UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE LA CLASĂ

Prof.înv.primar Ramona Beldiman - Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj Napoca

Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât,
mai târziu, să lumineze cu lumină proprie. (Plutarh)
Învăţământul modern promovează metodele de învăţare active care să solicite mecanismele
gândirii, ale inteligenţei şi ale imaginaţiei, preferate fiind metodele moderne euristice de
predare-învăţare, deoarece pun accentul pe capacitatea de a pune întrebări şi de a construi
răspunsuri, pe cultivarea unor deprinderi, priceperi şi capacităţi intelectuale; pe dezvoltarea
gândirii critice şi a creativităţii.Dintre metodele moderne fac parte cele care duc la creşterea
gradului de implicare a elevilor, ce au caracter stimulativ, ce dau posibilitatea alternării
activităţilor individuale şi de grup, în scopul atingerii „optimum-ului” motivaţional şi acţional,
elevii trebuind să-şi asume noi roluri şi responsabilităţi în propria formare.Interactivitatea
presupune interrelaţionarea, directă sau mediată, cu ceilaltţi, cu profesorul şi colegii şi procese
de acţiune transformativă asupra materialului de studiu. Experienţele de învăţare în grup sunt
marcate de dialog reflexiv, de crearea de moduri alternative de gândire, oferind o cale de
stimulare a gândirii critice. 
Avantajele interacţiunii în grup sunt multiple: activitatea de grup stimulează efortul şi
productivitatea individului;elevul îşi descoperă propriile capacităţi si limite;dinamica
intergrupală influenţează favorabil planul personalităţii;subiecţii care lucrează în echipă sunt
capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele; dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra
împreună;dezvoltă inteligenţele multiple;stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive
complexe;munca în grup permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi uşor de
realizat;timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt în cazul
lucrului în grup decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu;cu o dirijare
adecvată, învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile,capacităţile şi
deprinderile sociale ale elevilor; interrelaţiile dintre membrii grupului, emulaţia, sporesc
interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare; lucrul în echipa
oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de
lucru, informaţiile;se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;grupul
dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a membrilor ce duce la
dispariţia fricii de eşec şi curajul de a-şi asuma riscuri; interacţiunea colectivă îi formează pe
elevi să fie toleraţti faţă de opiniile celorlalţi şi să accepte ideile colective.În grup, elevii se
implică mai mult în învăţare, împărtăşesc celorlalţi ceea ce experimentează, conducând la noi
conexiuni în sprijinul înţelegerii. Participarea activă contribuie la dezvoltarea creativităţii,
care stimulează dezvoltarea interesului pentru învăţare ce generează dezvoltarea gândirii. 
Metodele activ-participative se clasifică după funcţia lor principală didactică în: 
1).Metode moderne de predare-învăţare interactivă în grup: metoda Mozaicului, metoda
Cascadei, metoda Piramidei, metoda Turnirului între echipe, metoda Schimbării perechii; 
2).Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: tehnica Florii de lotus,
Scheletul de peşte, Pânza de păianjen, Cartonaşe luminoase, Lanţurile cognitive, Diagrama
cauzelor şi a efectului; 
3).Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, Explozia
stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, Caruselul, Phillips 6/6, tehnica Focus-grup, Patru
colţuri, metoda Delphi, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa creativă, tehnica
Acvariului; 
4).Metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe,
portofoliul de grup.