelor text
Formatarea liniilor de desenare şi a culorii de umplere
Butonul Draw
Butonul Word Art
Exemplu
139
Microsoft Word
Utilizarea instrumentelor de desenare

Microsoft Word, pe lângă diversele opţiuni de prelucrare a
textelor pe care le oferă dă posibilitatea utilizatorului de a desena, de a
crea diferite forme, de a da culoare mesajelor pe care le are de transmis.
Pentru a realiza aceste lucruri, editorul Word încorporează un utilitar
special pentru realizarea de imagini grafice simple. Acesta nu atinge
performanţele sistemelor grafice specializate (de exemplu Corel Draw),
dar pune la dispoziţia utilizatorului uneltele necesare pentru realizarea
operaţiilor grafice elementare, şi are avantajul că spre deosebire de
obiectele create cu o altă aplicaţie şi apoi inserate într-un document,
obiectele create cu acest utilitar sunt obiecte ale documentului şi pot fi
inserate oriunde în document.
Butoanele necesare realizării elementelor grafice sunt conţinute în

bara de desenare – Drawing (figura 13.1):
Figura 13.1 – bara de instrumente Drawing

Ascunderea / afişarea acestei bare se poate face în două moduri:
1. Prin apăsarea butonului Drawing din bara Standard. Dacă
butonul este apăsat, bara Drawing va fi afişată în caz contrar va
fi ascunsă.
2. Prin validarea / invalidarea opţiunii Drawing din fereastra de
dialog Toolbars (vezi lecţia 2).
De obicei, bara Drawing este afişată în partea inferioară a ferestrei.
Obiectele grafice care pot fi desenate şi modurile în care se
desenează sunt prezentate în continoare:
Desenarea liniilor
Pentru a desena o linie se selectează butonul (Line). Se plasează

cursorul în poziţia unuia din capetele liniei. Ţinând apăsat butonul stâng al
mouse-ului se deplasează cursorul până în poziţia celuilat capăt, apoi se
eliberează butonul mouse-ului. Dacă în timpul desenării unei linii este
apăsată tasta <Shift>>, linia desenată va fi perfect dreaptă. Linia va fi
140
Microsoft Word
desenată astfel încât să formeze cu orizontala un unghi de 0°,30°,45°60° sau
90°.
Desenarea săgeţilor
Pentru a desena o săgeată se selectează butonul (Arrow). Se

plasează cursorul în poziţia de start a săgeţii. Ţinând apăsat butonul stâng al
mouse-ului se deplasează cursorul până în poziţia celuilalt capăt, apoi se
eliberează butonul mouse-ului. Dacă în timpul desenării unei săgeţi este
apăsată tasta <Shift>, linia desenată va fi perfect dreaptă.
Desenarea dreptunghiurilor
Pentru a desena un dreptunghi se selectează butonul

(Rectangle). Se plasează cursorul în poziţia unuia din vârfurile
dreptunghiului. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se deplasează
cursorul până în poziţia vârfului opus, apoi se eliberează butonul mouse-
ului. Dacă în timpul desenării unui dreptunghi este apăsată tasta <Shift>
> va
fi desenat un pătrat.
Desenarea elipselor
Pentru a desena o elipsă se selectează butonul (Oval). ). Se

plasează cursorul în poziţia unuia din vârfurile dreptunghiului circumscris.
Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se deplasează cursorul până în
poziţia vârfului opus, apoi se eliberează butonul mouse-ului. Dacă în timpul
desenării unui este apăsată tasta <Shift>
> va fi desenat un cerc.
Butonul Autoshapes
Microsoft Word permite crearea unor forme geometrice variate,
selectabile din meniul care apare la apăsarea butonului
(Autoshapes). Prin selectarea butonului Autoshapes va apărea un meniu
din care se vor putea alege mai multe tipuri de forme: linii, forme de bază
(cercuri, pătrate, triunghiuri etc.), săgeţi de tip bloc, elemente utile în
scheme bloc, stele şi steaguri, casete de text explicativ (figura 13.2).
141
Microsoft Word
Figura 13.2
142
Microsoft Word
Butoanele prezentate anterior - Line, Arrow, Rectangle şi Oval- se
regăsesc şi în Autoshapes, dar au fost trecute direct pe bara de desenare
pentru că sunt folosite mai des.
Pentru a desena o formă cu Autoshapes, se selectează butonul
corespunzător formei respective, din unul din meniurile ce apare la apăsarea
butonului Autoshapes. Se poziţionează cursorul în unul din colţurile figurii.
Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se deplasează cursorul spre vârful
opus, până când forma şi dimensiunea obiectului sunt cele dorite, apoi se
eliberează butonul mouse-ului.
Desenarea liniilor curbe şi frânte
În meniul Lines din Autoshapes, pe al doilea rând, există trei

butoane cu ajutorul cărora pot fi desenate linii curbe sau frânte:
Butonul (Curve) permite desenarea liniilor curbe în modul

următor: Se aplică un clic în punctul de start al curbei. Se eliberează butonul
mouse-ului. Se aplică câte un clic în fiecare punct în care se modifică raza
curburii. Desenarea curbei se încheie aplicând un dublu clic în poziţia finală.
Butonul (Freeform) permite desenarea formelor neregulate. Se
poziţionează cursorul mouse-ului în poziţia primului vârf şi se aplică un clic.
Se eliberează butonul mouse-ului. Se aplică câte un clic în fiecare punct în
care se modifică direcţia liniei. Dacă se ţine apăsat butonul mouse-ului,
cursorul ia forma unui creion şi se poate desena orice formă. Desenarea se
încheie aplicând un dublu clic în poziţia finală.
Butonul (Scrible) permite desenarea formelor libere. Se
poziţionează cursorul mouse-ului în poziţia de început. Se ţine apăsat
butonul mouse-ului. Cursorul ia forma unui creion cu care se poate desena
orice formă. Desenarea se încheie eliberând mouse-ul în poziţia finală.
Desenarea din centru spre margine
Până acum obiectele au fost desenate pornind dintr-unul din colţuri.

Există situaţii în care trebuie ca un obiect să fie desenat din centru spre
margine. Pentru a realiza un astfel de desen trebuie apăsată tasta <Ctrl> > în
timp ce obiectul este desenat. Astfel, centrul obiectului rămâne fixat în locul
în care a fost poziţionat cursorul în momentul începerii desenului.
143
Microsoft Word
Copierea, mutarea, ştergerea şi modificarea obiectelor

grafice
Pentru a putea efectua diferite operaţii asupra obiectelor grafice,

acestea trebuie întâi selectate. Obiectele grafice pot fi selectate numai dacă
nu este selectat nici un buton din bara de desenare sau dacă este selectat
butonul (Select Object).
Pentru a selecta un obiect grafic se poziţionează cursorul mouse-ului
pe una din liniile ce compun obiectul şi, atunci când cursorul se transformă
într-o cruce cu săgeţi se aplică un clic. Obiectul selectat este încadrat într-un
dreptunghi pe ale cărui laturi se găsesc 8 marcaje (pătrăţele negre)
poziţionate în vârfurile şi mijloacele laturilor dreptunghiului. Excepţie de la
această regulă fac doar liniile. La o linie sunt marcate doar capetele.
Pentru a modifica dimensiunile unui obiect grafic se execută următorii paşi:

• Se selectează obiectul;
• Se poziţionează cursorul mouse-ului pe marcajul dorit. Când
cursorul se transformă într-o săgeată dublă se apasă butonul
stâng al mouse-ului şi se trage de mouse până când obiectul
ajunge la dimensiunea dorită.
Pentru a muta un obiect se execută următorii paşi:

• Se selectează obiectul grafic;
• Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se deplasează
cursorul mouse-ului în noua poziţie. În acest timp, cursorul
mouse-ului ia forma unei cruci cu săgeţi.
Pentru a copia un obiect se efectuează operaţia de mutare ţinând apăsată

tasta <Ctrl>
>.
Există situaţii în care aceleaşi comenzi trebuie aplicate la mai multe

obiecte grafice. Pentru a fi posibil acest lucru, aceste obiecte trebuie
selectate simultan. Problema este că dacă este selectat un obiect, obiectul
selectat anterior este deselectat. Selectarea mai multor obiecte se poate
realiza în mai multe moduri:
1. Se ţine apăsată tasta <Shift>> pe măsură ce sunt selectate
obiectele.
2. Se selectează butonul (Select Object) şi se trasează cu
mouse-ul un dreptunghi imaginar în care să fie cuprinse toate
144
Microsoft Word
obiectele ce trebuie selectate. Această metodă prezintă avantajul
că este mai rapidă.
Pentru ştergerea unui obiect grafic se execută următorii paşi:

• Se selectează obiectul;
• Se apasă tasta <Del>>.
Inserarea casetelor text
Butonul (Text Box) este folosit pentru introducerea textelor în

desene.
Spre deosebire de textul introdus în mod normal într-un document,
textul dintr-o casetă text este considerat ca făcând parte dintr-un obiect
grafic.
Pentru a insera o casetă text se selectează butonul (Text Box) şi
se desenează caseta text în acelaşi mod în care este desenat un dreptunghi.
După inserarea casetei text, cursorul text este poziţionat în interiorul casetei
şi textul se poate introduce şi formata ca şi textul documentului.
Dimensiunea casetei text nu este modificată automat dacă textul
depăşeşte spaţiul casetei. Dacă textul nu este afişat în întregime caseta text
trebuie mărită.
Caracteristicile unei casete text referitoare la dimensiune, poziţie,
linie de contur, model de umplere, pot fi modificate ca la orice alt obiect
grafic.
Formatarea liniilor de desenare şi a culorii de umplere

Ultimele opt butoane de pe bara de desenare sunt folosite numai
pentru a stabili anumite opţiuni sau efecte pentru obiectele grafice deja
desenate.
Pentru a modifica atributele unui obiect, acesta trebuie în prealabil
selectat. Dacă nu este selectat nici un obiect, butoanele sunt inactive.
Butonul (Fill Color) este folosit pentru a colora în interior
diferite obiecte grafice. Culoarea de umplere a obiectelor se selectează din
lista afişată la apăsarea butonului (figura 13.3).
Selectarea opţiunii No Fill duce la anularea culorii de umplere, deci
obiectele vor fi transparente.
Dacă se selectează opţiunea More Fill Colors este afişată fereastra
de dialog Colors (figura 13.4), care oferă o gamă mai vastă de culori:
145
Microsoft Word
Figura 13.3 – Butonul Fill Color
Figura 13.4 – Fereastra de dialog Colors
Butonul (Line Color) permite modificarea culorii liniilor sau a

contururilor obiectelor.
Din lista afişată la apăsarea butonului (figura 13.5) se selectează
culoarea de desenare a liniilor.
Dacă se selectează opţiunea No Line, linia este invizibilă.
146
Microsoft Word
Figura 13.5 – Butonul Line Color
Butonul (Font Color) permite modificarea culorii de scriere a

textelor din casetele text. Culoarea de scriere se selectează lin lista afişată la
apăsarea butonului (figura 13.6).
Figura 13.6 – Butonul Font Color
Butonul este activ doar dacă este selectată o casetă text. Dacă textul
a fost deja introdus în casetă pentru a-i modifica culoarea, textul trebuie
selectat.. Abia după selecţia textului se apasă pe butonul Font Color.
Butonul (Line Style) permite selectarea de diferite grosimi

pentru liniile din obiectele grafice.
Figura 13.7 – Butonul Line Style
147
Microsoft Word
Grosimile liniilor se pot selecta fie din cele predefinite (figura 13.7),
fie se pot defini de către utilizator cu comanda More Lines. Dacă se aplică
această comandă pe ecran apare fereastra de dialog Format AutoShape
(figura 13.8):
Figura 13.8 – Fereastra de dialog Format AutoShape
Secţiunea Colors and Lines a ferestrei de dialog conţine două zone:

Line (pentru definirea atributelor liniilor) şi Arrowhead (pentru definirea
atributelor săgeţilor).
Zona Line este activă doar dacă este selectată o linie sau un obiect
cu contur. În această zonă sunt grupate următoarele informaţii:
• tipul liniei în lista Style;
• culoarea de desenare în lista Color;
• grosimea liniei de desenare în lista Weight.
Zona Arrowhead este activă doar dacă este selectată o linie sau o
săgeată. Aici sunt grupate informaţii referitoare la tipul săgeţii:
• forma săgeţii în lista Style;
• grosimea săgeţii în lista Width;
• lungimea săgeţii în lista Length.
148
Microsoft Word
Butonul (Dash Style) permite selectarea tipului de linie cu care

vor fi desenate obiectele grafice. Tipurile de linie se selectează din cele
predefinite (figura 13.9):
Figura 13.9 – Butonul Dash Style

Butonul (Arrow Style) este activ doar dacă este selectată o
linie sau o săgeată. Butonul permite modificarea atributelor săgeţii.
Tipurile de săgeată se pot selecta fie din cele predefinite (figura
13.10), fie se pot defini de către utilizator cu comanda More Arrows. La
aplicarea acestei comenzi apare fereastra de dialog Format AutoShapes,
care a fost descrisă puţin mai devreme.
Figura 13.10 – Butonul Arrow Style
Butonul (Shadow) permite adăugarea de umbre obiectelor

grafice pentru a obţine efecte grafice deosebite.
Figura 13.11 – Butonul Shadow

149
Microsoft Word
Dacă se selectează comanda Shadow Settings apare o nouă bară de

instrumente - Shadow Settings (figura 13.12) - care conţine următoarele
butoane:
Figura 13.12 – Bara de instrumente Shadow Settings
• Shadow on/off- specifică dacă se aplică sau nu umbra pe

obiectul selectat;
• Nudge shadow (up, down, right, left)- umbra se mişcă cu câte
un pixel în direcţia specificată în cazul în care umbra standard
nu este pe placul utilizatorului;
• Shadow Color- permite alegerea unei culori, alta decât griul
standard pentru umbră.
Butonul (3D) permite adăugarea de efecte tridimensionale

obiectelor selectate (figura 13.13).
Figura 13.13 – Butonul 3D
Dacă se aplică comanda 3D-Settings apare o nouă bară de

instrumente 3D-Settings (figura 13.14), care conţine următoarele butoane:
Figura 13.14 – Bara de instrumente 3-D Settings
150
Microsoft Word
• 3D on/off- specifică dacă se aplică sau nu efectul
tridimensional asupra obiectului selectat;
• Tilt down, Tilt up - se răsuceşte obiectul după o axă de
simetrie orizontală;
• Tilt left, Tilt right - se răsuceşte obiectul după o axă de
simetrie verticală;
• Depth- stabileşte adâncimea efectului 3D;
• Direction-stabileşte direcţia efectului 3D;
• Lighting- stabileşte de unde va cădea lumina asupra obiectului,
cât şi intensitatea acesteia;
• Surface- stabileşte tipul suprafeţei (transparentă mată plastic
sau metal);
• 3D-Color- stabileşte culoarea pentru efectul tridimensional.
Butonul Draw
Primul buton din bara de desenare, butonul Draw, conţine o serie de

comenzi cu care se aplică câteva operaţii speciale asupra obiectelor grafice.
Comenzile sunt grupate într-un meniu afişabil la selectarea butonului (figura
13.15).
Figura 13.15 – Butonul Draw
De foarte multe ori este util ca mai multe obiecte grafice să fie
tratate ca un întreg, pentru a putea fi mutate sau redimensionate împreună.
Pentru a grupa mai multe obiecte grafice într-unul singur, trebuie parcurşi
următorii paşi:
1. Se selectează toate obiectele ce vor fi grupate.
2. Se selectează butonul Draw din bara de desenare şi se aplică
comanda Group.
151
Microsoft Word
Un obiect grafic obţinut prin grupare poate fi descompus în obiectele

iniţiale selectându-l şi aplicând comanda Ungroup.
Obiectele grafice se pot suprapune peste text, sau chiar peste alte
obiecte grafice. Efectul de suprapunere este vizibil numai în cazul obiectelor
care nu sunt transparente. Implicit, ultimul obiect grafic inserat este cel
vizibil în întregime, dar această situaţie se poate schimba.
Comanda Order din meniul Draw are mai multe opţiuni. Primele patru
opţiuni sunt folosite pentru a stabili planul în care va fi afişat obiectul
selectat:
Bring to front • aduce obiectul din orice poziţie în prim plan

(“deasupra” celorlalte obiecte).
Send to back • obiectul selectat este plasat în ultimul plan (“în
spatele” celorlalte obiecte).
Bring fordward • obiectul selectat este adus cu câte un plan “în faţă“.
Send backward • obiectul selectat este plasat cu câte un plan “spre
spate”.
Ultimele două opţiuni specifică cum vor fi afişate obiectele în cazul în

care un obiect grafic este plasat în textul documentului (trebuie făcută
distincţia între casetele text care sunt obiecte grafice şi textul documentului).
Bring in Front of Text • obiectul selectat este suprapus peste text.

Dacă obiectul nu este transparent, textul nu
mai este vizibil.
Send Behind the Text • obiectul selectat este trimis “sub” text.
Obiectele selectate pot fi rotite cu comanda Rotate or Flip. Cu această

comandă obiectele se pot roti în mai multe moduri:
Free Rotate • obiectul se poate roti liber. La aplicarea

comenzii în jurul obiectului apar 4
cerculeţe verzi. Trăgând cu mouse-ul de
aceste cerculeţe obiectul selectat se poate
roti sub orice unghi. La unele obiecte
grafice mai apare şi un romb de culoare
galbenă cu ajutorul căruia se poate
modifica imaginea sau forma iniţială a
obiectului (dacă se trage cu mouse-ul de
el).
152
Microsoft Word
Această comandă poate fi aplicată şi prin
selectarea celui de-al treilea buton din bara
de desenare, (Free Rotate).
Rotate Left • obiectul este rotit spre stânga cu 90°.
Rotate Right • obiectul este rotit spre dreapta cu 90°.
Flip Horizontal • obiectul este rotit orizontal cu 180°.
Flip Vertical • obiectul este rotit vertical cu 180°.
Alinierea obiectelor grafice relativ la marginile fizice ale paginii sau

relativ la alte obiecte grafice poate fi stabilită cu comanda Align or
Distribute din meniul Draw (figura 13.16).
Figura 13.16
Dacă opţiunea Relative to Page este bifată obiectele selectate sunt

aliniate relativ la marginile paginii fizice. În caz contrarele vor fi aliniate
relativ la marginile dreptunghiului imaginar care conţine toate obiectele
selectate.
Opţiunile posibile de aliniere sunt:
Align Left - toate obiectele sunt aliniate pe verticală la

stânga
Align Center - toate obiectele sunt centrate pe verticală
153
Microsoft Word
Align Right - toate obiectele sunt aliniate pe verticală la

dreapta
Align Top - toate obiectele sunt aliniate pe orizontală în
funcţie de marginea lor superioară
Align Middle - toate obiectele sunt aliniate orizontal pe linia
mediană a acestora
Align Bottom - toate obiectele sunt aliniate pe orizontală în
funcţie de marginea lor inferioară
Distribute - obiectele sunt distribuite astfel încât distanţele
horizontally dintre ele pe orizontală să fie egale
Distribute vertically - obiectele sunt distribuite astfel încât distanţele
dintre ele pe verticală să fie egale
Uneori, utilizatorul are impresia că nu are control absolut asupra
mouse-ului. Inserarea de noi obiecte şi deplasarea lor nu se poate face în
orice punct. Pentru a scăpa de acest impediment, din meniul Draw se aplică
comanda Grid. Pe ecran apare fereastra de dialog Snap to Grid (figura
13.17).
Figura 13.17 – Fereastra de dialog Snap to Grid
Dacă opţiunea Snap to Grid este marcată deplasarea obiectelor este

ghidată de o reţea imaginară de linii orizontale şi verticale numită grid.
Originea reţelei şi distanţele dintre liniile ei sunt determinate de valorile
câmpurilor ferestrei de dialog Snap to Grid.
154
Microsoft Word
Reţeaua imaginară este luată în considerare numai dacă este validată
opţiunea Snap to Grid, deci pentru a avea control total asupra mouse-ului
această opţiune trebuie deselectată.
Butonul Word Art
Butonul Word Art permite inserarea într-un document a unor texte

formatate cu efecte speciale. La apăsarea acestui buton apare fereastra de
dialog – Word Art Gallery (figura 13.18), care conţine mai multe modele
de formatare a textului:
Figura 13.18 – Fereastra de dialog WordArt Gallery
După selectarea unui model de scriere pe ecran apare fereastra Edit

WordArt Text (fereastra 13.19).
Caseta din această fereastră de dialog conţine textul “Your Text
Here”. Se şterge acest text şi se introduce textul care trebuie scris cu efecte
speciale.
155
Microsoft Word
Setul de caractere utilizat poate fi schimbat selectând fontul dorit

din lista Font. Dimensiunea caracterelor este determinată de valoarea
selectată din lista Size.
Această listă conţine şi opţiunea Best Fit. La selectarea acestei
opţiuni aplicaţia va selecta automat dimensiunea caracterelor astfel încât
textul să ocupe cât mai mult din spaţiul obiectului inserat în document, fără
a deforma caracterele.
Figura 13.19 – Fereastra de dialog Edit WordArt Text
Figura 13.20 – Fereastra de dialog Word Art
La crearea unui obiect cu Word Art apare o nouă bară de instrumente

– Word Art (figura 13.20) - cu următoarele comenzi:
156
Microsoft Word
Insert WordArt - introducerea unui nou obiect WordArt
Edit Text - modificarea textului din obiectul WordArt
selectat
WordArt Gallery - modificarea efectului de scriere pentru
obiectul WordArt selectat
Format WordArt - modificarea culorilor, formei, poziţiei
obiectului WordArt selectat
WordArt Shape - modificarea formei efectului de scriere
selectat
Free Rotate - rotirea textului scris cu WordArt
WordArt Same Letter - egalizarea înălţimii tuturor literelor din text
Heights
WordArt Vertical - schimbarea direcţiei de scriere (verticală -
Text orizontală)
WordArt Alignment - alinierea textului
WordArt Character - setarea spaţiilor dintre caractere. Opţiunile
Spacing posibile sunt:
• Very Tight − spaţiul dintre
caractere este 60%
din cel normal
• Tight − spaţiul dintre
caractere este 80%
din cel normal
• Normal − spaţiul dintre
caractere este normal
• Loose − spaţiul dintre
caractere este 120%
din cel normal
• Very Tight − spaţiul dintre
caractere este 150%
din cel normal
• Custom − spaţiul dintre
caractere este
determinat de
procentul stabilit în
câmpul ataşat
opţiunii
157
Microsoft Word
Exemplu
Să se realizeze următorul desen:
Pentru a crea acest desen trebuie executaţi următorii paşi:

1. Se selectează butonul (Arrow).
2. Se poziţionează cursorul în punctul de start al liniei orizontale.
Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se deplasează cursorul
până în poziţia celuilalt capăt; apoi se eliberează butonul mouse-
ului. Pentru ca linia să fie perfect dreaptă ar trebui ca în timpul
trasării liniei să fie apăsată tasta „Shift”.
3. Se repetă paşii 1 – 2 pentru a trasa linia verticală.
4. Se selectează butonul (Autoshape, Line, Curve).
5. Se aplică un clic în punctul de start al curbei. Se eliberează
butonul mouse-ului. Se aplică un alt clic în punctul în care se
modifică raza curburii. Se eliberează butonul mouse-ului. Se
aplică un dublu clic în punctul final al curbei.
Pentru a introduce textele x şi y se folosesc casetele text.
6. Se apasă butonul (Text Box).
7. Se aplică un clic într-unul din vârfurile casetei text. Ţinând
apăsat butonul stâng al mouse-ului se deplasează cursorul până
în poziţia vârfului opus; apoi se eliberează butonul mouse-ului.
Se aplică un clic în interiorul casetei şi se introduce textul: x.
158
Microsoft Word
8. Se repetă paşii 6 – 7 pentru a introduce şi textul y. Textele x şi y
apar încadrate într-un chenar. Pentru ca acest chenar să nu apară
el trebuie să fie trasat cu linie invizibilă.
9. Se selectează caseta x.
10. Se selectează butonul (Line Color), opţiunea No Line.

11. Se repetă paşii 9 – 10 şi pentru caseta y.
Este recomandabil, ca după terminarea unui desen, obiectele

componente ale acestuia să fie grupate, astfel încât tot desenul să
fie tratat ca un întreg.
12. Se selectează butonul (Select Objects).

13. Se trasează cu mouse-ul un dreptunghi imaginar în care să fie
cuprinse toate obiectele desenului.
14. Se selectează butonul Draw, comanda Group.
159
Microsoft Word
Lecţia 14 UTILIZAREA ECUAŢIILOR
Cuprins:
Editarea expresiilor matematice - Editorul de ecuaţii Microsoft

Equation
Stilurile elementelor unei ecuaţii
Dimensionarea elementelor unei ecuaţii
Spaţierea elementelor unei ecuaţii
Exemple
160
Microsoft Word
Editarea expresiilor matematice - Editorul de ecuaţii
Microsoft Equation
Procesorul Word este înzestrat cu un editor puternic de formule
matematice şi ecuaţii, numit Microsoft Equation.
În continuare nu vom utiliza termenul de ecuaţie cu sensul strict
matematic, ci cu un sens mai larg. Vom considera ca fiind o ecuaţie orice
formulă relaţie sistem de relaţii etc..
Cu ajutorul editorului de ecuaţii se pot insera mai multe categorii de
simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard:
sume, radicali, fracţii, integrale, matrici, operatori matematici etc.. De
exemplu:
∞
3n
an = ∑ 2
n =1 n + 1
Editorul de ecuaţii este o componentă de sine stătătoare, dar poate fi
activat direct din Word şi alte aplicaţii Office. Poate fi folosit şi
independent de aplicaţiile Office, ca un simplu editor destinat textelor
ştiinţifice, matematice, prin lansarea în execuţie a programului
EQNEDT32.EXE.
Figura 14.1 – Fereastra de dialog Object
161
Microsoft Word
Pentru a crea o nouă ecuaţie trebuie parcurşi următorii paşi:

1. Se poziţionează cursorul text în document în poziţia în care va fi
inserată ecuaţia.
2. Se aplică comanda Insert, Object. Pe ecran apare fereastra de
dialog Object (figura 14.1).
3. În fereasta Object:
• se selectează butonul Create New
• din lista Object Type se selectează opţiunea Microsoft
Equation 3.0.
• se selectează butonul OK.
La lansarea editorului de ecuaţii se schimbă conţinutul ecranului:

meniul conţine alte comenzi, barele de instrumente din Word nu mai sunt
afişate, apare în schimb o nouă bară de instrumente specifică editorului de
ecuaţii (figura 14.2). Fereastra de lucru a documentului rămâne vizibilă dar
este activă doar în zona în care va fi inserată ecuaţia. Această zonă este
încadrată într-un chenar:
Figura 14.2
Dacă se aplică un clic de mouse în afara acestei zone sau a barei de

ecuaţii, editorul de ecuaţii este părăsit şi se activează din nou fereastra
documentului principal.
Imediat după lansarea editorului de ecuaţii zona destinată ecuaţiei
conţine o singură casetă casetă de bază care va conţine întreaga ecuaţie.
O ecuaţie este compusă din mai multe casete. Fiecare casetă este
reprezentată printr-un dreptunghi imaginar. Dacă dreptunghiul este gol
laturile sunt afişate punctat, dacă nu laturile nu sunt vizibile. Fiecare
element al unei ecuaţii: variabilă operator, simbol, etc., este introdus într-o
casetă. Introducerea simbolurilor se face folosind tastatura şi bara de ecuaţii.
Trecerea de la o casetă la alta se poate face în mai multe moduri:
- poziţionând cursorul mouse-ului în poziţia dorită şi aplicând
un clic.
- cu tastele săgeţi.
- tastând <Tab>.
162
Microsoft Word
Afişarea/Ascunderea barei de ecuaţii se face cu comanda View,
Toolbars. Pe primul rând al barei sunt grupate butoane utilizate pentru
inserarea a diferite simboluri: operatori matematici, săgeţi, liniuţe, litere
greceşti, etc.. Al doilea rând al barei de ecuaţii este compus dintr-o serie de
butoane care conţin şabloane pentru inserarea unor ansamble cum ar fi:
matrici, sume, integrale, etc..
Pentru a întelege mai uşor modul de lucru cu ecuaţiile, se va
prezenta mai întâi un exemplu. Într-un document se va introduce ecuaţia:
1
f ( x) =
2x + 3
Paşii carte trebuie efectuaţi sunt următori:
1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie inserată
ecuaţia.
2. Se lansează editorul de ecuaţii.
3. Se poziţionează cursorul text în caseta de bază (care va conţine
întrega ecuaţie).
4. Se tastează f(x)=
5. Pentru a introduce o fracţie se selectează din linia a doua a barei
de ecuaţii, al doilea buton. Apare o listă de butoane cu care se
pot introduce fracţii şi radicali. Se selectează primul buton.
Ecuaţia va deveni:
Ecuaţia va conţine trei casete:

- caseta pentru întrega ecuaţie. Laturile ei nu sunt vizibile
deoarece nu este goală.
- caseta pentru numărătorul fracţiei
- caseta pentru numitorul fracţiei.
6. Se aplică un clic în caseta numărătorului. Se tastează: 1.
7. Se aplică un clic în caseta numitorului. Se tastează: 2xŞ3.
8. Pentru revenirea în documentul principal se aplică un clic în
afara zonei rezervate ecuaţiei.
După reactivarea ferestrei de lucru, o ecuaţie poate fi mărită sau

micşorată în modul următor:
1. Se selectează ecuaţia prin aplicarea unui clic de mouse pe ecuaţia
respectivă. În jurul ecuaţiei va apărea un chenar cu opt marcaje.
163
Microsoft Word
2. Se poziţionează cursorul mouse-ului pe unul din marcajele de pe

chenar.
3. Când cursorul mouse-ului se transformă într-o săgeată dublă
mică se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se trage de el până
se obţine dimensiunea dorită.
4. Se eliberează butonul stâng al mouse-ului.
Pentru a modifica o ecuaţie creată anterior se procedează în modul

următor:
1. Se poziţionează cursorul mouse-ului pe ecuaţia respectivă.
2. Se aplică un dublu clic.
3. Se fac modificările dorite.
Diferitele elemente ale unei ecuaţii pot fi selectate cu ajutorul

mouse-ului în modul următor:
Element Selectare
un simbol Se ţine apăsată tasta <Ctrl> şi
când se schimbă cursorul
mouse-ului se aplică un clic.
o casetă Se poziţionează cursorul
mouse-ului în spaţiul casetei şi
se aplică un dublu clic.
Un caracter sau un simbol pot fi şterse ca orice caracter al
documentului folosind tastele <Backspace> sau <Delete>.
Conţinutul unei casete sau un întreg ansamblu pot fi şterse numai
după ce au fost selectate. Nu orice casetă poate fi ştearsă (numai conţinutul
lor da). De exemplu dacă a fost inserat ansamblul pentru sumă cu limite,
casetele pentru limitele sumei nu pot fi şterse decât dacă se şterge întreg
ansamblul.
După reactivarea ferestrei de lucru o ecuaţie poate fi ştearsă în
modul următor:
1. Se poziţionează cursorul mouse-ului pe ecuaţia respectivă.
2. Se aplică un clic.
3. Se apasă tasta <Delete>.
Pe bara de ecuaţii există aproximativ 120 de simboluri şi şabloane

matematice grupate în 19 butoane. La apăsarea fiecăruia dintre aceste
butoane este afişată o listă cu butoane care conţin simbolurile, respectiv
ansamblulurile din familia respectivă.
164
Microsoft Word
Butonul 1
Acest buton este folosit pentru a introduce simboluri relaţionale într-

o ecuaţie
1
Exemple: X ≤ 3, X ≠ 25, ≠ 0,33
3
Butonul 2
Primul simbol din acestă listă aliniază mai multe linii dintr-un sistem
de ecuaţii. Acest simbol se poziţionează pe fiecare linie care trebuie aliniată.
Editorul de ecuaţii aliniază liniile sistemului la stânga sau la dreapta
simbolului de introdus. Simbolul de aliniere apare în fereastra în care sunt
editate ecuaţiile, dar la revenirea în documentul principal el nu este afişat.
La editorul de ecuaţii tasta Space este dezactivată. Pentru a realiza
spaţierea se foloseşte combinaţia <Ctrl>+<Space>. De asemenea se pot
folosi următoarele 5 butoane din lista butonului 2.
Tot această listă mai conţine şi caracterele “puncte-puncte” care pot
fi utilizate de exemplu, pentru reprezentarea unor matrici cu număr
neprecizat de elemente.
 a11 a12 L a1n 
 
 a21 a21 L a2 n 
Exemplu: 
M M O M 
 
a 
 m1 am 2 L amn 
165
Microsoft Word
Butonul 3
Acest buton este folosit pentru construirea unor expresii matematice

cum ar fi: ≠, ⊄, ∈ şi pentru scrierea derivatelor.
Exemplu: f ′( x) = x 2 + 4
Butonul 4
Acest buton conţine o serie de simboluri care reprezintă operatori

matematici.
Exemplu: f o g = ( x − 3) × (3 − 2 x) ÷ 2
166
Microsoft Word
Butonul 5
Acest buton conţine 14 simboluri care includ câteva tipuri de săgeţi

Săgeţile din primele două rânduri se folosesc într-o varietate de aplicaţii
referindu-se la convergenţa limitelor. Restul au semnificaţia unor implicaţii
specifice (rezultă dacă şi numai dacă etc.).
( )
Exemplu: lim x 5 + 5 5 x − 4
x →0
Butonul 6
Butonul al şaselea conţine 8 simboluri logice folosite, în special, la

lucrul cu mulţimi.
Butonul 7
Acest buton vine în completarea butonului şase. Şi el conţine o serie

de simboluri folosite în operaţiile cu mulţimi: intersecţie, incluziune, etc..
167
Microsoft Word
Exemple:
AU E
a , b, c ⊂ B
d , e, f ⊄ D
Butonul 8
Acest buton cuprinde simboluri care nu intră în alte categorii: ∠ este

folosit pentru unghiuri, ⊥ este folosit pentru perpendicular, ∞ pentru a scrie
infinit, iar ℜ şi ℑ reprezintă mulţimea numerelor reale, respectiv mulţimea
numerelor imaginare.
Butonul 9
Cu ajutorul acestui buton se pot introduce în diferite expresii

matematice simboluri reprezentate de litere greceşti mici:
α, β, δ, ϕ, λ, µ, π, σ, etc..
αx 2 − βx = m
Exemple:
β ( x) = λ ( x + 1) + α
168
Microsoft Word
Butonul 10
Butonul 10 prezintă aproximativ aceleaşi funcţii cu butonul

precedent cu diferenţa că simbolurile greceşti sunt scrise cu litere
mari: ∆, Γ, Π, Ω, Ε, Φ, etc..
∆x
Exemple: x =
∆ princ
Butonul 11
Acest buton conţine o serie de paranteze (rotunde pătrate şi acolade)

şi simboluri pentru generarea intervalelor deschise sau închise. Aceste
paranteze pot fi folosite şi pentru a construi vectori, matrici şi coeficienţi
binomiali.
169
Microsoft Word
Exemple:
{ }
x 2 + x 4 − y 4 + xy[3 x − y (4 − y )] = ∆1
x ∈ [0,+∞ )
Butonul 12
Butonul este folosit pentru a scrie în diferite moduri fracţii şi radicali.

x2 − 2
4
=0
Exemple: y
x3 + 3 x2
=0
19
Butonul 13
Cu ajutorul acestui buton se pot introduce indici şi exponenţi în

expresii matematice.
Exemple: x 2 n +1 , x1, 2 = ±3, x13
170
Microsoft Word
Butonul 14
Butonul 14 se foloseşte pentru editarea sumelor.

n
x2 n m
Exemplu: ∑ ; ∑∑ xij
i =1 3 i =1 j −1
Butonul 15
Butonul 15 se foloseşte pentru editarea a peste 20 de tipuri de integrale

(simple, duble sau triple).
∞ x x2 
Exemple: ∫   + 
4
6 8 
∞
 x x2 
∫4  7 + 5 
171
Microsoft Word
Butonul 16
Butonul 16 este folosit pentru a scrie expresii cu bară (deasupra sau

dedesubt). Aceste bare pot fi simple sau duble şi se pot folosi la scrierea
numerelor complexe, pentru limite inferioare sau superioare.
x+ y = x+ y
Exemle: A U B ⊂ A I B
lim (3 x + 2)
n →∞
Butonul 17
Simbolurile de pe acest buton sunt folosite pentru a descrie

convergenţa limitelor.
1 →∞
2
n
→ 0
n +2
Exemple:
2 →0
4
n
→ ∞
n +7
172
Microsoft Word
Butonul 18
Pentru scrierea produselor se folosesc simbolurile din primul rând.

Cele din al doilea rând sunt utilizate pentru scrirea coproduselor, iar
simbolurile din ultimele două rânduri pentru reuniuni şi intersecţii de
elemente.
Butonul 19
Ultimul buton este folosit pentru scrierea matricilor.

Primele butoane din lista ataşată butonului destinat matricilor indică
exact numărul de elemente ale matricii. Cu ultimul buton se pot crea matrici
la care pot fi stabilite numărul de coloane şi de linii. La apăsarea acestui
buton este afişată fereastra de dialog Matrix (figura 14.3).
173
Microsoft Word
Figura 14.3 – Fereastra de dialog Matrix
Fereastra Matrix conţine următoarele informaţii:

• în Column align se specifică modul în care vor fi aliniate pe
coloană elementele matricii. Opţiunile de aliniere sunt:
• Left aliniere la stânga
• Right alinierea la dreapta
• Center elementele vor fi centrate
• At ş elementele vor fi aliniate la caracterul ş
• At . elementele vor fi aliniate la caracterul .
• în Columns se introduce numărul de coloane ale matricii
• dacă opţiunea Equal column widths este validată toate coloanele
matricii vor avea aceeaşi dimensiune determinată de cea mai lată
coloană. În caz contrar, dimensiunea coloanei va fi determinată de cel
mai lung element al său.
• în Row align se specifică modul în care elementele vor fi aliniate
pe verticală. Opţiunile de aliniere sunt:
• Top - elementele sunt introduse la limita superioară a
casetelor corespunzătoare
• Bottom - elementele sunt introduse la limita inferioară a
casetelor corespunzătoare
• Baseline - elementele sunt introduse la nivelul liniei
orizontale imaginare de scriere
• în Rows se introduce numărul de linii a matricii
174
Microsoft Word
• dacă opţiunea Equal row heights este validată toate liniile
matricii vor avea aceeaşi înălţime determinată de cea mai înaltă linie.
În caz contrar înălţimea unei linii va fi determinată de cel mai înalt
element al liniei respective.
În editorul de ecuaţii fiecare element al unei matrici va fi conţinut
într-o casetă. Pentru a introduce elementul respectiv se aplică un clic în
caseta corespunzătoare, după care se face operaţia de introducere cu ajutorul
tastaturii şi a barei de ecuaţii.
Exemplu:
1 4 9 8
 
3 9 4 6
A=
5 3 0 0
 
7 3 6 1 

X = ( x1 x2 x3 x4 )
Stilurile elementelor unei ecuaţii

Editorul de ecuaţii consideră că elementele care pot apărea într-o
ecuaţie se clasifica în:
• numere
• matrici
• simboluri
• nume de variabile
• nume de funcţii
• litere greceşti mici şi mari
• text.
Fiecărei categorii editorul de ecuaţii îi ataşează câte un stil

predefinit. Lista acestor asocieri este:
Categorie Stil
Numere Number
Matrici Matrix
Simboluri Symbol
Nume de variabile Variable
Nume de funcţii Function
Litere greceşti mici L. C. Greek
Litere greceşti mari U. C. Greek
Text Text
175
Microsoft Word
Editorul de ecuaţii stabileşte automat stilul fiecărui element introdus

într-o ecuaţie astfel:
• dacă se inserează un caracter utilizând butonul pentru litere
greceşti mici se aplică stilul L.C. Greek
• dacă se inserează un caracter utilizând butonul pentru litere
greceşti mari se aplică stilul U.C. Greek
• dacă se inserează o matrice utilizând butonul pentru matrici, se
aplică stilul Matrix
• dacă se inserează un caracter cu unul din celălate butoane din
bara Equation, se aplică stilul Symbol
• dacă se introc numere de la tastatură se aplică stilul Number
• dacă se introduc de la tastatură litere, pe măsura introducerii
textului editorul de ecuaţii verifică dacă textul introdus este
numele unei funcţii matematice uzuale (de exemplu sin, cos, ln).
În caz afirmativ, textului i se aplică stilul Function. În caz
contrar se aplică stilul Variable.
Înainte de a introduce un şir de caractere care să fie considerat text,
trebuie lansată comanda Style,Text. După lansarea acestei comenzi toate
caracterele introduse de la tastatură vor fi considerate text până la alegerea
unui alt stil. Dacă într-un text este inserat un simbol prin intermediul barei
Equation, acel simbol va avea stilul predefint corespunzător lui, dar, în
continuare va fi aplicat tot stilul Text.
Unui element al unei ecuaţii i se poate aplica şi un alt stil decât cel
asociat implicit. Pentru a realiza acest lucru se selectează elementul
respectiv şi se aplică comanda corespunzătoare din meniul Style.
Caracteristicile stilurilor predefinite pot fi modificate cu comanda
Style, Define. La aplicarea acestei comenzi este afişată fereastra de dialog
Styles (figura 14.4).
Fereastra conţine lista stilurilor predefinite. Pentru fiecare stil se
specifică fontul asociat din lista Font corespunzătoare. Dacă se validează
opţiunile Bold şi Italic corespunzătoare, caracterele stilului vor fi scrise
îngroşat, respectiv, înclinat.
176
Microsoft Word
Figura 14.4 – Fereastra de dialog Style
Dimensionarea elementelor unei ecuaţii
Fiecare element al unei ecuaţii are o anumită dimensiune predefinită

care depinde de funcţia casetei care îl conţine. Dimensiunile predefinite
sunt:
• Full pentru nume de variabile, nume de funcţii, numere, texte.
• Subscript/Superscript pentru exponenţi, indici, limite de sume,
limite de integrale, etichete de săgeţi.
• Symbol pentru caracterele introduse utilizând butoanele barei de
ecuaţii (atât butoanele pentru simboluri, cât şi cele pentru
ansamble).
• Sub-Symbol pentru caracterele de tip Symbol care apar într-o
casetă de tip exponent, indice, limită. De exemplu în ecuaţia:
n
∑i
X i=1
Σ este de dimensiune Sub-Symbol.
• Sub-Subscript/Superscript pentru caracterele
Subscript/Superscript care fac parte dintr-un ansamblu conţinut
de o altă casetă de tip Subscript/Superscript. De exemplu în
ecuaţia:
n
∑i
X i=1
i=1 şi n sunt de dimensiune Sub-Subscript/Superscript.
177
Microsoft Word
Valorile asociate acestor dimensiuni pot fi modificate prin aplicarea

comenzii Size, Define. La aplicarea acestei comenzi este afişată fereastra de
dialog Sizes (figura 14.5):
Figura 14.5 – Fereastra de dialog Sizes
În dreptul fiecărei variante se specifică dimensiunea acesteia (în

inch, cm sau puncte). În partea dreaptă a ferestrei este afişată o ecuaţie în
care este indicat elementul la care se referă dimensiunea selectată din listă.
Dacă se selectează butonul Apply sunt aplicate noile valori asociate
dimensiunilor predefinite. Dacă se selectează butonul Default se revine la
valorile implicite asociate dimensiunilor predefinite. Fiecărei dimensiuni
predefinite îi corespunde o comandă în meniul Size astfel încât utilizatorul
poate schimba dimensiunea implicită a unui element.
Spaţierea elementelor unei ecuaţii
Editorul de ecuaţii spaţiază automat casetele care compun o ecuaţie,

în momentul inserării lor. Apar totuşi situaţii în care distanţele prestabilite
nu satisfac dorinţele utilizatorilor.
De exemplu în loc să se afişeze normal, editorul spaţiază automat
sub forma:
lim f ( x)
x →∞
Pentru a rezolva astfel de probleme, utilizatorul poate repoziţiona
elementele unei ecuaţii în modul următor:
• se selectează elementul dorit
• ţinând apăsată tasta <Ctrl> se acţionează tastele săgeţi pentru a
deplasa elementul în direcţia dorită. La fiecare acţionare a unei
taste săgeţi elementul va fi deplasat cu un pixel în direcţia
indicată de săgeată.
178
Microsoft Word
Este bine ca după repoziţionarea unui element, întreaga ecuaţie să fie
redesenată lansând comanda View, Redraw.
Valorile prestabilite pentru distanţele dintre casetele care compun o
ecuaţie pot fi modificate cu comanda Format, Spacing. La aplicarea acestei
comenzi este afişată fereastra de dialog Spacing (figura 14.6).
Figura 14.6 – Fereastra de dialog Spacing
Această fereastră conţine lista distanţelor dintre diferitele elemente

care pot apărea într-o ecuaţie şi valorile prestabilite corespunzătoare. La
selectarea unei distanţe aceasta este indicată într-o casetă plasată în partea
dreaptă a ferestrei.
Dacă se acţionează butonul Apply vor fi utilizate noile valori ale
distanţelor. Dacă se acţionează butonul Default se revine la valorile
implicite asociate distanţelor.
Exemple
I. Să se introducă ecuaţia:
5 x + 3 , x < 5

f ( x) =  2 x − 7 + x
 , x≥5
 x2
Paşii care trebuie executaţi pentru scrierea acestei ecuaţii sunt:
1. Se poziţionează cursorul în punctul în care trebuie introdusă
ecuaţia.
2. Se lansează editorul de ecuaţii cu comanda Insert, Object,
Microsoft Equation.
3. Se introduce textul: f(x)ş .
179
Microsoft Word
4. Acolada se introduce folosind primul buton din a doua linie a

editorului de ecuaţii (butonul 11). Din lista afişată se selectează
primul buton din linia 6.
5. După acoladă apare o singură casetă în care s-ar putea introduce
doar prima parte a funcţiei (pentru x”5). Pentru a mări acolada
astfel încât să cuprindă cele două casete, se poziţionează cursorul
în caseta existentă şi se apasă tasta <Enter>.
6. Se aplică un clic în prima casetă. Se tastează 5xŞ3. Pentru a
introduce un spaţiu se apasă simultan tastele <Ctrl> şi <Space>.
Se tastează x”5.
7. Se aplică un clic în a doua casetă. Se introduce întâi ansamblul
pentru fracţie folosind butonul 12 (al doilea buton pe a doua
linie). Din lista afişată se selectează primul buton.
8. Se aplică un clic în caseta numărătorului. Se introduce ansamblul
pentru radical folosind butonul 12. Din lista afişată se selectează
primul buton din a patra linie.
9. Se aplică un clic în caseta de sub radical. Se tastează 2x-7.
10. Pentru a ieşi de sub radical se apasă săgeată dreapta.
11. Se tastează Şx.
12. Se aplică un clic în caseta numitorului. Se tastează: x.
13. Se apasă butonul 13 (al treilea din a doua linie). Din lista afişată
se selectează primul buton.
14. Se aplică un clic în caseta pentru exponent şi se tastează valoarea
acestuia: 2.
15. Se poziţionează cursorul în caseta fracţiei. Cursorul apare sub
forma unei linii verticale care are înălţimea ansamblului în care
este poziţionat. Deoarece chenarele casetelor nu mai sunt
vizibile, cel mai simplu mod de a depista în ce casetă suntem este
mărirea cursorului. În acest caz cursorul trebuie să fie egal cu
înălţimea fracţei. (Reamintim că trecerea de la un ansamblu la
altul sau de la o casetă la alta se poate face cu tastele săgeţi).
16. Se tastează combinaţia de taste <Ctrl> şi <Space> (pentru
spaţiu) şi x≥5.
17. Se aplică un clic în afara editorului de ecuaţii pentru a reveni în
documentul principal.
II Să se introducă ecuaţia:
0 2
A =  
 3 4
180
Microsoft Word
Rezolvare:
1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie introdusă

ecuaţia.
2. Se lansează editorul de ecuaţii cu comanda: Insert, Object,
Microsoft Equation.
3. Se introduce textul Aş.
4. Se introduc simbolorile pentru paranteze. Pentru a realiza acest
lucru se selectează butonul 11 (primul buton din a doua line).
Din lista afişată se selectează primul buton.
5. Se aplică un clic în caseta dintre paranteze.
6. Se selectează ultimul buton (numărul 19) din bara de ecuaţii. Din
lista afişată se selectează al treilea buton din prima linie.
7. Se aplică un clic în caseta fiecărui element din matrice şi se
introduce valoarea corespunzătoare.
8. Se aplică un clic în afara editorului de ecuaţii pentru a reveni în
documentul principal.
181
Microsoft Word
Lecţia 15 INSERAREA GRAFICELOR ÎN WORD
Cuprins:
Inserarea graficelor
Exemplu
182
Microsoft Word
Inserarea graficelor
În multe cazuri, informaţiile reprezentate într-un tabel sunt mult mai

elocvente dacă sunt reprezentate grafic. Pentru introducerea de reprezentări
grafice într-un document poate fi utilizată aplicaţia Microsoft Graph 2000.
Deşi nu atinge performanţele unor aplicaţii specializate (Microsoft
Excel Chart, Corel Chart), ea oferă o gamă largă de operaţii referitoare la
reprezentările grafice.
Pentru a lansa această aplicaţie trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Se aplică comanda Insert, Object.
2. Din lista Object Type se selectează Microsoft Graph 2000.
După efectuarea acestor operaţii pe ecran apare o ferestră cu un tabel
şi un grafic (figura 15. 1)
Figura 15.1 – Freastra de dialog Microsoft Graph
Graficul este reprezentarea grafică a informaţiilor din fereastra

Datasheet care conţine nişte valori implicite. Aceste valori pot fi şterse şi în
locul lor pot fi introduse alte valori.
Pentru ştergerea acestor valori :
183
Microsoft Word
1. Se selectează toate celulele tabelului.

2. Se aplică comanda Edit, Delete.
3. Pe ecran apare fereastra de dialog Delete (figura 15.2 ) din care
se selectează opţiunea Entire row şi se apasă pe butonul OK.
4. Fără a deselecta celulele se aplică din nou comanda Edit, Delete.
5. Pe ecran apare fereastra de dialog Delete (figura 15.2 ) din care
se selectează opţiunea Entire column şi se apasă pe butonul
OK.
Figura 15.2 – Fereastra Delete
În continuare în fereastra Datasheet se introduc noile valori pe baza

căruia se va genera graficul (dacă fereastra Datasheet nu apare pe ecran, ea
poate fi afişată cu comanda View, Datasheet.). La introducerea acestora se
vor respecta următoarele reguli :
• Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate în
primele linii şi coloane.
• Valorile vor fi introduse în liniile sau coloanele
corespunzătoare.
Pe baza unui tabel se pot crea două grafice diferite, în funcţie de
modul în care sunt generate seriile de date – pe linie sau pe coloană.
O serie de date este un set de valori care descrie evoluţia unei mărimi
sau a unui parametru. Toate valorile dintr-o serie sunt reprezentate prin bare
de aceeaşi culoare.
Dacă seriile sunt generate pe linii, în dreptul fiecărei linii din tabel
apare simbolul seriei respective.
Dacă seriile sunt generate pe coloane, în dreptul fiecărei coloane din
tabel apare simbolul seriei respective.
184
Microsoft Word
Modul de generare al seriilor poate fi modificat cu comenziile Data,
Series in Rows, (pentru serii generate pe linii) şi Data, Series in Columns
(pentru serii generate pe coloană)
Tipul reprezentării grafice poate fi modificat prin intermediul
comenzii Chart, Chart Type. Odată ales un tip de grafic, pot fi stabilite
anumite particularităţi particulare, aplicând comanda corespunzătoare din
meniul Chart. Comenziile de formatare ale graficelor sunt similare cu cele
din Excel, prezentate în volumul 2.
Revenirea în Word se face aplicănd un clic în afara spaţiului de
lucru Microsoft Graph (alcătuită din fereastra Datasheet şi fereastra
graficului).
Dacă graficul nu este vizualizat în întregime, se parcurg următorii
paşi :
1. Se selectează graficul (aplicând un clic pe suprafaţa lui).
2. După selectare graficul este încadrat într-un dreptunghi care are
în colţuri şi la mijlocul laturilor marcaje de selectare. Poziţionând
cursorul pe unul din punctele de selectare, acesta capată forma
unor săgeţi. Se trage de aceste săgeţi în direcţia dorită.
Dacă graficul este selectat şi se apasă tasta <Delete> atunci graficul
va fi şters.
Exemplu
Să se creeze următorul grafic:
100
80
60
Frigidere
40 Combine frigorifice
20
0
Bucuresti Brasov Constanta
În grafic sunt reprezentate vânzările unei firme pentru două tipuri de

articole (frigidere şi combine frigorifice) în trei oraşe (Bucureşti, Braşov şi
Constanţa).
În grafic sunt reprezentate două serii:
• Valorile pentru vânzările de frigidere.
• Valorile pentru vânzările la combine frigorifice.
185
Microsoft Word
Dacă seriile vor fi generate pe linie, tabelul va avea forma

următoare :
Bucureşti Braşov Constanţa

Frigidere 100 70 80
Combine
70 50 30
frigorifice
Dacă seriile vor fi generate pe coloane, tabelul va avea forma

următoare
Frigidere Combine frigorifice

Bucureşti 100 70
Braşov 70 50
Constanţa 80 30
Pentru a crea graficul:

1. Se poziţionează cursorul text în punctul în care trebuie plasat
graficul.
2. Se aplică comanda Insert, Object.
3. Din lista Object Type se selectează Microsoft Graph 2000.
5. Se selectează toate celulele tabelului din fereastra Datasheet.
7. Din fereastra Delete se selectează Entire row.
9. Din fereastra Delete se selectează Entire column.
10. În fereastra Datasheet se introduce tabelul în una din cele două
forme prezentate anterior.
11. Se modifică modul de generare a seriilor, în funcţie de modul în
care a fost introdus tabelul, cu una din comenzile Data, Series in
Row sau Data, Series in Column.
12. Se aplică comanda Chart, Chart Type şi se selectează graficul
de tip cilindru.
13. Dacă graficul nu apare în întregime se selectează şi se trage de
marcajele de selectare.
186
Microsoft Word
Lecţia 16 UTILIZAREA MACROURILOR
Cuprins:
Utilizarea macro – urilor

Înregistrarea unui macro
Lansarea în executie a unui macro
Editarea unui macro
Şteregerea unui macro
Exemplu
187
Microsoft Word
Utilizarea macro – urilor
De multe ori în timpul redactarii unui document, un grup de operaţii

este executat de mai multe ori; de asemenea, unele operaţii sunt efectuate în
aceeaşi ordine asupra mai multor documente. Majoritatea editoarelor de
texte actuale, inclusiv editorul Word, rezolvă astfel de probleme oferindu-i
utilizatorului posibilitatea de a înregistra succesiuni de operaţii creând aşa-
numite macro-uri. Un macro este o succesiune de operaţii; el este
identificat prin numele său şi poate fi lansat în execuţie ulterior printr-o
singură operaţie a utilizatorului. Execuţia unui macro înseamnă efectuarea
tuturor operaţiilor care compun macro-ul.
Înregistrarea unui macro
Pentru a înregistra un macro, trebuie efectuaţi următorii paşi:

1. Se aplică comanda Tools, Macro, Record New Macro . Pe ecran
este afişată fereastra de dialog Record Macro (figura 16.1).
Figura 16.1 – Fereastra de dialog Record Macro
188
Microsoft Word
2. În câmpul Record Macro Name se introduce numele macro-ului.
3. Utilizatorul poate asocia unui macro o comandă dintr-un meniu, un
buton dintr-o bară de intrumente sau o combinaţie de taste; modul
de efectuare a acestor asocieri va fi descris ulterior.
4. În zona Descripton poate fi introdusă o scurtă descriere a operaţiilor
efectuate de macro. Această descriere poate conţine maxim 255 de
caractere şi pentru a trece la o nouă linie trebuie tastată secvenţa
<Shift>+<Enter>.
5. Se stabileşte domeniul de valabilitate al macro-ului selectând una din
opţiunile listei: Store macro in . Dacă se selectează opţiunea All
Documents (Normal.dot) macro-ul va fi disponibil la editarea
oricărui document sau fişier. El va fi salvat in fişierul Normal.dot.
O altă opţiune are numele documentului din fereastra de lucru activă.
În cazul selecţiei acestei variante, macro-ul va fi disponibil numai în
documentul curent.
6. Se selectează butonul OK. În urma acestei acţiuni va fi afşată bara
de instrumente Macro Record care conţine pictogramele
(Stop) şi (Pause).
7. Se execută operaţiile care vor fi înregistrate.
8. Pentru a încheia înregistrarea se selectează butonul Stop din bara
Macro Record
Operaţiile efectuate cu mouse-ul nu sunt înregistrate; în consecinţă

toate operaţiile care vor fi înregistrate vor fi efectuate prin intermediul
tastaturii, inclusiv deschiderea unui meniu, lansarea unei comenzi, trecerea
de la un element al unei ferestre la altul.
Înregistrarea unui macro poate fi întreruptă temporar, pentru a
efectua operaţii care nu trebuie înregistrate, acţionând butonul Pause.
Înregistrarea este reluată apăsând din nou acelaşi buton.
Pentru a asocia macro–ului care urmează să fie înregistrat o comandă

un buton sau o combinaţie de taste, trebuie apăsat butonul corespunzător din
zona Assign macro to. Opţiunile posibile sunt:
Toolbars – pentru a asocia macro–ul unui buton dintr-o bară de
instrumente sau unei comenzi de meniu.
Keyboard – pentru a asocia macro–ul unei combinaţii de taste.
Dacă se selectează butonul Keyboard pe ecran va apărea fereastra

de dialog Customize Keyboard (figura 16.2):
189
Microsoft Word
Figura 16.2 – Fereastra de dialog Customize Keyboard
1. Se poziţionează cursorul în câmpul Press new shorcut key. Se

tastează combinaţia de taste dorită. Dacă combinaţia de taste a fost
alocată altei comenzi, apare un mesaj în care se specifică acest lucru.
2. Se selectează butonul Assign.
3. Se selectează butonul Close .
Dacă se selectează butonul Toolbars pe ecran apare fereastra de
dialog Customize (prezentată în lecţia 2), din care se selectează butonul sau
comanda de meniu căreia îi vor fi ataşate macro-uri.
La înregistrarea unui macro este creat un fişier care conţine un

program scris în limbajul WordBasi. Instrucţiunile acestui program descriu
operaţiile care au fost înregistrate şi compun macro-ul. Iată deci o altă
modalitate de a crea un macro: introducerea manuală a instrucţiunilor în
limbajul WordBasic.
190
Microsoft Word
Prima condiţie care trebuie îndeplinită pentru a crea un macro în
acest mod este cunoaşterea limbajului Word Basic. În caz afirmativ, un
macro poate fi creat parcurgând următorii paşi:
1. Se deschide fereastra de dialog Macro lansând comanda Tools, Macro.
2. Se introduce numele macro-ului în câmpul Macro Name ( numele
trebuie să difere de numele macro-urilor existente ).
3. Se acţioneaz butonul de comandă Create.
4. În fereastra de lucru deschisă se introduce programul în limbajul Word
Basic.
5. Pentru a părăsi fereastra de lucru a macro-ului se lansează comanda File,
Close.
Lansarea în executie a unui macro
Pentru a lansa în execuţie un macro trebuie parcurşi următorii paşi:

1. Se aplică comanda Tools, Macro, Macros. Pe ecran apare fereastra de
dialog Macros (figura 16.3):
Figura 16.3 – Fereastra de dialog Macros

2. Din lista Macro name se selectează numele macro-ului ce va fi lansat în
execuţie. Conţinutul listei Macro Name depinde de opţiunea selectată
din lista Macro Avaible In. Opţiunile acestei liste sunt:
191
Microsoft Word
• All Acticve Template and Documents – sunt afişate toate

macro-urile din fişierele deschise sau şabloanele utilizate de
fişierele deschise în sesiunea de lucru curentă.
• Normal.dot (Global template ) – sunt afişate toate macro-
urile conţinute în Normal.dot .
• Word Command – sunt afişate toate comenzile editorului
Word, chiar şi cele care nu sunt afişate în nici un meniu.
• Numele fişierului – sunt afişate toate macro-urile din
documentul curent.
3. Se selectează butonul Run din fereastra Macro.
4. Dacă unui macro I-a fost asociată o comandă un buton sau o combinaţie
de taste, macro-ul poate fi lansat în execuţie prin lansarea comenzii,
acţionarea butonului, respectiv tastarea combinaţiei de taste respective.
Editarea unui macro
Un macro poate fi modificat numai prin editarea în programul

WordBasic, al cărui instrucţiuni descriu operaţiile înregistrate.
Pentru editarea programului, trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Se deschide fereastra de dialog Macro lansând comanda Tools, Macro.
2. Se introduce numele macro-ului în câmpul Macro Name.
3. Se acţionează butonul de comandă Edit.
4. În fereastra de lucru deschisă se editează programul în limbajul
WordBasic.
5. Pentru a parăsi fereastra de lucru a macro-ului se lansează File, Close.
Şteregerea unui macro
Pentru a realiza această operaţie se efectuează următorii paşi:

1. Se deschide fereastra de dialog Macros, aplicând comanda Tools,
Macro.
2. Se selectează numele macrou-ului din lista ataşată câmpului Macro
Name.
3. Se selectează butonul Delete.
192
Microsoft Word
Exemple
1. Să se înregistreze un macro pentru a stabili marginile dorite pentru

pagină. Acest macro să se lanseze la tastarea combinaţiei <Ctrl>+M.
Paşii care trebuie executaţi sunt:
1. Se aplică comanda Tools, Macro, Record New Macro.

2. În câmpul Macro Name din fereastra de dialog Record Macro se
introduce numele macro-ului: Setare margini pagină.
3. Se selectează butonul Keyboard.
4. În caseta de dialog Keyboard se poziţionează cursorul în câmpul Press
New shortcut key. Se tastează combinaţia de taste <Ctrl>+M (trebuie
apăsate simultan ambele taste).
7. Fereastra de dialog dispare. Cursorul text este poziţionat în document.
Acum trebuie aplicate comenzile ce vor fi memorate în macro. Pentru a
stabili caracteristicile dorite pentru pagină se aplică comanda File, Page
Setup . Se selectează butonul Margins. În câmpurile Top, Bottom,
Left, Right se introduc marginile dorite pentru pagină. Se aplică butonul
Close.
8. Din bara de instrumente Macro Record se selectează butonul Stop.
9. Pentru a lansa în execuţie macro-ul este suficientă tastarea combinaţiei
<Ctrl>+M.
2. Să se înregistreze un macro astfel încât la tastarea combinaţiei

<ALT>+s să fie afişată litera ş.
Paşii care trebuie executaţi sunt:

1. Se aplică comanda Tools, Macro, Record New Macro.
2. În câmpul Macro Name din fereastra de dialog Record Macro se
introduce numele macro-ului: Alts.
3. Se selectează butonul Keyboard.
4. În caseta de dialog Keyboard se poziţionează cursorul în câmpul Press
New shortcut key. Se tastează combinaţia de taste <ALT>+s (trebuie
apăsate simultan ambele taste).
7. Fereastra de dialog dispare. Cursorul text este poziţionat în document.
Acum trebuie aplicată comanda care are ca rezultat afişarea literei ş.
Pentru aceasta se aplică comanda Insert, Symbol. În fereastra Symbol:
193
Microsoft Word
• se selectează setul de caracter Normal Text în lista Font;

• se selectează caseta care conţine litera ş;
• se aplică un clic pe butonul Insert;
• se aplică un clic pe butonul Close.
8. Din bara de instrumente Macro Record se selectează butonul Stop.
9. Pentru a lansa în execuţie macro-ul este suficientă tastarea combinaţiei
<ALT>+s.
194
Microsoft Word
Bibliografie
1. Bălan, M., Bălan, G. Word, Excel – Metode, tehnici de utilizare,

exemple, Editura PROMEDIA-PLUS,
Cluj-Napoca, 1995
2. Harisson, J. Curs de secretariat, Editura ALL, Bucureşti,

1996
3. Colesca, S. Microsoft Office 2000 - Word, Editura ASE,

Bucureşti, 2000
4. Năftănăilă, I., Aplicaţii practice birotică, Editura ASE,

Colesca, S. Bucureşti, 1996
5. Năftănăilă, I., Dicţionar de birotică, Editura ASE, Bucureşti,

Colesca, S. 1998
6. Ratyus, M.,Serban M. Bazele informaticii, Editura Petrion,

Bucureşti, 1997
7. Winter ,R., Winter, P. Utilizare Microsoft Office pentru Windows

95, Editura TEORA, Bucureşti, 1996
8. *** Office 97, Pas cu pas, Editura Teora,

Bucureşti, 1998
9. *** Word 97, Pas cu pas, Editura Teora,

Bucureşti, 1998
195

Notiuni de Tehnoredactare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de Tehnoredactare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microsoft Word

Lecţia 1 NOŢIUNI DE TEHNOREDACTARE

Prin tehnoredactare se înţelege “pregătirea tehnică şi grafică a unui

În etapa de tehnoredactare există şi operaţii care nu se încadrează în

Lecţia 2 ECRANUL WORD

Ecranul editorului Word se compune din trei zone principale:

Bara Bara Bara de

Figura 2.1 – Ecranul Word

În bara de titlu este afişat numele programului Word şi numele

Butonul Minimize Window. La apăsarea acestui buton fereastra

Dacă se aplică un clic pe acest buton, fereastra Word va

Butonul Close. La apăsarea acestui buton, fereastra este închisă.

Bara de meniuri este alcătuită dintr-un meniu orizontal din care se

Bara de titlu a barei cu instrumente

Figura 2.2 - Bară de instrumente mobilă

O bară de instrumente fixă se poate transforma într-o bară mobilă

Afişarea şi ascunderea barelor de instrumente

Pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a mări spaţiul de

Paşii care trebuie efectuaţi pentru afişarea/ascunderea barelor de

Figura 2.3 – Fereastra de dialog Customize

Barele de instrumente disponibile în Word sunt:

Bara de instrumente Standard conţine butoane pentru comenzi de lucru cu

Bara de instrumente Formatting

Bara Formatting conţine butoane care facilitează accesul la comenzile de

Bara de instrumente Tables and Borders

Bara de instrumente Database

Bara Database conţine butoane pentru lucrul cu baza de date.

Bara de instrumente Drawing

Bara Drawing conţine butoane folosite în lucrul în mediul grafic.

Bara de instrumente Forms

Bara Forms conţine butoane pentru lucrul cu formulare.

Bara de instrumente Visual Basic

Bara Visual Basic conţine butoane utile în programarea în Visual Basic.

Bara de instrumente Microsoft

Bara Microsoft conţine butoane folosite pentru a lansa alte aplicaţii.

Bara de instrumente AutoText

Bara de instrumente Web

Bara Web conţine butoane ce pot fi folosite pentru navigarea în Web.

Bara de instrumente WordArt

Bara WordArt conţine butoane folosite pentru scrierea artistică a textelor.

Bara de instrumente 3-D Settings

Bara de instrumente Shadow Settings

Bara Shadow Settings conţine butoane cu ajutorul cărora se pot aplica

Bara de instrumente Picture

Bara Picture conţine butoane pentru introducerea imaginilor şi prelucrarea

Bara de instrumente Reviewing

Bara Reviewing conţine butoane pentru adăugarea de comentarii şi revizia

Adăugarea/ascunderea butoanelor dintr-o bară de

Figura 2.4 – Fereastra de dialog Customize

Pentru a adăuga un buton nou pe o bară de instrumente:

Pentru a şterge un buton de pe o bară de instrumente:

Opţiuni suplimentare de afişare a butoanelor

Forma butoanelor din barele de instrumente poate fi stabilită în

acestuia. Dacă opţiunea nu este marcată, pentru afişarea tuturor

Figura 2.5 – Fereastra de dialog Customize

Bara de stare se află în partea inferioară a ferestrei Word şi conţine

În spaţiul de lucru este afişat documentul propriu-zis, în care se

La apăsarea unor taste, pe ecran nu apare nimic dar se produc

Dacă se aplică un clic din nou pe butonul Show/Hide, acesta nu va

Afişarea şi ascunderea barelor de derulare

Pentru deplasarea rapidă în document, Word are două bare de

Figura 2.6 – Fereastra de dialog Options

În partea stângă a barei de derulare orizontale există patru butoane cu