Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actionari Electrice 4
Actionari Electrice 4
rotaţiei in sens invers şi după eliberarea lui b2 , iar prin deschiderea contactului de
interblocare C 2 3 se elimină efectul apăsării butonului b1 .
Contactele auxiliare normal închise C13 şi C 2 3 asigură interblocarea
contactoarelor C1 si C2 pentru evitarea comandării simultane a acestora, fapt ce ar
determina punerea în scurt circuit a două faze.
Prin reglarea turaţiei înţelegem modificarea voită a acesteia, potrivit unei anumite
cerinţe de acţionare. Reglarea se poate face manual sau automat, prin intermediul unui
sistem de comandă.
60 * f
Se cunoaşte că n 1 s , de unde rezultă şi posibilităţile de reglare a turaţiei:
p
I. schimbarea numărului perechilor de poli, p;
II. variaţia alunecării s;
III. alimentarea cu frecvenţă variabilă f;
IV. reglarea tensiunii de alimentare.
Metoda 1.a: Presupune utilizarea unei înfăşurări speciale Dahlander cu două com-
ponente care se pot lega:
- în serie şi în fază, obţinându-se un număr de poli p = 2;
- în paralel şi în opoziţie, rezultând p = 1.
P1
Schimbarea turaţiei se face la putere aproximativ constantă 0,86 .
P2
Metoda se aplică pentru realizarea unor turaţii foarte mari, care prin transformare
mecanică de multiplicare a turaţiei, nu ar putea fi realizate (apar vibratii, zgomote şi uzuri
mari).
De exemplu, la rectificarea interioară, pentru diametrul sculei 3 mm şi viteza
v 30 m / s , este necesară turaţia:
1000 * v 1000 * 30 * 60
n 190000rot / min
* ds *3
Pentru turaţii n 100000 se pot folosi transmisii cu curele late din materiale speciale.
Pentru: 100000 n 300000 rot / min se pot folosi turbine pneumatice sau motoare
asincrone de frecvenţă mărită.
La aceste motoare de turaţie mărită, pentru realizarea unui moment de inerţie
redus, indusul are diametru mic şi lungime mare, sau se utilizează un rotor disc. Partea
mecanică trebuie realizată în condiţii speciale:
- echilibrare dinamică;
- lagăre de rostogolire cu rulmenţi preselecţionaţi şi montaţi cu prestrângere;
- lagăre cu sustentaţie aerodinamică;
- lagăre cu sustentaţie hidrostatică.
Pentru realizarea turaţiei de mai sus este necesara alimentarea motorului la frecvenţa :
190000
f 3150 Hz
60
Aceste frecvenţe mărite pot fi realizate cu generatoare de frecvenţă care pot fi:
- convertizoare de frecvenţă - care sunt generatoare rotative formate dintr-un motor
asincron de 3000 rot / min care antrenează un generator de frecvenţă mărită.
Generatoarele rotative au următoarele caracteristici:
- randament ridicat;
- siguranţă în funcţionare;
- gabarite mari;
- frecvenţă fixă (300 - 2400 Hz).
Se utilizează pentru puteri mari.
- generatoare electronice (statice), care au următoarele caracteristici:
- randament redus;
- costuri mari;
- frecvenţă reglabilă continuu într-un interval larg.
Se utilizează la puteri mici, mijlocii.
Frânarea dinamică
Frânarea dinamică sau în regim de generator nerecuperativ, constă în deconectarea
statorului de la reţea şi conectarea înfăşurătorilor statorului ( 2 înseriate la conexiune stea)
la o sursă de curent continuu. Motorul se transformă într-un generator sincron cu câmpul
magnetic al statorului (inductor) fix în timp şi variabil în spaţiu, iar indusul ca indus.
Energia electrică produsă este consumată (transformată în căldură) pe rezistenţa
circuitului rotoric.
Punctul de funcţionare se deplasează din A în B, coborând apoi pe caracteristica 2
până în punctul O, în care turaţia este zero.
Cuplul de frânare este dat de relaţia:
M f K * e * I r
în care : e K 1 * I e este fluxul de excitaţie, iar I r - curentul rotoric.
Frânarea are loc ca urmare a trecerii de pe caracteristica 1 pe caracteristica 2. La
turaţii mari, M f este redus şi când turaţia tinde spre zero, M f tinde spre zero, ceea ce
nu corespunde cel mai bine cerinţelor de frânare. De aceea, pentru motoarele cu indus
bobinat se poate lucra pe caracteristica artificială 3 obţinută prin introducerea unor
rezistenţe suplimentare de frânare în circuitul rotoric.
Se poate proceda şi combinat, pe caracteristicile 3 şi 2.
Reglarea M f se poate face şi prin reglarea curentului de excitaţie I e .
Principiul metodei de frânare dinamică, deşi aparent complicat, este în mod curent
utilizat ca urmare a unor avantaje, în mod deosebit de natură dinamică.
În schema din figură s-a notat:
34
T – transformator;
R – redresor;
C1 – contactor de pornire – oprire;
C2 – contactor de frânare;
d – releu de timp cu temporizare la
alimentare;
b1 – buton de pornire;
b2 – buton de oprire naturală
(inerţială);
b3 – buton de oprire cu frânare
forţată.