Luca-Ștefan Iuriciuc

Portofoliu

PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCENȚILOR, TINERILOR ȘI

ADULȚILOR

– studiu de caz pe o adolescentă reală -

Perioada vieții plină de provocări este adolescența. Această etapă a
maturizării implică un proces de transformari biologice, psihologice și
sociologice prin care viitorul adult își formează imaginea de sine.
Procesul constituirii imaginii și stimei de sine este rezultatul estimării
propriei valori manifestată ca satisfacție sau insatisfacție pe care tânărul o
asociază propriei imagini.
Voi descrie pentru acest studiu cazul unei adolescente în vârstă da 15
ani, care locuiește în mediul urban și a fost elevă la o instituție vocațională
de artă.
Cu părinți superprotectivi, copil unic, încurajat și stimulat constant,
toate capriciile i-au fost satisfăcute fără tăgadă. Micile minciuni ale fetiței
erau și ele pe placul părinților care-și adorau odorul. Chip angelic fără cusur,
a crescut cu deplina convingere că este cea mai minunată făptură din
univers. Însă, la confruntarea cu mediul intituționalizat școlar a descoperit cu
stupoare că alți copii pot fi mai bine evaluați, pot avea rezultate mai bune
decât ale ei și, poate cel mai trist fapt, pot fi mai plăcuți decât ea în ochii
colegilor săi. Bomboanele aduse cu prilejul zilelor reale sau inventate de
naștere, ori micile atenții oferite în dar nu i-au redat poziția privilegiată de
care se bucura în sânul familiei.
 Fiind înscrisă într-o școală vocațională de artă ( copil tatentat dealtfel)
au început participările la diverse competiții de profil. Deși se clasa aproape
întotdeauna printre premianți, nemulțumirea că nu era cea dintâi s-a acutizat.
A început să devină apatică, treptat i-a scăzut stima de sine, au apărut
diverse tulburări comportamentale și dorința de a scădea în greutate.
Confuzia generală asupra ei înșiși i-a cauzat cu siguranță și dorința de a-și
construi o altă identitate, experimentând diverse lucruri care nu se potriveau
trăsăturilor sale. În spatele imaginilor construite era de fapt o ființă nesigură,
care-și nega propriile dorințe, idei, frici, atitudini pentru a nu părea în ochii
celorlalți slabă sau vulnerabilă.
Am încercat să mă apropii de ea fiindcă simțeam că are nevoie de
ajutor. În spatele privirii care se dorea să-mi transmită siguranță, am simțit
multă teamă și neîncredere. Am vorbit despre nori, ploaie și vânt, despre
dorința lor de a ajunge într-un loc visat, am vorbit apoi despre aspirații,
idealuri, împliniri, ambiții și așteptări.
Răspunsul l-am descoperit prin părinții săi. Cu discreție, le-am relatat
povestea fiicei lor substituind cazuistica prin comportamentul unui X
adolescent. Le-am expus neliniștea și suferința interioară a acestuia, și felul
în care părinții săi au gestionat situația explicându-i acestuia că îl iubesc
necondiționat și că in inima lor va fi mereu pe primul loc, chiar dacă nu este
cel dintâi la școală sau în competiții. Părinții tinerei m-au ascultat atenți,
apoi mi-au mulțumit sec. Se pare însă că au conștientizat drama interioară a
fiicei lor, deoarece, discutând ulterior cu ea, am descoperit că are capacitatea
de a cunoaște natura, sursa emoțiilor și a temerilor sale.
Treptat, comportamentul său s-a modificat vizibil, deși sunt convins
că încă mai apasă asupra ei dorința de a fi mereu prima.