Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Testul Desenului Familiei Preview PDF
Testul Desenului Familiei Preview PDF
Simona Reghintovschi
LOUIS CORMAN
ISBN 978-973-707-583-3
Cuprins
7 Introducere
257 Bibliografie
Introducere
LOUIS CORMAN
și interpretat în mod rapid (în aproximativ 30 de minute); este 9
aproape întotdeauna bine acceptat de copil și adolescent; poa-
te fi aplicat începând cu vârsta de 5 sau 6 ani; în sfârșit, nu are
nevoie de alt material decât de o masă, o foaie de hârtie și un
creion.
LOUIS CORMAN
Aceste noţiuni noi ne-au determinat să aducem îmbunătăţiri 11
capitolului referitor la complexul Oedip, pe care o interpretare
bine realizată ni l-a arătat ca fiind mai des implicat decât cre-
deam, nu numai în nevroze, ci și în nenumărate tulburări de
adaptare, acasă sau la școală.
Desenul familiei
Test proiectiv
CAPITOLUL I
* Cifrele din text scrise cu aldine între paranteze fac trimitere la bibliografia de la sfârºi-
tul cãrþii. (N.t.)
LOUIS CORMAN
Desenul, test de personalitate 17
1 Cercetãrile sale psihologice foarte aprofundate le-au fost prezentate savanþilor de lim-
bã francezã de cãtre Ada Abraham într-o lucrare recentã (3 bis).
Proiecþie ºi simbolism
LOUIS CORMAN
În faţa oricărui desen liber, va trebui, așadar, să ne întrebăm 19
ce nivel al personalităţii ne dezvăluie, altfel spus, care este par-
tea conștientă și partea inconștientă pe care o exprimă.
Se știe că nu se întâmplă altfel în celelalte teste proiective, de
exemplu în TAT (Thematic Apperception Test / Testul de apercep-
ţie tematică), al lui Murray. Expunerea pe care o face subiectul în
faţa unei planșe este când pur și simplu reproducerea unei situaţii
trăite de el sau a unui fapt divers, și prin aceasta, explicabilă în mod
raţional, când proiectarea unei stări sau a unui conflict inconștient
asupra unui mod iraţional pe care se cuvine să-l interpretăm.
Psihanaliza
LOUIS CORMAN
el însuși în familie; într-un cuvânt, permit cunoașterea familiei 21
copilului așa cum și-o reprezintă el, ceea ce este mai important
decât să se știe ce este ea în mod exact“.
M. Porot insistă asupra compoziţiei familiei așa cum este
aceasta prezentată în desen, asupra importanţei faptului că anu-
mite persoane pot fi uitate. El subliniază faptul că personajul de-
senat primul este aproape întotdeauna cel mai important în ochii
copilului. El indică semnele de valorizare și de minimalizare. În
sfârșit, ne invită să luăm în considerare locul pe care și-l dă su-
biectul în grupul familial, loc semnificativ pentru modul în care
se apreciază el însuși.
Deseneazã o familie
LOUIS CORMAN
CAPITOLUL II
LOUIS CORMAN
Apoi, vom spune: „Va trebui să-mi povestești despre această 25
familie pe care ţi-ai imaginat-o“.
Apoi: „Unde sunt ei?“ și „Ce fac ei acolo?“.
Apoi: „Indică-mi toate persoanele, începând cu prima pe care
ai desenat-o“. Pentru fiecare personaj, întrebăm care este rolul
lui în familie, sexul și vârsta.
De asemenea, încercăm să-l facem pe subiect să spună care
sunt preferinţele afective ale unora pentru ceilalţi. Aici nu este
vorba să impunem un chestionar rigid, ci să ne inspirăm din îm-
prejurări și să-l determinăm cât mai mult cu putinţă pe copil să
se exprime el însuși, fără nicio constrângere.
Avem totuși obiceiul de a pune patru întrebări, întotdeauna
aceleași, care furnizează de cele mai multe ori informaţii foarte
interesante:
„Cine este cel mai drăguţ dintre toţi în această familie?“
„Cine este cel mai puţin drăguţ dintre toţi?“
„Cine este cel mai fericit?“
„Cine este cel mai nefericit?“
Și pentru fiecare răspuns, întrebăm de ce?
O a cincea întrebare este: „Și tu pe cine preferi din această
familie?“.
În funcţie de împrejurări, putem fi determinaţi să completăm
cu alte întrebări, care vor fi dictate de inspiraţia de moment. De
exemplu: „Tata propune o plimbare cu mașina, dar nu este loc
pentru toată lumea. Cine va rămâne acasă?“.
Sau: „Unul dintre copii n-a fost cuminte. Care este acesta?
Cum va fi pedepsit?“.
LOUIS CORMAN
mai puţin drăguţă. Iar la întrebarea: „Cine ai vrea să fii?“, ea răs- 27
punde: „Marylène“.