Sunteți pe pagina 1din 4

Agricultura şi Industria

I. Completaţi cu răspunsul corect următoarele afirmaţii

1. Ramura agriculturii care se ocupă cu întreţinerea şi utilizarea animalelor se numeşte zootehnie

2. Porumbul este o plantă originară din America ( America Centrala)

3. Planta din care se obţine zahărul şi se cultivă în zona temperată este sfecla de zahar

4. Peisajul agricol cu loturile dispuse haotic, despartite uneori de garduri vii se numeste peisajul
campurilor cultivate inchis (bocage)

5. Curmalul este specific regiunii agricole : oaze din Africa până în vestul Asiei

II. Caracterizaţi regiunea agricolă mediteraneana (localizare, tipul de agricultura, plante de cultura )
şi peisajul agricol al câmpurilor cultivate deschise( 2 caracteristici).

Peisajul mediteranean

E prezent in tarile riverane Marii Mediterane si se caracterizeaza prin culturile promiscua


(cultivarea simultana in aceeasi parcela a mai multor plante), sistemele horticole de tip “ huerta”
( in regiunile litorale) si prin monocultura ( plantatii de maslin, citrice, vita de vie).

Peisajul campurilor cultivate deschis (open-field)

Se intalneste in zonele de campie si se caracterizeaza prin prin geometrizarea si dimensiunile mari


ale satelor. Spatiul imens ce este cultivat nu este imprejmuit, parcelele fiind perpendiculare pe
reteaua drumurilor. In cadru acestor peisaje padurea poate aparea izolat la marginea mosiei.
Principalele culturi prezente sunt reprezentate prin cereale, plante furajere si plante tehnice.

III. Se face următoarea afirmaţie:

,,Energia mareelor este o energie verde” . Aduceti doua argumenete care sa sustina aceasta
afirmatie. Precizati un dezavantaj al acestei forme de energie şi două ţări care o utilizează.

Energia mareelor se mai numește și energie mareomotrică. Ea este obținută din mișcarea pe
verticală a apelor mării în timpul fluxului (creșterea nivelului mării și acoperirea cu apă a unei fâșii
din uscat) și a refluxului (scăderea nivelului mării și retragerea apelor de pe fâșia de uscat
acoperită anterior).
Astfel, pentru a putea produce energie electrică prin intermediul mareelor, este nevoie de un golf
sau un estuar închis cu un baraj, turbinele de la baza acestuia punându-se în mișcare de fiecare
dată când apare fluxul sau refluxul.
Cea mai mare centrală mareomotrică din lume este situată pe lacul Shiwa (Coreea de Sud).
În Europa, centrala de pe râul Rance (Franța) este cea mai semnificativă.
Rusia, China și Canada încearcă și ele implementarea unor astfel de centrale.
Dezavantaje: Centralele care utilizeaza energia valurilor si mareelor pot avea impact negativ
asupra ecosistemelor marine si din zonele costiere.

IV. Încercuiţi răspunsul corect din afirmaţiile de mai jos :

1. Siderurgia utilizează ca materie primă:

a. sarea.

b. sulful

c. minereurile feroase

d. fosfatii

2. Productia de energie electrica a Romaniei provine majoritar din:

a. hidrocentrale

b. termocentrale

c. atomocentrale

d. centrale geotermale

3 Cresterea renilor este specifica regiunii agricole:

a. mediteraneană

b.deşertică

c.temperată

d.subpolară

4. Combustibil fosil este :

a. vantul

b. lignitul

c. mareele

d. energia solară
5. În care dintre ţările de mai jos economia se bazeaza pe energia geotermala:

a. Irlanda

d. Ungaria

b. Islanda

c. Filipine

V. Precizaţi : -

a. trei tipuri de regiuni industriale care au luat nastere pe baza resurselor energetice şi minereurilor
şi cate un exemplu pentru fiecare tip;

1. Una dintre cele mai reprezentative regiuni carbonifere este regiunea Rhur. Aceasta se
conturează în anul 1837, fiind susținută de mai mulți factori printre care: rezervele mari de cărbuni
din zonă, prezența fluviului Rhin, specializarea resurselor umane în diferite domenii.

Astfel, centrele din zonă sunt specializate în diferite domenii:


🏗siderurgie – centrele Duisburg, Dormundt, Dusseldorf;
🏗instalații industriale – Essen;
🏗petrochimie – Koln;
🏗chimie – Ludwigshafen, Frankfurt pe Main;
🏗industria electronică și electrotehnică – Koln, Essen și Oberhausen;
🏗automobile – Koln și Bochum;
🏗bere – Dormundt.

2. Apariția acestei regiuni urban-industriale a fost posibilă datorită, în primul rând, rezervelor mari
de gaze naturale din nordul Olandei – la Groningen – dar și poziției geografice extrem de
favorabile (ieșire la Marea Nordului) care au favorizat din cele mai vechi timpuri comerțul.
Astfel, centrele din zonă sunt specializate în diferite domenii:
🏗complexul portuar Rotterdam-Europoort;
🏗petrolul extras din Marea Nordului este transportat prin conducte pentru prelucrare la
Rotterdam și Amsterdam;
🏗metalurgie – Amsterdam;
🏗industria constructoare de mașini – Amsterdam – Haarlem (nave, autovehicule și avioane),
Rotterdam și Dordrecht– nave;
🏗industria chimică și petrochimică – Rotterdam – Europoort; Amsterdam;
🏗important centrul comercial – Utrecht.
🏗prelucrarea diamantelor – centrul mondial – Amsterdam.

3. Regiunea urban industrială Chang Jiang: Apariția și dezvoltarea acestei regiuni industrial-
urbane au fost favorizate de prezența unuia dintre cele mai mare fluvii de pe Terra. Pe de altă
parte, rezervele mari de cărbuni, dar și de petrol din nordul și estul Chinei, precum și rezervele
mari de minereuri din zonă, au condus la formarea unor adevărate centre de prelucrare,
specializate în diverse domenii.
În lungul axei Chang Jiang există patru poli industriali, și anume:
🏗Shanghai – cel mai mare oraș al țării, cu o mare complexitate funcțională; prin portul său
(Wusong) este poartă de legătură la nivel național și internațional; reprezintă cel mai mare centru
industrial al Chinei; siderurgie (în cooperare cu Japonia), neferoase, construcții de mașini,
petrochimie. Se află cea mai mare fabrică de biciclete din lume.
🏗Nanjing– petrochimie, industria textilă și porțelan (tradiționale ultimile două);

🏗Wuhan – important centru siderurgic, șantier naval, industria bumbacului și a mătăsii naturale;
🏗Chongqing și Chengdu– siderurgie modernă, petrochimie, industria textilă.
Agricultura este o ramură importantă a economiei zonei. Cultura bumbacului și sericicultura
(creșterea viermilor de mătase) se impun în zonă, dar se cultivă și trestie de zahăr, ceai, orez.

b. trei regiuni industrial portuare

1.Rotterdam – cel mai mare port după traficul de mărfuri

2.Montreal – funcție industrial – portuară (siderurgie, petrochimie, mobilă, nave, automobile) dar
și funcție comercială (pielărie, blănărie):

3.Singapore

4.Hong Kong

c. trei reg. ind. Mestesugaresti

textile: Flandra,
Lyon
ceramică-porțelan-sticlarie: Boemia,
Saxonia