 TIPICITATEA..

LATURA SUBIECTIVA
Consta in formele si modalitatile vonovatiei cu care se savarseste
infractiunea(intentie,culpa,praeterintentie); vinovatia constituie,asadar,unul dintre elementele
constitutive ale infractiunii,fiind inclusa in trasatura esentiala a tipicitatii,intrucat numai o fapta
ce intruneste toate conditiile tipicitatii obiective si subiective este prevazuta de legea penala.

NCP nu instituie prezumtii relative de vinovatie; fiind in sarcina organelor de urmarire

penala sa probeze indeplinirea conditiilor referitoare la tipicitatea subiectiva a unei fapte.

La anumite infractiuni vinovatia poate cuprinde si unele cerinte esentiale referitoare la

mobilul sau scopul urmarit de infractor.

Intentia
Intentia directa
Faptuitorul prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea
lui prin savarsirea acelei fapte.
 ELEMENT
INTELECTIV :faptuitorul
prevede elemente ce tin de
tipicitatea obiectiva a faptei
sale la momentul comiterii
acesteia. Se vor evalua
VINOVATIA profilul personal al
IN CAZUL faptuitorului,avandu-se in
PERSOANEI vedere pregatirea
FIZICE profesionala
,varsta,experienta,etc.
 ELEMENTUL VOLITIV:
faptuitorul urmareste
producerea rezultatului prin
comiterea faptei.
Intentia indirecta(eventuala)
Faptuitorul prevede rezultatul
faptei sale,nu il urmareste ,dar
accepta posibilitatea producerii lui.
 ELEMENT
INTELECTIV :faptuitorul
prevede elemente ce tin de
tipicitatea obiectiva a faptei
sale,la momentul comiterii
acesteia.
 ELEMENT
VOLITIV:faptuitorul nu
urmareste producerea
rezultatului,dar accepta
producerea lui.
Faptuitorul prevede 2 urmari :
pe o parte o urmare (infractionala
sau nu ) pe care o doreste , iar pe de
alta parte o urmare stipulate de
legea penala,pe care nu o doreste,dar
 Nu prezinta importanta o accepta;este importanta ca cea de-a
pt.retinerea intentiei directe daca doua urmare sa fie eventual
producerea rezultatului este (posibila),iar nu inevitabila ori sa
posibila sau certa,ci numai ca prezinte un grad ridicat de
aceasta sa fi fost urmarita de probabilitate de a se
faptuitor. produce,deoarece ,in aceasta ipoteza,
intentia va fi directa,iar nu indirect.
Alte modalitati ale intentiei:
 CALIFICATA : cand faptuitorul care actioneaza cu intentie
directa,umareste realizarea scopului special prevazut de norma de
incriminare ca element al infractiunii (ex. In cazul infractiunii de
furt,luarea trebuie sa urmareasca isusirea pe nedrept a lucrului )
 DETERMINATA : cand faptuitorul are reprezentarea unui anumit
rezultat al faptei sale.
 ALTERNATIVA: cand faptuitorul isi reprezinta mai multe rezultate
ale faptei sale care s-ar putea produce alternativ.
 INITIALA : cand faptuitorul prevede rezultatul faptei chiar in
momentul inceperii savarsirii acesteia.
 PREMEDITATA: cand hotararea de a savarsi fapta prevazuta de
norma de incriminare este pusa in executare dupa un interval mai
indelungat de timp.( ex. Acte materiale de pregatire); nu implica in
mod necesar existenta unui scop ori a unui mobil special; poate
reprezenta o cauza a raspunderii penala( ex.este calificat omorul
comis cu premeditare).
 SPONTANA: cand hotararea de a savarsi fapta prevazuta de norma
de incriminare este luata sub imperiul unei stari de tulburare de
emotie si este pusa in executare de indata sau intr-un interval exrem
de scurt de timp de luarea hotararii( ex. In cazul infractiunii de
ucidere sau vatamare a nou- nascutului comisa de catre mama,art.200
NCP ; reprezinta o cauza de atenuare a raspunderii penale in cazul
retinerii provocarii,intentia repentina nefiind incompatibila cu
provocarea).
 SUPRAVENITA: cand faptuitorul isi reprezinta rezultatul faptei pe
parcursul comiterii acesteia ( nu dupa savarsirea faptei ) , in cazul in
care initial prevazuse un alt rezultat;poate fi retinuta in cazul
concursului ideal de infractiuni.
 CULPA
Culpa cu prevedere (usurinta) Culpa fara
prevedere( simpla,greseala)
 Este acea forma a vinovatiei  Este acea forma a
faptuitorului care incalcand vinovatiei,faptuitorului care
obligatia de diligenta ce-I nu a prevazut rezultatul
revenea,a prevazut rezultatul faptei sale ,desi
socialmente periculos al trebuia(criteriu obiectiv) si
faptei sale ,insa nu l-a putea(criteriu subiectiv) sa-l
acceptat,considerand fara un prevada.
temei suficient ca acesta nu  Ex, : un farmacist lasa
se poate produce in concret. nesupravegheata o sticla cu
 Faptuitorul prevede 2 eticheta de sirop de tuse in
urmari : una dorita(licita sau care se afla de fapt substante
ilicita) si alta neurmarita sau toxice, ce sunt consumate de
acceptata (care este un tert , care ulterios
intotdeauna ilicita). decedeaza.
 Aprecierea se realizeaza in
functie de experienta
,pregatirea ori dezvoltarea
psihica a faptuitorului.
 Spre deosebire de intentia
indirecta,in cazul culpei cu
prevedere,faptuitorul nu
accepta urmarea eventuala,ci
considera, in baza anumitor
temeiuri obiective,evaluate in
mod eronat , ca poate preveni
sau evita urmarea.
ALTE MODALITATI ALE CULPEI :
 IN AGENDO : este culpa ce se refera la actiune.
 IN OMITENDO: este culpa ce se refera la omisiune .
 COMUNA : cand rezultatul care este urmarea activitatii culpabile atat a
faptuitorului, cat si a persoanei vatamate .
 CONCURENTA : cand rezultatul este cauzat de activitatea culpabila a mai
multor persoane.

PRAETERINTENTIA IN CAZUL PERSOANEI

FIZICE( INTENTIA DEPASTA ) ART. 16 (5) NCP.
In structura praeterintentiei va exista: - Intentia( directa sau indirecta) in raport cu
rezultatul urmarit sau acceptat
 Culpa ( cu sau fara prevedere) in raport cu
rezultatul mai grav, efectiv produs.

Este necesar ca actiunea sau inactiunea intentionata sa fie prevazuta de legea penala,
altfel se va retine savarsirea faptei numai din culpa; comiterea faptei din culpa se va retine si
atunci cand rezultatul mai grav nu putea fi prevazut in mod obiectiv de faptuitor.
Rezultatul mai grav este doar prevazut , insa nu si acceptat de faptuitor, in cazul in care
rezultatul mai grav este acceptat de faptuitor;se va retine savarsirea faptei cu intentie
indirecta,iar nu cu intentie depasita;
In literatura de specialitate,s-a aratat ca in cazul praeterintentiei,al 2 lea rezultat este mai
grav decat cel urmarit,In vreme ce intentia indirecta presupune un rezultat care nu
trebuie sa fie cu necessitate mai grav decat cel urmarit,fiind prevazut si acceptat
,exclude culpa.
 -P.J. nu au o raspundere obiectiva, ci raspund penal daca
fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de lege;
astfel P.J. poate comite o infractiune fie cu intentie, fie din
culpa, ori cu praeterintentie.
- Vinovatia P.J. este distincta de cea a persoanei fizice care
a comis activitatea infractionala, raspunderea P.J. este una
directa, pt. fapta proprie, iar nu pt fapta altuia.
- Vinovatia P.J. nu este intotdeauna aceeasi cu cea a P.F.
care realizeaza in concret activitatea infractionala;astfel este
VINOVATIA IN posibil ca :
 a) Atat P.J., cat si P.F. sa actioneze numai cu intentie
CAZUL ori numai din culpa.
PERSOANEI
JURIDICE  b) P.J. actioneza din culpa, iar P.F. cu intentie.

 c) P.J. actioneaza cu intentie , iar P.F. din culpa.( ex.

In situatia in care P.J. decide sa savarseasca
infractiunea de distrugere ,iar angajatul o pune in
executare din culpa).
 MOBILUL
-consta in impulsul (sentiment,interes) ce l-a
determinat pe faptuitor sa comita infractiunea;
Mobilul este prevazut de legiutor :
 a) Fie ca element constitutiv al
infractiunii: ( ex. In cazul infract. de
abuz in serviciu. Art.297.NCP., este
prevazuta cerinta ca faptuitorul sa
actioneze abuziv pe temei de
rasa,nationalitate , limba etc.)
 b) Fie ca element al formei agravante
a infractiunii : (ex. Omorul calificat
savarsit savarsit din interes material.
Art,188 NCP )
 c) Fie ca circumstanta agravanta
generala : ( art.77 lit. h NCP )
SCOPUL
-consta in finalitatea urmarita prin comiterea
faptei prevazute de legea penala;
- prevederea de catre norma de incriminare a
unui scop nu implica in mod automat ca fapta
nu poate fi comisa decat cu intentie directa
,existent scopului nefiind in sine
incompatibila cu posibilitatea comiterii faptei
cu intentie indirect.
- nu prezinta importanta daca scopul urmarit
a fost atins sau nu prin savarsirea activitatii
infractionale;in aceste cazuri infractiunea
este savarsita cu intentie calificata.
Scopul este prevazut de legiutor:
 a) Fie ca element constitutiv al
infractiunii ( ex.infract. de furt
prevazuta de art.228 al.(1) NCP;scopul
este insusirea pe nedrept a bunului
sustras;scopul poate fi retinut fie in
cazul comiterii furtului cu intentie
directa , fie in ipoteza comiterii faptei
cu intentie indirect.
 b) Fie ca element al formei agravante
a infractiunii : ( ex.omorul calificat
savarsit pt. a sustrage ori pt. a sustrage
pe altul de la tragerea la raspunderea
penala oei de la executarea unei
pedepse,prevazut de art. 188 NCP )
- norma de incriminare poate cuprinde
scopuri alternative ( ex.in cazul
infract. de favorizarea
infractorului,scopul comiterii faptei
poate fi impiedicarea sau
ingreunarea tragerii la raspundere
penala ori a executarii unei pedepse
sau masuri privative de libertate.)
  Continutul unic al infractiunii : consta in conditiile
necesare pt.existenta infractiunii intr-o singura
modalitate normativa, adica o singura actiune sau
inactiune , un singur rezultat , o singura forma de
vinovatie( ex. Omorul )
 Continutul complex al infractiunii : consta in
conditiile necesare pt exstenta a 2 sau mai multe
modalitati ale aceleiasi infractiuni, adica mai multe
actiuni,rezultate sau forme de vinovatie.( ex. Violul
urmat de moartea victimei)
 Continutul aternativ al infractiunii : consta in
diferitele variante alternative ale continutului
aceleiasi infractiuni ( ex.infractiunea de traffic de
influenta ,continutul aternativ cupr. :
pretinderea,primirea sau acceptarea de promisiuni
Clasificari de bani sau alte foloase.). In situatia in care , o
persoana realizeaza mai multe variante alternative
ale ale continutului unei infractiuni , nu se va retine
continutului savarsirea mai multor infractiuni in concurs , ci
numai a unei singure infractiuni.
infractiunii  Continutul de baza (tipic) al infractiunii: consta in
ansamblul conditiilor necesare pt. existent unei
-reprezinta ansamblul anumite infract. in forma ei tipica.( ex. Furtul,)
conditiilor prevazute
de norma de  Continutul agravant al infractiunii : consta in
incriminare pt ca o continutul de baza al infract. precum si unul sau mai
fapta sa constituie multe elemente circumstantiale agravante.( ex.furtul
infractiune . calificat savarsit intr-un mijloc de transport in
comun , prevazut de art 228 NCP)
 Continutul atenuant al infractiunii: consta in
continutul de baza al infractiunii , precum si o
conditie ce determina un grad de pericol social mai
redus al infractiunii ( ex. Uciderea la cererea
victimei , art 190 NCP, ce reprezinta uciderea unei
persoane care sufera de o boala incurabila in
anumite conditii ).