Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie. (Plutarh) Învăţământul modern promovează metodele de învăţare active care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei şi ale imaginaţiei, preferate fiind metodele moderne euristice de predare-învăţare, deoarece pun accentul pe capacitatea de a pune întrebări şi de a construi răspunsuri, pe cultivarea unor deprinderi, priceperi şi capacităţi intelectuale; pe dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii.Dintre metodele moderne fac parte cele care duc la creşterea gradului de implicare a elevilor, ce au caracter stimulativ, ce dau posibilitatea alternării activităţilor individuale şi de grup, în scopul atingerii „optimum-ului” motivaţional şi acţional, elevii trebuind să-şi asume noi roluri şi responsabilităţi în propria formare.Interactivitatea presupune interrelaţionarea, directă sau mediată, cu ceilaltţi, cu profesorul şi colegii şi procese de acţiune transformativă asupra materialului de studiu. Experienţele de învăţare în grup sunt marcate de dialog reflexiv, de crearea de moduri alternative de gândire, oferind o cale de stimulare a gândirii critice. Avantajele interacţiunii în grup sunt multiple: activitatea de grup stimulează efortul şi productivitatea individului;elevul îşi descoperă propriile capacităţi si limite;dinamica intergrupală influenţează favorabil planul personalităţii;subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele; dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună;dezvoltă inteligenţele multiple;stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe;munca în grup permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi uşor de realizat;timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt în cazul lucrului în grup decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu;cu o dirijare adecvată, învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile,capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor; interrelaţiile dintre membrii grupului, emulaţia, sporesc interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare; lucrul în echipa oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de lucru, informaţiile;se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a membrilor ce duce la dispariţia fricii de eşec şi curajul de a-şi asuma riscuri; interacţiunea colectivă îi formează pe elevi să fie toleraţti faţă de opiniile celorlalţi şi să accepte ideile colective.În grup, elevii se implică mai mult în învăţare, împărtăşesc celorlalţi ceea ce experimentează, conducând la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii. Participarea activă contribuie la dezvoltarea creativităţii, care stimulează dezvoltarea interesului pentru învăţare ce generează dezvoltarea gândirii. Metodele activ-participative se clasifică după funcţia lor principală didactică în: 1).Metode moderne de predare-învăţare interactivă în grup: metoda Mozaicului, metoda Cascadei, metoda Piramidei, metoda Turnirului între echipe, metoda Schimbării perechii; 2).Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: tehnica Florii de lotus, Scheletul de peşte, Pânza de păianjen, Cartonaşe luminoase, Lanţurile cognitive, Diagrama cauzelor şi a efectului; 3).Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, Explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, Caruselul, Phillips 6/6, tehnica Focus-grup, Patru colţuri, metoda Delphi, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa creativă, tehnica Acvariului; 4).Metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe, portofoliul de grup.