LUDOVIC SERES STURM

ZOLTÁN PÁVAI REMUS SIPOS

ANATOMIE

CEFALO- CERVICALA

2005
Autorii
Prof. Dr. Ludovic Seres-Sturm Dr.HC.
Membru al Academiei de Stiinte Medicale
Prim Vicepresedinte al Societatii Anatomistilor din Romania
Catedra de Anatomie si embriologieUMF Tg.Mures

Conf. Dr. Zoltán Pávai

Catedra de Anatomie si embriologieUMF Tg.Mures

Dr. Remus Sipos

Asistent universitar
Catedra de Anatomie si embriologieUMF Tg.Mures

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

SERES- STURM, LUDOVIC
Anatomia cefalo-cervicala/ Ludovic Seres-Sturm,
Zoltán Pávai Remus Sipos. Targu Mures: University Press,
2005
Bibliogr.
ISBN 973-7788-62-1
I. Zoltán Pávai
I Sipos Remus

611.93
© Ludovic Seres-Sturm
Reproducerea sub ori ce forma fara aprobarea autorului este interzisa

Tehnoredactor dr. Pávai Zoltán

Editura UNIVERSITY PRESS, Targu Mures

 CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................3
A. ANATOMIE DESCRIPTIVA SI FUNCTIONALA……………………..6
I. OASELE CRANIULUI (CRANIALE) - OSSA CRANII (CRANIALIA)..................6
1. OASELE NEUROCRANIULUI.....................................................................6
2. OASELE VISCEROCRANIULUI................................................................24
II. JONCTIUNILE CRANIULUI..............................................................................40
1. SUTURILE CRANIULUI.............................................................................40
2. SINCONDROZELE CRANIULUI...............................................................44
III. CRANIUL CA INTREG………………………………………………………..45
1. ARHITECTURA CRANIULUI……………………………………………45
2. NOTIUNI DE CRANIOMETRIE………………………………………….49
IV. MUSCHII CAPULUI SI AI GATULUI - CERVICALI MUSCULI CAPITIS ET
COLLI - CERVICIS...........................................................................................53
1. MUSCHII MASTICATORI..........................................................................53
2. MUSCHII MIMICII (FETEI).......................................................................56
3. MUSCULATURA SUPERFICIALA A GATULUI....................................63
4. MUSCHII HIOIDIENI..................................................................................64
5. MUSCHII PRE SI LATEROVERTEBRALI...............................................69
V. FORMATIUNILE CONJUNCTIVE ALE EXTREMITATII CEFALICE..........71
1. FASCIILE CAPULUI...................................................................................71
2. FASCIA CERVICALA.................................................................................73
VI. ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA (ATM)………………………76
1. CONSTITUTIE.............................................................................................76
2. MISCARILE ATM........................................................................................82
3. MISCARILE MANDIBULEI.......................................................................83
VII. ARTERELE CAPULUI SI GATULUI..............................................................86
1. ARTERA CAROTIDA COMUNA...............................................................86
2. ARTERA CAROTIDA EXTERNA………………………………………..86
3. ARTERA CAROTIDA INTERNA………………………………………...96
4. ARTERA SUBCLAVIE……………………………………………………99
5. ANASTOMOZELE ARTERIALE CRANIO-FACIALE………………...101
VIII. VENELE CAPULUI SI GATULUI...............................................................103
1. VENA JUGULARA EXTERNA................................................................103
2. VENA JUGULARA INTERNA……………………………………….…104
3. VENELE BRAHIOCEFALICE..................................................................107
4. ANASTOMOZELE VENOASE ENDO-EXOCRANIENE……………...109
IX. LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI.......................................................112
1. CERCUL PERICERVICAL………………………………………………112
2. LANTUL JUXTAVISCERAL……………………………………………113
3. LANTUL JUGULAR EXTERN………………………………………….114
4. LANTUL JUGULAR INTERN…………………………………………..114
X. NERVII CAPULUI SI GATULUI.....................................................................116
1. NERVII CRANIENI...................................................................................116
2. NERVII CERVICALI.................................................................................154
3. PLEXUL BRAHIAL...................................................................................159
4. SISTEMUL AUTONOM CERVICO-CEFALIC.......................................161
XI. ANATOMIA MASTICATIEI………………………………………………...172
 1. ORGANUL DENTAR................................................................................172
2. ANSAMBLUL DINAMIC AL MASTICATIEI........................................176
3. ARCUL REFLEX MASTICATOR............................................................177
XII. ORGANUL LINGUAL...................................................................................179
XIII. GLANDELE SALIVARE..............................................................................188
1. GLANDELE SALIVARE MARI ..............................................................189
2. GLANDELE SALIVARE MICI.................................................................192
3. ARCUL REFLEX SALIVAR.....................................................................192
XIV. COMPLEXUL PALATO-ISTHMO-FARINGIAN.......................................194
1. PALATUL MOALE...................................................................................194
2. ISTMUL FARINGIAN…………………………………………………...196
3. FARINGELE...............................................................................................198
4. ANATOMIA DEGLUTITIEI.....................................................................206
5. ARCUL REFLEX AL DEGLUTITIEI.......................................................206
XV. LARINGELE - LARYNX.................................................................................208
1. CONSTITUTIA LARINGELUI.................................................................208
2. CAVITATEA LARINGELUI.....................................................................216
3. FUNCTIILE LARINGELUI.......................................................................219
XVI. GLANDELE ENDOCRINE...........................................................................221
1. HIPOFIZA CEREBRALA (GLANDULA PITUITARIS)............................221
2. EPIFIZA CEREBRALA (GLANDULA/ CORPUS PINEALIS).................221
3. GLANDA TIROIDA (GLANDULA THYROIDEA)...................................221
4. GLANDELE PARATIROIDE (GLANDULAE PARATHIROIDEAE).......222
XVII. ORGANE DE SIMT.....................................................................................224
1. ORGANUL VEDERII..................................................................................224
2. ORGANUL VESTIBULO-COCHLEAR...................................................239
B. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE CAPULUI SI GATULUI..............253
CAPUL………………………………………………………………………253
GATUL……………………………………………………………………...253
DIVIZIUNE TOPOGRAFICA……………………………………………...254
I. REGIUNILE CALOTEI.......................................................................................255
1. REGIUNEA FRONTALA (REGIO FRONTALIS)………………………256
2. REGIUNEA PARIETO-OCCIPITALA (REGIO PARIETO-OCCIPITALIS)
………………………………………………………………………257
3. REGIUNEA TEMPORALA (REGIO TEMPORALIS)…………………….258
II. TOPOGRAFIA BAZEI CRANIULUI................................................................261
1. BAZA INTERNA A CRANIULUI (BASIS CRANII INTERNA)............262
2. NORMA BAZALA (BAZA EXTERNA A CRANIULUI) (NORMA
BASALIS - BASIS CRANII EXTERNA)...........................................................268
III. REGIUNILE SENZORIALE ALE FETEI........................................................272
1. ORBITA (CAVITATEA ORBITALA) (ORBITA - CAVITAS ORBITALE)
.........................................................................................................................272
REGIUNEA PALPEBRALA..........................................................................279
2.REGIUNEA NAZALA................................................................................283
CAVITATEA NAZALA (CAVITAS NASI) OSOASA...................................285
NASUL EXTERN (NASUS EXTERNUS)......................................................289
IV. REGIUNILE PERIBUCALE............................................................................291
1. REGIUNEA ORALA (REGIO ORALIS)…………………………………291
2. REGIUNEA MENTALA (REGIO MENTALIS)……………………….…295
3. REGIUNEA BUCALA (REGIO BUCCALIS)……………………………297
 4. REGIUNEA MASETERICA (REGIO MASETERICA)…………………..303
V. COMPARTIMENTELE TOPOGRAFICE CIRCUMORALE..........................306
1. SPATIILE PERIFARINGIENE (SPATIUM PERIPHARYNGEUM).........307
SPATIUL RETROFARINGIAN (SPATIUM RETROPHARYNGEUM)........308
SPATIUL LATEROFARINGIAN (SPATIUM LATEROPHARYNGEUM)...309
2. REGIUNEA PAROTIDIANA....................................................................314
LOJA PAROTIDIANA...................................................................................314
3. RAPORTURILE ARTICULATIEI TEMPOROMANDIBULARE...........320
4. REGIUNEA (FOSA) INFRATEMPORALA ............................................321
FOSA INFRATEMPORALA OSOASA (FOSSA INFRATEMPORALIS)..321
5. REGIUNEA FOSEI PTERIGOPALATINE...............................................329
FOSA PTER1GOPALATINA (FOSSA PTERYGOPALATINA)....................329
6. SINUSUL MAXILAR (SINUS MAXILLARIS)……............................................333
VI. REGIUNILE ENDOBUCALE..........................................................................336
1. VESTIBULUL BUCAL (VESTIBULUM ORIS)........................................337
2. CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA (CAVITAS ORIS PROPRIA)..341
REGIUNEA PALATINA...............................................................................341
REGIUNEA SUBLINGUALA.......................................................................345
REGIUNEA RETROMOLARA.....................................................................349
REGIUNEA TONSILARA.............................................................................352
TOPOGRAFIA CONTINUTULUI CAVITATII BUCALE..........................355
VII. REGIUNEA CERVICALA ANTERIOARA - (REGIO CERVICALIS
ANTERIOR).....................................................................................................358
1.REGIUNILE SUPRAHIOIDIENE..............................................................359
REGIUNEA TRIGONULUI SUBMANDIBULAR......................................359
REGIUNEA TRIGONULUI SUBMENTAL................................................366
2. REGIUNILE INFRAHIOIDIENE..............................................................367
REGIUNEA OMOTRAHEALA (REGIO OMOTRACHEALIS)……………367
REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC……………………………………374
ZONA DE TRANZITIE VASCULO-NERVOASA CERVICO-
TORACICA………………………………………………………………….379
VIII. REGIUNEA CERVICALA LATEALA (REGIO CERVICALIS LATERALIS)
.........................................................................................................................382
IX. REGIUNEA CERVICALA POSTERIOARA (REGIUNEA NUCALA SAU
CEAFA - REGIO NUCHALIS).......................................................................388
TRIUNGHIUL SUBOCCIPITAL..................................................................390
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA...............................................................................392
 A. ANATOMIE DESCRIPTIVA SI FUNCTIONALA

I. OASELE CRANIULUI (CRANIALE) - OSSA

CRANII (CRANIALIA)

Scheletul capului, craniul este alcatuit din doua parti demarcate imperfect
intre ele:
 Neurocraniul (Neurocranium) sau craniul cerebral, este situat postero-
superior, contine si protejeaza encefalul.
 Viscerocraniul (Viscerocranium) sau craniul facial, situat antero-
inferior, formeaza scheletul fetei. Include organele de simt si segmentul
cefalic al sistemului digestiv si respirator.

1. OASELE NEUROCRANIULUI:
Osul frontal Impar
Osul sfenoidal Impar
Osul occipital Impar
Osul parietal Pereche
Osul temporal Pereche

OSUL FRONTAL - OS FRONTALE

Pozitie: Formeaza partea anterioara a craniului, participa si la formarea
cavitatilor orbitale si nazale.
Parti: Solzul sau scuama frontala (Squama frontalis), partea orbitala (Pars
orbitalis), partea nazala (Pars nasalis) si sinusul frontal (Sinus frontalis).
 Fig.1 Osul frontal, fata externa

 Squama frontalis - scuama frontala sau solzul, este asezata in plan

frontal si prezinta urmatoarele detalii:
 Facies externa - fata externa, sau exocraniana:
- Margo supraorbitalis - marginile supraorbitale se gasesc la
limita dintre solzul frontalului si partea orbitala.
- Incisura frontalis / foramen frontale - incizura sau gaura
frontala, este situata medial pe marginea supraorbitala.
- Incisura supraorbitalis / foramen supraorbitale - incizura sau
gaura supraorbitala se afla lateral fata de precedenta pe marginea
supraorbitala.
- Processus zygomaticus - procesul zigomatic este o prelungire
laterala a marginii supraorbitale, formeaza sutura cu osul
zigomatic.
- Arcus superciliaris - arcurile supraciliare sunt eminente aflate
deasupra marginilor supraorbitale.
- Tuber frontale - tuberozitatile sau eminentele frontale, sunt
asezate deasupra arcurilor supraciliare.
- Glabella - glabela, este o depresiune neta intre arcurile
supraciliare.
- Linea temporalis - linia temporala se afla in partea inferolaterala
a scuamei frontale.
- Margo parietalis – priveste spre osul parietal
 Fig.2 Osul frontal, suprafata interna
 Facies interna - fata interna, sau endocraniana prezinta:
- Crista frontalis - creasta frontala pe linia mediana
- Foramen caecum - gaura oarba, un orificiu necomunicant la
limita inferioara a crestei frontale.
- Sulcus sinus sagittalis superioris - santul sinusului sagital
superior, sant care este in continuarea crestei frontale.
- Foveolae granulares- mici adancituri de a-lungul santului
sagital superior.

 Pars orbitalis - partea orbitala este formata din doua lame orizontale,
separate intre ele de o scobitura. Alcatuiesc tavanul cavitatilor orbitale
(orbitelor).
 Fata orbitala este concava si neteda. Prezinta:
- Fossa glandulae lacrimalis - fosa glandei lacrimale, este o
depresiune in partea laterala a suprafetei.
- Fovea trochlearis - foseta trohleara, aflata medial, este locul de
fixare a trochleei muschiului oblic superior al ochiului.

 Fata endocraniana, este convexa si prezinta:

- Impressiones digitatae - impresiuni digtiforme si eminente
mamilare, reliefari ale amprentelor cerebrale.
 Incisura ethmoidalis - incizura etmoidala separa cele doua parti
orbitale. Serveste la receptionarea si fixarea lamei orizontale a osului
etmoidal, impreuna cu care delimiteaza:
 - mici cavitati, „celulele etmoido-frontale” si
- Foramen ethmoidale anterius et posterius - gaura etmoidala
anterioara si posterioara, doua orificii mici care realizeaza
comunicarea intre orbita si cavitatea craniana.
 Pars nasalis - partea nazala se afla intre cele doua parti orbitale; de ea se
sutureaza oasele nazale si procesul frontal al maxilei. Prezinta:
- Spina nasalis - spina nazala, o prelungire indreptata spre
inferior.
 Sinus frontalis - sinusul frontal este format din cavitati pneumatice
situate in grosimea osului, la baza scuamei frontale, penetrand deseori si
in partile orbitale. Are o marime variabila si dispune de:
- Septum intersinusale frontale - septul intersinusal frontal, lama
osoasa care desparte sinusul in doua cavitati asimetrice.
- Apertura sinus frontalis - apertura sinusului frontal, este o
gaura prin care se realizeaza comunicarea cu cavitatile nazale.

Fig.3 Osul frontal, partea orbitala

10
 OSUL PARIETAL - OS PARIETALE
Pozitie: Partea laterala a calvariei.
Parti: De forma patrulatera, dispune de doua fete, patru margini si patru
unghiuri.
 Facies externa - fata externa este convexa si prezinta:
- Tuber parietale - tuberozitatea parietala sau eminenta parietala.
- Linea temporalis superior - linia temporala superioara,
semicirculara convexa spre superior.
- Linea temporalis inferior - linia temporala inferioara, se afla
dedesubtul liniei precedente dispusa paralel cu aceasta.
- Foramen parietale - gaura parietala situata in apropierea
marginii superioare a osului, in apropierea unghiului occipital.

Fig.4 Osul parietal, suprafata externa

 Facies interna - fata interna este concava si prezinta:

- Impressiones digitatae, sulci arteriosi, foveolae granulares -
impresiuni digitiforme, santuri arteriale si foveole granulare,
reliefate de formatiunile intracraniene.
- Sulcus sinus sagittalis superioris - santul sinusului sagital
superior de-a lungul marginii superioare a osului.
- Sulcus arteriae meningeae mediae - santul arterei meningee
mijlocii este amprenta arterei omonime.
 Margini:
 Margo sagittalis - marginea sagitala sau superioara, dintata,
formeaza cu osul parietal de partea opusa sutura sagitala.
 Margo frontalis - marginea frontala sau anterioara, crestata,

11
 formeaza cu scuama osului frontal sutura coronala.
 Margo occipitalis - marginea occipitala sau posterioara, dintata,
formeaza impreuna cu scuama osului occipital sutura lambdoida.
 Margo squamosus - marginea scuamoasa sau inferioara, taioasa,
formeaza impreuna cu scuama osului temporal sutura scuamoasa sau
solzoasa.

Fig.5 Osul parietal, suprafata interna

 Unghiuri:
 Angulus frontalis - unghiul frontal, sau antero superior, este un
unghi drept.
 Angulus sphenoidalis - unghiul sfenoidal, sau antero inferior, este
un unghi ascutit.
 Angulus occipitalis - unghiul occipital, sau postero- superior, este
obtuz.
 Angulus mastoideus - unghiul mastoidian, sau postero-inferior, este
retezat.
 Gauri:
- Foramen parietale – gaura parietala, situata in vecinatatea
marginii sagitale, mai aproape de unghiul occipital. Este
traversata de o vena emisara.

12
 OSUL OCCIPITAL - OS OCCIPITALE
Pozitie: Partea postero-inferioara a craniului.
Parti: In raport cu gaura mare a osului occipital sau gaura occipitala
(Foramen magnum) distingem trei parti: partea bazilara (Pars basilaris),
partile laterale (Pars lateralis) si scuama occipitala (Squama occipitalis).
Fiecare parte prezinta doua fete: o fata interna si una externa.
 Pars basilaris - partea bazilara este situata anterior de gaura mare a
osului occipital.
 Facies externa - fata externa prezinta:
- Tuberculum pharyngeum - tuberculul faringian este o
rugozitate mica in mijlocul suprafetei.
 Facies interna - fata interna prezinta:
- Clivus - clivusul este o panta concava orientata spre gaura mare.
- Sulcus sinus petrosi inferioris - santul sinusului petros inferior
se gaseste pe marginile laterale ale fetei interne.
 Pars lateralis - partea laterala, pereche, aflata pe cele doua laturi ale
gaurii mari:

Fig.6 Osul occipital, suprafata externa

 Facies externa:
- Condylus occipitalis - condilii occipitali sunt eminente al caror

13
 ax lung se orienteaza oblic anterior si medial; au suprafete
articulare convexe si eliptice.
- Fossa condylaris - fosa condiliana, depresiune situata posterior
de condilii occipitali.
- Canalis condylaris - canalul condilian strabate fosa si contine o
vena emisara.
- Canalis hypoglossi - canalul hipoglosului strabate in sens
transversal locul de implantare a condilului occipital.
 Facies interna:
- Tuberculum jugulare - tuberculul jugular este o proeminenta
centrala alungita.
- Incisura jugularis - incizura jugulara, este o scobitura pe
marginea laterala; impreuna cu incizura asemanatoare de pe
portiunea pietroasa a osului temporal, formeaza gaura jugulara
(Foramen jugulare).
- Processus intrajugularis - procesul intrajugular este un varf
osos ascutit care subimparte incizura jugulara.
- Processus jugularis - procesul jugular este o apofiza aflata la
limita posterioara a scobiturii jugulare.
- Sulcus sinus sigmoidei - santul sinusului sigmoidian ocoleste
procesul jugular si receptioneaza orificiul intern al canalului
condilar.

14
 Fig.7 Osul occipital, suprafata interna

 Squama occipitalis, scuama (solzul) occipitala, este asezata posterior de

gaura mare a osului occipital; este delimitata printr-o margine dintata
curba, orientata spre oasele parietale, marginea lambdoida (Margo
lambdoideus), iar spre portiunea mastoidiana a temporalului de
marginea mastoidiama (Margo mastoideus).
 Fata externa, convexa prezinta:
- Protuberantia occipitalis externa - protuberanta occipitala
externa, situata in centrul suprafetei.
- Crista occipitalis externa - creasta occipitala externa, care
coboara de la protuberanta la gaura mare a osului occipital.
- Linea nuchalis superior - linia nucala superioara, se arcuieste
simetric, lateral, de la protuberanta occipitala externa.
- Linea nuchalis suprema - linia nucala suprema, deasupra
protuberantei si
- Linea nuchalis inferior - dedesubtul protuberantei occipitale
externe.
 Fata interna, concava, este divizata in patru fose de eminenta
cruciforma (Eminentia cruciformis) alcatuita din:
- Protuberantia occipitalis interna - protuberanta occipitala
interna in centrul suprafetei.
- Crista occipitalis interna - creasta occipitala interna, muchie
osoasa care pornind de la protuberanta coboara vertical spre
gaura occipitala.
- Sulcus sinus sagittalis superioris - santul sinusului sagital
superior, coboara spre protuberanta occipitala interna in linia
mediosagitala.
- Sulcus sinus transversi - santul sinusului transvers, este un sant
pereche in plan orizontal, situat de o parte si de alta a
protuberantei occipitale interne.

15
 OSUL TEMPORAL - OS TEMPORALE
Pozitie: Infero-lateral, in partea mijlocie a craniului
Parti: Este compus din patru parti: partea pietrosa (Pars petrosa), partea
mastoidiana (Pars mastoidea), partea scuamoasa (Pars squamosa) si partea
timpanica (Pars tympanica).

Fig.8 Osul temporal, aspect anterior

 Pars petrosa - partea pietroasa sau stanca temporalului. Este de forma

unei piramide triunghiulare, cu varful indreptat oblic anterior si medial,
participa la formarea bazei craniului. Are trei fete, trei margini si un
varf. Este strabatuta de numeroase canale si contine cavitatile osoase ale
urechii mijlocii si interne: cavitatea timpanica (Cavum tympani) si
labirintele osoase (Labyrinthus osseus).
 Facies anterior - fata anterioara, endocraniana, prezinta:
- Impressio trigeminalis - impresiunea trigeminala, situata
posterior de varful portiunii pietroase, este depresiunea
ganglionului trigeminal.
- Eminentia arcuata - eminenta arcuata, situata in centrul
suprafetei, este determinata de canalul semicircular superior.
- Tegmen tympani - lama osoasa subtire, aflata lateral de eminenta
arcuata, corespunde peretelui superior al cavitatii timpanice.
- Hiatus canalis nervi petrosi majoris - orificiul nervului pietros
mare si

16
 - Hiatus canalis nervi petrosi minoris - orificiul nervului pietros
mic se gasesc antero-lateral de eminenta arcuata. Ambele se
continua spre varful portiunii pietroase prin cate un sant omonim:
- Sulcus nervi petrosi majoris si
- Sulcus nervi petrosi minoris.

Fig.9 Osul temporal, aspect posterior

 Facies posterior - fata posterioara, endocraniana, prezinta:

- Porus acusticus internus - porul (orificiul) acustic intern in
mijlocul suprafetei.
- Meatus acusticus internus - meatul acustic intern, continua
orificiul precedent in axul portiunii pietroase si se termina cu un
fund de sac in profunzimea poraiunii pietroase. Lama osoasa
care obtureaza fundul meatului acustic intern este impartita de o
creasta osoasa orizontala (Crista transversa) si una verticala in
patru fosete. Prin foseta antero-superioara (Area facialis) incepe
canalul facial (Canalis facialis) prin care trece nervul omonim.
Canalul are o directie orizontala, formeaza apoi un cot
reprezentat de genunchiul canalului facial (Geniculum canalis
facialis), devine vertical si se deschide pe fata inferioara a
portiunii pietroase. Prin micile orificii de pe celelalte fosete trec
ramurile nervului vestibulo-cochlear.
- Fossa subarcuata - fosa subarcuata, asezata superior si lateral
de meatul acustic intern serveste pentru insertia unei prelungiri a
durei mater.
- Apertura externa aquaeductus vestibuli - orificiul extern al

17
 apeductului vestibular, este o fisura situata lateral de orificiul
acustic intern.

Fig.10 Osul temporal, aspect inferior

 Facies inferior- fata inferioara, exocraniana, prezinta urmatoarele

detalii, de la varf spre baza:
- Canalis caroticus - orificiul extern al canalului carotic. Canalul
are un scurt traiect ascendent, apoi coteste orizontal spre varful
portiunii pietroase.
- Canaliculi caroticotympanici - canaliculele carotico timpanice
sunt canalicule fine care pornesc din interiorul canalului spre
cavitatea timpanica.
- Fossa jugularis - fosa jugulara este o excavatie neteda in
mijlocul fetei inferioare, pentru dilatarea superioara a venei
omonime.
- Canaliculus mastoideus - canaliculul mastoidian este un mic
canal care porneste din fosa jugulara spre interiorul portiunii
pietroase pentru o ramura a nervului vag.
- Fossula petrosa - depresiune triunghiulara intre orificiul extern
al canalului carotic si fosa jugulara. In fundul depresiunii se
deschide:
- Canaliculus tympanicus - canaliculul timpanic si
- Canaliculus cochleae - canaliculul cochleei.
- Foramen stylomastoideum - gaura stilomastoidiana situata in
partea laterala a suprafetei, corespunde orificiului extern al
canalului facialului.
- Processus styloideus - procesul stiloidian este o prelungire

18
 osoasa lunga si ascutita indreptata spre inferior, langa orificiul
precedent.

 Margini:
- Margo superior - marginea superioara, separa fata anterioara de
cea posterioara. Este brazdata de santul sinusului pietros
superior (Sulcus sinus petrosi superioris).
- Margo anterior - marginea anterioara, delimiteaza impreuna cu
aripa mare a osului sfenoidal fisura sfenopietroasa.
- Margo posterior - marginea posterioara priveste spre osul
occipital. Pe ea se schiteaza santul sinusului pietros inferior
(Sulcus sinus petrosi inferioris). In treimea mijlocie marginea
este scobita si da nastere incizurii jugulare (Incisura jugularis)
care participa la delimitarea gaurii jugulare impreuna cu incizura
omonima de pe osul occipital. In incizura se poate forma si un
proces intrajugular (Processus intrajugularis) vis-a-vis cu
omonimul de pe osul occipital.
 Apex partis petrosae - varful partii pietroase, este indreptat spre
locul de jonctiune dintre corpul si radacina aripii mari a osului
sfenoidal. Impreuna cu aceste elemente delimiteaza gaura rupta
(anterioara) (Foramen lacerum). Prezinta:
- Canalis caroticus - orificiul intern al canalului carotic.
- Canalis musculotubarius - canalul musculotubar in apropierea
fetei inferioare, comunica cu cavitatea timpanica.
- Septum canalis musculotubarii - septul canalului musculotubar
este un sept orizontal care il imparte in:
- Semicanalis musculi tensoris tympani - un semicanal superior,
semicanalul muschiului tensor al timpanului, si
- Semicanalis tubae auditoriae - auditivae, semicanalul tubei
auditive, aflat inferior.
 Pars mastoidea - partea mastoidiana este plasata pe baza portiunii
pietroase, posterior de orificiul auditiv extern.
 Fata externa, convexa, prezinta:
- Processus mastoideus - procesul mastoidian, o prelungire
conica indreptata spre inferior.
- Cellulae mastoideae - celulele mastoidiene sunt cavitatile
pneumatice ale procesului mastoidian, care comunica cu
cavitatea timpanica prin
- Antrum mastoideum - antrul mastoidian.
- Incisura mastoidea - incizura mastoidiana este o scobitura pe
fata mediala a procesului mastoidian.
- Sulcus arteriae occipitalis - santul arterei occipitale este medial
de scobitura precedenta.
- Spina suprameatum – spina suprameatum a lui Henle, situata
superior de orificiul acustic extern.
- Foramen mastoideum - gaura mastoidiana, in apropierea marginii

19
 posterioare a partii mastoidiene, prin care trece o vena emisara.
 Fata interna prezinta:
- Sulcus sinus sigmoidei - santul sinusului sigmoidian in care se
deschide gaura mastoidiana.
 Pars squamosa - partea scuamoasa sau solzoasa, lama subtire asezata in
partea laterala a osului temporal. Are o margine circulara si formeaza
suturi cu aripa mare a osului sfenoidal si a osului parietal.
 Facies temporalis - fata temporala sau fata externa, neteda, prezinta:
- Processus zygomaticus - procesul zigomatic, care impreuna cu
procesul temporal al osului zigomatic formeaza in partea
inferioara a scuamei un arc osos orizontal, numit arcul (sau
arcada) zigomatica (Arcus zygomaticus). Procesul se desprinde
de pe scuama prin doua radacini. Radacina posterioara se
prelungeste superior de meatul acustic extern, iar radacina
anterioara dirijata medial se termina la tuberculul articular,
descris mai jos.
- Tuberculum articulare - tuberculul articular este o eminenta
rotunjita, aflata medial de radacina anterioara a procesului
zigomatic.
- Fossa mandibularis - fosa mandibulara este o depresiune
elipsoida, situata medial de radacinile procesului zigomatic, in
spatele tuberculului articular.
- Linea temporalis - linia temporala se arcuieste superior, in
continuarea radacinii posterioare a procesului zigomatic.
 Facies cerebralis - fata cerebrala, sau fata interna, este sapata de
circumvolutiunile cerebrale si de ramurile arterei meningee mijlocii.

 Pars tympanica - partea timpanica este situata inferior de partea

scuamoasa si anterior de partea mastoidiana. Are forma unui jgheab
deschis superior. Prezinta:
- Porus acusticus externus - porul acustic extern, situat inferior
de radacina posterioara a procesului zigomatic. Se continua cu
meatul acustic extern (Meatus acusticus externus), care se
deschide in cavitatea timpanica.
- Sulcus tympanicus - santul timpanal sapat la capatul meatului
acustic extern, este locul de insertie a membranei timpanice.
Partea timpanica impreuna cu celelalte parti componente ale osului temporal,
delimiteaza urmatoarele fisuri:
 Fisura tympanosquamosa - fisura timpanoscuamoasa, intre
marginea superioara a partii timpanice si scuama.
 Fisura tympanomastoidea - fisura timpanomastoidiana, intre partea
timpanica si cea mastoidiana.
 Fisura petrotympanica - fisura petrotimpanica sau fisura Glaser si
 Fisura petrosquamosa- fisura petroscuamoasa, iau nastere prin
interpunerea unei lame osoase ascutite a portiunii pietrose denumita

20
 creasta tegmentala (Crista tegmentalis) intre partile timpanica si
scuamoasa.

Fig.11 Osul temporal, aspect exterior

OSUL SFENOIDAL - OS SPHENOIDALE

Localizare: Formeaza partea de mijloc a bazei craniului.
Parti: Corpul osului sfenoidal (Corpus ossis sphenoidalis), aripile mici (Ala
minor), aripile mari (Ala major) si procesele pterigoidiene (Processus
pterygoideus).

 Corpus - corpul de forma cubica, delimitat de sase fete, contine sinusul

sfenoidal (Sinus sphenoidalis), care este despartit printr-un sept osos
(Septum intersinusale sphenoidale) in doua compartimente.
 Fata superioara, scobita in forma de sa, denumita saua turceasca
(Sella turcica). Prezinta:
- Fossa hypophysialis - fosa hipofizara, o depresiune in centrul
seii turcesti.
- Dorsum sellae - dosul seii, este o lama patrulatera, prevazuta
supero-lateral cu doua proeminente:
- Processus clinoideus posterior - procesele clinoidiene
posterioare.
- Tuberculum sellae - tuberculul seii, delimiteaza anterior fosa
hipofizara.

21
 - Sulcus prechiasmatis - santul prechiasmatic este situat
transversal anterior de tuberculul seii.
 Fata anterioara participa la formarea cavitatilor nazale si dispune
de:
- Crista sphenoidalis - creasta sfenoidala, muchie verticala pentru
fixarea lamei perpendiculare a osului etmoidal.
- Apertura sinus sphenoidalis - aperturile sinusurilor sfenoidale,
orificii asezate lateral de creasta, prin ele se realizeaza
comunicarea cu sinusul sfenoidal.
 Fata inferioara, exocraniana prezinta:
- Rostrum sphenoidale - ciocul sfenoidal, proces osos angrenat de
aripile vomerului.
 Fata posterioara este sudata de partea bazilara a osului occipital.
 Fetele laterale privesc endocranian; reprezinta locul de implantare a
aripilor sfenoidului: antero-superior radacinile aripilor mici, inferior
radacinile aripilor mari.
- Sulcus caroticus - santul carotic, situat superior de radacina
aripii mari.

Fig.12 Osul sfenoidal, aspect superior

 Ala minor - aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, asezate in

plan orizontal.
- Canalis opticus - canalul optic este delimitat de radacinile aripii
mici impreuna cu corpul osului sfenoidal.
- Fissura orbitalis superior - fisura orbitala superioara se
formeaza intre fata inferioara a aripii mici si aripa mare.
- Processus clinoideus anterior - procesul clinoidian anterior,
prelungire osoasa in continuarea marginii posterioare a aripii
mici.

22
 Ala major - aripile mari sunt alcatuite din cinci fete limitate de tot atatea
margini.
 Facies cerebralis - fata cerebrala, concava, priveste endocranian si
prezinta:
- Foramen rotundum - gaura rotunda, situata in partea anterioara
a radacinii aripii mari.
- Foramen ovale - gaura ovala, posterior de gaura rotunda.
- Foramen spinosum - gaura spinoasa, postero-lateral de gaura
ovala.
 Facies orbitalis - fata orbitala orientata anterior, participa la
formarea orbitei si delimiteaza:
- Fissura orbitalis superior- fisura orbitala superioara, impreuna
cu aripa mica si
- Fissura orbitalis inferior - fisura orbitala inferioara, impreuna
cu maxila.
 Facies maxillaris - fata maxilara sau sfenomaxilara, situata inferior
de fata orbitala, participa la formarea fosei pterigopalatine. Pe ea se
deschide gaura rotunda.
 Facies temporalis - fata temporala priveste exocranian, lateral.
 Facies infratemporalis - fata infratemporala situata exocranian si
priveste spre inferior. Prezinta:
- Crista infratemporalis - creasta infratemporala care separa
aceasta fata de cea temporala.
- Spina ossis sphenoidalis - spina osului sfenoidal, un proces
ascutit exocranian in vecinatatea gaurii spinoase.

23
 Fig.13 Osul sfenoidal, aspect anterior

 Marginile aripii mari sunt:

- Margo frontalis - marginea frontala pentru scuama osului
frontal.
- Margo squamosus - marginea scuamoasa pentru scuama osului
temporal.
- Margo parietalis - marginea parietala pentru unghiul antero-
inferior al osului parietal.
- Margo petrosus - marginea pietroasa, orientata spre portiunea
pietroasa a osului temporal.
- Margo zygomaticus - marginea zigomatica pentru osul
zigomatic.

 Processus pterygoideus - procesul pterigoidian, pereche, se desprinde de

pe fata inferioara a corpului si a aripilor mari, este orientat vertical. Este
format dintr-o lama laterala (Lamina lateralis) si o lama mediala
(Lamina medialis). Cele doua lame fuzioneaza intre ele anterior si
prezinta:
- Sulcus pterygopalatinus - santul pterigopalatin, asezat vertical
pe fata anterioara a proceselor pterigoide.
- Fossa pterygoidea - fosa pterigoidiana, depresiune aflata
posterior intre cele doua lame.

24
- Incisura pterygoidea - incisura pterigoidiana, despicatura intre
capetele inferioare ale celor doua lame.
- Fossa scaphoidea - fosa scafoida, depresiune mica posterioara,
la baza lamei mediale.
- Hamulus pterygoideus - carligul pterigoidian, capatul inferior
indoit al lamei mediale.
- Canalis pterygoideus - canalul pterigoidian sau canalul "Vidian"
strabate in sens antero posterior radacina procesului
pterigoidian.

Fig.14 Osul sfenoidal, aspect posterior

25
 2. OASELE VISCEROCRANIULUI:
Osul etmoidal impar
Maxila pereche
Vomerul impar
Osul zigomatic pereche
Osul nazal pereche
Osul lacrimal pereche
Conca nazala inferioara pereche
Osul palatin pereche
Mandibula impar

OSUL ETMOIDAL - OS ETHMOIDALE

Localizare: In partea antero-mediana a bazei craniului, participa la formarea
cavitatii nazale si a cavitatilor orbitale.
Parti: Are trei parti componente: lama cribroasa (Lamina cribrosa) sau
orizontala, lama perpendiculara (Lamina perpendicularis) sau verticala si
labirintele etmoidale (Labyrinthus ethmoidalis).

Fig.15 Osul etmoidal, aspect superior Fig.16 Osul etmoidal, aspect lateral

 Lamina cribrosa - lama cribroasa, lama orizontala sau "ciuruita" de

forma patrulatera se incadreaza in incisura etmoidala a osului frontal,
participand cu fata sa superioara la formarea endobazei craniului, iar cu
cea inferioara la alcatuirea tavanului cavitatilor nazale. Este strabatuta
de:
- Foramina cribrosa - gaurile cribroase, sau orificiile olfactive;
numeroase,ele servesc ca pasaj filetelor nervului olfactiv.

26
 Lamina perpendicularis - lama perpendiculara sau lama verticala este
asezata in plan mediosagital, participa la formarea septului nazal osos,
fixandu-se anterior de oasele nazale, posterior de creasta sfenoidala, iar
inferior de osul vomer.
- Crista galli, de forma triunghiulara, este portiunea superioara,
endocraniana a lamei verticale si serveste pentru insertia durei
mater. Anterior se continua cu aripile cristei gali (Ala cristae
galli) care cuprind gaura oarba de pe osul frontal.
 Labyrinthus ethmoidalis - labirintele etmoidale de forma cubica, sunt
suspendate simetric pe marginile laterale ale lamei cribroase
(orizontale), intercalate intre cavitatile orbitale si nazale. Denumirea de
labirint este data de conformatia interioara a acestor parti, intrucat contin
celule pneumatice, celulele etmoidale (Cellulae ethmoidales). Ele se
grupeaza in celule etmoidale anterioare, mijlocii si posterioare. O parte
din aceste celule sunt semicelule, completate de semicelulele similare ale
osului frontal (celule etmoido-frontale).
 Fata laterala este formata de lama orbitala (Lamina orbitalis) sau
lama papiracee, o lama patrulatera, neteda si subtire care participa la
formarea peretelui medial al orbitei.
 Fata mediala contribuie la delimitarea peretelui lateral al cavitatilor
nazale. Prezinta:
- Concha nasalis superior - conca nazala superioara sau cornetul
superior, o lama incurbata care impreuna cu labirintul etmoidal
delimiteaza meatul nazal superior (Meatus nasi superior).
- Concha nasalis media - conca nazala mijlocie sau cornetul
mijlociu. Este mai dezvoltat decat primul, margineste meatul
nazal mijlociu (Meatus nasi medius).
- Concha nasalis suprema - conca nazala suprema,
supranumerara, este situata deasupra cornetului superior.
- Processus uncinatus - procesul uncinat se desprinde de pe fata
mediala a labirintului, in meatul nazal mijlociu si este dirijat
posterior si inferior. Are forma de iatagan.
- Bulla ethmoidalis - bula etmoidala, este un relief bombat, situat
superior si posterior de procesul uncinat.
- Hiatus semilunaris - hiatul semilunar, despicatura semilunara
delimitata de bula etmoidala si de procesul uncinat. Reprezinta
orificiul de comunicare al sinusului maxilar.
- Infundibulum ethmoidale - infundibulul etmoidal este partea
anterioara a meatului mijlociu. Are forma de palnie si
receptioneaza orificiile de deschidere ale sinusului frontal si ale
celulelor etmoidale anterioare.

OSUL NAZAL - OS NASALE

Localizare: Os patrulater, alungit vertical. Se intercaleaza intre partea nazala

27
a osului frontal si procesul frontal al maxilei. Formeaza scheletul nasului
extern.
 Fete: Are doua suprafete.
 Fata externa, convexa in sens transversal.
 Fata interna, concava, priveste spre cavitatile nazale, pe ea se afla
santul etmoidal.
- Sulcus ethmoidalis - santul ethmoidal, este orientat in sens
longitudinal.

OSUL LACRIMAL - OS LACRIMALE

Localizare: Este situat in partea anterioara a peretelui medial al orbitei, intre
osul frontal, osul etmoidal si maxila.
 Fete:
 Fata laterala sau orbitala este indreptata spre cavitatea orbitala. Pe
ea se observa:
- Crista lacrimalis posterior - creasta lacrimala posterioara, o
muchie verticala, care se termina inferior prin:
- Hamulus lacrimalis - carligul lacrimal.
- Sulcus lacrimalis - santul lacrimal, dispus longitudinal inaintea
crestei precedente, participa la delimitarea fosei sacului lacrimal
(Fossa sacci lacrimalis) impreuna cu maxila si se continua spre
cavitatea nazala cu
- Canalis nasolacrimalis - canalul nazolacrimal.
 Fata mediala sau nazala priveste spre cavitatile nazale.

Fig.17 Osul lacrimal Fig 18 Osul nazal, Fig.19 Osul nazal,

fata externa fata interna

CONCA NAZALA INFERIOARA SAU CORNETUL

28
 INFERIOR - CONCHA NASALIS INFERIOR
Localizare: Lama osoasa, recurbata pe peretele lateral al cavitatilor nazale,
cu marginea superioara fixata de creasta concala a maxilei si a osului palatin.
 Fete: in numar de doua:
 Fata mediala, convexa, priveste inspre cavitatea nazala.
 Fata laterala, concava, delimiteaza meatul nazal inferior (Meatus
nasi inferior).
 Procese: De pe marginea superioara a cornetului se desprind trei procese
mici si anume:
 Processus lacrimalis - procesul lacrimal, aflat anterior, este dirijat
superior si anterior; intregeste santul lacrimal, participand la
delimitarea canalului nazolacrimal (Canalis nasolacrimalis).
 Processus maxillaris - procesul maxilar recurbat inferior si lateral,
se prinde de marginea inferioara a hiatului maxilar.
 Processus ethmoidalis - procesul etmoidal, se afla posterior de
procesele precedente, este indreptat superior si se fixeaza de procesul
uncinat al osului etmoidal.

VOMER – VOMERUL
Localizare: In planul mediosagital al cavitatilor nazale. Are forma unui fier
de plug si participa la formarea septului nazal.
 Margini. In numar de patru:
 Superioara despicata in doua lame, numite aripile vomerului (Ala
vomeris), cuprinde ciocul sfenoidal.
 Inferioara, fixata de creasta nazala a maxilei si a osului palatin.
 Anterioara, sudata de lama perpendiculara a osului etmoidal.
 Posterioara, se termina liber.

Fig.20 Vomer Fig.21 Conca nazala Fig.22. Conca nazala

inferioara, inferioara,
Fata laterala Fata mediala

OSUL PALATIN - OS PALATINUM

29
Localizare: Posterior de maxila, participa la formarea palatului dur, a
cavitatilor nazale, a orbitei si a fosei pterigopalatine. Are forma literei "L".
Parti: Lama orizontala (Lamina horizontalis) si lama perpendiculara
(Lamina perpendicularis).

 Lamina horizontalis - lama orizontala formeaza treimea posterioara a

palatului osos, prin sutura cu lama similara din partea opusa.
 Facies nasalis - fata nazala, superioara, delimiteaza posterior
cavitatile nazale. Prezinta:
- Crista nasalis - creasta nazala, aflata median, se termina
posterior prin
- Spina nasalis posterior - spina nazala posterioara.
 Facies palatina - fata palatina, inferioara prezinta:
- Foramina palatina minora - gaurile palatine mici care
comunica cu canalul pterigopalatin prin
- Canales palatini minores - canalele palatine mici.
 Lamina perpendicularis - lama perpendiculara atasata maxilei si
procesului pterigoidian al osului sfenoidal. Dispune de doua fete si trei
procese:
 Facies maxillaris - fata maxilara sau laterala, formeaza peretele
medial al fosei pterigopalatine pe care se observa:
- Sulcus palatinus major - santul palatin mare, dirijat anterior si
inferior; impreuna cu santul omonim de pe procesul pterigoidian
formeaza canalul palatin mare (Canalis palatinus major) sau
pterigopalatin.
 Facies nasalis - fata nazala sau mediala, priveste spre cavitatile
nazale; participa la formarea peretelui lateral al acestora. Prezinta
doua creste:
- Crista ethmoidalis - creasta etmoidala, superioara si mai scurta,
fixeaza conca nazala mijlocie.
- Crista conchalis - creasta concala, inferioara si mai lunga,
fixeaza conca nazala inferioara.
 Procesele:
 Processus orbitalis - procesul orbital, dirijat superior si lateral din
partea anterioara a marginii superioare a lamei perpendiculare;
participa la delimitarea zonei posterioare a planseului orbital.
 Processus sphenoidalis -procesul sfenoidal ia nastere din partea
posterioara a marginii superioare si vine in contact cu fata inferioara
a corpului osului sfenoidal. Cele doua procese delimiteaza o
scobitura:
- Incisura sphenopalatina - icizura sfenopalatina, care este
completata apoi prin suprapunerea corpului osului sfenoidal in:
- Foramen sphenopalatinum - gaura sfenopalatina.
 Processus pyramidalis - procesul piramidal se desprinde de pe fata
externa a unghiului format intre lama orizontala si perpendiculara.

30
 Indreptat postero-lateral, se angreneaza in incizura pterigoidiana a
procesului pterigoidian al osului sfenoidal.

Fig.23 Osul palatin, aspect posterior Fig.24 Osul palatin, aspect medial

OSUL ZIGOMATIC SAU MALAR - OS ZYGOMATICUM

Localizare: Partea supero-laterala a fetei.
Parti: Are trei fete si trei procese, iar in interior este strabatut de canaul
zigomatic, in forma de Y, care se deschide printr-un orificiu pe fiecare fata a
osului (Canalis zygomaticus).
 Fete:
 Facies lateralis – fata laterala, convexa priveste spre anterior si
lateral; in centrul ei se gaseste gaura zigomatico-faciala (Foramen
zygomaticofaciale).
 Facies temporalis - fata temporala, concava si indreptata spre fosa
temporala si infratemporala, pe ea se deschide gaura zigomatico-
temporala (Foramen zygomaticotemporale).
 Facies orbitalis - fata orbitala, concava, participa la formarea
peretelui lateral al orbitei. Pe ea se gaseste gaura zigomatico-orbitala
(Foramen zygomatico-orbitale).
 Procese: cele trei procese confera osului malar o forma triradiata.
 Processus frontalis - procesul frontal, se desprinde din unghiul
supero-lateral al osului; participa la delimitarea aditusului orbital si
se sutureaza cu procesul zigomatic al osului frontal si aripa mare a
osului sfenoidal.
 Processus temporalis - procesul temporal, prelungire lunga orientata
posterior, participa la formarea arcului zigomatic (Arcus
zygomaticus).
 Processus maxillaris – procesul maxilar, indreptat anterior si
inferior, se sutureaza cu procesul zigomatic al maxilei.

31
Fig. 25 Osul zigomatic, fata laterala Fig.26 Osul zigomatic, fata temporala

MAXILA - MAXILLA
Localizare: Este piesa centrala a masivului facial, intercalata intre cavitatea
bucala, orbita si cavitatea nazala; participa la formarea peretilor acestor
cavitati, totodata fiind suportul arcadei dentare superioare.
Parti: Corpul maxilei (Corpus maxilae), procesele maxilei, sinusul maxilar
(Sinus maxillaris)

 Corpus maxillae - Corpul maxilei, are forma unei piramide

triunghiulare, cu baza spre medial (spre cavitatile nazale), si cu virful
spre lateral (spre osul zigomatic). Impreuna cu baza dispune de patru
fete, care imprejmuiesc sinusul maxilar.
 Facies anterior - fata anterioara, usor concava, prezinta:
- Margo infraorbitalis - marginea infraorbitala a aditusului
orbital, creasta proeminenta la circumferinta intrarii in orbita.
- Incisura nasalis - incizura nazala, o scobitura pe marginea
mediala a fetei, care contureaza apertura nazala anterioara
(apertura piriforma, Apertura piriformis, apertura nasalis
anterior).
- Fosa incisiva, depresiune mica deasupra alveolelor incisivilor.
- Eminenta canina, proeminenta data de alveola bombata a
caninului.
- Fossa canina - fosa canina, depresiune extinsa si adanca aflata
superior de alveolele premolarilor.
- Foramen infraorbitale - gaura infraorbitala, orificiul de
deschidere al canalului omonim, aflata in partea supero-mediala
a fosei canine, la 5-10 mm inferior de marginea infraorbitala a
aditusului orbital.
- Creasta zigomatico-alveolara sau jugulara reprezinta limita
posterioara a fetei anterioare. Are forma unui arc solid, concav
spre lateral, intins intre alveola primului molar si baza

32
 procesului zigomatic al maxilei.
 Facies orbitalis - fata orbitala priveste superior si formeaza planseul
orbitei. Posterior delimiteaz impreuna cu aripa mare a osului
sfenoidal fisura orbitala inferioara (Fisura orbitalis inferior).
Prezinta:
- Sulcus infraorbitalis - santul infraorbital, traverseaza partea
posterioara a fetei orbitale dinspre posterior spre anterior,
continuandu-se in canalis infraorbitalis. Canalul infraorbital
coboara anterior si medial si se deschide pe fata anterioara a
maxilei prin orificiul infraorbital. Prelungirea axelor celor doua
canale se intersecteaza la 1-2 cm anterior de incisivii mediali
superiori. Din canal se detaseaza canaliculele alveolare (dentare)
superioare, anterioare si mijlocii.

Fig.27 Maxila, fata antero-laterala

 Facies infratemporalis - fata infratemporala priveste posterior spre

fosa pterigopalatina. Prezinta:
- Tuber maxillae- tuberozitatea maxilei (eminenta maxilei),
reprezinta partea bombata a fetei infratemporale.
- Foramina alveolaria - orificiile alveolare, in numar de 2-3 in
centrul fetei infartemporale. Ele se continua in interiorul
corpului prin canalele alveolare (dentare) superioare posterioare.

33
  Facies nasalis - fata nazala orientata medial, corespunde bazei
piramidei si participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale.
Prezinta urmatoarele detalii:
- Hiatus maxillaris - hiatul maxilar este deschizatura larga a
sinusului maxilar, vizibil pe osul izolat.
- Sulcus lacrimalis - santul lacrimal, coboara anterior de hiatul
maxilar, delimitat de doua creste osoase este completat de osul
lacrimal si procesul lacrimal al concai nazale inferioare in
formarea canalului nazolacrimal (Canalis nasolacrimalis).

 Processus frontalis - procesul frontal se inalta din partea antero-mediala

a corpului maxilei la portiunea nazala a osului frontal. Pe fetele sale
prezinta urmatoarele formatiuni:
- Crista lacrimalis anterior - creasta lacrimala anterioara, coboara
oblic posterior si lateral pe fata laterala a procesului si
delimiteaza santul lacrimal aflat pe osul lacrimal.
- Crista ethmoidalis - creasta etmoidala, superior pentru fixarea
concai nazale mijlocii si
- Crista concalis - creasta concala, inferior pentru conca nazala
inferioara, sunt doua creste orizontale pe fata mediala a
procesului.

 Processus zygomaticus - procesul zigomatic, este scurt si dintat, ia

nastere din varful corpului maxilei; orientat lateral se sutureaza cu
procesul maxilar al osului zigomatic.

 Processus palatinus - procesul palatin, implantat pe fata nazala a

corpului, dispus orizontal, participa la separarea cavitatii nazale de cea
bucala. Partea anterioara a procesului impreuna cu alveolele incisivilor
superiori constituie premaxila, care la vertebrate persista ca os
independent os incisivum (osul incisiv). Procesul palatin are doua fete si
este strabatut de canalul incisiv (Canalis incisivus).
 Fata superioara, usor concava, formeaza cele 2/3 anterioare ale
planseului cavitatii nazale. Impreuna cu procesul de pe partea opusa,
pe linia mediana formeaza:
- Crista nasalis - creasta nazala pentru suportul vomerului.
- Creasta incisiva, partea anterioara, elevata a crestei precedente
fixeaza septul nazal cartilaginos.
- Spina nasalis anterior - spina nazala anterioara, este un virf
osos ascutit la nivelul aperturii piriforme.
 Fata inferioara, rugoasa, participa la formarea palatului dur,
prezinta:
- Torusul palatin, proeminenta mediana, simetrica, in partea de
mijloc a palatului dur, de forma si marime variata (alungit
longitudinal sau rotunjit, mai mult sau mai putin reliefat).

34
 - Sulci palatini - santurile palatine, oblice, in numar de 2-3,
pentru vasele si nervii palatini
 Canalis incisivus - canalul incisiv sau nazopalatin, strabate procesul
palatin posterior de incisivii mediali. Are forma literei Y sau V si
este format din doua canale secundare care converg spre cavitatea
bucala.
- Orificiile nazale se afla pe cele doua parti ale crestei incisive.
- Orificiul bucal, denumit gaura incisiva (Foramen incisivum)
sau gaura palatina anterioara, se gaseste pe linia mediana a
palatului dur, posterior de incisivii superiori constituie
deschizatura comuna a canalelor secundare reunite.
- Orificiile lui Stenon, corespund cu deschiderea canalelor
secundare in profunzimea gaurii incisive.
- Orificiile lui Scarpa, anterior si posterior de circumferinta gaurii
incisive, corspund cu deschizatura bucala separata a celor doua
canale secundare.
 Processus alveolaris - procesul alveolar ia nastere pe partea inferioara a
corpului, are forma curba si impreuna cu procesul similar de pe partea
opusa formeaza arcul alveolar (Arcus alveolaris), suportul osos al
radacinilor dintilor superiori.
- „Zona de gatuire” corespunde cu locul de tranzitie dintre arcul
alveolar cu o circumferinta mai mare si corpul maxilei cu o
circumferinta mai mica.
- Tuberculul alveolar, proeminenta mica a arcului alveolar
posterior de ultimul molar, marcheaza capatul posterior al
acestuia la baza tuberozitatii maxilei.
- Lama alveolara externa formeaza versantul extern convex al
arcului alveolar, se continua cu fata anterioara si infratemporala
a maxilei.
- Lama alveolara interna, corespunde versantului intern, concav al
arcului alveolar, continuat in procesul palatin.
- Alveoli dentales - alveolele dentare, in numar de opt, se
formeaza prin divizarea santului adanc dintre cele doua lame
alveolare, de septurile interalveolare (Septa interalveolaria) sau
interdentale. Forma si marimea lor este determinata de numarul
si aspectul radacinii dintilor pe care le contin. Ele pot fi
uniloculare sau multiloculare.
- Compartimentarea lor are loc prin septurile interradiculare
(Septa interradicularia) sau intraalveolare.
- Eminentele alveolare (Juga alveolaria) sunt reliefurile
alveolelor dentare pe versantul extern al arcului alveolar.

35
 Fig.28 Maxila, fata interna
 Sinus maxillaris – Sinusul maxilar, cavitate larga de forma piramidala
in interiorul corpului maxilei, delimitat de fetele acestuia. V-a fi descris
la cavitatile craniofaciale.

MANDIBULA - MANDIBULA
Localizare: In partea inferioara a scheletului facial, este formata prin
sudarea hemimandibulelor. Sustine arcul dentar inferior.
Parti: Corpul mandibulei (Corpus mandibulae), ramura mandibulei
(Ramus mandibulae), canalul mandibulei (Canalis mandibulae)

CORPUS MANDIBULAE - CORPUL MANDIBULEI

Are forma unei potcoave, alcatuit dintr-o parte inferioara robusta, baza
mandibulei si una superioara, portiunea alveolara pentru suportul dintilor
inferiori.

 Basis mandibulae - baza mandibulei are doua fete, unite inferior intr-o
margine groasa, rotunjita, numita marginea bazilara, iar superior se
continua in portiunea alveolara a osului.
 Fata externa, convexa si usor inclinata inferior si lateral prezinta:
 Symphysis mandibulae (mentalis) - simfiza mandibulei (mentala)
sau mentoniera, o creasta verticala pe linia mediana, marcheaza locul
de sudare a hemimandibulelor.

36
 Protuberantia mentalis - protuberanta mentala sau protuberanta
mentoniera, este o proeminenta osoasa de forma triunghiulara, in
continuarea simfizei mentale, asezata cu baza inferior. Poate avea un
aspect mai proeminent (mandibula eugenica) sau mai redus
(mandibula mezogenica).
 Tuberculum mentale - tuberculul mental, pereche, la extremitatile
protuberantei mentale, pe marginea bazilara a osului.
 Foseta mentoniera, de o parte si de alta a protuberantei mentoniere.
 Foramen mentale - gaura mentala sau gaura mentoniera, orificiul
anterior al canalului mandibulei. Localizat la jumatatea inaltimii
corpului, corespunde unei verticale dintre primul si al doilea
premolar.
 Linea obliqua - linia oblica sau linia oblica externa, pe flancurile
laterale ale corpului mandibulei; este dirijata superior si posterior de
la tuberculul mentonier la marginea anterioara a ramurii mandibulei.

Fig.29 Mandibula, aspect lateral

 Fata interna, concava prezinta:

- Spina mentalis - spina mentala, spina mentoniera sau apofizele
geni, in numar de patru, doua superioare si doua inferioare, se
situeaza pe linia mediana.
- Linea mylohyoidea - linia milohioidiana sau linia oblica interna
pentru insertia muschiului milohioidian. Se prelungeste posterior
si superior, de la spina mentala spre ramura mandibulei.
- Fossa digastrica - fosa digastrica, depresiune ovalara in
apropierea spinei mentale, pe marginea bazilara a corpului.
- Fovea sublingualis - foseta sublinguala, depresiune in partea
antero-laterala a fetei interne, superior de linia milohioidiana.
- Fovea submandibularis - foseta submandibulara, posterior de

37
 foseta sublinguala, inferior de linia milohioidiana.
- Torus mandibularis - torusul mandibular, proeminenta rotunjita,
cu marime variabila in dreptul premolarilor.

 Pars alveolaris - portiunea alveolara, numita si procesul alveolar,

formeaza arcul alveolar inferior. Acest arc este mai mic decat arcul
marginii bazilare a corpului mandibulei. Posterior, portiunea alveolara
este situata mai medial decat baza mandibulei.
- Lamele alveolare, externa si interna, delimiteaza un jgheab, care
se largeste posterior.
- Septa interalveolaria - septurile interalveolare sau interdentale
compartimenteaza jgheabul amintit, in 16 alveole dentare.
- Septa interradicularia – septurile interradiculare sau
intraalveolare subimpart alveolele dintilor multiradiculari.
- Juga alveolaria - eminentele alveolare, reprezinta relieful
alveolelor pe partea externa a arcului alveolar.

Fig.30 Mandibula, aspect postrior

RAMUS MANDIBULAE- RAMURA MANDIBULEI

Ramura mandibulei, numita si ramura ascendenta sau montanata se
detaseaza simetric din extremitatile posterioare ale corpului mandibulei. Are
forma unei lame patrulatere, aplatizate in sens transversal, orientata oblic
superior si posterior. Deviaza lateral formand un unghi de 20-25 o, cu
deschidere posterioara fata de planul corpului. Prezinta unghiul mandibular,
4 margini si 2 fete.
 Angulus mandibulae - unghiul mandibular, sau unghiul gonic, se
formeaza la unirea ramurii cu corpul mandibulei.
 Valoarea unghiului mandibulei difera in raport cu varsta si cu tipul

38
 masticator. La adult are o valoare de 110-125 o, fiind mai inchis la
indivizii cu presiune masticatorie puternica. La mandibula edentata
(nou-nascut, batrani) unghiul mandibulei devine mai deschis (135-
150o).
 Pozitia unghiului mandibulei in raport cu planul ramurii mandibulei
poate fi in ortopozitie (pozitie de echilibru), deschis medial
(inversat) sau deschis lateral (eversat).
 Marginile ramurii mandibulei:
 Marginea inferioara sau angulara se continua cu marginea bazilara
a corpului mandibulei.
 Marginea posterioara este neteda si sinuoasa.
 Marginea superioara se divide in doua procese delimitate intre ele
de o scobitura numita incizura mandibulara (Incisura mandibulare)
sau incizura sigmoida.
- Processus coronoideus - procesul coronoid, la unghiul antero-
superior al ramurii mandibulei. Triunghiular, el are varful
indreptat usor spre posterior. Marginea anterioara convexa si
bifurcata continua marginea anterioara a ramurii mandibulei.
- Processus condylaris - procesul condilar, in partea posterioara a
marginii superioare, este mai gros decat cel precedent si turtit in
sens antero- posterior. Este format de capul si colul mandibulei.
- Caput mandibulae - capul mandibulei sau condilul, este o
eminenta alungita cu axul mare dirijat medial si posterior,
antero-superior prevazut cu o suprafata articulara. Participa la
formarea articulatiei temporomandibulare, unde se va descrie
mai detaliat.
- Collum mandibulae - colul mandibulei sau coletul condilului,
portiune subtiata care sustine capul mandibulei.
- Fovea pterygoidea (foseta pterigoida) este o depresiune pe fata
anterioara a colului mandibulei.
- Creasta colului sau creasta mandibulara denumita si pilierul
medial al condilului, sau traiectoria dentala pe flancul intern al
colului mandibulei, se alungeste de la capul mandibulei, inferior
si anterior pe fata mediala a ramurii mandibulei.
 Marginea anterioara continua marginea similara de pe procesul
coronoid. Este formata din doua creste:
- Creasta laterala, mai anterioara, se continua spre corpul
mandibulei prin linia oblica.
- Creasta mediala, aflata mai posterior, formeaza creasta
“temporala”, inferior se continua cu linia milohioidiana.
- Trigonul retromolar, depresiune situata intre crestele amintite,
aflat posterior de ultimul molar.

 Fetele:
 Fata laterala sau externa, lineata diagonal, are:

39
 - Tuberositas masseterica - tuberozitatea maseterica, rugozitate in
apropierea unghiului mandibulei.
 Fata mediala sau interna este prevazuta cu:
- Foramen mandibulae - gaura mandibulei, orificiul canalului
mandibulei se afla in centrul suprafetei, la distanta egala de
margini atat in sens vertical, cat si in sens transversal.
- Lingula mandibulae - lingula mandibulei, spina mandibulei sau
spina lui Spix proemina anterior si superior de gaura mandibulei.
- Antilingula este o prelungire inconstanta la marginea posterioara
a gaurii mandibulare.
- Sulcus mylohyoideus - santul milohioidian inferior de gaura
mandibulei, indreptat inferior si anterior, se pierde pe fata
interna a corpului.
- Tuberositas pterygoidea - tuberozitatea pterigoidiana, o
rugozitate in vecinatatea unghiului mandibular.

Fig.31 Mandibula, aspect medial

CANALIS MANDIBULAE - CANALUL MANDIBULAR

Canalul mandibulei sau canalul dentar inferior strabate mandibula atat in
lungime cat si in grosime. Este orientat oblic inferior si anterior, incepe pe
fata interna a osului, traverseaza spongioasa osului si se deschide pe fata
externa a corpului mandibulei.
¨ Orificiile de comunicare ale canalului mandibular sunt:
 Foramen mandibulae - gaura mandibulei, orificiul posterior.
 Foramen mentale - gaura mentala sau mentoniera, orificiul anterior.
 Orificiile mandibulare accesorii, in jurul gaurii mandibulei, pentru
ramuri nervoase si vasculare, care patrund in mandibula, ocolind
canalul mandibulei. Poate persista si orificiul unui conduct fetal

40
 (canalul Serres).
 Segmentele canalului mandibulei sunt in numar de trei:
 Segmentul posterior, pana la limita dintre ramura si corpul
mandibulei, are traiect oblic inferior si anterior.
 Segmentul mijlociu, corespunde molarilor, trece dedesubtul
radaciniilor acestora la 6-9 mm, indreptandu-se anterior si
apropiindu-se treptat de corticala externa a corpului mandibulei.
 Segmentul anterior, denumit canal mental, sau mentonier,
corespunde premolarilor. Uneori, inainte de a se deschide prin gaura
mentala emite un canal ingust spre incisivi, canalul incisiv (Canalis
incisivus).

41
 II. JONCTIUNILE CRANIULUI

Cu exceptia mandibulei, oasele craniului se unesc intre ele prin jonctiuni

fixe, denumite global sinartroze. Acestea in raport cu felul tesutului de
legatura, se clasifica in:
 Sindesmoze - (Junctura fibrosa)
 Sincondrozele (Synchondrosis) - (Juncturae cartilagineae)
 Sinostozele (Synostosis) rezultate din osificarea sindesmozelor si
sincondrozelor

1. SUTURILE CRANIULUI - (CRANIALE) - SUTURAE

CRANII (CRANIALES)
Suturile craniului reprezinta jonctiuni fibroase specializate dintre oasele
craniului, prin interpunerea de tesut conjunctiv fibros. Acest tesut,
reminiscenta procesului de osificare desmala, se intercaleaza sub forma de
ligament sutural (Ligamentum suturale) intre marginile osoase adiacente.

 Rolul suturilor
 Asambleaza fix, dar totodata elastic oasele craniului.
 Asigura cresterea tridimensionala a craniului, prin activitate suturala.
Directia de crestere este perpendiculara fata de traiectul suturii.
 Obliterarea suturilor incepe dupa varsta de 25 ani si se transforma in
sinostoze (Synostosis). Perturbarea ordinii si ritmului de obliterare
suturala produce anomalii scheletice craniofaciale.
 Cauzeaza aparitia oscioarelor supranumerare pe traiectul suturilor,
oasele suturale (Ossa suturarum) numite si oase wormiene.

 Clasificare
In raport cu aspectul marginilor osoase si cu modul de asamblare, suturile se
clasifica in:
 Sutura dintata (Sutura serrata), marginile osoase venite in contact
sunt zimtate si interdigitate.
 Sutura scuamoasa (Sutura squamosa) sau solzoasa, cu margini
cioplite si suprapuse.
 Sutura plana (Sutura plana), margini netede, apozitionate simplu.
 Schindileza, tip de sutura, in care marginea neteda a unui os se
include in despicatura celuilalt (prin imbucatura).

SISTEMELE SUTURALE
Suturile cu exceptia unora, sunt denumite dupa oasele care participa la
formarea lor. Ele pot fi grupate in urmatoare sisteme:

42
 SISTEMUL NEUROCRANIAN
Alcatuit din suturile calvariei.
 Sutura sagittalis - sutura sagitala, sau intraparietala, pe linia
mediana a calvariei.
 Sutura frontalis (metopica) - sutura frontala (metopica), pe linia
mediana a scuamei osului frontal, de obicei se oblitereaza dupa
nastere. Ea poate persista insa in 20% din cazuri.
 Sutura coronalis - sutura coronala sau fronto-parietala, intre
marginile corespunzatoare ale celor doua oase. Conecteaza cu
suturile formate de aripa mare a osului sfenoidal, impreuna cu oasele
invecinate si anume cu suturile:
- Sutura sphenofrontalis - sutura sfeno-frontala.
- Sutura sphenoparietalis - sutura sfeno-parietala.
- Sutura sphenosquamosa - sutura sfeno-scuamoasa.
 Sutura lambdoidea - sutura lambdoida sau parieto-occipitala se
continua inferior cu:
 Sutura occipitomastoidea - sutura occipito-mastoidiana.

Fig.32 Suturile craniului, aspect frontal

 Sutura squamosa - sutura scuamoasa sau solzoasa, intre marginile
de contact ale osului parietal si ale scuamei osului temporal.

43
 SISTEMUL CRANIOFACIAL
Realizat pe de o parte intre oasele neurocraniului si oasele perimaxilare, iar
pe de alta parte, intre piesele osoase perimaxilare invecinate. Din acest
sistem evidentiem suturile osului etmoidal si ale osului zigomatic dupa cum
urmeaza:
 Sutura fronto-ethmoidalis - sutura fronto-etmoidala.
 Sutura spheno-ethmoidalis - sutura sfenoetmoidala.
 Sutura ethmoido-lacrimalis - sutura etmoido-lacrimala.
 Sutura palato-ethmoidalis - sutura palato-etmoidala.
 Sutura fronto-zygomatica - sutura fronto-zigomatica.
 Sutura spheno-zygomatica - sutura sfeno-zigomatica.

SISTEMUL PERIMAXILAR,
Dispus intre maxila si oasele perimaxilare, este dat de suturile:
 Sutura fronto-maxillaris - sutura fronto-maxilara.
 Sutura lacrimo-maxillaris - sutura lacrimo-maxilara.
 Sutura nazo-lacrimalis - sutura nazo-lacrimala.
 Sutura palato-maxillaris - sutura palato-maxilara.
 Sutura palatina transversa - sutura palatina transversa, intre
procesul palatin al maxilei si lama orizontala a osului palatin.

44
 Fig.33 Suturile craniului, aspect lateral

SISTEMUL INTERMAXILAR
Format din suturile proprii ale maxilei, dupa cum urmeaza:
 Sutura intermaxillaris - sutura intermaxilara, intre corpurile celor
doua maxile, situata vertical, inferior de spina nazala anterioara.
 Sutura palatina mediana - sutura palatina mediana, pe palatul dur,
intre procesele palatine ale maxilei.
 Sutura incisiva - sutura incisiva, incisivo-maxilara sau incisivo-
canina. Reprezinta persistenta limitei dintre premaxila (osul incisiv)
si maxila, dispusa intre gaura incisiva si alveola caninului superior.

Fig.34 Suturile exobazei

45
 2. SINCONDROZELE CRANIULUI - CRANIALE -
SYNCHONDROSES CRANII - CRANIALES
Sincondrozele craniului sunt o forma temporara de jonctiune intre oasele de
la baza craniului, prin interpunere de tesut cartilaginos, ramas din procesul
de osificare cartilaginoasa. Pana in momentul obliterarii lor, participa la
cresterea bazei craniului.
 Sincondroza intrasfenoidala, aflata intre presfenoid (corp, aripile
mici) si postsfenoid (aripile mari si procesele pterigoidiene) se
oblitereaza dupa nastere.
 Synchondrosis intraoccipitalis anterior - sincondroza intraoccipitala
anterioara situata anterior de gaura mare a osului occipital.
 Synchondrosis intraoccipitalis posterior - sincondroza
intraoccipitala posterioara, situata intre partile laterale si scuama
osului occipital se osifica intre varsta de 3-5 ani.
 Synchondrosis sphenoethmoidalis - sincondroza sfenoetmoidala,
intre osul sfenoidal si segmentul cranian al osului etmoidal
(mezetmoid), se oblitereaza pana la varsta de 7 ani.
 Synchondrosis spheno-occipitalis - sincondroza sfenooccipitala,
corespunzator clivusului, se osifica, devenind sinostoza la varsta de
18-20 ani.
 Synchondrosis sphenopetrosa- sincondroza sfenopietroasa, intre
aripa mare a osului sfenoidal si marginea anterioara a portiunii
pietroase a osului temporal, corespunzator fisurii sfenopietroase,
neobliterata la adult.
 Synchondrosis petrooccipitalis - sincondroza petro-occipitala, intre
marginea posterioara a portiunii pietroase a osului temporal si osul
occipital, in profunzimea fisurii petrooccipitale, prezenta la adult.

46
 III. CRANIUL CA INTREG

Craniul uman este rezultatul procesului evolutiv de hominizare si umanizare

ce se caracterizeaza printr-o amplificare a neurocraniului si o involutie
cantitativa a viscerocraniului, reflectate in structura si functiile aparatului
dentomaxilar.
Scheletul capului are o constitutie adaptata rolului contentiv-protector si este
supus toata viata unor efecte morfogenetice modelatoare. Referitor la craniu
ca intreg vom aborda doua aspecte si anume:
¨ -Arhitectura craniului
¨ -Notiuni de craniometrie.
Descrierea calvariei, a bazei craniului si a cavitatilor osoase craniofaciale se
face in partea topografica a acestui volum.

1. ARHITECTURA CRANIULUI
Craniul realizeaza un ansamblu arhitectural rezistent si elastic datorita
particularitatilor sale constitutive, mecanostructurale si arhitectonice.

CONSTITUTIE:
Scheletul capului este format din urmatoarele parti:
 Neurocraniul (Neurocranium) sau craniul neural, format prin suturarea
oaselor neurocraniului ”in sfera” (ovoid) reprezinta partea postero-
superioara a craniului, contine si protejeaza encefalul si organul
vestibulocohlear. Se divide, printr-un plan orizontal, trecut superior de
arcurile supraciliare ale osului frontal si protuberanta occipitala externa a
osului occipital in:
 Calvaria (Calvaria) sau calota craniana, cu o configuratie convexa, si
constitutie simpla, si
 Baza craniului (Basis cranii), cu un aspect etajat, neregulat,
prevazuta cu numeroase canale si orificii de pasaj. Partea antero-
inferioara a bazei suporta viscerocraniul, fiind acoperita tn parte de
acesta.
 Viscerocraniul (Viscerocranium), craniul visceral, format din oasele
fetei dispuse ”in schela”, alcatuieste portiunea antero-inferioara a
craniului. Format din lame osoase dispuse vertical si orizontal,
delimiteaza cavitatile craniofaciale, care au un continut heterogen,
ingloband organe de simt si segmentele cefalice ale aparatului digestiv si
respirator. Este divizat in:
 Masivul facial, suspendat fix de baza craniului, format prin suturarea
”in bloc” a maxilelor cu oasele perimaxilare.
 Mandibula, segmentul mobil al viscerocraniului, cu o constitutie
solida si adaptata pentru executarea miscarilor trdimensionale.

47
 Scheletul aparatului dentomaxilar reprezinta suportul osos al acestui
aparat format din urmatoarele piese osoase:
 Baza craniului, portiunea sfeno-etmoidala, platforma pe care se
fixeaza maxilele,
 Maxilele,
 Oasele perimaxilare,
 Mandibula,
 Scheletul hioidian.

STRUCTURA.
Craniul este alcatuit din oase plate si oase pneumatice.
 Oasele plate (Os planum) au forma si grosime variata si urmatoarele
elemente structurale:
 Lama externa (Lamina externa), mai groasa, alcatuita din tesut osos
compact si acoperita de periost, denumita ”pericranium”.
 Lama interna (Lamina interna), mai subtire, fragila, tapisata de dura
mater.
 Diploia (Diploe), reprezentata de tesutul osos spongios, interpus
intre cele doua lame (externa si interna). Este strabatuta de canale
ramificate, in care sunt adapostite venele diploice.
 Oasele pneumatice (Os pneumaticum),sunt dispuse in jurul cavitatilor
nazale. Contin cavitati pneumatizate, numite sinusuri paranazale (Sinus
paranasales).

SISTEME DE REZISTENTA.
Rezistenta craniului se datoreste in primul rand zonelor osoase fortificate,
denumite ”stalpi sau pilieri de rezistenta”. Distributia stalpilor de rezistenta
este determinata de fortele masticatorii preluate de masivul facial, si
transpuse pe craniul neural. Materializarea stalpilor (pilierilor) de rezistenta
apare sub forma de condensari osoase, oglindite in:
 dispozitia traiectoriala a tesutului spongios osos, in raport cu fortele
degajate de presiunea masticatorie,
 grosimea tesutului osos compact si aparitia pe suprafata externa si
interna a acestuia a unor reliefuri proeminente, numite cu un termen
comun ”suprastructuri”.

 Capriorii sau pilierii bazei craniului, preiau fortele masticatorii de la

masivul facial si le distribuie calotei in vederea anihilarii lor Centrul de
rezistenta a bazei craniului este dat de corpul osului sfenoidal, spre care
converg urmatorii capriori:
 Capriorul fronto-etmoidal, pe linia mediana, presfenoidal.
 Capriorul occipital, dispus median retro-sfenoidal.
 Capriorul sfeno-orbital, dispus antero-lateral.
 Capriorul pietro-mastoidian, cu o directie postero-laterala.

48
 Fig.35 Pilierii bazei craniului
 Stalpii sau pilierii masivului facial, preiau presiunile masticatorii
verticale de la mandibula, prin intermediul arcadei alveolare maxilare si
le distribuie craniului neural.
 Stalpul fronto-maxilar sau canin, porneste de la nivelul dintilor
frontali superiori, se materializeaza prin procesul frontal al maxilei si
conecteaza cu arcadele orbitale.
 Stalpul zigomatic, porneste de la premolari si primul molar superior
si prin intermediul crestei alveolo-zigomatice se transpune pe osul
zigomatic. Aici se divide continuandu-se pe de o parte vertical, prin
procesul orbital zigomatic la arcadele orbitale, iar pe de alta parte
orizontal, la arcul zigomatic.
 Stalpul pterigo-palatin, porneste de la ultimii molari si prin
intermediul tuberozitatii maxilei si osului palatin ajunge la procesul
pterigopalatin al sfenoidului.

 Stalpii sau pilierii mandibulari materializeaza fortele de presiune

masticatorii exercitate asupra arcului alveolar inferior prin intermediul
dintilor si fortelor de tractiune a muschilor masticatori.
 Traiectoria dentara, formata prin condensarea trabeculelor osoase la
nivelul alveolelor si continuarea acestora prin ramura mandibulei la
colul si condilul mandibulei, este exteriorizata in creasta sau pilierul
intern al colului condilian.
 Traiectoria coronoidiana sau temporala, determinata de actiunea
muschiului temporal, intre procesul coronoidian si corpul
mandibulei.
 Traiectoria unghiului mandibulei, determinata de muschii
masticatori inserati la acest nivel.
 Traiectoria mentonului, evidentiata prin protuberanta mentala

49
(mentoniera) si prin incrucisarea trabeculelor spongioase, reflecta
rolul mentonului si al muschilor interesati aici in echilibrarea
miscarilor mandibulei.

Fig.36 Pilierii maxilari si mandibulari

50
 2. NOTIUNI DE CRANIOMETRIE
Craniometria este metoda prin care se determina dimensiunile craniului.
Aplicata pe viu, in mod direct sau prin utilizarea radiografiilor, procedura
poarta denumirea de ”cefalometrie” si serveste la evaluarea unor date
antropologice si clinice, mai ales privind cresterea craniului si analiza
disarmoniilor craniofaciale.
Metoda se bazeaza pe utilizarea unor puncte fixe craniene in vederea
masurarii unor distante, unghiuri si indici ai neurocraniului si
viscerocraniului.

PUNCTE CRANIOMETRICE:
 Neurocraniul:
 Glabella (Glabella), cel mai anterior punct pe linia medio-sagitala in
zona intersprancenoasa.
 Ofrion (Ophrion), situat superior de glabella, pe linia tangenta la
arcedele sprancenoase.
 Bregma (Bregma), situat la intersectia suturii coronale cu sutura
sagitala.
 Obelion (Obelion), situat pe sutura sagitala, la nivelul gaurilor
parietale.
 Lambda (Lambda), situat la intersectia suturii sagitale cu sutura
lambdoida.
 Opistocranion (Opistocranion), punctul cel mai posterior al
craniului, pe linia medio-sagitala.
 Inion (Inion), corespunzator protumberantei occipitale externe a
scuamei osului occipital.
 Opistion (Opistion), punctul median al marginii posterioare a gaurii
mari a osului occipital.
 Basion (Basion), punctul median al marginii anterioare a gaurii mari
a osului occipital.
 Stefanion (Stephanion), situat la jonctiunea dintre sutura coronala si
linia temporala superioara.
 Punctul coronal-punctul cel mai lateral situat pe traiectul suturii
coronale, inferior de punctul craniometric stefanion.
 Pterion (Pterion), situat la jonctiunea scuamei osului frontal, osul
parietal, aripii mari a osului sfenoidal si scuama osului temporal.
 Asterion (Asterion), situat la jonctiunea osului parietal, scuamei
osului temporal si scuamei osului occipital.
 Porion (Porion) sau punctul auricular, situat la nivelul marginii
superioare a meatului acustic extern.
 -Eurion (Euryion), punctul cel mai lateral de pe osul parietal.

51
 Fig.37 Puncte craniometrice

 Viscerocraniul:
 Nasion (Nasion), situat la radacina nasului, punctul corespunzator
intersectiei suturii internazale cu sutura frontonazala.
 Rhinion (Rhinion), situat la nivelul extremitatii inferioare a suturii
internazale.
 Nasospinale (Nasospinale), Acanthion sau punctul spinal, situat la
nivelul spinei nazale anterioare.
 Prostion (Prosthion), sau punctul alveolar superior cel mai
proeminent, pe linia mediana a maxilei.
 Punctul interdental inferior (Interdentale inferius) sau punctul
incisiv inferior (infradental), pe mandibula, corespunzator septului
alveolar dintre cei doi incisivi mediali.
 Pogonion (Pogonion), punctul mentonier (mental) sau punctul
simfizian, este punctul cel mai proeminent anterior al protuberantei
mentale.
 Gnation (Gnathion), punctul cel mai inferior al mentonului, pe linia
mediana.
 Punctul maxilo-frontal, situat pe peretele medial al orbitei, la
nivelul unde procesul frontal al maxilei intalneste osul frontal.

52
  Dacrion (Dakrion), situat la extremitatea superioara a crestei
lacrimale posterioare, la nivelul marginii supero-mediale a orbitei la
locul de intalnire al suturilor fronto-lacrimala si lacrimomaxilara.
 Punctul orbital (Orbitale), punctulcel mai inferior al marginii
infraorbitale.
 Zighion (Zygion) sau punctul malar, punctul cel mai proeminent al
arcului zigomatic (malar).
 Punctul jugal, situat la jonctiunea proceselor frontal si temporal ale
osului zigomatic.
 Gonion (Gonion), punctul cel mai proeminent al unghiului
mandibulei.

LINII SI UNGHIURI DE REFERINTA:

 Orizontala de la Frankfurt, construita intre punctele craniometrice
Porion si Orbitale.
 Unghiul profilului total maxilar, intre orizontala de la Frankfurt si
linia de unire a punctelor craniometrice Nasion si Prosthion.
 Unghiul profilului alveolar maxilar, format intre orizontala de la
Frankfurt si linia de unire a punctelor craniometrice Nasospinale si
Prosthion.
 Unghiul lui Camper (unghiul profilului total bimaxilar), cuprins in
doua linii. Prima uneste punctele craniometrice Glabella si
Prosthion, cealalta intre punctele craniomatrice Interdentale inferius
si Gnathion (constructie simplificata).

DISTANTE,
Marimile liniare intre doua puncte craniometrice care se refera la lungimea,
latimea si inaltimea craniului si a partilor acestuia.

¨ Neurocraniu:
 Diametrul vertical, intre punctele craniometrice Bregma si asion.
 Diametrul longitudinal, intre punctele craniometrice Glabella si
Opistocranion.
 Diametrul transversal, intre punctele craniometrice Euryon si
Euryon.
 Lungimea bazei craniului, distanta dintre punctele craniometrice
Nasion si Basion.

¨ Viscerocraniul:
 Diametrul vertical, intre punctele craniometrice Nasion si
Gnathion.
 Diametrul longitudinal, distanta de la punctul craniometric
Prosthion la Basion (Gnation-Basion).

53
  Diametrul transversal, intre punctele craniometrice Zygion si
Zygion.
 Inaltimea segmentului superior, intre punctele craniometrice
Nasion si Prosthion.
 Inaltimea segmentului inferior, intre punctele craniometrice
Interdentale inferius si Gnathion (inaltimea mentonului).

INDICII CRANIENI,
Exprima raportul procedural dintre doua marimi lineare.

Neurocraniu:
Diametrul transversal
Indicele longitudinal = --------------------------- X 100
Diametrul longitudinal

Diametrul vertical
Indicele vertical = --------------------------- X 100
Diametrul longitudinal

Viscerocraniu:
Diametrul vertical
Indicele facial = -------------------------- X 100
Diametrul transversal

54
 IV. MUSCHII CAPULUI SI AI GATULUI -
CERVICALI MUSCULI CAPITIS ET COLLI -
CERVICIS

Reprezinta musculatura aparatului dentomaxilar, cu rol in functiile esentiale

ale acestuia. Pe considerente anatomo-functionale sunt grupati in felul
urmator.

¨ Muschii mandibulei (Mobilizatorii mandibulei)

 Muschii masticatori
 Muschii hioidieni
¨ Muschii fetei (Expresiei sau mimicii)
 Muschii orofaciali
 Muschii periorofaciali
¨ Muschii craniomotori
 Musculatura pre- si laterovertebrala
 Muschii postvertebrali (muschii cefei)
¨ Muschii striati ai viscerelor
 Muschii limbii
 Muschii valului palatin
 Muschii faringelui
 Muschii laringelui

In continuare vom sistematiza muschii primelor doua grupe musculare, revenind

la actiunea lor si in cadrul miscarilor mandibulei. Muschii postvertebrali sunt
descrisi la spate, cei viscerali vor fi tratati in capitolele viscerale
corespunzatoare.

1. MUSCHII MASTICATORI - MUSCULI MASTICATORII

In numar de patru perechi, au origine pe exocraniu si insertie pe madibula.
Inervati de ramurile motorii ale nervului trigemen, prin intermediul nervului
mandibular, actioneaza in miscarile mandibulei. Fiecarui muschi i se
ataseaza o fascie proprie, descrierea acesteia urmand sa se faca in capitolul
urmator.

 Muschiul temporal - M. temporalis

Are forma de evantai si ocupa fosa temporala. Trece prin spatiul delimitat de
arcul zigomatic si suprafata laterala a craniului, indreptandu-se convergent
spre procesul coronoidian al mandibulei.
Parti: este format din trei fascicule:
 fasciculul anterior, dispus vertical si anterior

55
  fasciculul mijlociu, dirijat oblic inferior si anterior
 fasciculul posterior, orizontal, reflectat apoi in jgheabul arcului
zigomatic, se dirijeaza oblic inferior si anterior.

Origine: prin fibre carnoase si tendinoase pe:

 fosa temporala
 linia temporala inferioara
 fascia temporala, pe jumatatea superioara a suprafetei sale profunde.
Insertie: printr-un tendon larg si puternic pe:
procesul coronoidian al ramurii mandibulei, pe marginile si fetele acesteia,
prelungindu-se in portiunea superioara a marginii anterioare a ramurii
mandibulei.
Inervatie: nervi temporali profunzi (anterior, mijlociu, posterior), ramuri ale
nervului mandibular (din nervul trigemen), sunt destinate fasciculelor
corespunzatoare.
Actiune:
 Contractia in intregime a muschiului mobilizeaza (ridica) mandibula
superior si posterior, corespunzator unui unghi de 60 o fata de
orizontala, deschis posterior.
 Contractia separata a fasciculelor, posibila datorita inervatiei proprii
a acestora, trage mandibula in directia orientarii fibrelor musculare.
Fasciculul anterior este elevator, cel mijlociu si posterior intervin si
in retropulsia mandibulei.

 Muschiul maseter – M. masseter

Muschi plat, de forma dreptunghiulara alungita, muschiul maseter este plasat
intre arcada zigomatica si fata laterala a ramurii mandibulei.
Parti: este format din trei parti incomplet separate.
 partea superficiala
 partea profunda
 fasciculul Winslow

Pars superficialis - partea superficiala dirijata inferior si posterior in

jumatatea superioara, are aspectul unei lame tendinoase, intricata cu fibre
musculare.
Origine:
 marginea inferioara a osului zigomatic.
 partea anterioara a arcului zigomatic, pana la sutura
temporozigomatica.
Insertie:
 marginea postero-inferioara a ramurii mandibulei.
 tuberozitatea maseterina.

Pars profunda - partea profunda, mai subtire, acoperita partial de

precedenta in asa fel incat ramane libera o parte din ea in portiunea

56
posterioara a muschiului. Este formata din fibre dirijate vertical.
Origine: marginea inferioara a arcului zigomatic pe toata lungimea sa.
Insertie: fata externa a ramurii mandibulei, intre tuberozitatea maseterina si
baza procesului coronoid

¨ Fasciculul lui Winslow (neomologat in N.A.) este constituit din fibrele

cele mai profunde ale muschiului, dispuse intre suprafata profunda a
fasciei temporale si arcul zigomatic pe de o parte, si procesul
coronoidian pe de alta, denumit si muschi zigomaticomandibular,
fuzioneaza de obicei cu muschiul temporal.
Inervatie: nervul maseterin, ramura a nervului mandibular.
Actiune:
 Contractia bilaterala a muschiului, mobilizeaza (ridica) mandibula
superior si anterior, realizand fata de orizontala plasata pe arcul
zigomatic un unghi de 125o, deschis anterior.
 Contractia unilaterala deplaseaza spre lateral unghiul mandibulei.

 Muschiul pterigoidian medial - M. pterygoideus medialis

De forma patrulatera, muschiul pterigoidian medial (intern) este plasat pe
fata mediala a ramurii mandibulei. Fibrele sale musculare si tendinoase
alterneaza intre ele si sunt orientate inferior, posterior si lateral.
Origine: fosa pterigoidiana de pe procesul pterigoidian al osului sfenoidal.
Insertie: tuberozitatea pterigoidiana a mandibulei.
Inervatie: nervul pterigoidian medial, ramura a nervului mandibular (din
nervul trigemen)
Actiune:
 Contractia bilaterala mobilizeaza (ridica) mandibula spre superior si
anterior, corespunzator unui unghi de 100 o deschis anterior, construit
fata de orizontala ce trece prin arcul zigomatic.
 Contractia unilaterala deplaseaza spre medial unghiul mandibulei.

 Muschiul pterigoidian lateral – M. pterygoideus lateralis

Scurt, de forma conica, muschiul pterigoidian lateral este dispus intre fosa
infratemporala si colul mandibulei.
Parti: Este format din doua fascicule (capete) dezvoltate inegal dupa felul de
masticatie individuala:
 fasciculul superior
 fasciculul inferior
Fasciculul superior, sau infratemporal, mai slab dezvoltat, orientat
orizontal, inferior de eminenta articulara a osului temporal, posterior si
lateral.
Origine:
 fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoidal.
 creasta infratemporala.
Insertie: marginea anterioara a discului articular al articulatiei

57
temporomandibulare, prin intermediul capsulei articulare.

Fasciculul inferior, sau pterigoidian, mai larg, orientat convergent posterior,

superior si lateral.
Origine: suprafata laterala a lamei laterale a procesului pterigoidian.
Insertie: foseta pterigoidiana, de pe colul mandibulei.
Inervatie: nervul pterigoidian lateral, pentru ambele fascicule.
Actiune:
 Contractia bilaterala: propulsia simetrica a condilului, impreuna cu
discul articular. Fibrele superioare actioneaza asupra propulsiei
discului articular, iar cele inferioare asupra capului mandibulei,
determinand deplasarea acestora de-a lungul pantei posterioare a
eminentei articulare.
 Contractia unilaterala: deplasarea anterioara si inspre medial a
capului mandibulei, in vederea efectuarii miscarii de lateralitate a
mandibulei.

2. MUSCHII MIMICII
Muschii mimicii sunt atasati pielii (muschi cutanati) si sunt inervati de
ramurile nervului facial. In functie de localizare pot fi impartiti in:
 Muschii calvariei
 Muschii periorbitali
 Muschii nasului
 Muschii peribucali

MUSCULATURA CALVARIEI
 Muschiul epicranian – M. epicranius
Muschiul epicranian reprezinta muschiul cutanat al calvariei. Este format din
muschiul occipitofrontal si muschiul temporoparietal, intre care se intinde
galea aponevrotica (galea aponevrotica sau aponevroza epicraniana).

 Muschiul occipitofrontal –M. occipitofrontalis

Este format dintr-un pantec frontal (Venter frontalis) sau anterior si un
pantec occipital (Venter occipitalis) sau posterior, unite prin galea
aponevrotica. In ansamblu are aspectul unui muschi digastric.
Origine:
 venter frontalis: pielea regiunii sprancenoase
 venter occipitalis: linia nucala suprema a osului occipital
Insertie: pe galea aponevrotica, lama fibroasa in forma de coif, asezata
central spre care se indreapta si se insera fibrele musculare ale celor doua
pantece
Inervatie: n. facialis
Actiune:

58
  pantecul occipital fixeaza aponevroza epicraniana, pentru actiunea
pantecului frontal
 pantecul frontal ridica in cute transversale pielea regiunii frontale
(increteste fruntea) si ridica spranceana

 Muschiul temporoparietal – M. temporoparietalis

Origine: galea aponevrotica
Insertie: cartilajele auriculare

MUSCHII PLEOAPELOR
 Muschiul orbicular al ochiului – M. orbicularis oculi
Este un muschi circular, dispus in jurul aditusului orbital si in grosimea
pleoapelor.
Parti:
 Pars orbitalis – portiunea orbitala, periferica
 Pars palpebralis – portiunea palpebrala, doua semiinele in grosimea
pleoapelor
 Pars lacrimalis – portiunea lacrimala, sau muschiul Horner, fascicul
atasat sacului lacrimal.
Origine:
 procesul frontal al maxilei
 ligamentul palpebral medial
Insertie: pars orbitalis: marginile supra si infraorbitala ale aditusului orbital,
si pielea din jurul acestora.
 Pars palpebralis: ligamentul palpebral lateral
 Pars lacrimalis: in jurul sacului lacrimal si in pleoape aproape de
punctele lacrimale.
Inervatie: n. facialis
Actiune: Este sfincterul ochiului, portiunea palpebrala inchide bland (somn,
clipit) iar cea orbitala fortat ochiul
 Raspandeste lichidul lacrimal pe suprafata conjunctivei
 Dilata canalele lacrimale si inlesneste scurgerea lichidului lacrimal
spre fosele nazale.

 Muschiul sprancenos – M. corrugator supercilli

Origine: arcul supraciliar, in partea mediala a acestuia
Insertie: pielea sprancenelor
Inervatie: n. facialis
Actiune: incruntarea fruntii, formarea cutelor verticale intre cele doua
sprancene

 Muschiul depresor al sprancenei – M. depresor supercilli

Origine: - procesul frontal al maxilei
Insertie: portiunea mediala a sprancenei

59
Inervatie: n. facial
Actiune: coboara spranceana

MUSCHII NASULUI
 Muschiul procerus – M. procerus
Origine: - osul nazal si cartilajul nazal latreral
Insertie: - pielea radacinii nasului
Inervatie: n. facialis
Actiune: - trage inferior pielea zonei sprancenoase, formand cute
transversale la radacina nasului
 Muschiul nazal – M. nasalis
Parti:
 Pars transversa – portiunea transversala situata pe dosul nasului
 Pars alaris – portiunea alara, aflata pe aripile nasului
Origine: - pe fata anterioara a corpului maxilei, inferior de incizura nazala
(eminenta canina)
Insertie: - pe dosul si aripa nasului
Inervatie: n. facial
Actiune:
 portiunea transversala turteste aripa nasului- compresorul narilor
 portiunea alara largeste narile – dilatatorul narilor

 Muschiul mirtiform - M. depresor septi

Origine: in depresiunea situata deasupra incisivului superior
Insertie: portiunea libera a septului nazal
Inervatie: n. facial
Actiune: coboara partea membranoasa a septului si turteste narile

MUSCHII URECHII EXTERNE

 Muschii auriculari anterior, superior si posterior – M. auricularis
anterior, superior et posterior
Origine: - de pe fasciile invecinate pavilionului auricular (fascia temporala
si aponevroza epicraniana)
Insertie: - pe pavilionul auricular
Inervatie:
 r. temporalis din n. facial pentru auricularul anterior si superior
 r. auricularis posterior din n. facial pentru auricularul posterior
Actiune: muschi rudimentari, actiune neinsemnata

La nivelul pavilionului auricular se gasesc muschii auriculari (mm.

auriculares), muschi rudimentari, formati fiecare doar din cateva fascicule
musculare. Sunt reprezentati de:
 m. helicis major – muschiul mare al helixului
 m. helicis minor – muschiul mic al helixului

60
  m. tragicus – muschiul tragusului
 m. pyramidalis auricularis – muschiul piramidal auricular
 m. antitragicus – muschiul antitragusului
 m. transversus auricularis – muschiul transvers auricular
 m. obliquus auricularis – muschiul oblic auricular
 m. incisurae helicis – muschiul incizurii helixului (inconstant)

Fig.38 Muschii mimicii

MUSCHII PERIORALI
 Muschiul orbicular al gurii – M. orbicularis oris
Muschi complex, palsat in jurul orificiului bucal si in grosimea buzelor,
muschiul orbicular al gurii este format din fibre musculare concentrice, care
arcuiesc corespunzator buzelor (semiorbicularul superior si inferior).
Parti:
 Pars marginalis – partea marginala sau muschiul orbicular extern,

61
 situat periferic
 Pars labialis – sau muschiul orbicular intern, denumit si sficterul
gurii, aflat central, corespunzator marginii libere a buzelor.

Origine:
 Fibrele extrinseci, derivate din musculatura radiala a buzelor,
provenite in special din muschii buccinator, ridicatorul si respectiv
coboratorul unghiului gurii.
 Fibrele intrinseci, proprii, formeaza benzi simetrice, arcuite din
profunzimea pielii buzelor
 Fibrele conectante cu scheletul subiacent si anume: fasciculul
nazolabial, de la baza septului nazal, fasciculul sau muschiul incisiv
superior, din fosa incisiva, fascicolul sau muschiul incisiv inferior,
din foseta mentoniera (mandibulara).
Insertie:
 Nodul musculotendinos comisural (modiolul), de forma unui sept
vertical, aflat in profunzimea comisurilor buzelor, loc de incrucisare
si de interferenta a tuturor fibrelor. Prin incrucisarea celor doi
semiorbiculari, se formeaza un unghi ascutit, corespunzator
unghiului buzelor.
 Tegumentul si mucoasa buzelor.

Fig.39 Muschii periorali, aspect posterior

Actiune:
 Confera gurii o forma caracteristica
 Apropie buzele si inchide gura, participand la variate functii
 Inchiderea fortata a gurii prin contributia portiunii marginale.
 Preseaza buzele pe arcurile alveolodentare (partea labiala)

62
  Subtiaza marginea libera a buzelor (portiunea labiala)
 Proiecteaza anterior buzele (portiunea marginala

 Muschiul buccinator– M. buccinator

Partulater, plasat in profunzimea obrajilor, muschiul buccinator ocupa
intervalul dintre maxila si mandibula, lateral de dinti. Este format din trei
categorii de fibre indreptate anterior spre comisura buzelor, unde se
incruciseaza:
 fibrele superioare descind oblic inferior si anterior
 fibrele mijlocii au un traiect orizontal
 fibrele inferioare, ascendente se indreapta superior si anterior
Origine:
 Linia de origine a muschiului are forma unei potcoave plasate cu
concavitatea anterior.
 Pe maxila, pe versantul lateral al bazei procesului alveolar,
corespunzator molarilor.
 Pe mandibula, pe creasta osoasa a portiunii alveolare, din dreptul
molarilor (creasta buccinatoare) si segmentul adiacent al liniei
oblice.
 Rafeul pterigomandibular (raphe pterygomandibularis) extins intre
carligul pterigoidian si capatul posterior al liniei milohioidiene de pe
mandibula

Insertie:
 Pe nodul musculotendinos comisural, prin incrucisare si interferenta
cu fibrele muschiului orbicular al gurii.
 Pe buze, la nivelul carora participa la formarea portiunii marginale a
orbicularului gurii. Fibrele superioare se continua in buza inferioara,
iar cele inferioare in buza superioara, in muschii semiorbiculari
corespunzatori.
 Pe mucoasa obrajilor.
Actiune:
 Reprezinta componenta mobila si adaptativa a obrajilor, mentine
tensiunea necesara a acestora (compresiunea obrajilor).
 Trage postero-lateral unghiul gurii si alungeste orificiul bucal.
 Sprijina masticatia (muschi accesor al masticatiei) prin plasarea
alimentelor din vestibulul bucal intre arcurile dentare.
 Expulseaza aerul din cavitatea bucala sub presiune (buccinator =
trambitas).
 Preseaza fata externa a arcadelor alveolo dentare.

63
 Fig.40 Muschiul buccinator

Fig.41 Muschii mimicii

 Muschiul ridicator al buzei superioare si a aripii nasului– M. levator

labii superioris alequae nasi
Origine: procesul frontal al maxilei
Insertie:
 aripa nasului (cartilajul alar mare)
 pielea buzei superioare
Actiune: ridica aripa nasului si buza superioara.

 Muschiul ridicator al buzei superioare– M. levator labii superioris

Origine: sutura zigomaticomaxilara
Insertie: pielea buzei superioare si muschiul semiorbicular superior
Actiune: ridica buza superioara in dreptul dintilor frontali.

 Muschiul zigomatic mic – M. zygomaticus minor

Origine: fata laterala a osului zigomatic
Insertie: buza superioara intre insertiile muschiului ridicator al buzei
superioare (medial) si muschiul zigomatic mare (lateral)
Actiune: trage spre superior buza superioara.

64
 Muschiul zigomatic mare – M. zygomaticus major
Origine:
 fata laterala a osului zigomatic, lateral de originea muschiului
zigomatic mic
 procesul temporal al osului zigomatic
Insertie: comisura buzelor, in nodul musculotendinos comisural
Actiune: trage unghiul buzelor superior si lateral.

 Muschiul rizorius – M. risorius

Origine: fascia maseterina
Insertie:
 nodul musculotendinos comisural
 pielea si mucoasa comisurii bucale
Actiune: - trage lateral unghiul buzelor, intervenind in suras (rideo = a
zambi, a rade).

 Muschiul ridicator al unghiului gurii sau muschiul canin– M.

levator anguli oris
Origine: fosa canina a fetei anterioare a corpului maxilei, inferior de
muschiul ridicator al buzei superioare
Insertie: pe nodul musculotendinos comisural
Actiune: ridica si trage medial unghiul buzelor.

 Muschiul coborator al unghiului gurii - M. depresor anguli oris

Origine: linia oblica a corpului mandibulei pe segmentul situat intre
tuberculul mental si nivelul primului molar
Insertie: pe nodul musculotendinos comisural, fibrele sale convergente se
continua in musculatura buzei superioare
Actiune: coboara si trage medial unghiul buzelor.

 Muschiul coborator al buzei inferioare – M. depresor labii inferioris

Origine: linia oblica a mandibulei, medial de originea muschiului depresor
anguli oris, intre gaura mentala si simfiza mandibulei (mentala)
Insertie: pe pielea si mucoasa buzei inferioare, fibrele sale se imbina cu cele
ale muschiului semiorbicular inferior
Actiune: trage buza inferioara spre inferior si lateral (exprimarea ironiei)

 Muschiul mental – M. mentalis

Origine: foseta mentala a mandibulei, inferior de originea muschiului
depresor al buzei inferioare
Insertie: pe pielea mentonului
Actiune:
 increteste pielea mentonului
 impinge anterior buza inferioara.

65
 3. MUSCULATURA SUPERFICIALA A GATULUI
 Platisma sau muschiul pielos al gatului - Platysma
Muschi lat si subtire, platisma este plasat simetric in partea antero-laterala a
gatului, intre torace, mandibula si buza inferioara, format din fibre dirijate
superior si medial.
Origine: Fascia pectorala si fascia deltoidiana, in apropierea claviculei
Insertie:
 Marginea inferioara si linia oblica a corpului mandibulei, intre
tuberculul mental si nivelul primului molar
 Se intrica cu musculatura buzei inferioare, in special cu muschiul
coborator al unghiului gurii.
 Pe pielea comisurii labiale si a buzei inferioare
Inervatie: n. facial
Actiune: ridica si pliaza pielea gatului
 coboara comisura buzelor si buza inferioara
 depresor neinsemnat al mandibulei

 Muschiul sternocleidomastoidian – M. sternocleidomastoideus

Este dispus in partea anterolaterala a gatului avand o pozitie oblica.
Origine:
 Capul medial – suprafata anterosuperioara a manubriului sternal
 Capul lateral – treimea mediala a suprafetei superioare a claviculei
Insertie: suprafata laterala a procesului mastoidian si jumatatea laterala a
liniei nuhale superioare.
Inervatie: nervul accesor
Actiune:
 Inclina capul omolateral, roteste capul ipsilateral
 Flexia gatului, ridica cutia toracica

4. MUSCHII HIOIDIENI
Muschii hioidieni fac parte din musculatura gatului, atasati osului hioid cu
rol in biomecanica masticatiei,deglutitiei, mimicii si vorbirii. In raport cu
pozitia lor fata de osul hioid se grupeaza in muschi suprahioidieni si muschi
infrahioidieni. Descrierea lor se va face impreuna cu prezentarea aparatului
hioidian.

66
 Fig.42 Muschii hioidieni, aspect anterior

APARATUL HIOIDIAN
Reprezinta totalitatea structurilor osteoligamentare de suspensie ale osului
hioid de baza craniului, care deriva din cartilajul celui de-al II-lea arc
branhial, denumit si cartilajul Reihert. Este format din:
 procesul stiloidian al osului temporal
 coarnele mici ale osului hioid
 ligamentul stilohioidian (Lig. stylohyoideum), cordon fibros intins
de la varful procesului stiloidian la varful cornului mic al osului
hioid.

MUSCHII SUPRAHIOIDIENI - MUSCULI SUPRAHYOIDEI

In numar de patru perechi, se situeaza pe de o parte intre baza craniului si
osul hioid, iar pe de alta parte intre mandibula si osul hioid. Acestia din urma
avand atat originea cat si insertia terminala pe puncte mobile, dispun de o
dinamica proprie intervenind in:
 Coborarea mandibulei, cand osul hioid devine punct fix prin
contractia muschilor infrahioidieni
 Ridicarea osului hioid si impreuna cu acesta a laringelui, intervenind
in deglutitie, cand mandibula este fixata de muschii masticatori.

 Muschiul digastric – M. digastricus

Muschiul digastric este situat in partea supero-laterala a gatului, recurbat
intre procesul mastoidian al osului temporal, osul hioid si fosa digastrica a

67
corpului mandibulei.
Parti:
 Venter posterior - pantecul posterior, mai voluminos si mai lung,
orientat oblic inferior, anterior si medial
 Venter anterior - pantecul anterior, mai scurt si mai putin
voluminos, dirijat inferior, anterior si medial
 Tendonul intermediar, aflat intre cele doua pantece carnoase, de
forma cilindrica, inflectat in unghi obtuz intre acestea.

Origine:
 incizura mastoidiana a osului temporal (pantecul posterior)
 fosa digastrica a corpului mandibulei (pantecul anterior)
Insertie: - tendonul intermediar, prin mijlocirea unei chingi fibroase se
ataseaza de partea laterala a corpului si cornului mare a osului hioid
Inervatie:
 pantecul anterior: nervul milohioidian, ramura a nervului mandibular
 pantecul posterior: nervul facilal si glosofarigian
Actiune:
 pantecul posterior ridica osul hioid
 pantecul anterior coboara mandibula, respectiv ridica osul hioid

 Muschiul stilohioidian– M. stylohyoideus

Este un muschi subtire care insoteste traiectul pantecului posterior al
muschiului digastric, la inceput fiind situat medial apoi anterior de acesta.
Orientat oblic inferior si anterior, se imparte in doua fascicule care cuprind
tendonul intermediar al muschiului digastric
Origine: - procesul stiloidian al osului temporal
Insertie: - cornul mare al osului hioid, la jonctiunea acestuia cu corpul
osului hioid
Inervatie: - ramura stilomastoidiana a nervului auricular posterior, din
nervul facial
Actiune: - elevator al osului hioid

 Muschiul milohioidian – M. mylohyoideus

Muschiul milohioidian este un muschi lat, situat intre mandibula si osul
hioid. Jonctionat pe linia mediana cu muschiul controlateral, printr-un rafeu
tendinos, numit rafeul milohioidian, formeaza planseul bucal sau diafragma
gurii (diaphragma oris). Anterior este alcatuit din fibre orizontale, iar
posterior din fibre oblice, dirijate inferior si medial.
Origine: linia milohioidiana a mandibulei, pana la nivelul alveolei ultimului
molar inferior
Insertie:
 pentru fibrele orizontale - rafeul milohioidian (linia alba suprahioida
sau rafeul median mandibulohioidian),

68
  pentru fibrele oblice - fata anterioara a osului hioid
Inervatie: n. mylohyoideus din n. mandibular
Actiune:
 coboara mandibula, respectiv ridica osul hioid cu portiunea sa
posterioara
 ridica planseul bucal sprijinind actiunea limbii

 Muschiul geniohioidian – M. geniohyoideus

Este un muschi scurt, situat profund pe suprafata endobucala a muschiului
milohioidian, muschiul geniohioidian are o pozitie juxtamediana, dirijandu-
se posterior si inferior.
Origine: - spina mentala
Insertie: fata anterioara a corpului osului hioid
Inervatie: nervul hipoglos
Actiune: - coboara mandibula, respectiv ridica osul hioid.

Fig.43 Muschii hioidieni

MUSCHII INFRAHIOIDIENI - MUSCULI INFRAHYOIDEI

Extinsi intre osul hioid si stern sau centura umarului, sunt muschi lungi, de
forma unor benzi plate, in numar de patru perechi. Indeplinesc o dubla
functie si anume:
 Coboara osul hioid si impreuna cu acesta laringele
 Fixeaza pozitia osului hioid, ancorandu-l de trunchi, pentru
realizarea unui punct stabil muschilor suprahioidieni, in vederea
coborarii mandibulei.

69
 Muschiul sternohioidian – M. sternohyoideus
Origine:
 extremitatea sternala a claviculei
 articulatia sternoclaviculara
 manubriul sternal
Insertie: osul hioid, marginea inferioara in apropierea liniei mediane
Inervatie: ansa cervicala din plexul cervical
Actiune: coboara si fixeaza osul hioid.

 Muschiul omohioidian – M. omohyoideus

Este un muschi digastric, format dintr-un pantec superior (venter superior) si
un pantec inferior (venter inferior), unite intre ele printr-un tendon
intermediar, intr-un unghi obtuz deschis lateral si posterior.
Origine: marginea superioara a scapulei, medial de incizura scapulara prin
pantecul inferior
Insertie: corpul osului hioid, la nivelul marginii inferioare, lateral de insertia
muschiului sternohioid, prin pantecul superior
Inervatie: ansa cervicala din plexul cervical
Actiune:
 Coboara si fixeaza osul hioid
 Este tensor al fasciei cervicale in miscarile de inspiratie fortata
(cascat) in vederea favorizarii circulatiei venoase

 Muschiul sternotiroidian – M. sternothyroideus

Origine:
 manubriul sternal, suprafata posterioara (interna)
 cartilajul primei coaste
Insertie: cartilajul tiroid al laringelui, la nivelul versantului inferior al liniei
oblice.
Inervatie: ansa cervicala din plexul cervical
Actiune: coboara laringele

 Muschiul tirohioidian – M. thyrohyoideus

Origine: cartilajul tiroid al laringelui, la nivelul versantului superior al liniei
oblice, in continuarea muschiului sternotiroidian
Insertie: osul hioid, la nivelul marginii inferiore a cornului mare
Inervatie: nervul hipoglos (XII
Actiune:
coboara osul hioid
ridica laringele, cand osul hioid este fixat

70
 5. MUSCHII PRE SI LATEROVERTEBRALI

MUSCHII PREVERTEBRALI
 Muschiul lung al capului – M. longus capitis
Origine: - tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor C 3-C6
Insertie: - fata inferioara a partii bazilare a osului occipital
Inervatie: - ramurile anterioare ale nervilor cervicali C 1-3
Actiune:
 mentinerea in pozitie normala a capului
 flexor si rotator de aceeasi parte a capului

 Muschiul lung al gatului – M. longus colli

Origine: - corpul ultimelor trei vertebre cervicale si al primelor trei vertebre
toracale
Insertie:
 corpii vertebrelor cervicale superioare
 apofizele transverse ale vertebrelor cervicale mijlocii
Inervatie: - ramurile anterioare ale nervilor cervical
Actiune: - mentine in pozitie fiziologica coloana cervicala, exercitand si o
usoara actiune de rotatie

Fig.44 Muschii pre si laterovertebrali

MUSCHII LATEROVERTEBRALI
 Muschiul scalen anterior - M. scalenus anterior
Origine: - tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor C 3-C6
Insertie: - tuberculul muschiului scalen anterior “Lisfranc” de pe suprafata

71
superioara a coastei 1-a
Inervatie: - ramurile ventrale ale nervilor cervicali C 4-6
Actiune: - trage gatul anterolaeral, il roteste controlateral si ridica coasta 1-a

 Muschiul scalen mijlociu - M. scalenus medius

Origine: - tuberculii anteriori ai tuturor vertebrelor cervicale
Insertie: - fata superioara a coastei 1-a, indaratul santul arterei subclavii
Inervatie: - ramurile ventrale ale nervilor cervicali C 3-8
Actiune: - indoaie gatul ipsilateral, ridica prima coasta

 Muschiul scalen posterior - M. scalenus posterior

Origine: tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor C 5-C7
Insertie: coasta a 2-a
Inervatie: - ramurile ventrale ale nervilor cervicali C 6-8
Actiune:
 Ridica primele doua coaste, si prin acestea cutia toracica, joaca rol
de muschi inspirator auxiliar.
 Mentin in pozitie coloana cervicala
 Contractia unilaterala determina inclinarea coloanei cervicale in
partea respectiva

72
 V. FORMATIUNILE CONJUNCTIVE ALE
EXTREMITATII CEFALICE

Structurile conjunctive dense ale capului si gatului ansambleaza un sistem

unitar si complex, adaptat functiilor aparatului dentomaxilar. Ele sunt
materializate prin:
 Fascii (Fasciae), formatiuni membranoase, cu rol predominant mecanic.
Prin formarea de compartimente fasciale (loje, spatii) si suprafete de
glisaj asigura miscarile muschilor si ale viscerelor. Denumirea si
subdiviziunea lor deriva de la regiunea in care se afla sau dupa numele
muschiului pe care il acopera.
 Tesutul conjunctiv lax si adipos al capului si gatului este distribuit in
stratul subcutanat (Tela subcutanea) sau subcutis, spatii intermusculare,
interfasciale si periviscerale, facilitand dinamica muschilor si a
organelor extremitatii cefalice.
Rolul formatiunilor fibroconjunctive in delimitarea lojelor si spatiilor
cervicofaciale, precum si importanta lor practica in propagarea proceselor
patologice vor fi tratate in capitolele de antomie topografica.

1. FASCIILE CAPULUI
Fasciile capului sunt atasate muschilor masticatori, singurul muschi al
mimicii care dispune de invelis fascial fiind muschiul buccinator. In realitate
aceste fascii se continua intre ele, formand o membrana unitara, care se
prelungeste in fasciile gatului.

FASCIA TEMPORALA - FASCIA TEMPORALIS

Groasa si rezistenta, de aspect aponevrotic, acopera musciul temporal,
servind si ca origine unor fibre ale acestuia.
Laminatia: in partea inferioara fascia temporala se divide in doua lame, care
cuprind intre ele un spatiu interfascial, umplut cu tesut celuloadipos, si
compartimentat de benzi fibroase.
 Lamina superficialis – lama superficiala mai groasa
 Lamina profunda – lama profunda mai subtire

Insertii:
 linia temporala superioara
 lama superficiala- suprafata laterala a marginii superioare a arcului
zigomatic
 lama profunda: suprafata mediala a marginii superioare a arcului
zigomatic

FASCIA MASETERINA - FASCIA MASSETERICA

73
Subtire si rezistenta, acopera fata laterala a muschiului maseter, posterior
continuandu-se si pe fata glandei parotide, devenind facie parotidiana
(Fascia parotidea).
Insertii:
 arcul zigomatic, suprafata laterala
 ramura mandibulei, marginea anterioara, inferioara si posterioara

FASCIA PTERIGOIDIANA - FASCIA PTERYGOIDEA

Este subtire si atasata fetei mediale a muschiului pterigoidian medial
Insertii:
 baza craniului, corespunzator originii muschiului pterigoidian medial
 unghiul mandibulei

Dependinte:
 Fascia interpterigoidiana, partea superioara a fasciei pterigoidiene,
interpusa intre cei doi muschi pterigoidieni.
 Fascia (aponevroza) pterigotemporomaxilara a lui Hovelaque, portiune
atasata fetei interne a muschiului pterigoidian lateral.
 Lig. sphenomandibulare - ligamentul sfenomandibular, corespunde cu
marginea posterioara fortificata a fasciei pterigoidiene, considerat ca
ligament auxiliar al articulatiei temporomandibulare.

FASCIA BUCOFARINGEANA - FASCIA

BUCCOPHARYNGEA
Este fascia comuna aplicata pe suprafata laterala a muschilor buccinator si
constrictor superior al faringelui.
Insertii:
 anterior se pierde in tesutul subcutanat al obrajilor
 postero-inferior se continua in adventicia faringelui si cu lamele
fasciei cervicale.

CORPUL ADIPOS AL OBRAZULUI - CORPUS ADIPOSUM

BUCCAE
Denumita si bula grasoasa a lui Bichat, corpul adipos al obrazului este o
masa adipoasa circumscrisa, incapsulata, mai dezvoltata la sugar.
Localizare: Superficial de muschiul buccinator, la marginea anterioara a
muschiului maseter.
Semnificatie:
 Format din grasime de constitutie, isi pastreaza volumul si in starile
de slabire si la batrani.
 Are rol de amortizare a presiunilor exercitate de procesul coronoid al
ramurii mandibulei.
 Reprezinta portiunea bucala a stratului adipos masticator, interpus
intre muschii masticatori si platformele lor osoase.

74
 2. FASCIA CERVICALA – FASCIA CERVICALIS
Fascia cervicala desi are o dispozitie lamelara, se considera ca o structura
conjunctiva unitara.
Laminatie: este formata din trei lame, conectate intre ele in partea laterala a
gatului.
 lama superficiala
 lama pretraheala
 lama prevertebrala

LAMA SUPERFICIALA - LAMINA SUPERFICIALIS

Denumita si fascie cervicala superficiala, are aspectul unui manson, situat
dedesubtul platismei.
Insertii:
 marginea inferioara a mandibulei
 fata superioara si marginea anterioara a claviculei si manubriului
sternal
 fata anterioara a osului hioid
Conexiuni si tranzitii realizate cu:
 Fascia maseterina si fascia parotidiana
 Loja glandei submandibulare
 Loja parotidiana
 Septul interglandular sau submandibulo-parotidian, intre loja
submandibulara si parotidiana. Acest sept este identic cu ligamentul
stilomandibular, descris ca ligament accesor al articulatiei
temporomandibulare.

75
 Fig.45 Fasciile gatului

LAMA PRETRAHEALA - LAMINA PRETRACHEALIS

Denumita si fascie cervicala mijlocie, este situata infrahioidian, acoperita de
lama superficiala, atasata muschilor infrahioidieni, viscerelor gatului si
manunchiului vasculonervos profund al acestuia.
Insertii:
 fata anterioara a osului hioid
 marginea posterioara a claviculei si a manubriului sternal
 muschiul omohioidian

Conexiuni si tranzitii
 fascia bucofaringiana
 fascia nucala
 fascia endotoracica

Parti:
 Portiunea infrahioidiana, aflata in regiunea infrahioidiana
 Portiunea omoclaviclara, situata in triunghiul omoclavicular

Dependinte: prin dedublare formeaza:

 Teaca muschilor infrahioidieni
 Teaca viscerala, dispusa in jurul viscerelor din regiunea
infrahioidiana (esofag, laringe, trahee, glanda tiroida)

TEACA VASCULARA SAU VAGINA CAROTICA - VAGINA

76
 CAROTICA
Este dependenta de fascia cervicala si reprezinta invelisul fibroconjunctiv al
manunchiului vasculonervos profund al gatului. Se intinde de la baza
craniului la mediastin. Trimite in interior septuri care comparimenteaza
teaca.

LAMA PREVERTEBRALA - LAMINA PREVERTEBRALIS

In mod clasic este denumita si fascia cervicala profunda, inglobeaza
portiunea cervicala a coloanei vertebrale, musculatura pre- si laterovertebrala
a gatului, formand un sept despartitor intre acestia si viscerele gatului.
Insertii:
 exobaza craniului
 vertebra a 3a toracala
 procesele transverse ale vertebrelor cervicale

Conexiuni si tranzitii cu:

 fascia nucala
 tesutul conjunctiv al mediastinului posterior.

Fig.46 Fasciliie gatului sectiune orizontala

77
 VI. ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA -
ARTICULATIO TEMPOROMANDIBULARIS

 Particularitati Denumita si articulatia cranio-mandibulara sau

mandibulara, are urmatoarele caracteristici:
 Este unica articulatie mobila a craniului, stabileste legatura mobila
dintre baza craniului si mandibula, in vederea executarii functiilor
aparatului dentomaxilar.
 Este cea mai evoluata si diferentiata articulatie a corpului uman, atat
sub aspect constitutional, cat si din punct de vedere biodinamic.
 Desi anatomic este o articulatie simetrica bicondiliana, functional
cele doua articulatii conlucreaza, formand un complex articular
unitar.
 Corelatia articulatiei temporomandibulare cu raportul dintre arcurile
dentare si cu modul de angrenare a acestora, are o deosebita
importanta stomatologica, prin realizarea articulatiei
“temporomandibulodentare” sau “temporomandibuloocluzale”.

CONSTITUTIE:
Este formata din urmatoare componente:
¨ componente osoase
¨ componente cartilaginoase
¨ mijloace de unire
¨ cavitatea articulara

COMPONENTELE OSOASE

FOSA MANDIBULARA SAU CAVITATEA GLENOIDA -

FOSSA MANDIBULARIS
Depresiune de forma ovalara, adanca de 5-7 mm, aflata pe fata inferioara a
scuamei osului temporal si pe versantul antero-inferior al partii timpanice a
osului temporal.

¨ Fisura petrotimpanica (Glaser) subimparte depresiunea in:

 Portiunea articulara, situata anterior de fisura, pe scuama osului
temporal. Corespunde fosei mandibulare propriu-zise (cavitatea
glenoida).
 Portiunea nearticulara, situata posterior de fisura, corespunzator
partii timpanice a osului temporal.
¨ Orientarea: In raport cu tipul individual de masticatie, axul mare al
fosei mandibulare este orientat fie transversal, fie oblic. In cazul
orientarii oblice, prelungirea axelor celor doua fose converg si se
intersecteaza pe linia mediana a bazei craniului, pe circumferinta

78
 anterioara a gaurii mari a osului occipital.
¨ Configuratia:
 Marimea fosei mandibulare nu corespunde exact formei condilului
mandibulei, ci este mai larga.
 Deoarece nu este supusa presiunilor masticatorii, platforma
concavitatii este alcatuita dintr-o lama osoasa subtire.
¨ Limite:
 Anterior: - se continua cu tuberculul articular
 Posterior:
- fisura petrotimpanica (Glaser)
- labrul articular posterior, o creasta osoasa indreptata lateral
- procesul postglenoidal sau retroarticular, o formatiune
tronconica ce separa fosa de meatul acustic extern
 Medial: spina sfenoidala
 Lateral: muchia osoasa de la radacina arcului zigomatic, intinsa intre
tuberculul articular si procesul postglenoidal.

TUBERCULUL ARTICULAR SAU EMINENTA

ARTICULARA - TUBERCULUM ARTICULARE
Este o formatiune specific umana, situat anterior de fosa mandibulara pe
scuama osului temporal, in vederea facilitarii coborarii mandibulei prin
deplasarea capului madibulei pe acesta.
¨ Configuratia:
 Proeminenta alungita transversal, convexa in sens antero-posterior si
concava sub forma de jgheab in directie transversala.
 In continuarea fosei mandibulei, posterior descrie o panta, lunga in
sens sagital de 9 mm si abrupta fata orizontala, avand o inclinatie
cuprinsa intre 5o si 55o, (in medie 33o)
 Anterior se termina intr-o muchie fina, care o separa de fosa
infratemporala. Povarnisul anterior fiind absent, tuberculul articular
se situeaza in planul fosei infratemporale.
¨ Limite:
 Anterior: muchia transversa interpusa intre tuberculul articular si
fosa infratemporala.
 Posterior: se continua cu fosa mandibulara.
 Medial: linia osoasa de la baza spinei sfenoidale.
 Lateral: radacina anterioara a procesului zigomatic, denumit
“tuberculul zigomatic anterior”.

CAPUL MANDIBULEI SAU CONDILUL MANDIBULAR -

CAPUT MANDIBULAE
Are o forma cilindrica sau elipsoidala, convex in toate sensurile. Are

79
diametrul mare de 18-20 mm dispus transversal si diametrul mic de 8-10 mm
situat antero-posterior. Forma si pozitia acestor formatiuni sunt variate, iar
intre ele exista in general o usoara asimetrie.
¨ Orientarea:
 Directia axului mare este oblica postero-medial. Prelungirea axelor
mari ale celor doi condili, formeaza un unghi obtuz cu o valoare
cuprinsa intre 145-160o, anterior de gaura mare a osului occipital. La
indivizii cu miscari mandibulare verticale, axul mare are o pozitie
transversala.
 In raport cu planul ramurii mandibulei, capul mandibulei este
proiectat mai mult medial decat lateral. Are o pozitie orizontala sau
inclinata, in acest ultim caz polul medial se situeaza in plan superior.
 In raport cu marginea posterioara a ramurii, capul mandibulei are o
pozitie usor flectata anterior.
¨ Configuratie:
 Polii capului mandibulei corespund extremitatilor cu suprafete
rugoase. Polul lateral este situat mai anterior si inferior, polul medial
se situeaza mai posterior si mai superior.
 Suprafata articulara, neteda ocupa versantul antero-superior al
capului mandibulei, demarcata de o linie osoasa fina.
 Suprafata nearticulara, rugoasa corespunde versantului posterior, are
forma triunghiulara indreptata cu varful in continuarea marginii
posterioare a ramurii mandibulei.

COMPONENTELE CARTILAGINOASE
¨ Cartilago articularis - cartilajul articular acopera suprafetele articulare
ale componentelor osoase. Este format dintr-un strat subtire de cartilaj
hialin modificat, acoperit de o membarna fibroasa avasculara, care
corespunde pericondrului. In ansamblu aceste doua straturi formeaza un
fibrocartilaj avascular.
¨ Discus articularis - discul articular sau meniscul articular, este o
formatiune fibroasa, alcatuita din fibre concentrice, care la adult va avea
o structura fibrocartilaginoasa. Interpus intre suprafetele articulare
incongruente temporale si mandibulare, realizeaza concordanta intre
acestea.

¨ Configuratia. De forma ovala sau eliptica, cu axul mare orientat

transversal, se modeleaza pe suprafetele articulare ale componentelor
osoase.
 Fata superioara este convex-concava, adaptata formei fosei
mandibulare si eminentei articulare.
 Fata inferioara este concava, raspunde capului mandibulei.
 Marginea discului articular este mai groasa, posterior are 3-4 mm,
anterior 2 mm.

80
  Centrul este subtiat, deseori perforat.

¨ Insertii.
 Pe flancuri discul articular adera ferm de polii capului mandibulei:
 Circumferinta discului (meniscului) articular este prinsa de capsula
articulara.
 Posterior discul articular se desprinde intr-o lama ascendenta
(temporala) si o lama descendenta (mandibulara), atasate peretelui
posterior al capsulei articulare. Intre aceste doua lame, dinspre
capsula patrunde un strat de tesut conjunctiv vascularizat.
Atasamentul lax al discului articular in partea lui posterioara, confera
acestuia un grad de mobilitate.
 Anterior, discul articular devine de asemenea bilamelar: lama
ascendenta si descendenta se alatura peretelui anterior al capsulei
articulare. Intre cele doua lame, se insera pe discul articular fibre ale
muschiului pterigoidian lateral.

MIJLOACE DE UNIRE.
Mijloacele de unire au rolul de a cuprinde si solidariza componentele osoase
intre ele, permitand totodata mentinerea miscarilor capului mandibulei in
limite fiziologice.

CAPSULA ARTICULARA - CAPSULA ARTICULARIS

Este un manson tronconic fibros, dispus relativ lax in jurul capetelor osoase.
¨ Constitutie: Capsula articulara este formata din fibre conjunctive
verticale, cu o usoara convergenta inferior si posterior. Fibrele sunt
grupate in:
 Fibre lungi sau superficiale, intinse intre baza craniului si mandibula
(fibre bazicraniomandibulare).
 Fibre scurte sau profunde, dispuse intre baza craniului si
circumferinta discului articular (fibre temporomeniscale).

 Insertia temporala se face pe formatiunile osoase care delimiteaza

suprafetele articulare ale cavitatii glenoide si ale eminentei
articulare:
- Anterior pe marginea tberculului articular.
- Posterior pe marginea anterioara a fisurii petrotimpanice, asfel
incat fisura ramane extracapsulara.
- Lateral pe muchia osoasa de la radacina arcului zigomatic si
versantul anterior al procesului postglenoidal.
- Medial la baza spinei sfenoidale.

 Insertia mandibulara:
- Pe laturi, este atasat ferm de polii capului mandibulei, separat de

81
 insertia discului articular.
- Anterior pe marginea suprafetei articulare a capului mandibulei.
- Posterior, inferior de suprafata articulara, pe aria triangulara a
capului mandibulei.

 Insertia meniscala:
- Pe laturi adera de marginile discului articular.
- Anterior lamele discului articular fuzioneaza cu capsula
articulara.
- Posterior pe capsula articulara, impreuna cu lamele meniscale si
tesutul conjunctiv vascular interlaminar rezulta un fascicul
fibroelastic, denumit fraul discal posterior sau fraul meniscal
posterior (Sappey) cu rol in facilitarea deplasarii discului
articular in directie anterioara.

LIGAMENTELE ARTICULARE
Se grupeaza in:
¨ Ligamente capsulare, sunt condensari fibroase ale capsulei articulare,
pe laturi:
 Ligamentum laterale – ligamentul lateral sau temporomandibular,
este format din doua straturi, unul superficial in evantai, altul
profund avand forma unei benzi. Are originea pe radacina anterioara
a procesului zigomatic (tuberculul zigomatic anterior), fibrele
converg inferior si posterior si se insera pe suprafata laterala si
posterioara a colului mandibulei.
 Ligamentum mediale - ligamentul medial, sau ligamentul lateral
intern, fortifica partea interna a capsulei, intre baza spinei
sfenoidului si suprafata mediala a colului condilului. Este format din
fibre mai subtiri decat precedentul.
¨ Ligamentele accesorii, formate din bandelete fibroase distantate de
capsula articulara.
 Ligamentum sphenomandibulare – ligamentul sfenomandibular se
extinde de la spina sfenoidala la lingula mandibulei si marginea
inferioara a gaurii mandibulei.
 Ligamentum stylomandibulare – ligamentul stilomandibular pleaca
de pe varful procesului stiloidian al osului temporal si se insera pe
marginea posterioara a unghiului mandibulei

82
Fig.47 Articulatia temporomandibulara, Fig.48 Articulatia temporomandibulara
aspect lateral, aspect medial

CAVITATEA ARTICULARA
Cavitatea articulara este divizata de discul articular in doua compartimente
distincte atat anatomic cat si functional. Capsula articulara este tapetata
corespunzator celor doua compartimente de membrane sinoviale.

 Compartimentul (etajul) menisco-temporal

Are o pozitie antero-superioara, este mai larg si se situeaza intre fata
superioara a discului articular si fetele articulare temporale.
 Membrana synovialis superior - membrana sinoviala superioara,
suprameniscala este laxa, se ataseaza impreuna cu capsula pe
circumferinta fetei articulare temporale si a meniscului.

 Compartimentul (etajul) menisco-mandibular sau meniscocondilian

Este mai ingust, orientat postero-inferior, intre fata inferioara a discului
articular si capul mandibulei.
 Membrana synovialis inferior - membrana sinoviala inferioara,
submeniscala se insera pe periferia discului articular si pe capul
mandibulei, corespunzator insertiei capsulei articulare. Deoarece
posterior insertia are loc pe aria triangulara, o parte a colului capului
mandibulei are o situatie intracapsulara.

83
 Fig. 49 Articulatia temporomandibulara, sectiune sagitala

2. MISCARILE ARTICULATIEI
TEMPOROMANDIBULARE
PRINCIPII BIOMECANICE
¨ Functional, cele doua articulatii temporomandibulare, etajate in patru
compartimente prin discurile articulare (meniscurile articulare), desi au
capacitati biomecanice distincte, actioneaza sincron si coordonat,
realizand un complex functional unitar, care conlucreaza in cursul
tuturor miscarilor mandibulare.
¨ Dinamic, combinarea miscarilor in cele patru compartimente articulare
(meniscotemporal si meniscomandibular), confera mandibulei un grad
de libertate apreciabil in toate planurile spatiului, cele doua articulatii
temporomandibulare actionand ca o articulatie pluriaxiala, ghidata de
mijloacele de unire capsuloligamentare.
¨ Mecanic, articulatia nu face parte din sistemul de transmitere a fortelor
masticatorii, din acest punct de vedere, ea poate fi considerata un
teritoriu ”neutru”.

Miscarile fundamentale sau tipice, sunt miscarile de translatie cu sediul in

compartimentul meniscotemporal si miscarile de rotatie, desfasurate in
compartimentul meniscomandibular (meniscocondilian).
¨ Translatia, sau miscarea de alunecare, consta in deplasarea
concomitenta a condilului si a discului articular (meniscului) de-a lungul

84
 pantei posterioare a tuberculului articular, inferior si anterior, si
revenirea lor, in sens invers.
 Miscarea se desfasoara in compartimentul menisco-temporal,
deplasarea condilului ti a discului articular (meniscului) are loc
simultan, devansarea unuia dintre aceste doua elemente nu are
importanta practica.
 Axul translatiei este un ax transversal sau „bicondilian”, care trece
prin centrul celor doi condili. Acest ax nu are o pozitie fixa, deoarece
se deplaseaza impreuna cu condilii, care descriu un drum, numit
„traiectoria condiliana”.
 Deplasarea bilaterala a condililor determina o miscare simetrica a
mandibulei. Acestia descriu o traiectorie sagitala, dinspre posterior
spre anterior, dinspre superior spre inferior, respectiv o traiectorie
inversa. Traiectoria corespunde cu lungimea pantei tuberculului
articular (9 mm) si inclinatia acestuia (5°- 55°).
 Deplasarea unilaterala a condilului, determina o miscare asimetrica
amandibulei (miscare de lateralitate). Prin drumul parcurs de condil
rezulta o traiectorie curba dinspre posterior spre anterior, dinspre
superior spre inferior si dinsprelateral spre medial (respectiv invers).

¨ Rotatia in jurul axului bicondilian sau miscarea de „balama” a

condililor se face „pe loc” in fosa mandibulara.
 Miscarea se desfasoara in compartimentul menisco-mandibular
(menisco-condilian), condilul rotindu-se contra discului articular
(meniscului).
 Prin miscarea de „balama” se obtine o usoara coborare a mandibulei.
¨ Rotatia in jurul axului vertical este o miscare unilaterala a condililor
legata de miscarile de lateralitate a mandibulei.
 Miscarea are loc in compartimentul menisco-mandibular (menisco-
condilian).
 Axul miscarii este un ax vertical, care trece fie prin centrul
condilului, fie medial sau lateral de acesta.
 Rotatia se efectueaza practic”pe loc” in fosa mandibulara. Datorita
insa tensiunii capsulei articulatiei temporomandibulare asupra
polului lateral al condilului, acesta efectueaza o mica deplasare (sub
15° fata de planul sagital) laterala si anterioara, numita „miscarea
Bennett”.

3. MISCARILE MANDIBULEI
PRINCIPII BIOMECANICE.
 Miscarile tridimensionale si pozitiile mandibulei sunt determinate de
muschii mobilizatori ai acesteia, care actioneaza in grupuri
functionale ca elevatori, depresori si propulsori ai mandibulei.

85
  Orice miscare mandibulara este rezultatul actiunii tuturor grupurilor
mobilizatoare, care funtioneaza in cupluri ca protagonisti si
antagonisti.
 Actiunea musculaturii mobilizatoare a mandibulei este adaptata
functiilor aparatului dentomaxilar. Aceasta poate fi realizata prin
gradarea fortei de contractie, prin posibilitatea alternarii contractiilor
simetrice bilaterale cu cele asimetrice unilaterale si prin faptul ca
aceasi muschi pot actiona in mai multe planuri.
 Tonusul de repaus echilibrat al tuturor muschilor mobilizatori ai
mandibulei o mentin pe aceasta in „pozitie de repaus fiziologic”.

Deplasarile mandibulei, din punct de vedere anatomo-functional pot fi

simplificate la trei tipuri de miscari bidirectionale si anume:
 Coborare si ridicare
 Propulsie si retropulsie
 lateropulsie (la dreapta si la stanga)

¨ Coborarea si ridicarea mandibulei sunt miscarile prin care se deschide

si se inchide cavitatea bucala. Aceste miscari se desfasoara simultan si
simetric in ambele articulatii temporomandibulare (ATM) sub actiunea
muschilor coboratori (depresori) si ridicatori (elevatori) ai mandibulei,
care actioneaza simetric.
 Coborarea mandibulei:
ATM:
- miscarea de „balama” pana la coborarea mandibulei cu 2 cm
(distanta interdentara)
- translatia. mareste coborarea la 4-6 cm
Depresorii mandibulei:
- muschiul geniohioidian (M. geniohyoideus)
- pantecul anterior al muschiului digastric (M. digasticus – venter
anterior)
- muschiul milohioidian (M. mylohioideus) (actiune slaba)
 Ridicarea mandibulei:
ATM:
- miscarea inversa de balama si translatie
Elevatorii mandibulei:
- muschiul maseter (M. masseter)
- muschiul pterigoidian medial (M. pterygoideus medialis)
- muschiul temporal (M. temporalis)
Elevatia este „verticala”, deoarece tractiunea anterioara a muschilor maseter
si pterigoidian medial este anihilata prin tractiunea posterioara a muschiului
temporal.

¨ Propulsia si retropulsia mandibulei realizeaza proiectia anaterioara si

posterioara a mentonului. Propulsia maxima a mandibulei este de 2-2,5

86
 cm. Miscarea este simetrica si se desfasoara simultan in ambele
articulatii temporomandibulare sub actiunea cuplului muscular
propulsor-retractor. Propulsia este o miscare complexa, precedata
obligator de o utoara coborare a mandibulei (prin „miscare in balama”,
necesara desfintarii supraocluziei frontalilor).
 Propulsia mandibulei:
ATM:
- miscare de translatie
Propulsorii mandibulei:
- muschiul pterigoidian medial (M. pterygoideus lateralis)
- fasciculul superior: propulsor
- fasciculul inferior: propulsor si depresor
 Retropulsia mandibulei:
ATM:
- miscare de translatie inversa
Retractorii mandibulei:
- muschiul temporal (M. temporalis) (Fasciculul posterior)
- muschiul geniohioidian (M. geniohyoideus)
- pantecul posterior al muschiului digastric
Prin suprafunctie, retropulsia (retrusia), depaseste limita capsulei articularesi
comprima tesuturile moi retrocondiliene.

¨ Lateropulsia este deplasarea mandibulei alternativ la dreapta si la

stanga in vederea efectuarii miscarilor de masticatie. In aceste miscari
actiunea articulara si musculara este asimetrica unilaterala si alternativa.
Miscarea se desfaoara sub actiunea unilaterala a propulsorilor, revenirea
mandibulei in pozitie de repaus fiind asistata de fasciculul posterior al
muschiului temporal.
Este o miscare complexa, precedata de coborarea mandibulei in miscarea de
lateralitate si ridicarea ei in miscarea de revenire.
 Lateropulsia mandibulei:
ATM:
- condilul de „pivot” (sau activ) de partea caruia se face
lateropulsia, executa o miscare de rotatie laterala, in jurul unui
ax vertical si neinsemnatele miscari Bennett
- condilul de „balans” opus directiei miscarii, efectueaza o
miscare de translatie, pe o traiectorie curba orientata inferior,
anterior si medial
Lateropulsorul mandibulei:
- muschiul pterigoidian lateral (M. pterygoideus lateralis), prin
contractie unilaterala; deplaseaza condilul de „balans”
- privind actiunea musculara, contractia are loc de partea opusa
directiei lateropulsiei.

87
 VII. ARTERELE CAPULUI SI GATULUI

Vascularizatia arteriala a extremitatii cefalice este data de ramurile

principale ale sistemului aortic superior, prezentarea lor sistematica facandu-
se in urmatoarea ordine:

Artera carotida comuna – arteria carotis communis

Aretera carotida externa – arteria carotis externa
Artera carotida interna – arteria carotis interna
Artera subclavie – arteria subclavia
Anastomozele arteriale craniofaciale.

1. ARTERA CAROTIDA COMUNA - ARTERIA CAROTIS

COMMUNIS
Are emergenta sa in partea dreapta din trunchiul brahiocefalic, iar in partea
stanga din arcul aortic.
Traiect: Plasata intre articulatia sternoclaviculara si marginea superioara a
cartilajului tiroid, artera carotida comuna are un traiect ascendent, situandu-
se in teaca carotica (vagina carotica) impreuna cu vena jugulara interna, fata
de care este situata medial, si nervul vag.
Terminatie:
 Sinus caroticus – sinusul carotic reprezinta dilatarea portiunii terminale
a arterei carotide comune, ce precede bifurcatia carotidei.
 Bifurcatio carotidis – bifurcatia carotidei, situata la nivelul marginii
superioare a cartilajului tiroid, da nastere celor doua ramuri terminale ale
arterei carotide comune: o ramura postero-laterala (artera carotida
interna) si o ramura antero-mediala (artera carotida externa).
 Glomus caroticum – glomusul carotic este o mica glanda situata in
vecinatatea bifurcatiei carotidei, avand un diametru mediu de 2 mm.
Contine celule glandulare precum si fibre nervoase mielinice si
amieliniceprovenite din nervul glosofaringian, ganglionul cervical
superior si uneori din nervul vag. Constituie un chemoreceptor sensibil
la modificarile fizico-chimice ale sangelui circulant.

2. ARTERA CAROTIDA EXTERNA - ARTERIA CAROTIS

EXTERNA
Traiect: artera carotida externa se intinde de la bifurcatia carotidei pana in
apropierea colului mandibulei, unde se imparte in ramurile sale terminale.
Are un traiect vertical care strabate triunghiul carotic si patrunde in loja
parotidiana.
Emite sase ramuri colaterale si doua ramuri terminale:

88
¨ Ramurile colaterale:
 Artera tiroidiana superioara – a. thyroidea superior.
 Artera linguala – a. lingualis.
 Artera faciala – a. facialis.
 Artera faringiana ascendenta – a. pharyngea ascendens.
 Artera occipitala – a. occipitalis.
 Artera auriculara posterioara – a. auricularis posterior.

 Ramurile terminale:
 Artera temporala superficiala – a. temporalis superficialis.
 Artera maxilara – a. maxillaris.
In functie de directia pe care o au ramurile colaterale, acestea se impart in
ramuri colaterale anterioare, mediale si posterioare.

Ramurile colaterale anterioare ale arterei carotide externe:

ARTERA TIROIDIANA SUPERIOARA – A. THYROIDEA

SUPERIOR
Are originea imediat deasupra bifurcatiei carotidei, inferior de cornul mare al
osului hioid. Dupa un scurt traiect ascendent arcuieste inferior spre polul
superior al lobului tiroidian corespunzator si se distribuie glandei la
suprafata anterioara, laterala si posterioara a acesteia prin:
 R. glandularis anterior – ramura glandulara anterioara.
 R. glandularis posterior – ramura glandulara posterioara.
 R. glandularis lateralis – ramura glandulara laterala.
Emite urmatoarele ramuri colaterale:
 R. infrahyoideus - ramura infrahioidiana destinata muschilor
infrahioidieni.
 R. sternocleidomastoideus – ramura sternocleidomastoidiana pentru
muschiul omonim.
 A. laryngea superior – artera laringiana superioara, care perforeaza
membrana tirohioidiana si se distribuie muschilor si mucoasei
laringelui.
 R. cricothyroideus – ramura cricotiroidiana, de dimensiuni reduse,
descinde pe marginea inferioara a cartilajului tiroid si de obicei se
anastomozeaza cu cea de partea opusa.

ARTERA LINGUALA - ARTERIA LINGUALIS

Are originea in dreptul cornului mare al osului hioid, (in 25% din cazuri are
origine comuna cu artera faciala sub forma trunchiului linguofacial –
Truncus linguofacialis). Descrie un traiect flexuos, indrepandu-se anterior
si superior, posterior de muschiul hioglos spre limba. Patrunde in aceasta
intre muschiul genioglos si muschiul longitudinal inferior al limbii.

89
Parti:
 portiunea hiocarotidiana, intre locul de origine si osul hioid.
 portiunea retrohioglosiana, posterior de muschiul hioglos.
 portiunea linguala, in profunzimea limbii.

Ramuri:
 Ramus suprahyoideus - ramura suprahioidiana, la muschii
suprahioidieni.
 Rr. dorsales linguae – ramurile dorsale ale limbii, pentru partea
posterioara a suprafetei dorsale a limbii si faringe.
 Arteria sublingualis – indreaptata intre muschiul genioglos si
milohioidian la planseul cavitatii bucale.
 Arteria profunda linguae – artera profunda a limbii sau „artera
ranina”, reprezinta portiunea terminala a arterei linguale, dupa
detasarea arterei sublinguale. Are un triect sinuos, se indreapta spre
varful limbii, in apropierea fetei inferioare a acesteia, intre muschiul
longitudinal inferior si mucoasa. Curburile arterei linguale reflecta
adaptarea acesteia la miscarile de mare amplitudine ale limbii, si in
special la alungirea limbii. Se anastomozeaza cu artera de partea
opusa, formand arcul ranin (Arcus raninus).

ARTERA FACIALA - ARTERIA FACIALIS

Ia nastere din artera carotida externa superior de originea arterei linguale,
sau prin trunchiul linguofacial. Se indreapta oblic superior si anterior, sub
pantecul posterior al muschiului digastric si de muschiul stilohioidian.
Strabate loja submandibulara, posterior de glanda, apoi se orienteaza lateral,
devine superficiala si ocoleste marginea inferioara a corpului mandibulei
anterior de muschiul maseter. La nivelul fetei are un traiect flexuos ce
reflecta adaptarea vasului la expansiunea partilor moi de la acest nivel. Trece
lateral de unghiul gurii indeaptandu-se spre unghiul medial al ochiului.
Traiectul sau prezinta doua portiuni: o portiune cervicala si o portiune
faciala.
Ramuri:
 Ramuri cervicale:
 A. palatina ascendens – urca pe suprafata externa a faringelui,
vascularizand faringele, valul palatin si tonsila palatina prin ramura
tonsilara (R. tonsillaris).
 A. submentalis – se indreapta anterior pe fata externa a muschiului
milohioidian, inferior de baza mandibulei la menton.
 Rr. glandulares – ramurile glandulare, destinate glandei
submandibulare.
 Ramuri faciale:

90
 Arteria labialis inferior – artera labiala inferioara, de la unghiul
gurii in profunzimea buzei inferioare se anastomozeaza cu artera de
partea opusa formand arcul arterial labial inferior.
 Arteria labialis superior – artera labiala superioara destinata buzei
superioare se anastomozeaza cu cea de pe partea opusa, formand
arcul arterial labial superior. Din acesta ia nastere ramura septului
nazal (R. septi nasi), care se orienteaza superior participand la
vascularizatia septului nazal.
 R. lateralis nasi – ramura laterala a nasului de dimensiuni reduse
participa la vascularizatia nasului extern.
 Arteria angularis – artera unghiulara, portiunea terminala a arterei
faciale, aflata in santul nazogenian urca la unghiul medial al
ochiului. Se anastomozeaza cu ramura terminala a arterei oftalmice,
artera dorsala a nasului (A. dorsalis nasi – a. nasalis externa).

91
 Fig.50 Artera faciala, artera tiroidiana superioara

Ramurile colaterale mediale ale arterei carotide externe:

ARTERA FARINGIANA ASCENDENTA - ARTERIA

PHARYNGEA ASCENDENS
Ia nastere superior de bifurcatia carotidei. Urca pe peretele lateral al
faringelui la baza craniului.
Ramuri:
 Arteria meningea posterior – artera meningiana posterioara trece
prin gaura jugulara la dura mater.
 Rr. pharyngeales – ramuri faringiene, in numar de 3-4 se distribuie
la musculatura si mucoasa faringelui. Deseori vascularizeaza si valul
palatin (ramuri palatine).
 Arteria tympanica inferior – artera timpanica inferioara, patrunde in
cavitatea timpanica prin canalul timpanic al portiunii pietroase a
osului temporal.

Ramurile colaterale posterioare ale arterei carotide externe:

ARTERA OCCIPITALA - ARTERIA OCCIPITALIS

Are originea la acelasi nivel cu artera faciala. Urmeaza un traiect oblic
superior si posterior, paralel cu marginea inferioara a pantecului posterior al
muschiului digastric, in santul osos de pe osul temporal. La acest nivel este
acoperita de muschii cefei, pe care ii strabate, devenind superficiala in
apropierea protuberantei occipitale externe.
Ramuri:
 R. mastoideus – ramura mastoidiana este destinata diploei, durei
mater si celulelor mastoidiene.
 R. auricularis – ramura auriculara, pentru pavilionul auricular.
 Rr. sternocleidomastoidei – ramurile sternocleidomastoidiene sunt
destinate corpului muschiului omonim.
 R. meningeus – ramura meningee, trece prin gaura jugulara spre
dura mater. Are prezenta inconstanta.
 R. descendens – ramura descendenta pentru muschii cefei.
 Rr. occipitales – ramurile occipitale reprezinta ramificatiile portiunii
terminale a arterei occipitale.

ARTERA AURICULARA POSTERIOARA - ARTERIA

AURICULARIS POSTERIOR
Se detaseaza din artera carotida externa superior de originea arterei

92
occipitale. Urca la marginea anterioara a procesului mastoidian al osului
temporal.
Ramuri:
 A.stylomastoidea – artera stilomastoidiana, intra prin orificiul
stilomastoidian la cavitatea timpanica si celulele mastoidiene.
 A.tympanica posterior – artera timpanica posterioara vascularizeaza
cavitatea timpanica, muschiul scaritei prin ramura stapediana (r.
stapedius) si celulele mastoidiene prin ramuri mastoidiene (rr.
mastoidei).
 R. auricularis – ramura auriculara, destinata pavilionului auricular.
 R. occipitalis – ramura occipitala care se orienteaza posterior pentru
a participa la vascularizatia regiunii occipitale.
 R. parotideus – ramura parotidiana, se orientaza anterior si participa
la vascularizatia portiunii posterioare a glandei parotide.

Fig.51 Ramuri colaterale posterioare

Ramurile terminale ale arterei carotide externe:

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA - A. TEMPORALIS

SUPERFICIALIS
Este ramura mai subtire, ce se desprinde din artera carotida externa in

93
parenchimul glandei parotide, posterior de colul mandibulei. Urca anterior
de pavilionul auricular in regiunea temporala, unde are un traiect superficial
si flexuos.

Ramuri:
 R. parotideus – ramura parotidiana, destinata parenchimului glandei
parotide.
 A. transversa faciei – artera transversa a fetei, strabate parenchimul
glandei parotide spre anterior. Pe fata are un traiect orizontal,
inferior si paralel de arcul zigomatic. Vascularizeaza obrazul.
 Rr. auriculares anteriores – ramuri auriculare anterioare, pentru
pavilionul auricular.
 A. zygomaticoorbitalis – artera zigomatico-orbitala, care are un
traiect de-a lungul marginii superioare a arcului zigomatic, pana la
unghiul lateral al ochiului.
 A. temporalis media – artera temporala mijlocie are un traiect oblic
spre anterior si superior. Patrunde in profunzime la santul arterial de
pe scuama osului temporal, acoperita de muschiul temporal.
 R. frontalis et r. parietalis – ramura frontala si ramura parietala urca
serpinginos in regiunile corespunzatoare ale boltii craniene si
realizeaza multiple anastomoze intre ele.

Fig.52 Artera temporala superficiala

94
 ARTERA MAXILARA - A. MAXILLARIS
Este cea de a doua ramura terminala, mai groasa, destinata regiunilor
profunde ale fetei. Se desprinde in loja parotidiana, are un traiect sinuos,
orientat anterior, superior si medial. Trece medial de colul mandibulei, intre
acesta si ligamentul sfenomandibular. Se ataseaza muschiului pterigoidian
lateral, se plaseaza pe tuberozitatea maxilei si intra in fosa pterigopalatina.
Parti:
 Pars mandibularis – portiunea mandibulara, corespunde segmentului
aflat in raport cu colul mandibulei.
 Pars pterygoidea – portiunea pterigoidiana, este segmentul asociat
muschiului pterigoidian lateral. Poate prezenta doua variante:
 Varianta sau pozitia superficiala (65%), artera se afla pe suprafata
externa a muschiului.
 Varianta sau pozitia profunda (35%), vasul are traiect pe suprafata
interna a muschiului, revine pe seuprafata externa si se continua spre
fosa pterigopalatina.
 Pars pterygopalatina – portiunea pterigopalatina, este segmentul aflat in
fosa cu acelasi nume.
Ramuri: poate prezenta un numar mare de variante ca origine, traiect si
numar, mai ales in portiunea pterigoidiana a arterei unde se formeaza
frecvent trunchiuri comune.

 Ramurile portiunii mandibulare:

 A. auricularis profunda – artera auriculara profunda, pentru
articulatia temporomandibulara si meatul acustic extern.
 A. tympanica anterior – artera timpanica anterioara, trece prin fisura
petrotimpanica spre cavitatea timpanica.
 A. alveolaris inferior – artera alveolara inferioara, are originea la
marginea inferioara a muschiului pterigoidian lateral, fie ca ramura
directa a arterei maxilare, fie ca ramura indirecta, prin intermediul
trunchiului comun temporo-alveolar (impreuna cu artera temporala
profunda posterioara). Coboara oblic anterior la gaura mandibulei,
prin care patrunde in canalul mandibulei si se termina la nivelul
gaurii mentale. Emite:
- R. mylohyoideus – ramura milohioidiana, in portiunea initiala a
arterei, inainte ca aceasta sa patrunda in canalul mandibulei.
Plasata in santul omonim, este destinata muschiului
milohioidian.
- Rr. dentales – ramuri dentale, patrund in canalele radiculare la
pulpa dentara.
- Rr. peridentales – ramuri peridentale sau alveolare,
vascularizeaza parodontiul.
- R. mentalis – ramura mentala, reprezinta segmentul terminal
arterei care vascularizeaza barbia.
 A. meningea media – artera meningee mijlocie urca printre cele

95
 doua radacini ale nervului auriculotemporal, patrunde in cavitatea
craniana prin orificiul spinos si se plaseaza in santul sau de pe fata
endocraniana a temporalului unde emite:
- R. accessorius – ramura accesorie.
- R. frontalis – ramura frontala.
- R. orbitalis – ramura orbitala.
- R. parietalis – ramura parietala.
- R. petrosus – ramura pietroasa.
 A. tympanica superior – artera timpanica superioara, trece prin canalul
nervului pietros mic si vascularizeaza cavitatea timpanica. Se
anastomozeaza cu celelalte artere timpanice.
- R. anastomoticus cum a. lacrimalis – ramura anastomotica cu
artera lacrimala.

 Ramurile portiunii pterigoidiene:

 A. pterygomeningea – artera pterigomeningee destinata durei mater
craniene.
 A. masseterica – artera maseterina trece prin incizura mandibulara la
muschiul omonim.
 A. temporalis profunda anterior et a. temporalis profunda
posterior – artera temporala profunda anterioara si posterioara urca
in contact cu fata profunda a muschiului temporal, vascularizandu-l.
Din artera temporala profunda posterioara iau nastere ramuri
pterigoidiene (Rr. pterygoidei)
 A. buccalis – artera bucala, dirijata spre anterior pe fata laterala a
muschiului buccinator.

96
 Fig.53 Artera maxilara

 Ramurile portiunii pterigopalatine

 A. alveolaris superior posterior – artera alveolara superioara
posterioara, coboara pe tuberozitatera maxilei, patrunde prin gaurile
alveolare si da nastere la:
- Rr. dentales – ramuri dentale destinate molarilor, premolarilor si
sinusului maxilar.
- Rr. peridentales – ramuri peridentale sau alveolare pentru
alveole si parodontiu.
 A. infraorbitalis – artera infraorbitala, trece prin fisura orbitala
inferioara in cavitatea orbitala, se plaseaza in santul si canalul
infraorbital si ajunge la nivelul fetei prin orificiul infraorbital. Da
nastere la:
- Aa. alveolares superiores anteriores – arterele alveolare
superioare anterioare descind din canalul infraorbital prin:
- Rr. dentales - ramuri dentale la incisivi si canin.
- Rr. peridentale - ramuri peridentale la parodontiu.
- Din portiunea terminala a a arterelor alveolare superioare
anterioare iau nastere ramuri faciale, care parasesc orificiul

97
 infraorbital, si sunt destinate regiunii geniene.
 A. canalis pterygoidei – artera canalului pterigoidian paraseste fosa
pterigopalatina prin canalul pterigoidian si vascularizeaza tuba
auditiva si faringele prin ramura faringiana (R. pharyngeus).
 A. palatina descendens – artera palatina descendenta coboara prin
fosa pterigopalatina la canalul pterigopalatin unde da nastere la:
- A. palatina major – artera palatina mare, care trece prin gaura
palatina mare si se distribuie zonei posterioare a palatului dur si
valului palatin.
- Aa. palatinae minores – arterele palatine mici, care strabat
canalele palatine mici si orificiile acestora si sunt destinate
valului palatin si tonsilei palatine.
 A. sphenopalatina – artera sfenopalatina, este ramura terminala a
arterei maxilare, destinata cavitatii nazale. Patrunde din fosa
sfenopalatina in cavitatea nazala prin orificiul sfenopalatin si se
imparte in:
- Aa. nasales posteriores laterales – arterele nazale posterioare
laterale, pentru peretele lateral al cavitatii nazale si sinusurile
paranazale.
- Rr. septales posteriores – coboara la baza septului nazal si se
indreapta anterior la canalul incisiv. Ramura care trece prin
acesta vascularizeaza partea anterioara a palatului dur.

98
3. ARTERA CAROTIDA INTERNA - ARTERIA CAROTIS
INTERNA
Traiect: Este indreptata oblic superior si medial spre baza craniului.
Patrunde prin canalul carotic al portiunii pietroase a osului temporal in fosa
craniana mijlocie, formand o dubla curbura (sifonul carotic). Se ramifica in
apropierea substantei perforate anterioare a creierului.
Parti:
 Pars cervicalis – portiunea cervicala, asezata postero-lateral de artera
carotida externa in vagina carotica, impreuna cu vena jugulara interna si
nervul vag (X). Nu emite ramuri.
 Pars petrosa – portiunea pietroasa, aflata in canalul carotic este
incurbata anterior si medial.
 Pars cavernosa – portiunea cavernoasa, situata in sinusul cavernos,
corespunzator santului carotic de pe fata laterala a corpului osului
sfenoidal, este incurbata anterior si superior.
 Pars cerebralis – portiunea cerebrala, perforeaza dura mater in dreptul
procesului clinoidian anterior si se divide in ramurile sale terminale
cerebrale.

Ramuri colaterale:
Din portiunea cervicala a arterei carotide interne nu iau nastere ramuri
colaterale. Uneori la nivelul sau se prelungeste sinusul carotic de la nivelul
bifurcatiei carotidei comune. Ramurile sale cu exceptia arterei oftalmice sunt
descrise la encefal (volumul neuroanatomie)

ARTERA OFTALMICA - A. OPHTALMICA

Este cea mai importanta ramura colaterala a arterei carotide interne. Ia
nastere medial de procesele clinoidiene anterioare. De la origine se
orienteaza anterior, traverseaza canalul optic inferior de nervul optic si
patrunde in cavitatea orbitala. Initial inconjoara fata laterala a nervului optic,
posterior de ganglionul ciliar, apoi fata superioara, pentru a se dirija anterior,
de-a lungul marginii inferioare a muschiului oblic superior al ochiului. Pe
parcurs da nastere urmatoarelor ramuri:
 A centralis retinae – artera centrala a retinei, este o ramura colaterala
destinata partii optice a retinei. Este subtire, are originea in portiunea
posterioara a cavitatii orbitale. De la origine (Pars extraocularis) se
orienteaza anterior in contact cu nervul optic, la aproximativ 1 cm de
globul ocular patrunde in nerv si trece in axul sau. In globul ocular (Pars
intraocularis) la nivelul fosetei centrale a maculei retiniene se imparte in
4 ramuri vizibile la examenul de fund de ochi.
 A. temporalis retinae superior – artera temporala retiniana
superioara

99
  A. temporalis retinae inferior – artera temporala retiniana inferioara
 A. nasalis retinae superior – artera nazala retiniana superioara
 A. nasalis retinae inferior – artera nazala retiniana inferioara
 A. macularis superior – arteriola maculara superioara
 A. macularis inferior – arteriola maculara inferioara
 A. medialis retinae – arteriola mediala a retinei.
 A. lacrimalis – artera lacrimala, de la origine se orienteaza anterior si
lateral, de-a lungul marginii superioare a muschiului drept lateral al
ochiului. Ajunge in contact cu fata laterala a glandei lacrimale pe care o
vascularizeaza pentru a se termina in final la nivelul unghiului lateral al
ochiului, unde da nastere la:
 R. anastomoticus cum a. meningea media – ramura anastomotica cu
artera meningee mijlocie ia nastere din portiunea initiala a arterei
lacrimale.
 Aa. palpebrales laterales – arterele palpebrale laterale, care se distribuie
atat pleoapei superioare cat si celei inferioae si participa la realizarea:
 Arcus palpebralis superior – arcului palpebral superior
 Arcus palpebralis inferior – arcului palpebral inferior, impreuna cu
arterele palpebrale mediale
 Aa. ciliare posteriores longae – arterele ciliare posterioare lungi, in
general doua penetreaza sclera langa nervul optic
 Aa. ciliares posteriores breves – arterele ciliare posterioare scurte,
aproximativ sapte la numar, intra in globul ocular in jurul nervului optic.
Se divid in 15-20 ramuri pentru coroida si procesele ciliare. La nivelul
discului optic anastomozeaza cu ramurile din artera centrala a retinei, iar
la nivelul orei serata cu arterele ciliare posterioare lungi si arterele ciliare
anterioare.
 A. supraorbitalis – artera supraorbitala, se orienteaza anterior intre
peretele superior al acavitatii orbitale si muschiul ridicator al pleoapei
superioare. Paraseste orbita prin incizura/gaura supraorbitala si se
termina impartindu-se in mai multe ramuri, destinate pleoapei superioare
si pantecului frontal al muschiului occipitofrontal. In traiectul sau prin
cavitatea orbitala da nastere unei ramuri diploice (R. diploicus).
 A. ethmoidalis posterior – artera etmoidala posterioara se desprinde in
dreptul gaurii etmoidale posterioare prin care se angajeaza. Participa la
vascularizarea celulelor etmoidale posterioare si a portiunii posterioare a
peretelui lateral al cavitatii nazale.
 A. ethmoidalis anterior – artera etmoidala anterioara ia nastere din
artera oftalmica in dreptul gaurii etmoidale anterioare in care se
angajeaza in traiectul sau spre fosa craniana anterioara. Vascularizeaza
sinusurile etmoidale anterioare, mijlocii si sinusul frontal. Ramuri:
 R. meningeus anterior – ramura meningee anterioara, destinata
durei mater din partea mijlocie a fosei craniene anterioare, din
vecinatatea lamei cribroase a osului etmoidal.

100
  Rr. septales anteriores – ramuri septale anterioare destinate portiunii
antero-superioare a septului nazal
 Rr. nasales anteriores laterales – ramuri nazale anterioare laterale,
destinate mucoasei nazale, si pielii dosului nasului.
 Aa. palpebrales mediales – arterele palpebrale mediale participa la
vascularizatia portiunii mediale a pleoapei superioare si inferioare si se
anastomozeaza cu arterele palpebrale laterale, formand arcul palpebral
inferior si superior. In traiectul sau da nastere la:
 Aa. conjunctivales posteriores – arterele conjunctivale posterioare,
care participa la vascularizarea conjunctivelor.
 Aa. musculares – arterele musculare de dimensiuni reduse, sunt
destinate musculaturii intrinseci a globului ocular.
 Aa. ciliares anteriores – arterele ciliare anterioare traverseaza partea
anterioara a sclerei si se anastomozeaza cu arterele ciliare
posterioare. Dau nastere la colateralele reprezentate de:
- Aa. conjunctivales anteriores – arterele conjunctivale
anterioare, destinate conjunctivei
- Aa. episclerales – arterele episclerale destinate vascularizarii
irisului si corpului ciliar.
 A. supratrochlearis – artera supratrochleara paraseste cavitatea
orbitala prin incizura/gaura supratrochleara si participa la
vascularizatia partilor moi ale regiunii frontale. Se anastomozeaza cu
ramuri din artera supraorbitala.
 A. dorsalis nasi – artera dorsala a nasului, ramura terminala care
paraseste orbita intre trochlee si ligamentul palpebral medial. Da
ramuri pentru :
- sacul lacrimal,
- anastomozeaza cu ramura terminala a arterei faciale
- vascularizeaza dosul nasului

101
 Fig.54 Artera oftalmica

Ramurile terminale ale arterei carotide interne sunt ramurile sale cerebrale.
Ele sunt in numar de patru:
 artera cerebrala anterioara
 artera cerebrala mijlocie
 artera coroidiana anterioara
 artera comunicanta posterioara
.

4. ARTERA SUBCLAVIE - ARTERIA SUBCLAVIA

Traiect: In partea dreapta este ramura tunchiului brachiocefalic (Truncus
brachiocephalicus), iar in partea stanga este ramura arcului aortic (Arcus
aortae). Se arcuieste lateral din mediastinul superior, deasupra cupolei
(domului) pleural spre regiunea laterala a gatului, pana la marginea laterala a
primei coaste, unde isi schimba denumirea si se continua ca artera axilara.
Portiuni:
 Portiunea prescalenica intre locul de origine si marginea mediala a
muschiului scalen anterior.
 Portiunea interscalenica, situata in hiatul scalenic, sprijinit pe santul
arterei subclavii a primei coaste.
 Portiunea postscalenica, de la marginea laterala a scalenului anterior, la
marginea laterala a primei coaste.

Ramurile colaterale se desprind fie direct, fie prin intermediul unor

102
trunchiuri comune, majoritatea lor din portiunea prescalenica si
interscalenica.

ARTERA VERTEBRALA - A. VERTEBRALIS

Urca in spatiul dintre muschii prevertebrali si scalenul anterior la orificiul
transvers al vertebrei cervicale a sasea. Traverseaza orificiile proceselor
transverse pana la atlas, unde descrie o curba mediala si se plaseaza in santul
sau de pe arcul posterior al atlasului. Coteste din nou, traverseaza membrana
atlanto-occipitala posterioara si patrunde prin gaura mare a osului occipital
pe fata anterioara a puntii, unde se uneste cu artera vertebrala de pe partea
opusa, si formeaza artera bazilara.
Avand in vedere acest traiect, artera vertebrala poate fi impartita in patru
portiuni, cu urmatoarele ramuri:
 Pars prevertebralis – portiunea prevertebrala: nu emite ramuri
 Pars cervicalis (pars transversaria) – portiunea cervicala:
 Rr. spinales – ramuri spinale.
- Rr. radiculares – ramuri radiculare.
- A. medullaris segmentalis – arterele medulare segmentare.
 Rr. musculares – ramuri musculare.
 Pars atlantica – portiunea tlantica: nu emite ramuri.
 Pars intracranialis – portiunea intracraniana. Ramurile acestei portiuni
vor fi descrise in cadrul capitolelor de neuroanatomie.

ARTERA BAZILARA - A. BASILARIS

Se va descrie la vascularizatia sistemului nervos si a urechii interne.

ARTERA TORACICA INTERNA - A. THORACICA INTERNA

Este ramura descendenta a arterei subclavii, patrunde in cavitatea toracica,
fiind destinata acesteia si peretelui abdominal.

TRUNCHIUL TIREOCERVICAL - TRUNCUS

THYREOCERVICALIS
Este scurt, voluminos, dirijat superior. Se divide in patru ramuri terminale:
artera tiroidiana inferioara, artera cervicala ascendenta, artera suprascapulara
si artera cervicala transversa.
 A. thyroidea inferior – artera tiroidiana inferioara, dupa un scurt
traiect ascendent se orienteaza medial, trece posterior de artera
carotida comuna la polul inferior al lobului inferior al glandei
tiroide, divizandu-se in trei ramuri glandulare. Pe parcurs emite:
- A. laryngea inferior – artera laringiana inferioara pentru
portiunea posterioara a laringelui.
- Rr. pharyngeales - ramuri faringiene.
- Rr. oesophageales – ramuri esofagiene.

103
 - Rr. tracheales - ramuri traheale.
 A. cervicalis ascendens – artera cervicala ascendenta, urca pe
suprafata anterioara a muschiului scalen anterior la muschii
prevertebrali si canalul vertebral. Da nastere la ramuri spinale (Rr.
spinales).
 A. suprascapularis – artera suprascapulara trece anterior de
muschiul scalen anterior si se ataseaza pantecului inferior al
muschiului omohioidian. Ajunge in fosa supraspinoasa deasupra
ligamentului transvers al scapulei si se distribuie in regiunea
scapulara. Da nastere si unei ramuri acromiale (R. acromialis).
 A.transversa cervicis – colli – artera cervicala transversa, ramura cea
mai laterala a arterei subclavii, perforeaza plexul brahial,
indreptandu-se posterior si lateral spre muschiul trapez. Se divide in:
- R. superficialis – ramura superficiala, desemnata uneori si ca
artera cervicala superficiala. Din ramura superficiala iau nastere
ramura ascendenta si descendenta (R. ascendens, r. descendens)
- R. profundus, a. dorsalis scapulae – ramura profunda sau artera
dorsala a scapulei, artera scapulara posterioara, sau artera
scapulara descendenta coboara pe marginea mediala a scapulei.
Uneori artera dorsala a scapulei poate fi individualizata alaturi
de ramura profunda a arterei cervicale transverse.

TRUNCHIUL COSTOCERVICAL - TRUNCUS

COSTOCERVICALIS
Este detasat din partea posterioara a arterei subclavii, se orienteaza posterior
spre colul primei coaste, unde se divide in:
 A. cervicalis profunda – artera cervicala profunda care trece intre
colul primei coaste si procesul transvers al ultimei vertebre cervicale
la muschii cefei.
 A. intercostalis suprema – artera intercostala suprema din care iau
nastere:
- A. intercostalis posterior prima – prima artera intercostala
posterioara.
- A. intercostalis posterior secunda – a doua artera intercostala
posterioara, artere care participa la vascularizatia primelor doua
spatii intercostale. Din acestea iau nastere:
- Rr. dorsales – ramuri dorsale.
- Rr. spinales – ramuri spinale.

5. ANASTOMOZELE ARTERIALE CRANIO-FACIALE

Multiplele ramuri ale arterelor mari ale capului si gatului se anastomozeaza
intre ele, formand sisteme de circulatie colaterala, cu rol in restabilirea
irigatiei arteriale de la acest nivel, dupa ligaturari de vase.

104
Clasificarea anastomozelor:
 Sistemul anastomotic endocranian:
 Cercul arterial cerebral (Willis) - intercomunicatia dintre artera
carotida interna si sistemul vertebro-bazilar (descris la
neuroanatomie).

 Sistemul anastomotic exocranian:

 Cercul arterial periorbital – intercomunicatia dintre artera carotida
interna si artera carotida externa.
 Cercul arterial peribucofaringian – intercomunicatia ramurilor arterei
carotide externe.
 Intercomunicatia dintre artera carotida externa si artera subclavie
(nesemnificativa).

 Modul de anastomozare:
 Anastomoze homolaterale: realizezaa o circulatie colaterala
constanta si eficienta.
 Anastomoze controlaterale: se formeaza intre ramurile arteriale
similare, cu anastomozare precara in linia mediana, rezultand „linia
mediana avasculara (paucivasculara) a capului si gatului”. Are o
eficienta mica.

In continuare se desccriu anastomozele exocraniene cu o reala valoare

practica care iau aspectul configurational de „cerc arterial”. Anastomoza
endocraniana este descrisa la vascularizatia encefalului.

CERCUL ARTERIAL PERIORBITAL

Este situat in jurul aditusului orbital. Realizeaza anastomoze intre ramurile
arterei carotide interne si arterei carotide externe, fiind astfel o punte de
legatura intre sistemul anastomotic endo si exocranian.
Din partea arterei carotide interne participa ca ramuri ale arterei oftalmice:
 Arterele palpebrale laterale din artera lacrimala
 Artera supraorbitala
 Arterele palpebrale mediale
 Artera supratrohleara
 Artera dorsala a nasului

Din partea arterei carotide externe participa

 Artera angulara, ramura terminala a arterei faciale
 Artera transversa a fetei
 Artera zigomaticoorbitala, ambele ramuri ale arterei temporale
superficiale

105
 Artera temporala profunda din artera maxilara.

CERCUL ARTERIAL PERIBUCOFARINGIAN

Este dispus superficial si profund, se formeaza prin anastomozarea
homolaterala a ramurilor arterei carotide externe. Este conectat cu cercul
periorbital. La formarea sa participa:

Ramura Artera de origine

Artera palatina ascendenta Artera faciala
Artera submentala
Artera labiala inferioara
Artera labiala superioara
Ramurile dorsale ale limbii Artera linguala
Ramurile faringiene Artera faringiana ascendenta
Artera transversa a fetei Artera temporala superficiala
Ramura milohioidiana Artera maxilara
Artera alveolara inferioara,
 ramura milohioidiana
 ramura mentala
Artera bucala
Artera infraorbitala
Artera palatina descendenta.

106
 VIII. VENELE CAPULUI SI GATULUI

Venele cavitatii craniene, teritoriilor superficiale si profunde ale capului si

gatului sunt:

Sinusurile durei mater

Vena jugulara externa
Vena jugulara interna
Anastomozele venoase endo-exocraniene

Sinusurile durei mater, care colecteaza venele cerebrale, sunt descrise la

vascularizatia encefalului (volumul neuroanatomie)

1. VENA JUGULARA EXTERNA– VENA JUGULARIS

EXTERNA
Traiect: Cel mai frecvent vena jugulara externa ia nastere posterior de
pavilionul auricular, coboara superficial la ga corespunzator unei linii ce
uneste unghiul mandibulei cu mijlocul claviculei. In fosa supraclaviculara
mare patrunde in profunzime si se varsa fie in portiunea terminala a venei
jugulare interne fie in vena subclavie sau in unghiul de confluenta dintre
acestea.

Modul de formare al venei jugulare externe este supus unui mare grad de
variabilitate morfologica. Cel mai frecvent ea se formeaza in grosimea
parenchimului glandei parotide, la nivelul colului mandibulei, prin
confluenta venei occipitale cu vena auriculara osterioara.

¨ Vena occipitala – V. occipitalis

Satelita arterei occipitale, dreneaza regiunea occipitala. Colecteaza vena
emisara occipitala, ramuri musculare ale muschilor din regiunea nucala si
muschiul sternocleidomastoidian.

¨ Vena auriculara posterioara – V. auricularis posterior

Dreneaza pavilionul auricular si tegumentele adiacente, precum si sangele
drenat de vena stilomastoidiana (V. stylomastoidea). In unele cazuri vena
auriculara posterioara dreneaza in vena retromandibulara. Afluenti:

¨ Vena jugulara anterioara - V. jugularis anterior

Se formeaza la nivelul osului hioid, prin confluenta unor vene superficiale
din regiunea submandibulara. Coboara in plan superficial, anterior de
marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si se varsa in vena
jugulara externa (mai rar in vena subclavie). Superior de manubriul sternal,
cele doua vene jugulare anterioare comunica printr-un arc venos transversal,

107
arcul venos jugular (Arcus venosus jugularis). Poate fi inlocuita de o vena
impara, asezata pe linia mediana a gatului (V. mediana colli).
¨ Vena suprascapulara - V. suprascapularis
Satelita arterei suprascapulare, dreneaza tegumentele si muschii regiunii
scapulare si se varsa in portiunea terminala a venei jugulare externe.
¨ Venele transverse al gatului - Vv. transversae cervicis / colli -
dreneaza structurile superficiale ale regiunii cervicale posterioare
(nucale).

2. VENA JUGULARA INTERNA– VENA JUGULARIS

INTERNA
Traiect: Ia nastere la nivelul gaurii jugulare, ca o continuare a sinusului
sigmoid. In fosa jugulara de la nivelul fetei inferioare a portiunii pietroase a
osului temporal se dilata si formeaza bulbul superior al venei jugulare
(Bulbus superior venae jugularis) situat in fosa jugulara de la nivelul fetei
inferioare a portiunii pietroase a osului temporal. De aici coboara pe gat,
posterior apoi lateral de artera carotida interna respectiv carotida comuna. La
baza gatului se dilata din nou formand bulbul inferior al venei jugulare
(Bulbus inferior venae jugularis). Se uneste cu vena subclavie si impreuna
vor forma vena brachiocefalica.
Afluenti:
 Din cavitatea craniana vena jugulara interna colecteaza sinusurile durei
mater (sinus durae matris).
 La nivelul bulbului superior al venei jugulare colecteaza vena apeductul
cohleei (V. aqueductus cochleae).
 La nivelul gatului colecteaza:
 Venele faringiene - vv. pharyngeales –, care deneaza sangele venos
din peretii faringelui, colectat de plexul faringian (Plexus
pharyngeus) si o parte a sangelui venos al durei mater prin
intermediul venelor meningiene (Vv. meningeae).
 Vena linguala - v. lingualis –, coboara de la limba pe suprafata
externa a muschiului hioglos si se varsa direct sau prin intermediul
trunchiului tiro-linguo-facial in vena jugulara interna. Se formeaza
din confluenta mai multor vene:
- Vv. dorsales linguae – venele dorsale ale limbii.
- V. comitans nervi hipoglossi – vena satelita a nervului hipoglos.
- V. sublingualis – vena sublinguala.
- V. profunda linguae – vena profunda a limbii.
 Vena tiroidiana superioara - v. thyroidea superior –, ia nastere la
nivelul polului superior al lobului lateral al glandei tiroide. Insoteste
traiectul arterei omonime, incruciseaza anterior traiectul arterei
carotide comune si se varsa in vena jugulara interna sau in trunchiul
tiro-linguo-facial. Colecteaza:
- Vena laringiana superioara - v. laryngea superior –si venele

108
 cricotiroidiene.
 Venele tiroidiene mijlocii - vv. thyroideae mediae –colecteaza
sangele portiunii inferioare a lobilor si a istmului glandei tiroide.
 Vena sternocleidomastoidiana - v. sternocleidomastoidea –,
colecteaza sangele venos al muschiului sternocleidomastoidian si
dreneaza direct in vena jugulara interna sau in unul din afluenti.

Fig.55 Afluentii venei jugulare interne

 Vena faciala - vena facialis – ia nastere la nivelul comisurii
palpebrale mediale din vena unghiulara (v. angularis). Avand un
traiect sinuos ea coboara oblic prin santul nazogenian, pe sub corpul
muschiului zigomatic mare, pe fata laterala a muschiului maseter,
pana la marginea inferioara a corpului mandibulei. In traiectul sa se
situeaza posterior de artera faciala. Posterior de unghiul mandibulei
se uneste cu diviziunea anterioara a venei retromandibulare. Vena
faciala se varsa in vena jugulara interna, fie direct, fie indirect prin
intermediul trunchiului tiro-linguo-facial. Afluenti:
- Vv. supratrochleares – venele supratrohleare.
- Vv. supraorbitales – venele supraorbitale.
- Vv. palpebrales superiores – venele palpebrale superioare.

109
 - Vv. nasales externae – venele nazale externe
- Vv. palpebrales inferiores – venele palpebrale inferioare.
- Vv. labiales superiores – venele labiale superioare.
- Vv. labiales inferiores – venele labiale inferioare.
- V. profunda faciei – vena faciala profunda situata pe muschiul
buccinator, se varsa in vena faciala la nivelul comisurii labiale.
- Rr. parotidei – ramuri parotidiene.
- V. palatina externa – vena palatina externa.
- V. submentalis – vena submentala.

Fig.56 Vena faciala si retromandibulara

VENA RETROMANDIBULARA - V. RETROMANDIBULARIS

Este denumita si vena faciala posterioara sau vena comunicanta
intraparotidiana, anastomozeaza vena jugulara externa cu vena faciala,
inferior de mandibula, traversand parenchimul glandei parotide. Se formeaza
in loja parotidiana, posterior de colul mandibulei, din jonctiunea venelor
temporale superficiale si maxilare. Are urmatorii afluenti:
 Vv. temporales superficiales – venele temporale superficiale care
colecteaza venele regiunilor frontale si parietale.
 V. temporalis media – vena temporala mijlocie.
 V. transversa faciei – vena transversa a fetei.
 Vv. maxillares – venele maxilare, care apoi se unesc in trunchi
comun si insotesc artera maxilara. Trec intre condilul mandibulei si
ligamentul sfenomandibuar in loja parotida unde se unesc cu vena
temporala superficiala pentru a forma vena retromandibulara.
Dreneaza plexul pterigoidian.

110
 PLEXUL PTERIGOIDIAN – PLEXUS PTERYGOIDEUS
Este o retea venoasa extinsa intre muschii pterigoidieni. Dispus in jurul
arterei maxilare, colecteaza venele insotitoare ale ramurilor arterei maxilare,
si o protejeaza de presiunile masticatorii. Realizeaza anastomoze extinse,
atat cu sinusul cavernos cat si cu venele superficiale ale fetei (prin
intermediul venei faciale profunde). Portiunea plexului plasata pe
tuberozitatea maxilei este denumita plex alveolar.
Afluentii mai importanti ai plexului sunt:
 Vv. meningee mediae – venele meningiene mijlocii.
 Vv. temporales profundae – venele temporale profunde.
 V. canalis pterygoidei – vena canalului pterigoidian
 Vv. auriculares anteriores – venele auriculare anterioare.
 Vv. parotideae – venele parotidiene.
 Vv. articulares – venele articulare.
 Vv. tympanicae – venele timpanice.
 V. stylomastoidea – vena stilomastoidiana.

3. VENELE BRAHIOCEFALICE
Venele brahiocefalice colecteaza sangele venos al capului, gatului si
membrelor superioare si le dreneaza in vena cava superioara (V. cava
superior).
Traiect: Venele brahiocefalice (dreapta si stanga) se formeaza prin
confluenta venei jugulare interne cu vena subclavie de aceiasi parte. Prin
confluenta lor se formeaza vena cava superioara. Originea fiecarei vene
brahiocefalice este situata posterior de articulaaia sternoclaviculara
corespunzatoare.

VENA BRAHIOCEFALICA DREAPTA – VENA

BRACHIOCEPHALICA DEXTRA
Se orienteaza aproape vertical, inferior si la stanga, ramanand in dreapta
liniei mediane. In traiectul sau vine in raport:
 Anterior cu pleura si plamanul drept, cu clavicula si cartilajul primei
coaste.
 Posterior cu nervul vag si trunchiul brahiocefalic.
 La dreapta cu pleura, plamanul drept si nervul frenic.
 La sanga cu timusul (la copil) sau cu tesutul adipos cu resturi timice
fibrozate (la adult).

VENA BRAHIOCEFALICA STANGA – VENA

BRACHIOCEPHALICA SINISTRA
Mai lunga decat precedenta se orienteaza aproape orizontal, inferior si la
dreapta. Traverseaza linia mediana pentru a conflua cu cea de pe partea

111
opusa. In traiectul sau vine in raport cu:

Fig.57 Vena jugulara externa si interna

 Anterior cu articulatia sternoclaviculara dreapta, cu manubriul

sternal de care este separat prin intermediul timusului (la copil) sau
resturilor timice fibrozate (la adult).
 Posterior cu trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga,
artera subclavie stanga, nervul vag, nervul frenic si nodulii limfatici
traheali stangi.
 Inferior cu arcul aortei.
 Superior cu venele tiroidiene inferioare.
Afluentii venelor brahiocefalice:
 Vv. thyroideae inferiores – venele tiroidiene inferioare deobicei cate
doua de fiecare parte. Au originea la nivelul polului inferior al
lobilor tiroidieni.
 Plexus thyroideus impar – plexul tiroidian impar, reprezinta o retea
venoasa anastomotica infratiroidiana situata intre venele tiroidiene
inferioare, aplicat pe fata anterioara a traheei. Colecteaza sangele
venos al istmului si al lobilor laterali ai glandei tiroide. In acest plex
se varsa v. laryngea inferior – vena laringeana inferioara.
 V. vertebralis – vena vertebrala situata intre plexul venos
suboccipital (plexus venosus suboccipitalis) si vena brahiocefalica
omonima. Colecteaza sangele venos de sub baza craniului, pantecul

112
 occipital al muschiului occipitofrontal si din segmentul cervical al
canalului vertebral. Traverseaza gaurile transversale ale primelor
sase vertebre cervicale, alaturandu-se arterei vertebrale. Are aspect
plexiform sau de trunchi unic. In portiunea sa inferioara colecteaza:
- V. vertebralis anterior – vena vertebrala anterioara, satelita
arterei cervicale ascendente.
- V. vertebralis accesoria – vena vertebrala accesorie, cu prezenta
inconstanta. Insoteste traiectul venei vertebrale traversand gaura
transversala a celei de-a saptea vertebre cervicale, pentru a se
varsa in aceasta sau direct in vena brahiocefalica.
- V. cervicalis profunda – vena cervicala profunda, satelita a
arterei omonime trece intre muschii semispinali ai capului si
muschii semispinali ai gatului, pentru a se varsa in vena
vertebrala sau direct in vena brahiocefalica.
- Afluentii de la nivelul toracelui sunt descrisi la anatomia
trunchiului.

4. ANASTOMOZELE VENOASE ENDO-EXOCRANIENE

Intre sinusurile venoase ale durei mater si venele exocraniene cervico-faciale
superficiale si profunde se realizeaza o serie de intercomunicari, prin ramuri
anastomotice, care strabat orificiile osoase ale craniului. Aceste ramuri
anastomotice functioneaza ca supape de siguranta ale circulatiei
intracraniene, dar fiind totodata avalvulate, permit un flux sanguin in doua
directii si prin acesta devin pasaje potentiale de propagare a infectiilor in
cavitatea craniana.
Venele anastomotice se grupeaza in:
 Vv. emissariae - vene emisare ce traverseaza orificiile emisare
(parietal, condilar, mastoidian si uneori occipital) ale craniului:
- V. emissaria parietalis - vena emisara parietala, anastomoza
venoasa ce uneste sinusul sagital superior cu afluentii
venelor temporale superficiale.
- V. emissaria mastoidea - vena emisara mastoidiana,
anastomoza venoasa intre sinusul sigmoid si vena occipitala.
- V. emissaria condylaris - vena emisara condiliana,
anastomoza venoasa intre sinusul sigmoid si plexul vertebral
extern, tributar venei occipitale.
- V. emissaria occipitalis - vena emisara occipitala,
anastomoza venoasa inconstanta intre confluentul
sinusurilor si vena occipitala.
 Venele diploice (Vv.diploicae), strabat canalele diploice ale oaselor
calvariei. In numar de patru ele sunt:
- V. diploica frontalis - vena diploica frontala, situata in osul
frontal, traverseaza gura supraorbitala pentru a se varsa in
vena supraorbitala.

113
 - V. diploica temporalis anterior - vena diploica temporala
anterioara, situata in osul frontal, aripa mare a osului
sfenoidal si in osul parietal, dreneaza in sinusul sfenoparietal
sau in vena temporala profunda.
- V. diploica temporalis posterior - vena diploica temporala
posterioara, situata in osul parietal descinde in procesul
mastoidian al osului temporal pentru a se varsa in sinusul
transvers, traversand cel mai frecvent gaura mastoidiana.
- V. diploica occipitalis - vena diploica occipitala, situata in
osul occipital, de dimensiuni mari, dreneaza in vena
occipitala, sinusul transvers sau in vena emisara occipitala.
 Plexurile venoase de la baza craniului, dispuse in jurul unor orificii
de la acest nivel:
- Plexus venosus canalis hypoglossi - plexul venos al
canalului hipoglosului este o retea venoasa anastomotica ce
inconjoara traiectul nervului hipoglos(XII). Uneste sinusul
occipital si sinusul pietros inferior cu vena jugulara interna.
- Plexus venosus foraminis ovalis - plexul venos al gaurii
ovale inconjoara traiectul nervului mandibular in pasajul sau
prin gaura ovala. Anastomozeaza sinusul cavernos cu plexul
pterigoidian si venele faringiene.
- Plexus venosus caroticus internus - plexul venos carotic
intern este o retea venoasa anastomotica ce inconjoara artera
carotida interna in portiunea sa terminala. Traverseaza
canalul carotic si uneste sinusul cavernos cu vena jugulara
interna.
 Venae orbitae - venele orbitei pot fi considerate vene anastomotice
interpuse intre vena faciala si sinusul cavernos:
- V.ophtalmica superior - vena oftalmica superioara ia
nastere in portiunea mediala si superioara a orbitei prin
unirea a doua vene ce se anastomozeaza cu vena
supraorbitala si vena unghiulara (afluente ale venei faciale).
Are un traiect flexuos orientat posterior, inferior de
muschiul drept superior si superior de nervul optic.
Traverseaza portiunea mediala a fisurii orbitale superioare in
afara inelului tendinos comun si se termina in portiunea
anterioara a sinusului cavernos. Colecteaza:
-Vena nazofrontala (V. nasofrontalis)
-Venele etmoidale (Vv. ethmoidales)
-Vena lacrimala (V. lacrimalis)
-Venele vorticoase (venele coroidiene ale ochiului) (Vv.
vorticoase - Vv. choroideae oculi)
-Venele ciliare (Vv. ciliares)
-Venele ciliare anterioare (Vv. ciliares anteriores), cu
sinusul venos al sclerei (Sinus venosus sclerae) si venele
sclerale (Vv. sclerales)

114
 -Vena centrala a retinei (V.centralis retinae)
-Venele episclerale (Vv. episclerales) cu venele palpebrale
(Vv. palpebrales) si venele conjunctivale (Vv.
conjunctivales).
 V.ophtalmica inferior - vena oftalmica inferioara reprezinta vena
portiunii inferioare a orbitei. Se situeaza inferior de muschiul drept
inferior al ochiului, traverseaza fisura orbitala superioara, inferior de
inelul tendinos comun si se termina in sinusul cavernos sau in vena
oftalmica superioara.

115
 IX. LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI

Vasele limfatice ale capului si gatului insotesc reteaua venoasa de la acest

nivel si colecteaza limfa in grupurile de noduli limfatici regionali, existand o
coordonare teritoriala in aceasta privinta. Nodulii limfatici ai capului si
gatului sunt asezati in urmatoarele grupuri:

Cercul pericervical
Lantul juxtavisceral
Lantul jugular extern
Lantul jugular intern

1. CERCUL PERICERVICAL
Format din mai multe subgrupuri de limfocentrii, situati la limita dintre cap
si gat colecteaza limfa provenita din toate regiunile capuli, inclusiv cea a
cavitatilor viscerale ale acestuia. Caile aferente conecteaza cercul
pericervical cu noduli limfatici ai lantului jugular profund.
 Nodi lymphatici occipitales – nodulii limfatici occipitali in numar de 2-
3, situati intre muschii regiunii nucale colecteaza limfa regiunii
occipitale.
 Nodi lymphatici mastoidei – nodulii limfatici mastoidieni sau
retroauriculari, in numar de 2-3, sunt plasati pe fata laterala a procesului
mastoidian al osului temporal; colecteaza limfa de la regiunea temporala
si parietala, pavilionul auricular si meatul acustic extern.
 Nodi lymphatici parotidei superficiales et profundi – nodulii limfatici
parotidieni superficiali si profunzi, in numar de 5-8 sunt situati in loja
parotidiana (superficial respectiv intraglandular). Dreneaza regiunea
frontala, parietala, palpebrala, cavitatea timpanica, valul palatin, oasele
nazale, glanda parotida. In cadrul nodulilor limfatici parotidieni profunzi
se evidentiaza:
 Nodi lymphatici preauriculares – nodulii limfatici preauriculari.
 Nodi lymphatici infraauriculares - nodulii limfatici infraauriculari.
 Nodi lymphatici intraglandulares - nodulii limfatici intraglandulari.
 Nodi lymphatici submentales – nodulii limfatici submentali, in numar
de 2-3 sunt asezati intre pantecele anterioare ale celor doi muschi
digastrici. Primesc aferente de la zona mediana a buzei inferioare, partea
anterioara a planseului bucal, varful limbii, regiunea mentala si
segmentul incisiv al arcului alveolo-dentar inferior.
 Nodi lymphatici submandibulares – nodulii limfatici submandibulari, in
numar de 3-6 sunt plasati in loja submandibulara, inferior de baza
mandibulei. Dreneaza limfa de la comisura palpebrala mediala, regiunea
bucala, buze, corpul limbii si planseul bucal adiacent, arcurile alveolo-

116
 dentare superioare si inferioare, bolta palatina.

Fig.58 Grupurile limfonodulare

2. LANTUL JUXTAVISCERAL
Nodulii limfatici ai acestui lant limfatic se afla in jurul viscerelor cervico-
faciale, fiind prima statie de releu pentru acestea. Eferentele lor sunt
colectate de nodulii limfatici jugulari interni.
 Nodi lymphatici faciales – nodulii limfatici faciali sau bucali, aflati pe
muschiul buccinator, colecteaza limfa de pe obraji, regiunile profunde
ale fetei, valul palatin, cavitatea nazala si sunt reprezentati de:
 Nodus buccinatorius – nodul buccinator.
 Nodus nasolabialis – nodul nazolabial.
 Nodus malaris – nodul malar.
 Nodus mandibularis – nodul mandibular.
 Nodi lymphatici linguales – nodulii limfatici linguali sunt 2-3
limfonoduli mici, situati in loja sublinguala, statie intermediara a
limfaticelor limbii.
 Nodi lymphatici retropharyngeales – nodulii limfatici retrofaringeali, 1-

117
 3 la numar, plasati posterior de faringe, colecteaza limfa de la faringe,
cavitatea nazala si tuba auditiva.
 Nodi lymphatici prelaryngei – nodulii limfatici prelaringeali, mici, aflati
pe ligamentul cricotiroidian, colecteaza limfaticele laringelui.
 Nodi lymphatici thyroidei – nodulii limfatici tiroidieni.
 Nodi lymphatici pretracheales – nodulii limfatici pretraheali, statii
pentru limfaticele traheei si glandei tiroide.
 Nodi lymphatici paratraceheales – nodulii limfatici paratraheali
colecteaza limfa de la trahee si esofag. Dreneaza spre noduli cervicali
profunzi.
 Nodi lymphatici retropharyngeales – nodulii limfatici retrofaringieni
situati intre fascia faringiana si pretraheala colecteaza limfaticele de la
nazofaringe, tuba auditiva, articulatia atlanto-occipitala si atlanto-axiala.
Dreneaza spre noduli cervicali profunzi.

3. LANTUL JUGULAR EXTERN

Este reprezentat de nodulii cervicali superficiali, aflati in relatie cu afluentii
venei jugulare externe. Colecteaza limfaticele planului de acoperire al
gatului, totodata reprezinta o statie intermediara pentru unele subgrupe
pericervicale. Sunt conectati cu lantul jugular intern:
 Nodi lymphatici cervicales anteriores superficiales (jugulares
anteriores) – nodulii limfatici cervicali anteriori superficiali (jugulari
anteriori), aflati de-a lungul traiectului venei jugulare anterioare.
 Nodulii limfatici suprasternali, in numar de 1-2 sunt situati in spatiul
suprasternal.

4. LANTUL JUGULAR INTERN

Este reprezentat de nodulii limfatici cervicali laterali profunzi, atasati
traiectului venei jugulare interne, de la baza craniului pana la radacina
gatului. Reprezinta statia centrala a tuturor cailor limfatice de pe cap si gat,
cu care este conectat fie direct, fie prin intermediul limfocentrilor regionali.
In numar de 20-30, ei prezinta urmatoarele subgrupe:
 Nodi lymphatici cervicales profundi superiores – nodulii limfatici
cervicali profunzi superiori , situati in triunghiul carotic. Dintre acestia
evidentiem:
 Nodus jugulodigastricus – nodul jugulodigastric, aflat la intersectia
venei jugulare interne cu pantecul posterior al muschiului digastric.
Dreneaza limfa radacinii limbii si a tonsilei palatine.
 Nodi lymphatici cervicales profundi superiores laterales – noduli
limfatici cervicali profunzi supero- laterali.
 Nodi lymphatici cervicales profundi superiores anteriores - noduli
limfatici cervicali profunzi supero- anteriori.

118
 Nodi lymphatici cervicales laterales profundi inferiores – nodulii
limfatici cervicali profunzi inferiori, denumiti si limfocentrii
supraclaviculari, datorita asezarii lor in regiunea supraclaviculara, statie
centrala atat pentru limfaticele capului si a gatului, cat si pentru cele ale
membrului superior (prin intermediul nodulilor limfatici axilari).
Eferenta acestor noduli formeaza trunchiul jugular drept si stang
(Truncus jugularis dexter et sinister), vase colectoare care se deschid
fie direct, fie prin intermediul ductului toracic (in stanga) si al ductului
limfatic drept (in dreapta) in unghiul venos format prin confluenta venei
jugulare interne cu vena subclavie. Dintre acestia evidentiem:
 Nodus juguloomohyoideus – nodulul jugulo-omohioidian situat la
intersectia venei jugulare interne cu muschiul omohioidian, pentru
colectarea limfei varfului limbii, direct sau prin intermediul
nodurilor submentale.
 Nodi lymphatici cervicales profundi inferiores laterales – nodulii
limfatici cervicali profunzi infero- laterali.
 Nodi lymphatici cervicales profundi inferiores anteriores – nodulii
limfatici cervicali profunzi infero- anteriori.
 Nodi lymphatici cervicales profundi inferiores accessorii – nodulii
limfatici cervicali profunzi inferiori accesori.

119
 X. NERVII CAPULUI SI GATULUI

Inervatia periferica somatica si vegetativa (viscerala) a capului si a gatului se

realizeaza prin nervii cranieni (encefalici), plexul cervical, portiunea
cervicala si cefalica a sistemului nervos autonom (vegetativ).
¨ Nervii somatomotori inerveaza musculatura scheletica si cutanata a
aparatului dentomaxilar, inclusiv musculatura din constitutia organelor
acestuia.
¨ Nervii somatosenzitivi au ca teritoriu de inervatie pielea si mucoasa
capului si gatului. Pe traiectul acestora sunt plasati ganglionii radiculari
sau senzitivi cu care detin relatii sinaptice.
¨ Nervii vegetativi (autonomi) asigura dubla inervatie (simpatica si
parasimpatica) a efectorilor vegetativi (musculatura neteda, glande,
vase). Pe traiectul lor sunt intercalati ganglionii vegetativi, care pentru
portiunea simpatica sunt ganglionii cervicali, iar pentru portiunea
parasimpatica sunt ganglionii parasimpatici cranieni (ciliar, otic,
pterigopalatin, submandibular si sublingual). Toti nervii vegetativi
sinapteaza intr-unul din acesti ganglioni, dispunand astfel de un segment
preganglionar (central) si altul postganglionar (periferic).
Descrierea sistematica a nervilor capului si gatului se face dupa urmatoarea
grupare:
Nervii cranieni
Nervii cervicali
Plexul cervical
Plexul brahial
Sistemul nervos autonom cervicocefalic
Portiunea simpatica
Portiunea parasimpatica

1. NERVII CRANIENI - NERVI CRANIALES

In numar de 12 perechi, nervii cranieni sunt numerotati in ordinea parasirii
cavitatii craniene.
I. Nervii olfactori
II. Nervul optic
III. Nervul oculomotor
IV Nervul trohlear
V Nervul trigemen
VI Nervul abducens
VII. Nervul facial (Nervul intermediofacial)
VIII. Nervul vestibulocochlear
IX. Nervul glosofaringian
X Nervul vag
XI. Nervul accesor

120
 XII. Nervul hipoglos
Nervii cranieni vor fi tratati conform urmatoarei scheme:
¨ Rolul functional si destinatia.
¨ Grupul nuclear sau originea reala – locul de emergenta a nervilor
eferenti si cel terminal al nervilor aferenti, sunt descrisi in volumul de
neuroanatomie detaliat.
¨ Locul de parasire a nevraxului sau “originea aparenta”.
¨ Ganglionii senzitivi (ganglionii vegetativi se descriu la sistemul nervos
autonom).
¨ Traiect intracranian.
¨ Locul de pasaj de la baza craniului.
¨ Traiectul exocranian.
¨ Ramurile si distributia periferica a nervului.

Termenii utilizati la descrierea nervilor cranieni:

¨ radacina- segmentul dintre originea aparenta si locul de parasire a
spatiului meningeal.
¨ trunchi – portiunea dintre locul de perforare a durei mater craniene si
orificiul de pasaj cranian.
¨ ramuri - rezultatul diviziunii nervului, ele pot fi primare secundare si
tertiare.

I. NERVUL OLFACTOR - NERVUS OLFACTORIUS

Nervii olfactori sunt nervi cranieni senzoriali, care vehiculeaza influxul
olfactiv. Sunt constituiti din axonii celulelor olfactive, situate in regiunea
olfactorie a tunicii mucoase nazale (regio olfactoria tunicae mucosae nasi).
Functie :Senzoriala
Destinatie:
¨ Mucoasa olfactiva, formeaza segmentul periferic al cailor olfactive.
Origine aparenta:
¨ Fata inferioara a bulbului olfactiv.
Traiect intracranian:
¨ In numar de 20 de filete, pornite din epiteliul senzorial al mucoasei
olfactive, perforeaza lama cribroasa. Prin intermediul tractului olfactiv
(tractus olfactorius) se termina in rinencefal.
Pasaj: gaurile lamei cribroase a osului etmoidal.

II. NERVUL OPTIC– NERVUS OPTICUS

Functie: senzoriala.
Destinatie: retina, formeaza segmentul periferic al cailor optice.
Origine aparenta:
¨ Fibrele nervului optic iau nastere la nivelul retinei. Ele converg spre

121
 discul nervului optic si traverseaza succesiv coroida si sclera, dupa care
formeaza trunchiul nervos. Acesta traverseaza sclera la 1 mm inferior si
3 mm medial de polul posterior al bulbului ocular.
Traiect : prezinta in traiectul sau patru portiuni:
¨ Pars intraocularis – portiunea intraoculara de dimensiuni reduse,
prezinta la randul sau:
 Pars prelaminaris – portiunea prelaminara.
 Pars intralaminaris – portiunea intralaminara.
 Pars postlaminaris – portiunea postlaminar.
¨ Pars orbitalis – portiunea orbitala. Detasata din polul posterior al
globului ocular, are un traiect sinuos de aproximativ 25 mm, in axul
centrului orbitei inconjurat de conul musculo-fascial al orbitei si corpul
adipos al orbitei. Este invelit de doua teci vaginale, vagina externa
(Vagina externa) si vagina interna (Vagina interna) intre care se
formeaza spatiul intervaginal (spatium intervaginale) derivate din
meningele encefalice.
¨ Pars intracanalicularis – portiunea intracanaliculara aflata in canalul
optic, este fixata de peretii canalului prin intermediul prelungirilor
meningeale. Artera oftalmica ce traverseaza canalul optic este situata
infero-lateral de nervul optic.
¨ Pars intracranialis – portiunea intracraniala are o lungime de 10 mm
descinde prin spatiul subarahnoidian la santul prechiasmatic al fetei
superioare a corpului osului sfenoidal, formand cu cea de partea opusa
chiasma optica (Chiasma opticum), apoi se continua cu tractul optic
(Tractus opticus) spre diencefal.
Pasaj: canalul optic

III. NERVUL OCULOMOTOR – NERVUS

OCULOMOTORIUS
Functie: este un nerv cranian motor.
Destinatie: inervatia a patru din cei sase muschi extrinseci ai globului ocular
si ridicatorului pleoapelor. Vehiculeaza fibre somatomotorii si
parasimpatice, cele din urma inervand muschii intrinseci ai globului ocular.

Nucleul Functie: Destinatie:

Nucleus nervii oculomotorii Somatomotor m. rectus superior
(Nucleul central Perlia) m. rectus inferior
m. rectus medialis
m. obliqus inferior
m levator palpebrae
Nucleus acessorius Parasimpatic, m. sphincter pupillae
(Edinger- Westphal) visceromotor m. ciliaris

122
Origine aparenta: la nivelul fosei interpedunculare, intre substanta
perforata posterioara si fata mediala a pedunculului cerebral. La acest nivel
se situeaza intre artera cerebelara superioara si artera cerebrala posterioara.
Traiect intracranian:
¨ Porneste de la nivelul fosei interpedunculare, acoperit de pia mater.
¨ Traverseaza cisterna interpedunculara si apoi penetreaza dura mater
craniala posterior de procesele clinoidiene anterioare.
¨ Traverseaza peretele lateral al sinusului cavernos, avand un traiect usor
descendent, incrucisand fata laterala a portiunii cavernoase a arterei
carotide interne. La acest nivel intra in raport cu nervul trohlear si oftalmic
care sunt situati initial lateral apoi superior de nervul oculomotor,
respectiv cu nervul abducens care se plaseaza infero-lateral de el.
¨ In portiunea anterioara a peretelui lateral al sinusului cavernos se
imparte in cele doua ramuri terminale ale sale.
Pasaj: fisura orbitala superioara.

Fig.59 Nervul oculomotor

Ramuri:
In portiunea anterioara a peretelui lateral al sinusului cavernos, nervul
oculomotor se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale:
¨ R. superior - ramura superioara, de dimensiuni mai reduse, traverseaza
fisura orbitala superioara apoi portiunea superioara a inelului tendinos
comun si se plaseaza in orbita initial lateral apoi superior de nervul optic
si de artera oftalmica Se distribuie muschiului drept superior si
muschiului ridicator al pleoapei superioare.
¨ R. inferior – ramura inferioara patrunde in orbita prin fisura orbitala
superioara, apoi traverseaza portiunea inferioara a inelului tendinos

123
 comun, medial de nervul abducens. Se imparte in trei ramuri musculare:
 Prima trece in fata bulbara a muschiului drept inferior si nervul optic
si se distribuie muschiului drept medial.
 A doua se distribuie muschiului drept inferior.
 A treia, mai lunga, se orienteaza anterior intre muschii drept inferior
si drept lateral, pentru a atinge muschiul oblic inferior pe care il
inerveaza. Din aceasta ramura se detaseaza una sau mai multe ramuri
scurte destinate ganglionului ciliar, ramuri ce constituie radacina
parasimpatica (oculomotorie a ganglionului ciliar).

IV. NERVUL TROHLEAR – NERVUS TROCHLEARIS

Origine reala: Nucleus nervi trochelaris la nivelul tectului mezencefalic.
Fibrele se incruciseaza cu cele de partea opusa constituind decusatia nervilor
trohleari.
Functie: nerv somatomotor .
Destinatie: muschiul oblic superior al bulbului ocular.
Origine aparenta:
¨ Fata posterioara a trunchiului cerebral, de fiecare parte a valului medular
anterior, inferior de coliculii cvadrigemeni inferiori.
¨ Singurul nerv cranian cu origine aparenta posterioara!

Fig.60 Nervul oftalmic, nervul trochlear

124
Traiect intracranian:
¨ Inconjoara lateral mezencefalul, imediat superior de punte, intre artera
cerebrala posterioara si artera cerebelara superioara.
¨ Se plaseaza in spatiul subarahnoidian, traverseaza dura mater craniala
posterior de nervul oculomotor, in vecinatatea anterioara a sinusului
pietros superior.
¨ Parcurge in continuare peretele lateral al sinusului cavernos, superior de
nervul oftalmic. Inconjoara fata laterala a arterei carotide interne si a
nervului oculomotor.
Pasaj: fisura orbitala superioara deasupra inelului tendinos comun –
segmentul cranian (de pasaj).
Traiect intraorbitar:
¨ Este situat intre periorbita si extremitatea posterioara a muschiului
ridicator al pleoapei superiore si drept superior.
¨ Descinde in vecinatatea marginii mediale a nervului supraorbital pentru
a ajunge la fata mediala a muschiului oblic superior.

V NERVUL TRIGEMEN.– NERVUS TRIGEMINUS

Este un nerv cranian mixt senzitiv pentru regiunile fetei si motor pentru
muschii masticatori. Datorita conexiunilor sale are in componenta si fibre
senzoriale si secretorii.

Nucleul Functie: Destinatie:

Nucleus motorius Somatomotor Muschii masticatori
nervi trigemini
Nucleus pontinus nervi Senzitiv epicritic Fata
trigemini Mucoasa cavitatilor fetei
Nucleus spinalis nervi Senzitiv Fata
trigemini termoalgezic Mucoasa cavitatilor fetei
Nucleus proprioceptiv Muschii masticatori
mesencephalicus nervi Articulatia
trigemini temporomandibulara

Origine aparenta:
¨ Este situata pe fata anterioara a puntii, la limita dintre piramida pontina
si pedunculul cerebelar mijlociu, la nivelul dintre treimea superioara si
cele doua treimi posterioare. Emergenta se face prin doua radacini:
 radix sensoria – radacina senzitiva, mai groasa si situata lateral.
 radix motoria – radacina motorie, mai subtire si situata medial.
Traiect intracranian:
¨ De la nivelul originii aparente pana la nivelul cavitatii trigeminale
(cavitas trigeminalis, cavum trigeminale) cele doua radacini sunt invelite
in teaca piala proprie si teaca arahnoida comuna.

125
¨ Radacinile se orienteaza oblic superior, anterior si lateral catre cavitatea
trigeminala.
¨ La origine are:
 Medial: artera bazilara si nervul trohlear.
 Lateral: nervul facial, nervul vestibulocochear si sinusul pietros inferior.
 Superior: cortul cerebelului si artera cerebelara superioara.
Ganglionul trigeminal – ganglion trigeminale, sau ganglionul lui Gasser,
este intercalat pe traiectul fibrelor epicritice si termoalgezice ale radacinii
senzitive. Are forma semilunara, cu concavitatea orientata posterior, cu o
latime de 15 mm, lungime de 5 mm si grosime de 3 mm. Marginea concava
conecteaza radacina senzitiva. Din marginea convexa pornesc cele trei
diviziuni primare ale nervului trigemen: nervul oftalmic, nervul maxilar si
nervul mandibular. Ganglionul trigeminal este localizat in cavitatea
trigeminala (Meckel), care este o dedublare a durei mater craniale de la
nivelul impresiunii trigeminale a fetei anterioare a portiunii pietroase a
osului temporal.

Sistematizarea fibrelor nervoase:

¨ Fibrele senzitive descind in fiecare dintre cele trei ramuri terminale ale
nervului. Corpul celular al protoneuronului este situat in ganglionul
trigeminal. Protoneuronii vehiculeaza sensibilitatea exteroceptiva a
mucoaselor, conjunctivei, sacului lacrimal, cavitatii nazale, sinusurilor
paranazale, cavitatii bucale si dintilor. Transmit sensibilitatea
proprioceptiva a muschilor cavitatii bucale, muschilor pielosi ai fesei,
muschilor masticatori si a articulatiei temporomandibulare.
¨ Fibrele motorii prin traiectul nervului mandibular sunt destinate
muschilor pterigoidian medial si lateral, temporal, maseter, tensor al
timpanului, tensor al valului palatin, milohioidian si pantecului anterior
al muschiului digastric.
¨ Prin conexiunile sale ramurile nervului trigemen vehiculeaza si fibre
secretorii pentru glandele parotida, submandibulara si sublinguala si
fibre simpatice vasomotorii.

Ramura primara Pasaj Functia

Nervul oftalmic V/1 Fisura orbitala superioara Senzitiv
Nervul maxilar V/2 Gaura rotunda Senzitiv
Nervul mandibular Gaura ovala Motor
V/3 Proprioceptiv
Senzitiv

V/1. NERVUL OFTALMIC– NERVUS OPTHALMICUS

Este prima ramura terminala, senzitiva a nervului trigemen. Este cea mai
subtire si mediala dintre ramuri.

126
Traiect intracranian:
¨ Se detaseaza din ganglionul trigeminal, strabate tunelul medial al
cavitatii trigeminale, trece printr-o dedublare a peretelui lateral al
sinusului cavernos, si inainte de a patrunde in orbita se imparte in cele
trei ramuri terminale ale sale.
¨ In peretele sinusului cavernos este situat initial inferior de nervul
oculomotor si de nervul trochlear. In timp ce avanseaza catre fisura
orbitala superioara ascensioneaza, si se plaseaza lateral de nervul
trohlear si intersecteaza impreuna cu acesta nervul oculomotor, pentru a
se plasa superior de el.
Pasaj: fisura orbitala superioara

Fig.61 Nervul oftalmic

Ramuri:
¨ R. meningeus recurrens (r. tentorius) – ramura cortului, este o ramura
colaterala destinata cortului cerebelos, ia nastere din vecinatatea originii
nervului oftalmic. De la origine se orienteaza posterior si medial pentru a
se distribui cortului cerebelului si portiunii posterioare a coasei
creierului. Nu trece prin pasaj.
¨ N. lacrimalis – nervul lacrimal de la origine se orienteaza anterior si
superior si traverseaza portiunea laterala ingustata a fisurii orbitale
superioare. In orbita se plaseaza in vecinatatea peretelui sau lateral,
superior de marginea superioara a muschiului drept lateral al bulbului
ocular, pana la nivelul glandei lacrimale, pe care o traverseaza pentru a
se termina in unghiul lateral al pleoapei superioare. Este destinat
conjunctivei si tegumentelor portiunii laterale a pleoapelor. Inainte de a
parasi cavitatea orbitala da nastere la:
 R. communicans cum nervo zygomatico – ramuri comunicante cu
nervul zigomatic care contine fibre secretomotorii.

127
¨ N. frontalis – nervul frontal este ramura terminala cea mai voluminoasa
a nervului oftalmic. Traverseaza portiunea mediala a fisurii orbitale
superioare deasupra inelului fibros, si se angajeaza in spatiul dintre
periorbita si fata superioara a muschiului ridicator al pleoapei superioare.
Se termina dand nastere la doua ramuri:
 N. supraorbitalis – nervul supraorbital, situat lateral, paraseste orbita
la nivelul incizurii/ gaurii supraorbitale. Se termina bifurcandu-se in:
- R. lateralis – ramura laterala.
- R. medialis – ramura mediala. Este destinat tegumentului
regiunii frontale pana la nivelul vertexului.
 N. supratrochlearis – nervul supratrohlear, situat medial trece
superior de trohleea muschiului oblic superior. Paraseste orbita la
nivelul incizurii /gaurii supratrohleare. Este destinat tegumentelor
regiunii frontale, tegumentelor invecinate unghiului palpebral medial
si conjunctivei adiacente.
¨ N. nasociliaris – nervul nazociliar, patrunde in orbita prin portiunea
mediala a fisurii orbitale superioare si inelul tendinos comun. In orbita
trece superior de nervul optic si se plaseaza in contact cu fata inferioara
a muschiului drept superior. Ajunge in contact cu peretele medial al
orbitei. Insoteste traiectul arterei oftalmice si da nastere la urmatoarele
ramuri:
 R. communicans cum ganglion ciliari – ramura comunicanta cu
ganglionul ciliar, unica sau multipla se orienteaza de la origine spre
anterior in vecinatatea fetei laterale a nervului optic, pentru a atinge
polul posterior al ganglionului ciliar.
 Nn. ciliares longi – nervii ciliari lungi in numar de 2-3 trec superior
de nervul optic insotind traiectul nervilor ciliari scurti, detasati din
ganglionul ciliar. Penetreaza sclera in vecinatatea polului posterior al
bulbului ocular si inerveaza cornea.
 N. ethmoidalis posterior – nervul etmoidal posterior, ramura
colaterala a nervului nazociliar, traverseaza gaura etmoidala
posterioara pentru a inerva mucoasa sinusului etmoidal si a sinusului
sfenoidal.
 N. ethmoidalis anterior – nervul etmoidal anterior este prima ramura
terminala a nervului nazociliar. Traverseaza gaura si canalul
etmoidal anterior pentru a penetra in cavitatea craniana, unde
parcurge suprafata lamei cribroase a osului etmoidal si patrunde in
cavitatea nazala. Se termina prin:
- Rr. nasales interni – ramuri nazale interne care prin:
- Rr. nasales laterales - ramuri nazale laterale inerveaza
mucoasa peretelui lateral al cavitatii nazale.
- Rr. nasales mediales – ramuri nazale mediale inerveaza
mucoasa septului nazal.
- R. nasalis externus – ramura nazala externa inerveaza pielea
aripii

128
  N. infratrochlearis – nervul infratrochlear este cea de a doua ramura
terminala a nervului nazociliar. Se orienteaza anterior de-a lungul
peretelui medial al orbitei, sub muschiul drept medial, pentru a
atinge trohleea muschiului oblic superior. Paraseste orbita si
inerveaza prin:
- Rr. palpebrales – ramuri palpebrale orbita si pielea adiacenta
unghiului medial al ochiului si a portiunile invecinate ale
pleoapelor, precum si fundul de sac si caruncula lacrimala.

Fig.62 Nervul oftalmic

V/2.NERVUL MAXILAR - N. MAXILLARIS

Este cea de a doua ramura terminala, senzitiva a nervului trigemen. Este
destinata tegumentelor regiunilor infraorbitale, nazale si orale superioare.
Vehiculeaza si fibre secretorii pentru glandele labiale ale buzei superioare.

Traiect intracranian:
¨ Se detaseaza din ganglionul trigeminal intre nervul oftalmic si
mandibular. De la origine se orienteaza anterior langa portiunea
inferioara a peretelui lateral al sinusului cavernos.
Pasaj: Traverseaza gaura rotunda.
Traiect:
¨ Patrunde in portiunea superioara a fosei pterigopalatine (portiunea
pterigopalatina).
¨ In continuare se orienteaza lateral pentru a traversa fisura orbitala
inferioara.
¨ Patrunde in orbita si se plaseaza in santul infraorbital (portiunea
infraorbitala).
¨ Traverseaza canalul infraorbital devenind nerv infraorbital, si apoi gaura
infraorbitala de pe fata anterioara a maxilei, unde se ramifica.

129
Ramuri: In traiectul sau da nastere la numeroase ramuri senzitive:
¨ R. meningeus – ramura meningee ia nastere din portiunea initiala a
nervului, inainte ca acesta sa patrunda in gaura rotunda. Insoteste
ramurile frontale ale arterei meningee mijlocii si este destinata durei
mater craniale de la nivelul fosei craniene mijlocii.
¨ Rr. ganglionares – ramurile ganglionare, in general in numar de doua
sunt destinate ganglionului pterigopalatin. Contin fibre vegetative
netrigeminale pentru glanda lacrimala si fibre senzitive pentru periostul
orbitei, mucoasa nazala, palatinala si faringiana.
Din nervul maxilar, traversand ganglionul pterigopalatin pornesc numeroase
ramuri eferente:
¨ Rr. orbitales – ramuri orbitale in numar de 2-3 traverseaza fisura orbitala
inferioara pentru a se distribui periostului orbitei si muschilor bulbului
ocular. Sunt constituite din fibre provenite din radacina simpatica a
ganglionului pterigopalatin care traverseaza ganglionul fara a face
sinapsa la acest nivel.
¨ Rr. nasales poseriores superiores laterales – ramuri nazale posterioare
superioare laterale traverseaza gaura sfenopalatina pentru a inerva
mucoasa cornetelor nazale si a meatului superior si mijlociu.
¨ Rr. nasales posteriores superiores mediales in numar de 2-3 traverseaza
gaura sfenopalatina pentru a se distribui mucoasei nazale care acopera
corpul osului sfenoid si portiunea posterioara a septului nazal si peretele
superior al cavitatii nazale.
¨ N. nasopalatinus – nervul nazopalatin de la ganglionul pterigopalatin se
orienteaza transversal, traverseaza gaura sfenopalatina pentru a ajunge la
nivelul mucoasei cavitatii nazale, descinzand anterior si inferior pana la
nivelul canalului incisiv in care patrunde. Se termina impartindu-se in
doua ramuri:
 N. nasopalatinus longus – nervul nazopalatin lung din care iau
nastere :
- Rr. septales nasales – ramuri septale nazale
 Nn. nasopalatini breves – nervii nazopalatini scurti din care iau
nastere:
- Rr. nasales laterales – ramuri nazale laterale
- Rr. sinus maxilaris – ramurile sinusului maxilar
¨ N. pharyngeus – nervul faringian ia nastere din portiunea posterioara a
ganglionului pterigopalatin. Traverseaza canalul palatovaginal impreuna
cu ramura faringiana a arterei maxilare. Inerveaza mucoasa
nazofaringiana situata posterior de tuba auditiva.
¨ N. palatinus major – nervul palatin mare descinde vertical in canalul
palatin mare pana la nivelul portiunii superioare a palatului dur, de unde
se orienteaza anterior in contact cu fata inferioara a palatului dur, pana la
nivelul dintilor incisivi. Inerveaza gingiile, mucoasa si glandele palatului
dur.

130
¨ Rr. nasales posteriores inferiores – ramuri nazale posterioare inferioare
de dimensiuni reduse pot lua nastere fie din ganglionul pterigopalatin fie
din nervul palatin mare. De la origine se orienteaza vertical descendent
in canalul palatin mare pentru a inerva mucoasa cornetului nazal inferior
si a meatului mijlociu si inferior.
¨ Nn. palatini minores – nervii palatini mici in numar de 2-3 descind
vertical prin canalele palatine mici pentru a ajunge la palatul moale
(valul palatin) unde se termina inervand uvula si tonsilele palatine prin
ramuri tonsilare (rr. tonsilares).
¨ Nn. alveolares superiores - nervii alveolari superiori in numar de trei
sunt ramurile colaterale ale nervului maxilar. Prima fiind ramura directa,
celelalte doua avand emergenta din nervul infraorbital.
 Rr. alveolares superiores posteriores – ramurile alveolare superioare
posterioare in numar de 2-3 coboara pe tuberozitatea maxilei si prin
intermediul gaurilor alveolare patrund in interiorul osului si participa
la realizarea plexului dentar superior.

Fig.63 Nervul maxillar

¨ N. zygomaticus – nervul zigomatic este o ramura colaterala a nervului

maxilar care ia nastere la nivelul fosei pterigopalatine, imediat dupa ce
nervul maxilar traverseaza gaura rotunda. Patrunde in orbita traversand
fisura orbitala inferioara fiind situat lateral de nervul infraorbital. In
orbita este situat intre periorbita si peretele lateral al orbitei. Se
angajeaza in gaura zigomatico-orbitala si in osul zigomatic se imparte in
doua ramuri terminale:
 R. zygomaticotemporalis – ramura zigomaticotemporala destinata

131
 inervatiei pielii regiunii temporale. Paraseste osul la nivelul gaurii
zigomaticotemporale si patrunde in fosa temporala. In traiectul sau
se orienteaza superior de arcada zigomatica. Dupa ce penetreaza
muschiul si fascia temporala, participa la inervatia pielii regiunii
temporale.
 R. zygomaticofacialis – ramura zigomaticofaciala este destinata
inervatiei tegumentelor regiunii zigomatice. Paraseste canalul osului
zigomatic prin gaura omonima.
¨ N. infraorbitalis – nervul infraorbital reprezinta portiunea terminala a
nervului maxilar. Parcurge peretele inferior al orbitei fiind situat initial
in santul infraorbital, apoi in canalul infraorbital. Paraseste osul prin
gaura infraorbitala de la nivelul fetei anterioare a corpului maxilei.
Traverseaza spatiul dintre muschiul ridicator al buzei superioare si
muschiul ridicator al unghiului gurii pentru a se termina impartindu-se.
 R. alveolaris superior medius – ramura alveolara superioara
mijlocie ia nastere la nivelul santului infraorbital de pe fata orbitala a
corpului maxilei. Coboara pe peretele lateral al sinusului maxilar si
in final ia parte la realizarea plexului dentar superior.
 Rr. alveolares superiores anteriores – ramuri alveolare superioare
anterioare iau nastere la nivelul canalului infraorbital, pe fata orbitala
a corpului maxilei. Coboara pe peretele anterior al sinusului maxilar
si participa la realizarea plexului dentar superior.
 Rr. palpebrales inferiores – ramuri palpebrale inferioare cu traiect
ascendent traverseaza muschiul orbicular al ochiului pentru a inerva
pielea pleoapei inferioare.
 Rr. nasales externi – ramuri nazale externe destinate pielii aripii
nasului.
 Rr. nasales interni – ramuri nazale interne destinate vestibulului
nazal.
 Rr. labiales superiores – ramuri labiale superioare pentru
tegumentele buzei superioare si a gingiei adiacente.

132
 Fig.64 Nervul maxilar

¨ Plexus dentalis superior – plexul dentar superior este o retea de fibre

nervoase formata din ramurile alveolare superioare posterioare, ramura
alveolara superioara mijlocie si ramurile alveolare superioare anterioare.
Este situat la nivelul procesului alveolar al maxilei. Din plexul dentar
superior iau nastere:
 Rr. dentales superiore – ramuri dentale superioare care patrund in
alveolele dentare, apoi prin gaura apicala in canalul radacinii
dintelui.
 Rr. gingivales superiores – ramuri gingivale superioare sau
interdentare sunt destinate inervatiei gingiei.
Distributia ramurilor dentare si gingivale superioare se realizeaza in functie
de originea fibrelor nervoase ce compun plexul dentar superior. Astfel
fibrele nervoase provenite din:
¨ ramurile alveolare superioare posterioare sunt destinate molarilor si
gingiei adiacente.
¨ ramura alveolara superioara mijlocie este destinata premolarilor si
gingiei adiacente.
¨ ramurile alveolare superioare anterioare sunt destinate dintilor frontali
(canini si incisivi) si gingiei adiacente.

V/3. NERVUL MANDIBULAR – NERVUS MANDIBULARIS

Nervul mandibular este cea de-a treia ramura terminala a nervului trigemen.
Functie: senzitiv si motor.
Destinatie: Inerveaza dintii si gingia mandibulara, tegumentele regiunilor
temporale, parotideomaseterice si bucale, buza inferioara, o parte din
pavilionul auricular, muschii masticatori si mucoasa portiunii anterioare a
limbii si a planseului bucal.

133
Traiect intracranian:
¨ Ia nastere la nivelul cavumului trigeminal prin doua radacini: o radacina
senzitiva mai voluminoasa care se desprinde din ganglionul trigeminal si
o radacina motorie situata inferior de precedenta. Cele doua radacini
juxtapuse parasesc cavitatea trigeminala prin tunelul lateral.
Pasaj:
¨ Nervul mandibular paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, si
ajunge in fosa infratemporala.
Traiect extracranian:
¨ In fosa infratemporala se plaseaza intre cei doi muschi pterigoidieni. La
scurta distanta dupa ce traverseaza gaura ovala da nastere ramurilor sale.
¨ Fibrele senzitive sunt prelungirile periferice ale neuronilor situati in
ganglionul trigeminal.
¨ Fibrele motorii sunt reprezentate de axonii neuronilor din nucleul motor
al nervului trigeminal.
Ramuri:
¨ R.meningeus (N. spinosus) – ramura meningee (nervul spinos) este o
ramura colaterala recurenta senzitiva, care ia nastere la nivelul fosei
infratemporale si penetreaza in cavitatea craniana prin gaura spinoasa,
insoteste artera meningee medie. In fosa craniana mijlocie se imparte in
doua ramuri (anterioara si posterioara) destinate inervatiei durei mater
craniale.
¨ Rr. ganglionares ad ganglion oticum – ramura comunicanta pentru
ganglionul otic. Trece prin ganglion fara sa faca sinapse
¨ N. pterygoideus medialis – nervul pterigoidian medial este ramura
colaterala motorie destinata inervatiei muschiului pterigoidian medial.
¨ Ramura comunicanta cu nervul pterigoidian medial, ramura de
dimensiuni reduse.
 N. musculi tensoris veli palatini – nervul muschiului tensor al
valului palatin, ramura eferenta destinata inervatiei muschiului
omonim. Este constituita din fibre nervoase care provin din nervul
pterigoidian medial.
 N. musculi tensoris tympani – nervul muschiului tensor al
timpanului. Este constituit de asemenea din fibre provenite din
nervul pterigoidian medial
¨ N. massetericus – nervul maseterin ramura colaterala motorie, este
destinat inervatiei muschiului maseter si articulatiei
temporomandibulare. Ia nastere din nervul mandibular in vecinatatea
gaurii ovale. De la origine se orienteaza lateral, superior de muschiul
pterigoidian lateral si anterior de articulatia temporomandibulara.
Traverseaza portiunea posterioara a incizurii mandibulei, impreuna cu
artera maseterica, pentru a se ramifica in final la nivelul fetei profunde a
muschiului maseter.
¨ Nn. temporales profundi – nervii temporali profunzi in numar de doi
(anterior si posterior) sau trei (anterior, mijlociu si posterior) sunt ramuri

134
 colaterale motorii, destinate inervatiei muschiului temporal. Se desprind
din nervul mandibular in vecinatatea emergentei nervilor maseterin si
bucal, incruciseaza marginea superioara a muschiului pterigoidian lateral
pentru a urca la nivelul fosei temporale unde se plaseaza in contact cu fata
profunda a muschiului temporal. Uneori poate da nastere nervului bucal.
¨ N. pterygoideus lateralis – nervul pterigoidian lateral ramura colaterala
motorie a nervului mandibular se insinueaza frecvent intre cele doua
fascicule ale muschiului pterigoidian lateral pe care il inerveaza,
abordand cel mai frecvent fata sa profunda.
¨ N. buccalis – nervul bucal ramura colaterala senzitiva a nervului
mandibular. Este destinat inervatiei tegumentelor si mucoasei bucale
adiacente muschilor buccinatori. De la originea sa din nervul
mandibular, se orienteaza anterior, trece intre cele doua capete ale
muschiului pterigoidian lateral, pentru a descinde apoi de-a lungul
marginii anterioare a tendonului muschiului temporal si atinge fata
laterala a muschiului buccinator. La acest nivel se ramifica si da nastere
la doua grupe de ramuri:
 Ramuri superficiale, cutanate destinate tegumentelor adiacente
muschiului buccinator.
 Ramuri profunde, mucoase, care traverseaza muschiul buccinator si
inerveaza mucoasa bucala si gingia.
¨ N. auriculotemporalis – nervul auriculotemporal, este o ramura
terminala, care ia nastere in fosa infratemporala pe fata posterioara a
nervului mandibular, inferior de ganglionul otic, prin doua ramuri intre
care se situeaza artera meningee mijlocie. Dupa unirea celor doua
radacini se orienteaza posterior in contact cu fata mediala a nervului
pterigoidian lateral. In traiectul sau trece superior de artera maxilara,
traversand in continuare spatiul dintre ligamentul sfenomandibular si
colul mandibulei pe care il inconjoara pentru a patrunde in regiunea
parotideomaseterica. La acest nivel se plaseaza initial intre tragus
(posterior) si vasele temporale superficiale (anterior). In traiectul sau
nervul auriculotemporal da nastere la:
 N. meatus acustici externi – nervul meatului acustic extern, trece
intre portiunea osoasa si cartilaginoasa a meatului acustic extern si
inerveaza pielea meatului acustic extern.
 Rr. membranae tympani – ramuri pentru membrana timpanului.
 Rr. parotidei – ramuri parotidiene, destinate glandei parotide,
vehiculeaza fibre secretomotorii pentru glanda parotida si fibre
vasomotorii pentru vasele sanguine ale glandei, provenite de la
ganglionul otic si simpaticul cervical.
 Rr. comunicantes cum nervo faciale – ramuri comunicante cu
nervul facial sunt situate in parenchimul glandei parotide, la nivelul
colului mandibulei.
 Nn. auriculares anteriores – nervii auriculari anteriori in general in
numar de doi, inerveaza pielea tragusului si uneori o portiune din

135
 helix.
 Nn. temporales superficiales – nervii temporali superficiali
reprezinta ramurile terminale ale nervului auriculotemporal. Trec
superior de radacina posterioara a arcadei zigomatice si se distribuie
pielii regiunii temporale.

Fig.65 Nervul mandibular

¨ N. lingualis – nervul lingual este una din ramurile terminale ale nervului
mandibular. Este destinat inervatiei mucoasei portiunii anterioare a
limbii, a planseului cavitatii bucale si a gingiei mandibulare. Voluminos,
nervul lingual ia nastere din nervul mandibular in fosa infratemporala.
De la origine nervul lingual trece succesiv prin urmatoarele teritorii:
 Spatiul interpterigoidian, situat intre cei doi muschi pterigoidieni,
nivel la care se uneste cu coarda timpanului.
 Spatiul pterigomandibular situat intre muschiul pterigoidian medial
si fata mediala a ramurii mandibulei. In acest spatiu, nervul lingual
are un traiect concav, cu concavitatea orientata anterior, paralel cu
traiectul nervului alveolar inferior.
 Regiunea submandibulara: este situat superior de glanda
submandibulara si de ganglionul submandibular, angajandu-se in
defileul milohioidian-hioglos.
 Loja sublinguala: este situat medial de glanda sublinguala,
incruciseaza ductul submandibular pentru a se termina distribuindu-
se mucoasei linguale si sublinguale.

136
 Fig.66 Nervul lingual
In traiectul sau da nastere urmatoarelor ramuri:
 Rr. isthmi faucium – ramuri pentru istmul faringian, sunt destinate
inervatiei mucoasei valului palatin, tonsilei palatine si portiunii
posterioare a planseului bucal.
 Rr. comunicantes cum nervo hypoglosso – ramuri comunicante cu
nervul hipoglos se desprind lateral de muschiul hioglos, din
segmentul in care nervul incruciseaza ductul submandibular.
 R. comunicans cum chorda tympani – ramura comunicanta cu
coarda timpanului, situata in portiunea initiala a nervului lingual
vehiculeaza fibre senzoriale gustative pentru papilele fungiforme si
fibre parasimpatice secretorii pentru glanda submandibulara si
sublinguala.
 N. sublingualis – nervul sublingual este destinat glandei sublinguale.
 Rr. linguales – ramurile linguale sunt ramuri terminale ale nervului.
Ele inerveaza mucoasa partii presulcale a fetei dorsale a limbii.
Contine fibre exteroceptive tactile si termice.
 Rr. ganglionares ad ganglion submandibulare et rr. ganglionares
ad ganglion sublinguale – ramuri desprinse din nervul lingual care
se distribuie ganglionului submandibular si ganglionului sublingual.
¨ N. alveolaris inferior – nervul alveolar inferior este cea mai
voluminoasa ramura terminala a nervului mandibular. Ia nastere in fosa
infratemporala si in traiectul sau trece prin urmatoarele teritorii.
 Portiunea interpterigoidiana, prin spatiul interpterigoidian, situat
posterior si lateral de nervul lingual si este incrucisat de artera

137
 maxilara si de coarda timpanului.
 Portiunea pterigomandibulara, prin spatiul omonim intre muschiul
pterigoidian medial si fata mediala a ramurii mandibulei. Are raport
cu artera meningee mijlocie si artera meningee mica.
 Portiunea mandibulara incepe la nivelul gaurii mandibulei de pe fata
mediala a ramurii mandibulei. Gaura mandibulei este marginita
anterior de lingula mandibulei sau spina lui Spix, creasta osoasa
triunghiulara ce reprezinta un reper important in efectuarea
anesteziilor nervului alveolar inferior. In continuare nervul este plasat
in canalul mandibulei pe care il paraseste la nivelul gaurii mentale.
 Portiunea terminala paraseste canalul mandibulei ca si nerv mental la
nivelul gaurii mentale.
In traiectul sau nervul alveolar inferior da nastere la:
 N. mylohyoideus – nervul milohioidian, este o ramura colaterala
motorie. Ia nastere in spatiul pterigomandibular inaintea gaurii
mandibulare. Traverseaza ligamentul sfenomandibular, descinde in
santul de pe fata mediala a corpului mandibulei, apoi inferior de linia
milohioidiana pentru a se plasa pe fata inferioara a muschiului
milohioidian unde se termina inervand acest muschi precum si
pantecul anterior al muschiului digastric.

Dupa ce emite nervul milohioidian, nervul alveolar inferior devine pur

senzitiv. La nivelul canalului mandibulei da nastere unui plex nervos .
 Plexus dentalis inferior - plexul dentar inferior din care se desprind:
- Rr. dentales inferiores – ramuri dentare inferioare destinate
dintilor inferiori. Fiecare ramura dentara patrunde in dinte prin
gaura apexului dentar.
- Rr. gingivales inferiores – ramuri gingivale inferioare destinate
gingiei inferioare.
 N. mentalis – nervul mental reprezinta ramura terminala a nervului
alveolar inferior. Ia nastere la nivelul gaurii mentale, unde se imparte in:
- Rr. mentales – ramuri mentale pentru tegumentele regiunii
mentale.
- Rr. labiales – ramuri labiale pentru mucoasa buzei inferioare.
- Rr. gingivales – pentru portiunea anterioara a gingiei
mandibulare.

138
 Fig.67 Nervul alveolar inferior

VI. NERVUL ABDUCENS – NERVUS ABDUCENS

Nucleu: nucleus originis (nucleus nervi abducentis).
Functie: somatomotor.
Destinatie: muschiul drept lateral al bulbului ocular.
Origine aparenta:
¨ Pe fata antero-laterala a trunchiului cerebral in santul bulbo-pontin in
dreptul piramidelor bulbare.
Traiect intracranian:
¨ Se orienteaza anterior, traverseaza cisterna pontina superior de artera
cerebrala anterioara superioara.
¨ Traverseaza dura mater craniala la nivelul marginii laterale a clivusului.
¨ Strabate peretele lateral al sinusului cavernos, incruciseaza fata laterala a
arterei carotide interne, apoi se plaseaza inferior de aceasta.
Pasaj: paraseste cavitatea craniana prin fisura orbitala superioara, prin inelul
tendinos comun.
Traiect intraocular: in orbita se aplica pe fata mediala a muschiului drept
lateral al bulbului ocular.

139
 VII. NERVUL FACIAL (NERVUL INTERMEDIOFACIAL ) -
NERVUS FACIALIS (NERVUL INTERMEDIOFACIALIS)
Este destinat muschilor pielosi ai fetei si gatului. Pe portiunea initiala a
traiectului sau este insotit de nervul intermediar (VII bis)

Nucleul Functie Destinatie

Nc. originis Somatomotor Muschii mimicii
Nucleus solitarius Senzorial Limba
Nc. salivatorius Vegetativ secretomotor gl. submandibulara
superior gl. sublinguala
gll. lacrimala
gl. parotida
gll. nasala

Origine aparenta:
¨ Fata antero-laterala a trunchiului cerebral, la nivelul santului
bulbopontin, intre olivele bulbare si pedunculii cerebelari inferiori (in
unghiul bulbo-ponto-cerebelar) medial de originea aparenta a nervului
intermediar si a nervului vestibulocohlear.
Traiect intracranian:
¨ Portiunea intracraniana este invelita de o teaca piala proprie, iar
impreuna cu nervul intermediar si nervul vestibulococchlear de o teaca
arahnoidiana comuna.
 De la nivelul originii aparente se orienteaza anterior. Are un traiect
ascendent spre fata posterioara a portiunii pietroase a osului
temporal, pentru a patrunde in meatul acustic intern, impreuna cu
nervul intermediar, nervul vestibulocohlear si artera labirintica.
 La nivelul portiunii intracraniene , nervul facial este in raport cu:
- Superior cu puntea, cerebelul si pedunculul cerebelar mijlociu.
- Inferior cu fata superioara a masei laterale a osului occipital si
fata posterioara a portiunii pietroase a osului temporal.
- Medial cu nervul trigemen.
- Lateral cu nervul glosofaringian, nervul vag si nervul accesor.
¨ Portiunea intrapietroasa incepe la nivelul porului acustic intern si se
termina la nivelul gaurii stilomastoidiene.
 Prin porul acustic intern, nervul facial patrunde in meatul acustic
intern. Acesta are o lungime de 8-10 mm si un diametru de 5 mm, iar
axul sau este aproape perpendicular pe axul portiunii pietroase a
osului temporal. La nivelul fundului meatului acustic intern
(Fundus meatus acustici interni) exista o punte osoasa, creasta
transversa (Crista transversa) si cinci fosete perforate de orificii:
- Area nervi facialis – aria nervului facial.
- Area cochlearis – aria cohleara (trece nervul cochlear).

140
 - Area vestibularis superior – aria vestibulara superioara (trece
nervul utriculoampular).
- Area vestibularis inferior – aria vestibulara inferioara (trece
nervul sacular).
- Foramen singulare – gaura singulara (trece nervul ampular
posterior).
 La nivelul porului acustic, nervul facial este
 La nivelul fundului meatului acustic intern, nervul facial impreuna
cu nervul intermediar traverseaza aria nervului facial. De la nivelul
ariei nervului facial, pana la nivelul gaurii stilomastoidiene nervul
este situat in canalul nervului facial (apeductul lui Fallope). Canalul
facialului prezinta trei segmente:
- Segmentul labirintic, lung de 4 mm se intinde de la nivelul
ariei facialului pana la nivelul genunchiului canalului facialului.
Acesta din urma este situat superior de labirintul osos, in dreptul
hiatului canalului pietros mare si hiatului canalului pietros mic
de pe fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal.
Nervul facial urmeaza traiectul incurbat al genunchiului
canalului nervului facial, formand genunchiul nervului facial
(Geniculum nervi facialis). Pe fata anterioara a genunchiului
nervului facial se situeaza ganglionul geniculat (Ganglion
geniculi , Ganglion geniculatum).
- Segmentul timpanic, lung de 12 mm se orienteaza oblic
posterior, inferior si lateral. Acest segment determina un relief
proeminent pe peretele mastoidian al cavitatii timpanice denumit
proeminenta canalului facialului (proeminentia canalis facialis).
Acesta este situat inferior de proeminenta canalului semicircular
lateral (de pe peretele mastoidian) si superior de fereastra
vestibulului (de pe peretele labirintic). Intre segmentul timpanic
si segmentul mastoidian, canalul facialului realizeaza o noua
curbura (genunchiul distal al canalului facialului). Aceasta
curbura corespunde peretelui superior al aditusului ad antrum.
- Segmentul mastoidian are o lungime de 18 mm, descinde
vertical, posterior de eminenta piramidala de pe peretele
mastoidian al cavitatii timpanice si se termina la nivelul gaurii
stilomastoidiene.
Pasaj: gaura stilomastoidiana.
Traiect extracranian:
¨ Portiunea extrapietroasa reprezinta ultima portiune a traiectului
nervului facial. Dupa iesirea prin gaura stilomastoidiana, nervul facial se
orienteaza inferior si lateral pentru a patrunde in loja si glanda parotida,
unde da nastere plexului intraparotidian, din care pornesc ramurile sale
extrapietroase.

141
 Fig.68 Nervul facial portiunea intrapietroasa

Ramuri:
¨ N. stapedius – nervul stapedian ia nastere din segmentul mastoidian al
nervului facial si este destinat muschiului scaritei.
¨ N. auricularis posterior – nervul auricular posterior ia nastere in
vecinatatea gaurii stilomastoidiene. De la origine se orienteaza
ascendent, initial anterior de procesul mastoidian al osului temporal si de
pantecul posterior al muschiului digastric, iar apoi intre meatul acustic
extern (anterior) si procesul mastoidian (posterior). Da nastere la:
 R. occipitalis – ramura occipitala destinata pantecului occipital al
muschiului occipitofrontal.
 R. auricularis – pentru muschii auriculari.
 R. digastricus – ramura digastrica pentru pantecul posterior al
muschiului digastric.
 R. stylohyoideus – ramura stilohioidiana pentru muschiul
stilohioidian. Poate lua nastere uneori si din ramura digastrica.
 R. communicans cum nervo glossopharyngeo – ramura
comunicanta cu nervul glosofaringian destinata ganglionului inferior
al nervului glosofaringian. Este inconstant si cu traiect variabil.
¨ Plexus intraparotideus – plexul intraparotidian este format din ramurile
terminale extrapietroase ale nervului facial care traverseaza glanda
parotida si se anastomozeaza abundent intre ele. Din acest plex iau
nastere:
 Rr. temporales – ramurile temporale care se orienteaza antero-
superior si sunt destinate muschilor auriculari, pantecului frontal al
muschiului occipitofrontal, muschiului orbicular al ochiului si
muschiului sprancenos.

142
 Rr. zygomatici – ramuri zigomatice se orienteaza anterior
incrucisand osul zigomatic spre unghiul lateral al ochiului. Inerveaza
muschiul orbicular al ochiului si muschii zigomatici (mare si mic).
 Rr. bucales – ramurile bucale sunt destinate regiunii infraorbitale si
orale. Ele se orienteaza orizontal anterior pe fata laterala a
muschiului maseter si se impart in ramuri superficiale si ramuri
profunde:
- Ramurile superficiale descind intre piele si muschii pielosi.
- Ramurile profunde superioare trec sub muschiul zigomatic mare
si muschiul ridicator al buzei superioare pe care ii inerveaza,
dupa care formeaza un plex infraorbital, impreuna cu ramurile
laterale superioare ale nervului infraorbital. Ele inerveaza de
asemenea muschiul ridicator al unghiului gurii, muschiul
zigomatic mic si muschiul ridicator al buzei superioare si al
aripii nasului.
- Ramurile profunde inferioare inerveaza muschiul buccinator si
muschiul orbicular al gurii.
 R. lingualis – ramura linguala este inconstanta.
 R. marginalis mandibulae – ramura marginala a mandibulei este
destinata regiunii mentale. De la nivelul plexului intraparotidian, ea
se orienteaza anterior, superior de unghiul mandibulei, acoperit de
muschiul platisma, apoi descinde de-a lungul corpului mandibulei pe
fata superficiala a muschiului depresor al unghiului gurii. Inerveaza
muschiul rizorius, precum si muschii buzei inferioare si mentonul.
 R. colli (cervicalis) – ramura cervicala descinde inferior si anterior
pe fata superficiala a muschiului platisma careia ii este destinata.

143
 Fig.69 Nervul facial

VII.BIS. NERVUL INTERMEDIAR – NERVUS INTERMEDIUS

Functie:
¨ Nervul intermediar (al lui Wrisberg) sau nervul VIIbis, este un nerv
cranian (encefalic) senzitivo-senzorial si parasimpatic alaturat nervului
facial de la nivelul originii sale aparente pana la nivelul ganglionului
geniculat
Destinatie:
¨ Asigura inervatia senzitiva a meatului acustic extern, inervatia gustativa
a celor 2/3 anterioare a dosului limbii, si inervatia secretorie a glandelor
submandibulara, sublinguala, nazale si lacrimale
Origine aparenta:
¨ In santul bulbopontin, lateral de originea aparenta a nervului facial si
medial de nervul vestibulocohlear.
Traiect intracranian: prezinta doua portiuni, o portiune intracraniana si o
portiune intreapietroasa.
¨ Portiunea intracraniana a nervului intermediar este alaturata portiunii
omonime a nervului facial cu care are acelasi traiect si aceleasi raporturi.
¨ Portiunea intrapietroasa a nervului intermediar incepe la nivelul
porului acustic si se termina la nivelul genunchiului canalului facialului.
In meatul acustic intern nervul intermediar este situat intre nervul facial
si nervul vestibulocohlear (VIII). La nivelul meatului acustic intern el
traverseaza impreuna cu nervul facial aria nervului facial. In continuarea
regiunii intrapietroase a traiectului sau, nervul intermediar insoteste
traiectul nervului facial prin segmentul labirintic al canalului facialului
pana la nivelul genunchiului canalului facialului. La acest nivel nervul
intermediar se termina in unghiul medial al ganglionului geniculat.
 Ganglion geniculi – geniculatum – ganglionul geniculat este situat
la nivelul ganunchiului facialului, are forma prismatic triunghiulara
si primeste la nivelul unghiului sau medial nervul intermediar.
Contine protoneuronii gustativi ale fibrelor senzoriale din coarda
timpanului.
- N. petrosus major – nervul pietros mare ia nastere la nivelul
genunchiului nervului facial, traverseaza canalul nervului pietros
mare si apare la nivelul fetei anterioare a portiunii pietroase a
osului temporal traversand hiatul canalului nervului pietros mare
si santul nervului pietros mare. Incruciseaza in continuare fata
inferioara a ganglionului trigeminal pentru a traversa gaura
rupta. Contine fibre parasimpatice preganglionare pentru
ganglionul pterigopalatin, originare din nucleul salivar superior.
- Chorda tympani – coarda timpanului se desprinde din nervul
facial in segmentul mastoidian al canalului facialului la
aproximativ 6 mm de gaura stilomastoidiana. De la origine se

144
 orienteaza superior si anterior, initial in canalul facialului pentru
a patrunde in continuare in canalul corzii timpanului
(Canaliculus chordae tympani) pana la nivelul peretelui
mastoidian al cavitatii timpanice, in care patrunde prin apertura
timpanica a canaliculului corzii timpanului (Apertura
tympanica canaliculi chordae tympani). Se indreapta spre
peretele carotic (anterior) al cavitatii timpanice alipit de
portiunea superioara a membranei timpanice. Paraseste
portiunea pietroasa a osului temporal traversand fisura
petrotimpanica. Descinde in continuare pe fata mediala a spinei
osului sfenoidal si se incorporeaza in nervul lingual. Pe aceasta
cale fibrele sale parasimpatice preganglionare ajung la
ganglionul submandibular si sublingual. Contine si aferente
gustative pentru ganglionul geniculat.
- R. communicans cum plexus tympanico – ramura comunicanta
cu plexul timpanic ia nastere de la nivelul genunchiului
canalului facialului si fuzioneaza la punctul sau terminal cu
originea nervului pietros mic. Vehiculeaza fibre destinate
ganglionului otic. Clasic este denumita „micul nerv pietros
superficial”.
- R. communicans cum nervo vago – ramura comunicanta cu
nervul vag de dimensiuni reduse este destinata nervului vag .

VIII. NERVUL VESTIBULOCOHLEAR – NERVUS

VESTIBULOCOCHLEARIS
Este un nerv cranian senzorial, constituit prin reunirea a doua parti, una
destinata culegerii senzatiilor auditive (partea cochleara), iar cea de-a doua
destinata culegerii mesajelor in legatura cu statica si echilibrul corpului
(partea vestibulara).

Nucleul Functie: Destinatie:

Nucleii cohleari: Senzoriala auditiva Receptorii acustici
Nc. cochlearis anterior
Nc. cochlearis posterior
Nc. vestibularis medialis De echilibru Receptorii vestibulari
Nc. vestibularis lateralis
Nc. vestibularis inferior

Origine aparenta:
¨ Cele doua componente ale nervului vestibulocohlear, radacina
vestibulara/superioara (Radix vestibularis – superior) si radacina
cohleara/inferioara (Radix cochlearis – inferior), emerg din trunchiul
cerebral la nivelul santului bulbopontin intre originea aparenta a nervului
facial (intermediofacial) (VII), situat anterior si pedunculul cerebelar
inferior situat posterior.

145
Traiect: Traiectul nervului vestibulocohlear prezinta doua portiuni, o
portiune intracraniana si o portiune intrapietroasa.
¨ Portiunea intracraniana: invelit de pia mater craniala (encefalica),
nervul vestibulocohlear traverseaza cisterna pontica plasat pe
sincondroza pietroocipitala, sinusul pietros inferior si fata posterioara a
portiunii pietroase a osului temporal. La nivelul portiunii intracraniene,
nervul vestibulocohlear vine in raport cu:
 superior cu nervul trigemen si nervul abducens.
 inferior cu nervul glosofaringian, nervul vag si nervul accesor.
¨ Portiunea intrapietroasa a nervului vestibulocohlear este localizata la
nivelul meatului acustic intern. In aceasta portiune nervul are forma unui
S italic cu concavitatea orientata superior. La nivelul acestei concavitati
se situeaza nervul facial si intermediar. In fundul meatului acustic intern
se imparte in cele doua ramuri ale sale.

Ramuri:
¨ N. vestibularis – nervul vestibular situat in ultima portiune a meatului
acustic intern are localizat pe traiectul sau ganglionul vestibular
(Ganglion vestibulare) al lui Scarpa. Acesta este format din corpul
neuronilor bipolari ai nervului vestibular. Ganglionul este divizat in
doua: o portiune superioara (Pars superior)si o portiune inferioara (Pars
inferior). Din ganglionul vestibular ia nastere:
 R. communicans cochlearis – ramura comunicanta cohleara de
dimensiuni reduse este destinata nervului cohlear.
 Din pars superior - partea superioara iau nastere:
- N. utriculoampularis – nervul utriculoampular constituie
portiunea superioara a nervului si da nastere la:
- N. utricularis – nervul utricular destinat maculei utriculare.
- N. ampularis anterior – nervul ampular anterior sau nervul
ampular superior, este destinat crestelor ampulare ale
canalului semicircular anterior.
- N. ampularis lateralis – nervul ampular lateral sau nervul
ampular extern, este destinat crestelor ampulare ale
canalului semicircular lateral.
 Din pars inferior - partea inferioara iau nastere:
- N. ampularis posterior – nervul ampular posterior este destinat
crestelor ampulare ale canalului semicircular posterior.
- N. saccularis – nervul sacular sau nervul lui VOIT este destinat
maculei saculare.

¨ N. cochlearis – nervul cohlear dupa ce traverseaza meatul acustic intern,

in canalul spiral al modiolului are pe traiectul sau ganglionul cohlear
(ganglionul spiral al cohleei) (Ganglion cochleare, ganglion spirale
cochleae) sau ganglionul lui CORTI. Contine neuroni bipolari,
dendritele acestora se dirijeaza spre organul spiral (Organum spirale),

146
sau organul lui CORTI.

147
 IX. NERVUL GLOSOFARINGIAN – NERVUS
GLOSSOPHARYNGEUS
Este un nerv cranian (encefalic) mixt destinat limbii si faringelui.

Nucleul Functie: Destinatie:

Nc. ambiguus Somatomotor Faringe
Valul palatin
Nc. solitarius Somatosenzitiv Faringe
Nc. terminalis Viscerosentitiv Valul palatin
Nc. tractus solitarii Senzorial Limba
Nc. salivatorius inferior Vegetativ Glanda parotida
Sinusul carotic

Origine aparenta:
¨ Are emergenta prin 5-6 ramuri in santul lateral posterior (santul
retroolivar) intre originea aparenta a nervului facial (intermediofacial) si
a nervului vestibulocohlear situati superior si nervul vag situat inferior.
Ganglioni senzitivi:
¨ Ganglion superius – ganglionul superior sau ganglionul lui
EHRENRITTER este situat imediat inaintea pasajului nervului prin
gaura jugulara, la nivelul procesului intrajugular al portiunii pietroase a
osului temporal. De dimensiuni reduse el apare ca o subdiviziune a
ganglionului inferior.
¨ Ganglion inferius – ganglionul inferior sau ganglionul lui ANDERSCH
aflat pe traietul extracranian al nervului glosofaringian la nivelul fosulei
pietroase de pe fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal.
Traiect intracranian:
¨ De la origine, invelit de pia mater craniala (encefalica) se orienteaza
anterior si lateral in portiunea inferioara a cisternei pontine. Este situat:
 Anterior de nervul vag, nervul accesor si floculusul cerebelului.
 Inferior de nervul vestibulocochlear.
 Superior de nervul hipoglos si de artera cerebelara posterioara
inferioara.
Pasaj: gaura jugulara.

Traiect cervical:
¨ Traverseaza spatiul laterofaringian, descinde anterior de vena jugulara
interna si artera carotida interna, pe fata mediala a procesului stiloidian
al osului temporal si a muschilor ce se insera la acest nivel.
¨ Incruciseaza marginea posterioara a muschiului stilofaringian si stiloglos
pentru a se incurba anterior si a traversa portiunea inferioara a
muschiului constrictor superior al faringelui, sau trecand intre muschii
constrictor superior si constrictor mijlociu ai faringelui pentru a se

148
termina la acest nivel.

Fig.70 Nervul timpanic

149
 Fig.71 Nervul glosofaringean

Ramuri:
¨ N. tympanicus – nervul timpanic sau nervul lui JACOBSON sau nervul
lui ANDERSCH, ramura colaterala viscerala a nervului glosofaringian,
se detaseaza din ganglionul inferior. De la origine urca spre cavitatea
timpanica traversand canaliculul timpanic de la nivelul fetei inferioare a
portiunii pietroase a osului temporal. La nivelul canaliculului timpanic
prezinta un mic ganglion reprezentat de intumescenta timpanica
(ganglionul timpanic) (Intumescentia tympanica – ganglion
tympanicum). In continuarea traiectului sau, nervul timpanic ajunge la
nivelul peretelui labirintic (medial) al cavitatii timpanice, iar superior de
promontoriu se imparte in numeroase ramuri care se anastomozeaza
intre ele si dau nastere plexului timpanic (Plexus tympanicus). Din acest
plex pornesc numeroase ramuri si anume:
 Nn. caroticotympanici – nervii caroticotimpanici destinati mucoasei
cavitatii timpanice si glomusului timpanic. Realizeaza anastomoze
intre plexul timpanic si plexul carotic.
 R. tubarius – ramura tubara destinata mucoasei tube auditive.
 N. petrosus minor – nervul pietros mic ramura aferenta a
ganglionului otic. Paraseste cavitatea timpanica prin hiatul propriu,
descinde pe fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal si
paraseste cavitatea craniana prin gaura rupta anterioara pentru a se
termina in ganglionul otic.
¨ R. communicans cum ramo auriculare nervi vagi - ramura
comunicanta cu ramura auriculara a nervului vag, sau anastomoza lui
BICHATeste o anastomoza intre nervul glosofaringian si ramura
auriculara a nervului vag. Ia nastere din trunchiul nervului
glosofaringian la iesirea acestuia din gaura jugulara.
¨ Rr. pharyngei – ramuri faringiene sunt ramuri colaterale ale nervului
glosofaringian destinate muschiului constrictor mijlociu al faringelui si
mucoasei faringiene. In numar de 3-4 ele se anastomozeaza cu ramurile
faringiene ale nervului vag si ramurile laringofaringiene ale ganglionului
cervical superior pentru a constitui plexul faringian (Plexus
pharyngeus).
¨ R. musculi stylopharyngei – ramura muschiului stilofaringian, ramura
colaterala pentru muschiul omonim.
¨ R. sinus carotici - ramura sinusului carotic, sau nervul lui HERING,
ramura colaterala a nervului glosofaringian destinata sinusului carotic si
glomusului carotic.
¨ Rr. tonsilares - ramuri tonsilare sunt ramuri colaterale ale nervului
glosofaringian destinate inervatiei tonsilelor palatine. Ele iau nastere din
portiunea terminala a trunchiului nervului glosofaringian si formeaza un
plex care inconjoara portiunea terminala a ramurii tonsilare a arterei

150
 palatine ascendente, dupa care se distribuie mucoasei tonsilare si
mucoasei adiacente.
¨ Rr. linguales – ramuri linguale sunt ramurile terminale ale nervului
glosofaringian destinate inervatiei mucoasei linguale situate posterior de
santul terminal (portiunea postsulcala a dosului limbii) si papilelor
circumvalate. Ele se unesc cu cele de partea opusa si formeaza un plex
lingual. Din acest plex iau nastere trei tipuri de fibre nervoase:
 Fibre simpatice vasomotorii si secretorii.
 Fibre senzitive.
 Fibre senzoriale gustative.

X. NERVUL VAG – NERVUS VAGUS

¨ Este un nerv cranian (encefalic) mixt, complex, foarte lung, cu un
teritoriu de distributie foarte extins (gat, torace, abdomen). El este
format din fibre nervoase dintre care cele mai multe parasimpatice si
putine fibre simpatice.
Nucleul Functie: Destinatie
Nc. ambiguus Somatomotor Faringe
Laringe
Nc. solitar Viscerosenzitiv Faringe
Laringe
Viscerele toraco-abdominale
Nc. salivatorius inferior Vegetativ Glandele faringiene
Glandele laringiene
Nc. dorsalis nervi vagii Viscerele toraco-abdominale
(glande, muschi netezi)

Origine aparenta:
¨ Emerge prin 8-10 fibre nervoase de la nivelul santului lateral posterior al
bulbului, intre nivelul de emergenta al nervilor glosofaringian, (superior)
si accesor, (inferior).
Traiect intracranian:
¨ Segmentul intracranian invelit de pia mater craniala (encefalica), se
orienteaza lateral, in plan aproape orizontal, spre gaura jugulara.
Pasaj: Gaura jugulara.
Traiect:
¨ Segmentul cranian este segmentul de pasaj al nervului vag prin gaura
jugulara. La acest nivel este insotit de nervul acesor si artera meningee
posterioara. Este separat de nervul glosofaringian printr-o punte fibroasa.
¨ Segmentul cervical traverseaza spatiul laterofaringian, trigonul carotic
si regiunea sternocleidomastoidiana.
 In spatiul laterofaringian, dupa ce traverseaza gaura jugulara,
descinde vertical, incrucisand fata mediala a procesului stiloidian si
muschii ce se insera pe acest proces. Nervul este situat in unghiul

151
 diedru deschis posterior, format de artera carotida interna si vena
jugulara interna. Raspunde:
- Anterior nervului glosofaringian, care se indeparteaza progresiv
de el.
- Posterior nervului hipoglos, ramurilor externe ale nervului
accesor si ganglionului cervical superior.
 In trigonul carotic nervul vag este situat in interiorul tecii carotice
(Vagina carotica), impreuna cu nervii caroticotimpanici, situati
posterior, artera carotida interna si vena jugulara interna.
- Nervul hipoglos situat posterior de nervul vag se orienteaza
anterior incrucisand fata sa laterala. Ramura externa a nervului
accesor situata posterior se indeparteaza progresiv de nervul
vag.
- Radacina superioara si inferioara ale ansei cervicale descind pe
fata anterioara, respectiv pe fata laterala a tecii carotice. Medial,
nervul vag are raporturi cu axul visceral al gatului, in special cu
lobul lateral al glandei tiroide.
- Posterior nervul raspunde trunchiului simpatic cervical, nervilor
cardiaci si nodurilor limfatice cervicale profunde.
 In portiunea inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene, nervul
vag intra in raport:
- Anterior cu confluentul venos jugulo-subclavicular.
- Posterior cu artera subclavie, inconjurata de ansa subclavie si de
nervul laringian recurent, cu ganglionul cervicotoracic (stelat),
cu cupola pleurala si cu artera tiroidiana inferioara.
- Lateral cu nervul frenic care da nastere unei anastomoze cu
ganglionul cervicotoracic (stelat), cu artera si vena vertebrala.
- Medial cu artera carotida comuna. Raspunde nodurilor limfatice
subclaviculare si portiunii terminale a trunchiurilor limfatice ale
gatului (ductului limfatic la dreapta si ductului toracic in stanga,
acesta din urma incrucisand posterior nervul vag stang).
 Dupa ce paraseste regiunea sternocleidomastoidiana, nervul vag
prezinta in continuare un:
- Segment toracic, care traverseaza mediastinul superior si
mediastinul posterior.
- Segment diafragmatic, pasajul toraco-abdominal.
- Segment abdominal.

Ganglioni: in portiunea superioara a segmentului cervical, nervul vag

prezinta pe traiectul sau doi ganglioni:
¨ Ganglion superius – ganglionul superior sau ganglionul jugular este
situat pe traiectul trunchiului nervului vag, imediat inferior de gaura
jugulara. Are un diametru mediu de 4 mm.
¨ Ganglion inferius – ganglionul inferior este situat inferior de
precedentul. Ovoidal, are o lungime de 25 mm. Este solidarizat prin
intermediul unor tracturi fibroase cu radacina craniana a nervului

152
 accesor.

Ramuri:
¨ R. meningeus – ramura meningee ia nastere din portiunea initiala a
nervului vag, de obicei din ganglionul superior. De la origine se
orienteaza recurent spre cavitatea craniana in care patrunde traversand
gaura jugulara. Se distribuie durei mater craniale (encefalica) din fosa
cerebrala posterioara si peretilor sinusului lateral.
¨ R. auricularis – ramura auriculara ia nastere din ganglionul superior. De
la origine se situeaza posterior de vena jugulara interna, patrunde in
canaliculul mastoidian de la nivelul fosei jugulare a fetei inferioare a
portiunii pietroase a osului temporal. Traverseaza portiunea pietrosa a
osului temporal si o paraseste la nivelul fisurii timpanomastoidiene. Se
termina impartindu-se in doua ramuri:
 Una pentru tegumentele pavilionului auricular.
 Una pentru tegumentele meatului acustic extern.
Ramura auriculara este singura ramura cutanata a nervului vag. Din ea se
desprinde o ramura anastomotica cu nervul intermediar la nivelul
canaliculului mastoidian, prin care fibrele nervoase ale ramurii auriculare
ajung la tegumentul pavilionului auricular.
¨ R. communicans cum nervo glossopharyngeo – ramura comunicanta cu
nervul glosofaringian se desprinde de obicei din ramura auricualra.
¨ Rr. pharyngealis - pharyngei – ramurile faringiene se desprind din
ganglionul inferior, traverseaza spatiul dintre artera carotida externa si
artera carotida interna si ajung in contact cu muschiul constrictor
mijlociu al faringelui, unde se impart in mai multe ramuri fine. Acestea
impreuna cu ramurile faringiene din nervul glosofaringian si din
trunchiul simpatic cervical formeaza plexul faringian (Plexus
pharyngealis). Din acest plex iau nastere ramuri destinate muschilor
constrictor mijlociu si constrictor inferior al faringelui, muschilor
palatului moale, valului palatin (cu exceptia muschiului tensor al valului
palatin), pentru glanda tiroida si glandele paratiroide. Ramurile
faringiene contin fibre motorii provenite din radacina cervicala a
nervului accesor prin ramuri comunicante.
¨ N. laryngealis superior – nervul laringeu superior se desprinde din
ganglionul inferior al nervului vag si este destinat in special inervatiei
laringelui. Descinde pe peretele lateral al faringelui, in contact initial cu
fata posterioara, apoi cu fata mediala a arterei carotide interne. La
nivelul osului hioid se imparte in doua ramuri terminale:
 R. externus – ramura externa, ramura terminala mixta, descinde
vertical, fiind satelita ramurii cricotiroidiene din artera laringiana
superioara. Traverseaza membrana cricotiroidiana insotind traiectul
arterei laringiene inferioare. Ramura externa este destinata inervatiei
motorii a muschiului cricotiroidian, muschiului constrictor inferior al
faringelui si inervatiei senzitive a mucoasei cavitatii infraglotice a

153
 laringelui.
 R. internus – ramura interna, ramura terminala senzitiva a nervului
laringeu superior, se plaseaza initial pe membrana tirohioidiana pe
care o perforeaza impreuna cu artera laringiana superioara pentru a
patrunde in cavitatea laringelui inervand mucoasa laringelui printr-o
ramura ascendenta si o ramura descendenta care parcurg peretele
medial al recesului piriform. Ramura ascendenta inerveaza mucoasa
faringelui, epiglota, valeculele si vestibulul laringean. Ramura
descendenta inerveaza plica ariepiglotica si mucoas adiacenta, din ea
se desprinde:
- R. communicans cum nervo laryngealis recurrenti – ramura
comunicanta cu nervul laringeu recurent.
¨ Rr. cardiaci cervicales superiores – ramuri cardiace cervicale superioare
se desprind din trunchiul nervului vag, inferior de nivelul ganglionului
inferior. De la origine ramurile cardiace cervicale superioare stangi
coboara anterior de artera carotida comuna stanga, iar cele drepte
descind de-a lungul trunchiului brahiocefalic. Ele intra in constitutia
plexului cardiac (Plexus cardiacus).
¨ Rr. cardiaci cervicales inferiores – ramuri cardiace cervicale inferioare
sunt ramuri colaterale destinate plexului cardiac (Plexus cardiacus). In
numar de una sau doua ele pot lua nastere direct din trunchiul nervului
vag sau din nervul laringeu recurent.
¨ N. laryngealis recurrens – nervul laringeu recurent, ramura colaterala
motorie a nervului vag inerveaza muschii laringelui, cu exceptia
muschiului cricotiroidian. Traiectul si raporturile sale sunt diferite in
dreapta si in stanga:
 Nervul laringeu recurent drept ia nastere din nervul vag, anterior de
portiunea retroscalenica a arterei subclavii. Inconjoara spre inferior
si posterior artera subclavie dreapta pentru a urca apoi oblic de-a
lungul marginii laterale a traheei, posterior de artera carotida comuna
dreapta. In vecinatatea polului inferior al lobului lateral al glandei
tiroide, nervul laringeu recurent drept trece fie anterior fie posterior
de artera tiroidiana inferioara.
 Nervul laringeu recurent stang ia nastere din nervul vag, la stanga
arcului aortic. El inconjoara spre inferior si posterior arcul aortic si
urca apoi pe marginea laterala a traheei.

 Ambii nervi laringei recurenti in traiectul lor ascendent (recurent) se

plaseaza in unghiul diedru traheo-esofagian, in raport cu fata mediala
a lobilor glandei tiroide. Penetreaza portiunea inferioara a
muschiului constrictor inferior al faringelui si apoi membrana
cricotiroidiana pentru a ajunge la nivelul laringelui. Nervul laringeu
recurent da nastere la:
- rr. tracheales – ramuri traheale.
- rr. oesophageales – ramuri esofagiene.

154
 - rr. pharingeales – ramuri faringiene.
 Portiunea terminala a nervului laringeu recurent destinata muschilor
laringelui este denumita clasic nervul laringeu inferior (neomologat
N.A.). Ea se anastomozeaza cu ramura comunicanta a nervului
laringeu superior.

La nivelul cavitatii toracice din nervul vag iau nastere:

¨ Rr. cardiaci thoracici – ramuri cardiace toracice.
¨ Rr. bronchiales – ramuri bronsice care iau parte la formarea plexului
pulmonar (plexus pulmonalis).
¨ Plexus oesophagealis - plexul esofagian format din ramuri provenite din
ambii nervi vagi. Din el se desprind:
 Truncus vagalis anterior – trunchiul vagal anterior si
 Truncus vagalis posterior – trunchiul vagal posterior, situate pe
fetele omonime ale segmentului inferior al portiunii toracice a
esofagului. Aceste trunchiuri nervoase traverseaza hiatul esofagian al
diafragmei pentru a patrunde in cavitatea abdominala.

La nivelul cavitatii abdominale iau nastere:

¨ Rr. gastrici anteriores – ramurile gastrice anterioare din trunchiul vagal
anterior.
¨ Rr. gastrici posteriores – ramuri gastrice posterioare din trunchiul vagal
posterior.
¨ Rr. hepatici – ramuri hepatice, in special din trunchiul vagal anterior.
¨ Rr. celiaci – ramuri celiace care intra in constitutia plexului celiac.
¨ Rr. renales – ramuri renale destinate plexului renal.

155
 Fig.72 Nervul vag, segmentul cervical

XI. NERVUL ACCESOR – NERVUS ACCESSORIUS

Este un nerv cranian (encefalic) motor constituit din doua radacini: o
radacina craniala (partea vagala) (radiaces craniales – pars vagalis) si o
radacina spinala (partea spinala) (radiaces spinales – pars spinalis).

Nucleul Functie Destinatie

Nucleus ambiguus Somatomotor Faringe
(partea inferioara) Laringe
Nc. spinalis Somatomotor m. stermocleidomastoideus
m. trapezius

Origine aparenta:
¨ Radix cranialis (pars vagalis) – sub forma a 4-5 filete nervoase se

156
 gaseste in santul lateral posterior al bulbului, inferior de radacina
nervului vag.
¨ Radix spianlis (pars spinalis) – este formata din 10-12 filete nervoase
etalate la nivelul cordonului lateral, la mijlocul distantei dintre santul
ventro-lateral si santul dorso-lateral descinde ca nivel de emergenta pana
la segmentul spinal C5.
Traiect intracranian:
¨ Radacina craniala a nervului accesor se orienteaza lateral spre gaura
jugulara pentru a se uni cu radacina spinala.
¨ Radacina spinala, ascendenta se plaseaza intre ligamentul dintat si
radacinile posterioare (motorii) ale nervilor spinali cervicali. Patrunde in
cavitatea craniana traversand gaura occipitala, posterior de artera
vertebrala. In continuare se incurbeaza pentru a se orienta lateral spre
gaura jugulara, si prin unirea cu radacina craniala formeaza trunchiul
nervului accesor (Truncus nervi accesorii).
Pasaj: gaura jugulara.
Traiect:
¨ Traiectul cranian este destinat pasajului trunchiului prin gaura jugulara.
La nivelul gaurii jugulare trunchiul nervului accsor este situat lateral de
nervul vag de care este separat prin intermediul unei punti fibroase.
¨ Traiectul extracranian scurt, este situat pe fata posterioara a arterei
carotide interne si avand posterior si lateral vena jugulara interna.
Medial de trunchiul nervului accesor se situeaza nervul glosofaringian,
nervul vag, nervul hipoglos si ganglionul cervical superior.
Ramuri: la mica distanta dupa ce traverseaza gaura jugulara, trunchiul
nervului accesor se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale, ramura
interna si ramura externa.
¨ R. internus – ramura interna este formata din fibre nervoase provenite
din radacina craniala. Ea patrunde in ganglionul inferior al nervului vag
si se distribuie muschilor laringelui, faringelui (muschiul constrictor
superior al faringelui) si muschiul valului palatin prin intermediul
ramurilor faringiene si nervului laringeu recurent al nervului vag.
Ramura interna a nervului accesor este considerata ca fiind o ramura
aberanta a nervului vag.
¨ R. externus – ramura externa formata din fibre nervoase provenite din
radacina spinala este destinata muschilor sternocleidomastoidian si
trapez. De la origine ea descinde incrucisand procesul transvers al
atlasului si artera occipitala. In continuare coboara oblic posterior si
lateral, trece anterior sau posterior de vena jugulara interna. Incruciseaza
posterior procesul stiloidian al osului temporal si muschii ce se insera la
acest nivel si abordeaza fata profunda a muschiului
sternocleidomastoidian. Traverseaza fosa supraclaviculara mare, coboara
oblic dinspre anterior spre posterior si penetreaza in corpul muschiului
trapez la aproximativ 3 cm superior de clavicula. Inervatia muschilor
sternocleidomastoidian si trapez se realizeaza prin fine ramuri musculare

157
 (Rr. musculares).

XII. NERVUL HIPOGLOS – NERVUS HYPOGLOSSUS

Nervul hipoglos (XII) este un nerv cranian (encefalic) motor, destinat
inervatiei muschilor limbii.
Nucleul Functie Destinatie
Nc. originis Somatomotor Muschii limbii

Origine aparenta:
¨ Emerge prin 10-15 radacini din santul antero-lateral al bulbului, situat
intre piramidele si olivele bulbare (santul preolivar).
Traiect intracranian:
¨ Radacinile nervului invelite intr-o teaca a piei mater craniale (encefalice)
se orienteaza lateral, situate posterior de artera vertebrala. Ele se unesc
pentru a forma trunchiul nervului hipoglos.
Pasaj:
¨ canalul hipoglosului de la nivelul partii laterale a osului occipital.
Traiect:
¨ Segmentul cranian este segmentul de pasaj prin canalul hipoglosului,
unde intra in raport cu vena satelita si plexul venos al nervului hipoglos.
¨ Segmentul cervical lung prezinta in ansamblu un traiect arcuat cu
concavitatea orientata anterior si superior, de-a lungul pantecului
posterior al muschiului digastric.
 In continuarea traiectului sau descendent incruciseaza fata mediala a
nervului accesor, si apoi fata laterala a nervului vag pentru a se plasa
intre artera carotida interna si vena jugulara interna.
 Se incurbeaza inferior de originea arterei occipitale si incruciseaza
fata laterala a arterei carotide externe, a arterei faciale si a arterei
linguale.
 Insotit in continuare de vena linguala, nervul hipoglos se aplica pe
fata laterala a muschiului hioglos, care il separa de artera linguala.
In portiunea terminala, nervul hipoglos trece intre muschiul milohioidian si
hioglos si prin ramurile sale musculare (Rr. musculares) se distribuie
muschilor limbii.

158
 Fig.73 Nervul hipogloss

Ramuri:
¨ Radix superior ansae cervicalis – radacina superioara a ansei cervicale,
sau ramura descendenta a nervului hipoglos, contine fibre nervoase din
ramurile anterioare a primilor doi nervi cervicali (C 1 si C2) aflati in
constitutia plexului cervical (plexus cervicalis). Radacina superioara a
ansei cervicale se alatura traiectului nervului hipoglos inferior de pasajul
cranian al nervului si o paraseste la nivelul portiunii superioare a
trigonului carotic, la nivelul unde nervul hipoglos incruciseaza traiectul
arterei carotide externe. De obicei, pe fata laterala a arterei carotide
comune, superior de tendonul intermediar al muschiului omohioidian,
ramura superioara se uneste cu ramura inferioara, dand nastere ansei
cervicale (ansa cervicalis) destinate muschilor infrahioidieni.
¨ Rr. linguales – ramurile linguale sunt ramurile terminale ale nervului
hipoglos, destinate muschilor intrinseci si extrinseci ai limbii si
muschiului geniohioidian.

159
¨ Ramuri comunicante provin din:
 Plexul cervical prin intermediul radacinii superioare a ansei
cervicale.
 Ganglionul simpatic cervical superior, pentru inervatia vaselor ce
iriga limba si inervatia durei mater din fosa posterioara a cavitatii
craniene.
 Ganglionul inferior al nervului vag.

160
 2. NERVII CERVICALI – NERVI CERVICALES
Nervii cervicali in numar de opt perechi sunt nervi spinali (nervi spinales) in
raport cu vertebrele cervicale. Primul nerv cervical paraseste canalul
vertebral intre osul occipital si atlas, iar ceilalti sapte prin orificiile
intervertebrale. Al optulea nerv cervical paraseste canalul vertebral intre
ultima vertebra cervicala (C7) si prima vertebra toracica (Th1). Cu exceptia
ultimului, nervii cervicali poarta numarul vertebrelor subiacente. In orificiul
intervertebral, nervii cervicali se impart in doua ramuri, una posterioara si
alta anterioara.

¨ Rr. posteriores – ramurile posterioare sunt destinate tegumentelor si

muschilor cefei si se impart in:
 R. medialis – ramura mediala cu rol senzitiv si motor.
 R. lateralis – ramura laterala avand numai functie motorie.
¨ Rr. anteriores – ramurile anterioare ale nervilor cervicali traverseaza
muschii prevertebrali si se anastomozeaza intre ele participand la
formarea:
 Plexus cervicali – plexului cervical.
 Plexus brachialis – plexului brahial.

RAMURILE POSTERIOARE ALE NERVILOR CERVICALI

¨ N. suboccipitalis – nervul suboccipital reprezinta ramura posterioara a
primului nerv cervical. Mai voluminos decat ramura anterioara are
emergenta situata intre atlas si artera vertebrala.
¨ N. occipitalis major – nervul occipital mare, sau marele nerv occipital
al lui ARNOLD, reprezinta ramura posterioara a celui de al-doilea nerv
cervical. Mai voluminos decat ramura anterioara, are emergenta intre
arcul posterior al atlasului si lama axisului, inferior de muschiul oblic
inferior al capului. Se termina impartindu-se intr-o ramura mediala si
una laterala. Participa la inervatia pielii regiunii occipitale si a unora din
muschii regiunii nucale (m. semispinalis capitis, m. splenius capitis, m.
longissimus capitis). Da nastere la ramuri care se anastomozeaza cu
nervul si cu al treilea nerv occipital.
¨ N. occipitalis tertius – al treilea nerv occipital reprezinta ramura
terminala mediala a celui de-al treilea nerv cervical. Este destinat
inervatiei pielii regiunii nucale.

161
 RAMURILE ANTERIOARE ALE NERVILOR CERVICALI

PLEXUL CERVICAL - PLEXUS CERVICALIS

Plexul cervical asigura inervatia senzitiva a pielii capului (partial), gatului,
umarului si portiunii superioare a peretelui toracic, precum si inervatia
senzitiva si motorie a unora din muschii gatului si a diafragmei.
Constitutie:
¨ Este format din ramurile anterioare ale primelor patru nervi cervicali.
Ele contin in componenta lor fibre somatice si vegetative (simpatice) ce
provin din ganglionul cervical superior (Ganglion cervicale superius)
prin intermediul ramurilor comunicante.
¨ Ramurile anterioare, cu exceptia primei se impart la randul lor in doua (o
ramura ascendenta si o ramura descendenta) ce se anastomozeaza intre
ele dand nastere la trei anse anastomotice prevertebrale, din care iau
nastere ramurile plexului cervical. Ramura descendenta provenita prin
bifurcarea ramurii anterioare a celui de-al patrulea nerv cervical
participa la formarea plexului brahial (Plexus brachialis).

Raporturi:
¨ Plexul cervical este situat profund pe vertebrele cervicale si pe fata
mediala a venei jugulare interne. Este acoperit de muschiul
sternocleidomastoidian si repauzeaza pe muschii scalen mijlociu si
ridicator al scapulei.
Ramuri: ramurile plexului cervical sunt clasificate dupa rolul lor functional
in ramuri senzitive si ramuri motorii.
¨ Ramurile senzitive (superficiale) perforeaza lama superficiala a fasciei
cervicale la mijlocul marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian (punctul nervos al gatului –punctum nervosum,
ERB) de unde iradiaza la nivelul pielii zonei postero-laterale a capului si
zonei antero-laterale a gatului, dupa cum urmeaza:
 N. occipitalis minor – nervul occipital mic reprezinta prima ramura
superficiala, ascendenta a plexului cervical. Ia nastere din ramura
anterioara a celui de-al doilea nerv cervical (C 2) iar uneori din cel de-
al treilea nerv cervical (C3) sau ansa mijlocie a plexului cervical. De
la nivelul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian,
nervul occipital mic patrunde in regiunea laterala a gatului,
inconjoara nervul accesor dupa care urca spre procesul mastoidian al
osului temporal, paralel cu marginea posterioara a muschiului
sternocleidomostoidian. In vecinatatea craniului traverseaza lama
superficiala a fasciei cervicale, si posterior de pavilionul auricular se
imparte in ramurile sale terminale:
- Fibre posterioare, ramuri pentru pielea partii laterale a regiunii
occipitale.
- Fibre anterioare, pentru pielea de pe procesul mastoidian si

162
 pavilionul auricular (partial).
 N. auricularis magnus – nervul auricular mare reprezinta a doua
ramura superficiala, ascendenta a plexului cervical. Ia nastere din
ramurile anterioare ale celui de-al doilea si al treilea nerv cervical
(C2-C3). De la nivelul mijlocului marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian (punctul Erb) traverseaza in sens anterior si
ascendent fata laterala a muschiului, perforeaza lama superficiala a
fasciei cervicale la nivelul marginii anterioare a muschiului
sternocleidomastoidian (in vecinatatea unghiului mandibulei) si
insoteste traiectul venei jugulare externe. In continuare se situeaza la
nivelul regiunii parotideo-maseterice, unde, inferior de lobul
auricular se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale.
- R. posterior – ramura posterioara este destinata pielii de pe fata
mediala a pavilionului auricular.
- R. anterior – ramura anterioara inerveaza pielea regiunii
parotideomaseterice.
 Fibrele nervului auricular mare se anastomozeaza cu ramuri ale
nervului facial (prin intermediul ramurii anterioare) si cu nervii
occipital mic, auricular posterior si ramura auriculara a nervului vag
(prin intermediul ramurii posterioare).
 N. transversus colli – nervul transvers al gatului este a treia ramura
superficiala a plexului cervical, ia nastere din ansa mijlocie a
plexului cervical, continand fibre provenite ramurile anterioare ale
celui de-al doilea si al treilea nerv cervical (C 2-C3). De la nivelul
mijlocului marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian
(punctul Erb) se orienteaza anterior, traverseaza fata laterala a
muschiului, incruciseaza vena jugulara externa si se plaseaza sub
fata profunda a muschiului platisma. In vecinatatea osului hioid
strabate lama superficiala a fasciei cervicale si se imparte in cele
doua grupe de ramuri terminale ale sale:
- Rr. superiores – ramurile superioare se orienteaza spre trigonul
submandibular unde se distribuie tegumentului regiunii si se
anastomozeaza aparent cu ramura colica (cervicala) a nervului
facial, formand o „ansa cervicala superficiala” (denumire clasica
improprie).
- Rr. inferiores – ramurile inferioare se distribuie pielii portiunii
inferioare a regiunii anterioare a gatului (regiunea
infrahioidiana)..
 Nn. supraclaviculares – nervii supraclaviculari sunt ramuri
superficiale descendente ale plexului cervical. Iau nastere printr-un
trunchi comun din ultima ansa a plexului cervical. Contin fibre din
ramurile anterioare ale celui de-al treilea si al patrulea nerv cervical
(C3-C4). Acest trunchi cuprins intre muschiul scalen mijlociu si
muschiul sternocleidomastoidian descinde pana la nivelul mijlocului
marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian. Acoperit
de lama superficiala a fasciei cervicale si de muschiul platisma pana

163
 in vecinatatea claviculei se imparte in nervii supraclaviculari
mediali, intermediari si laterali (posteriori) care traverseaza lama
superficiala a fasciei cervicale si se plaseaza intre acesta si muschiul
platisma.
- Nn. supraclaviculare mediales – nervii supraclaviculari mediali
descind oblic si medial si se distribuie pielii fosei
supraclaviculare mici si manubriului sternal.
- Nn. supraclaviculares intermedii – nervii supraclaviculari
intermediari au un traiect vertical descendent, trec anterior de
clavicula si se distribuie pielii regiunii infraclaviculare pana la
nivelul celei de-a doua sau a treia coaste.
- Nn. supraclaviculares laterales - posteriores – nervii
supraclaviculari laterali (posteriori) descind oblic traversand
regiunea laterala a gatului. Se distribuie pielii regiunii superioare
a regiunii deltoidiene.

Fig.74 Plexul cervical, ramuri senzitive

¨ Ramurile motorii (profunde) ale plexului cervical sunt destinate

muschilor prevertebrali, infrahioidieni si diafragmei.
 Ansa cervicalis – ansa cervicala este o anastomoza nervoasa

164
 arciforma constituita din ramuri ale plexului cervical situata anterior
de vena jugulara interna si superior de tendonul intermediar al
muschiului omohioidian. Ansa cervicala prezinta in constitutia sa
doua radacini.
- Radix superior – radacina superioara ia nastere din prima arcada
a plexului cervical si cuprinde filete din radacinile primului si
celui de-al doilea nerv cervical (C 1-C2). Ea se alatura nervului
hipoglos la baza craniului si urmeaza traiectul acestuia pana in
portiunea superioara a trigonului carotic, de unde descinde pe
partea laterala a arterei carotide comune pentru a se uni cu
ramura inferioara. Este cunoscuta clasic sub denumirea de
„ramura descendenta a nervului hipoglos”.
- Radix inferior – radacina inferioara ia nastere din ramurile
anterioare ale celui de-al doilea si al treilea nerv cervical. De la
origine coboara lateral de vena jugulara interna. In portiunea
inferioara a traiectului sau (superior de tendonul intermediar al
muschiului omohioidian) isi schimba traiectul, plasandu-se
anterior de vena jugulara interna si se uneste cu radacina
superioara. Din convexitatea ansei se desprind ramuri musculare
destinate muschilor sternohioidian, sternotiroidian si
omohioidian (ambele pantece).
 R. thyrohyoideus – ramura tirohioidiana este ramura colaterala a
ansei destinata muschiului tirohioidian.
 N. phrenicus – nervul frenic este cea mai importanta ramura a
plexului cervical. Ramura profunda, mediala este destinata
pericardului si diafragmei. Prezinta trei radacini cu origine in
radacinile anteriore a nervilor cervicali trei, patru si cinci (C 3-C4-C5),
cu radacina principala din C4. Unirea celor trei radacini si formarea
unui trunchi comun are loc intre muschiul scalen mijlociu si
muschiul scalen anterior. De la acest nivel, nervul frenic coboara pe
fata anterioara a muschiului scalen anterior si patrunde in torace prin
apertura toracica superioara. In torace nervul frenic da nastere la:
- R. pericardicus – ramura pericardica.
- Rr. phrenicoabdominales – ramurile frenico-abdominale.
 Nn. phrenici acesorii – nervii frenici accesori situati lateral de
nervul frenic, reprezinta ramuri superficiale descendente ale plexului
cervical, care se incorporeaza in trunchiul nervului frenic,
constituind radacinile secundare ale acestuia. Au origine variabila
intre C4-C6.

165
 3. PLEXUL BRAHIAL - PLEXUS BRACHIALIS
Este destinat in primul rand inervatiei senzitive si motorii a membrului
superior. Trebuie insa sa il amintim deoarece se formeaza si trece prin
regiunea laterala a gatului, si totodata unele ramuri din portiunile incipiente
au traiectul prin regiunile gatului.
Constitutie: plexul brahial este format prin anastomoza ramurilor anterioare
ale ultimilor patru nervi spinali cervicali (C 5, C6, C7, C8) si primului nerv
spinal toracic (Th1). Strabate portiunea infero-laterala a gatului si patrunde in
axila, unde se imparte in ramurile sale terminale. Cu aspect diferit la nivelul
gatului si al axilei plexul brahial prezinta o portiune supraclaviculara si o
portiune infraclaviculara.

PORTIUNEA SUPRACLAVICULARA - PARS

SUPRACLAVICULARIS
Este situata la nivelul spatiului dintre muschii scalen anterior si scalen
mijlociu si este formata din cele trei trunchiuri ale plexului, care iau nastere
in felul urmator:
¨ Truncus superior – trunchiul superior, sau trunchiul primar superior,
rezulta din unirea ramurilor anterioare ale nervilor spinali cervicali cinci
si sase.
¨ Truncus medius - trunchiul mijlociu, sau trunchiul primar mijlociu, este
format numai din ramura anterioara a celui de al saptelea nerv spinal
cervical.
¨ Truncus inferior - trunchiul inferior, sau trunchiul primar inferior, este
constituit prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor spinali cervical
opt si toracal unu.
Fiecare trunchi se imparte in doua diviziuni:
¨ Divisiones anteriores – diviziunile anterioare
¨ Divisiones posteriores – diviziunile posterioare

PORTIUNEA INFRACLAVICULARA - PARS

INFRACLAVICULARIS
In aceasta portiune diviziunile anterioare si posterioare ale trunchiurilor dau
nastere la trei fascicule sau trunchiuri secundare:
¨ Fasciculus posterior – fasciculul posterior rezulta prin contopirea
diviziunilor posterioare ale celor trei trunchiuri. Din acesta iau nastere
nervul axilar si radial.
¨ Fasciculus lateralis – fasciculul lateral ia nastere din diviziunile
anterioare ale trunchiului superior si mijlociu. Din el rezulta nervul
musculocutanat si radacina laterala a nervului median.
¨ Fasciculus medialis – fasciculul medial se formeaza din diviziunea
anterioara a trunchiului inferior. Din el se vor desprinde radacina

166
 mediala a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat brahial medial si
nervul cutanat antebrahial medial.

RAMURILE COLATERALE ALE PLEXULUI BRAHIAL

In functie de nivelul de emergenta ramurile colaterale ale plexului brahial
sunt supraclaviculare si infraclaviculare.
Ramurile colaterale supraclaviculare
¨ N. dorsalis scapulae – nervul dorsal al scapulei, sau nervul
unghiularului si romboidului, se desprinde din ramura anterioara a celui
de-al cincilea nerv spinal cervical. Este destinat muschilor ridicator al
scapulei si romboizilor (mare si mic).
¨ N. thoracicus longus – nervul toracic lung, nervul dintatului anterior sau
nervul respirator al lui CHARLES BELL, are originea in ramurile
anterioare ale nervilor spinali cervicali cinci si sase si se distribuie
muschiului dintat anterior.
¨ N. subclavius – nervul subclavicular ia nastere din trunchiul superior si
este destinat muschiului omonim.
¨ N. suprascapularis – nervul suprascapular provine din trunchiul
superior si inerveaza muschiul supraspinos si infraspinos.

Ramurile colaterale infraclaviculare

¨ N. pectoralis medialis – nervul pectoral medial sau nervul pectoral mic
ia nastere din fasciculul medial si inerveaza muschiul pectoral mic.
¨ N. pectoralis lateralis – nervul pectoral lateral sau nervul pectoral mare
ia nastere din fasciculul lateral si este destinat portiunii inferioare a
muschiului pectoral mare.
Intre nervul pectoral medial si nervul pectoral lateral se realizeaza o ansa
anastomotica, „ansa pectoralilor”, care este situata pe fata anterioara a arterei
axilare si permite schimbul de fibre nervoase intre fasciculul medial si cel
lateral.

Ramurile terminale ale plexului brahial (descrise la membrul inferior)

In numar de sapte sunt:
¨ N. musculocutaneus – nervul musculocutan.
¨ N. cutaneus brachii medialis – nervul cutanat brahial medial.
¨ N. cutaneus antebrachii medialis – nervul cutanat antebrahial medial.
¨ N, medianus – nervul median.
¨ N. ulnaris – nervul ulnar.
¨ N. radialis – nervul radial.
¨ N. axillaris – nervul axilar.
In timp ce nervii cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial sunt
numai senzitivi, toti ceilalti sunt nervi micsti.

167
 4. SISTEMUL NERVOS AUTONOM
CERVICOCEFALIC

Inervatia vegetativa a capului si gatului este asigurata de:

¨ portiunea cefalica si cervicala a sistemului simpatic
¨ portiunea craniala a sistemului parasimpatic

PORTIUNEA SIMPATICA - PARS SYMPATHICA

Particularitati: simpaticul cervico-cefalic este reprezentat de:
¨ Truncus sympathicus – portiunea cervicala a trunchiului simpatic,
format din trei ganglioni cervicali uniti prin ramuri interganglionare (Rr.
interganglionares). Este situat latero-vertebral dedesubtul lamei
prevertebrale a fasciei cervicale, intre baza craniului si apertura toracica
superioara. Prin fibrele preganglionare, sau ramurile comunicante albe
(Rr. communicantes albi) este conectat de segmentele toracice
superioare ale maduvei spinarii.
¨ Nervii si plexurile simpatice sunt formate din fibrele postganglionare ale
ganglionilor simpatici cervicali, care se distribuie la nivelul capului si
gatului efectorilor vegetativi (muschi netezi, glande, vase sanguine) prin:
 ramuri comunicante cenusii atasate nervilor cranieni
 ramuri asociate nervilor cranieni
 ramuri periarteriale
 ramuri individuale cu traiect independent.

GANGLIONUL CERVICAL SUPERIOR - GANGLION

CERVICALE SUPERIUS
Este primul si cel mai voluminos dintre cei trei ganglioni cervicali. Are o
lungime de 3-5 cm si o latime de 5-10 mm. Este situat:
 anterior de procesele transverse ale vertebrelor cervicale doi si trei,
si de muschiul lung al capului
 posterior de artera carotida interna
 lateral de faringe
 medial de grupul muschilor stilieni
Ramuri:
¨ N. jugularis – nervul jugular ia nastere din extremitatea superioara a
ganglionului. De la origine se orienteaza superior pana la nivelul gaurii
jugulare unde se termina bifurcandu-se in doua ramuri:
 Prima pentru ganglionul superior al nervului vag
 A doua pentru ganglionul inferior al nervului glosofaringian. Prin
intermediul ramurilor nervului jugular cei doi nervi primesc fibre
simpatice care ajung in teritoriile de distributie a acestora.

168
¨ N. caroticus internus – nervul carotic intern se desprinde din portiunea
superioara a ganglionului cervical superior si urca pe fata posterioara a
arterei carotide interne. Inainte de a ajunge la nivelul orificiului inferior
al canalului carotic se imparte intr-o ramura mediala si una laterala care
se anastomozeaza bogat intre ele. Aceste ramuri patrund in canalul
carotic insotind artera carotida interna si formeaza in jurul acesteia
plexul carotic intern (plexus caroticus internus). Din plex iau nastere:
 N. caroticotympanicus – nervul caroticotimpanic
 Radix sympathica ganglioni ciliari – radacina simpatica a
ganglionului ciliar
 N. petrosus profundus – nervul pietros profund care formeaza
radacina simpatica a ganglionului pterigopalatin (Radix sympathica
ganglioni pterygopalatini)
¨ Nn. carotici externi – nervii carotici externi formeaza plexul carotic
extern (plexus caroticus externus) in jurul arterei carotide externe.
Acesta se continua inferior cu plexul carotic comun (plexus caroticus
communis), situat in jurul arterei carotide comune si cu plexuri
secundare in jurul ramurilor arterei carotide externe.
 Plexul tiroidian superior, destinat glandei tiroide
 Plexul lingual, situat in jurul arterei linguale si sublinguale
vehiculeaza filete simpatice pentru ganglionul submandibular si
ganglionul sublingual.
 Plexul facial transporta filete simpatice la glanda submandibulara
 Plexul meningian situat in jurul arterei meningee mijlocii emite fibre
pentru ganglionul otic care se asociaza nervului auriculotemporal si
inerveaza glanda parotida.
¨ Rr. laryngopharyngeales – ramurile laringofaringiene, in numar de 3-4
traverseaza fata mediala a arterei carotide interne pentru a se distribui
peretilor laringelui si faringelui, unde impreuna cu ramurile provenite
din nervul glosofaringian si vag participa la formarea plexului faringian
(plexus pharyngeus)
¨ N. cardiacus cervicalis superior – nervul cardiac cervical superior este
destinat plexului cardiac (plexus cardiacus). Ia nastere prin 2-3 ramuri si
descinde vertical pe fata anterioara a lamei prevertebrale a fasciei
cervicale, posterior de artera carotida interna, apoi posterior de artera
carotida comuna pentru a patrunde in cavitatea toracica.

GANGLIONUL CERVICAL MIJLOCIU - GANGLION

CERVICALE MEDIUM
Este cel de-al doilea ganglion, avand dimensiuni reduse (0,5-1 cm lungime,
3-4 mm latime) si este inconstant. Situat in dreptul tuberculului carotic are
raporturi cu artera tiroidiana inferioara.
Trunchiul simpatic mai poate contine un ganglion de dimensiuni reduse,
ganglionul vertebral (ganglion vertebrale) detasat de obicei din ganglionul
cervical mijlociu si avand numeroase conexiuni cu ganglionul

169
cervicotoracic.
Ramuri:
¨ Plexul tiroidian impar, situat in jurul arterei tiroidiene inferioare si
destinat glandei tiroide
¨ N. cardiacus cervicalis medius – nervul cardiac cervical mijlociu este
cel mai voluminos dintre nervii cardiaci cervicali. Are originea la nivelul
extremitatii inferioare a ganglionului cervical mijlociu, de obicei prin
doua radacini. In lipsa ganglionului cervical mijlociu ia nastere din
ramurile interganglionare ale trunchiului simpatic. Are un traiect vertical
descendent posterior de artera carotida comuna, pentru a se termina in
plexul cardiac (Plexus cardiacus).

GANGLIONUL CERVICOTORACIC (STELAT) - GANGLION

CERVICOTHORACICUM (GANGLION STELATUM)
Este cel de-al treilea ganglion, de forma si marime variabila. Se formeaza
prin fuzionarea ganglionilor cervicali sapte si opt cu primul ganglion toracic,
uneori chiar si cu al doilea si al treilea ganglion toracic. Este localizat la
gatul primei coaste, posterior de cupula pleurala si artera subclavie.
Raspunde:
 medial corpului celei de a saptea vertebre cervicale si marginii
laterale a muschiului lung al gatului
 lateral marginii mediale a muschilor scalen mijlociu si posterior

Ramuri:
¨ Ansa subclavia – ansa subclavie sau ansa lui Vieussens este constituita
din fibre care pornesc din polul inferior a ganglionului stelat. Inconjoara
anterior si superior artera subclavie si revin la polul superior al
ganglionului stelat sau la ganglionul vertebral, cervical mijlociu sau
chiar la ganglionul cervical superior. In partea stanga cel mai frecvent
ansa subclavie este unica sub forma de panglica, iar in partea dreapta
este formata din 2-5 filete.
¨ N. cardiacus cervicalis inferior – nervul cardiac cervical inferior este o
ramura colaterala a ganglionului cervicotoracic destinata plexului
cardiac
¨ Plexus subclavius – plexul subclavicular ia nastere prin ramuri detasate
din ganglionul cervicotoracic si din ansa subclavie plasat in jurul arterei
subclavii. Este destinat membrului superior.
¨ N. vertebralis – nervul vertebral se formeaza prin unirea mai multor
radacini detasate din portiunea superioara a ganglionului stelat, care se
unesc in vecinatatea celei de-a sasea vertebre cervicale. Trunchiul nervos
patrunde prin gaura transversala a celei de a sasea vertebre cervicale
impreuna cu artera vertebrala, al carei traiect il insoteste sub forma unui
plex periarterial (plexus vertebralis), care se continua in cavitatea
craniana in jurul ramurilor arterei vertebrale, primind fibre si din
ganglionul vertebral si ganglionul cervical mijlociu.

170
Fig.75 Simpaticul cervical

171
 PORTIUNEA PARASIMPATICA - PARS
PARASYMPATHICA CRANIALIS
Parasimpaticul cranian, amintit la nervii cranieni este constituit din:
¨ Ganglionii parasimpatici ai capului, dispusi exocranian in apropierea
efectorilor viscerali, pe traiectul ramurilor primare ale nervului trigemen.
Relatia ganglionilor cu acest nerv este doar topografica, nu si
functionala.
¨ Aferentele formeaza radacinile ganglionilor, si anume:
 Radacina parasimpatica visceromotorie, este singura radacina
adevarata, care realizeaza contact sinaptic in ganglion. Este
reprezentata de fibre preganglionare, care iau aspectul unor ramuri
nervoase individualizate (cu denumiri proprii), provenite din nucleii
parasimpatici ai trunchiului cerebral. Apartin nervilor oculomotor,
facial, glosofaringian.
 Radacina simpatica, aparenta, fara contact sinaptic la nivelul
ganglionului. Este formata din fibre postganglionare simpatice,
provenite din ganglionul cervical superior.
 Radacina senzitiva este formata de ramurile trigeminale pe traiectul
carora se afla ganglionul. Este de asemenea o radacina aparenta, care
nu are relatii sinaptice in ganglion.
¨ Eferentele adevarate sunt fibrele parasimpatice postganglionare, care se
distribuie efectorilor viscerali. Acestea se asociaza prin ramuri
comunicante si anastomotice cu ramurile terminale senzitive ale nervului
trigemen si sunt incorporate de acestea. Astfel ramurile terminale
trigeminale vor deveni “mixte” continand:
 Fibre senzitive trigeminale
 Fibre parasimpatice postganglionare
 Fibre simpatice postganglionare.

GANGLIONUL CILIAR - GANGLION CILIARE

Este un mic ganglion parasimpatic situat posterior de bulbul ocular, lateral
de nervul optic. Desi din punct de vedere morfologic este atasat nervului
oftalmic (V/1) din punct de vedere functional apartine nervului oculomotor.
Prezinta trei radacini:
¨ Radix parasympathica (oculomotoria) – radacina parasimpatica scurta si
groasa. Este formata din fibre preganglionare provenite din nucleul
aculomotor accesor (Edinger-Westphal). Aceste fibre iau calea
trunchiului nervului oculomotor, se continua prin ramura inferioara si
apoi prin ramura pentru muschiul oblic inferior al bulbului ocular, pentru
a ajunge la ganglionul ciliar. Fibrele parasimpatice preganglionare fac
sinapsa in ganglionul ciliar.

172
¨ Radix sympathica – radacina simpatica provine din ganglionul cervical
superior (Ganglion cervicale superius) pe calea plexului carotic intern
(Plexus caroticus internus). Este constituita din fibre postganglionare
din ganglionul cervical superior.
 Neuronii preganglionari au corpul celular localizat in nucleii din
coarnele laterale ale maduvei spinarii in segmentele C 7-Th2. Fibrele
preganglionare parasesc maduva spinarii prin radacinile anterioare,
si pe calea ramurilor comunicante albe ajung la trunchiul simpatic
prin care au un traiect ascendent pana la ganglionul cervical
superior.
 La nivelul acestuia fibrele preganglionare sinapteaza cu neuronii
ganglionari. Fibrele simpatice postganglionare prin traiectul lor
traverseaza nervul carotic intern, plexul carotic intern si radacina
simpatica a ganglionului ciliar.
 Aceste fibre traverseaza ganglionul ciliar fara sa sinapteze la nivelul
sau si il parasesc prin nervii ciliari scurti, prin intermediul carora se
distribuie vaselor bulbului ocular si muschiului dilatator al pupilei
- Radix sensoria (nasociliaris) – radacina senzoriala (nazociliara)
provine din nervul nazociliar ramura terminala a nervului
oftalmic. R. communicans cum ganglion ciliari – ramura
comunicanta cu ganglionul ciliar, unica sau multipla se
orienteaza de la origine spre anterior in vecinatatea fetei laterale
a nervului optic, pentru a atinge polul posterior al ganglionului
ciliar.
¨ Nn. ciliares breves – nervii ciliar scurti reprezinta ramurile eferente ale
ganglionului ciliar. Fibrele postganglionare pe calea nervilor ciliari
scurti si ajung la muschiul ciliar si la muschiul sfincter al pupilei.

Fig.76 Ganglionul ciliar

173
 GANGLIONUL PTERIGOPALATIN - GANGLION
PTERYGOPALATINUM
Este un ganglion parasimpatic anexat morfologic nervului maxilar, dar care
din punct de vedere functional apartine nervului facial. Este situat in fosa
pterigopalatina, anterior de canalul pterigoidian, in vecinatatea gaurii
sfenopalatine inferior de nervul maxilar.
Are trei radacini:
¨ Radix parasympathica –.ea se formeaza din fibre preganglionare,
provenite din nucleul salivar superior. Aceste fibre iau calea nervului
intermediar pana la la nivelul genunchiului nervului facial apoi iau cale
nervului pietros mare (n. petrosus major) (radix parasympathica
ganglii pterygopalatini)– care traverseaza canalul nervului pietros mare
si apare la nivelul fetei anterioare a portiunii pietroase a osului temporal
traversand hiatul canalului nervului pietros mare si santul nervului
pietros mare. Incruciseaza in continuare fata inferioara a ganglionului
trigeminal pentru a traversa gaura rupta. De aici radacina parasimpatica
ia parte in formarea nervului canalului pterigoidian (n. canalis
pterygoidei) prin care ajung la ganglionul pterigopalatin
¨ Radix sympathica provine din ganglionul cervical superior si abordeaza
ganglionul pterigopalatin pe calea nervului canalului pterigoidian, n.
pterygoideus profundus. Contine fibre postganglionare. Neuronii
preganglionari sunt localizati in nucleii din coarnele laterale ale maduvei
spinarii in segmentele T1-T2.
 Fibrele preganglionare parasesc maduva spinarii prin radacinile
anterioare, si pe calea ramurilor comunicante albe ajung la trunchiul
simpatic prin care au un traiect ascendent pana la ganglionul cervical
superior.
 La acest nivel fibrele preganglionare fac sinapsa cu neuronii
ganglionari. Fibrele simpatice postganglionare prin traiectul lor
traverseaza nervul carotic intern, nervul pietros profund (n. petrosus
profundus) si in final nervul canalului pterigoidian.
 Aceste fibre traverseaza ganglionul pterigopalatin fara a face sinapsa
la nivelul sau, si o parasesc orientandu-se spre:
- glanda lacrimala pe calea nervului maxilar
- spre mucoasa nazofaringelui (situata posterior de ostiumului
tubei auditive) prin intermediul nervului faringian (n.
pharyngeus).
¨ Radix sensoria – radacina senzoriala a ganglionului pterigopalatin este
reprezentata de nervii pterigopalatini (nn. pterygopalatini) care transfera
spre nervul maxilar fibre senzitive care traverseaza ganglionul fara a
sinapta la nivelul sau si provin din:
 Rr. nasales posteriores inferiores – ramurile nazale posterioare
inferioare
 N. palatinus major – nervul palatin mare

174
  Nn. palatini minores – nervii palatini mici

Fig.77 Ganglionul pterigopalatin

Ramuri: fibrele postganglionare parasesc ganglionul orientandu-se

glandelor mucoaselor:
¨ Rr. nasales posteriores superiores laterales - ramurile nazale
posterioare superioare laterale
¨ Rr. nasales posteriores superiores mediales - ramurile nazale
posterioare superioare mediale se distribuie mucoasei portiunii
posterioare a fetei laterale a cavitatii nazale, precum si peretelui superior
al cavitatii nazale.
¨ N. nasopalatinus – nervul nazopalatin pentru portiunea inferioara a
septului nazal si mucoasei portiunii anterioare a palatului dur si gingiei
corespunzatoare incisivilor superiori.
¨ N. palatinus major – nervul palatin mare pentru palatul dur
¨ Nn. palatinii minores – nervii palatini mici pentru portiunea posterioara
a palatului moale, uvulei si tonsilelor palatine.
¨ N. pharyngeus – nervul faringian pentru mucoasa etajului nazal al
faringelui situata posterior de orificiul tubei auditive.
¨ Pe de alta parte prin nervul maxilar, nervul zigomatic, ramura
comunicanta a nervului lacrimal cu nervul zigomatic, ajung sa la glanda
lacrimala.

175
 GANGLIONUL OTIC - GANGLION OTICUM
Este un ganglion parasimpatic atasat morfologic nervului mandibular, dar
apartinand functional nervului glosofaringian. Ganglionul otic este situat in
fosa infratemporala, inferior de gaura ovala. La acest nivel vine in raport:
 lateral cu nervul mandibular
 medial cu tuba auditiva si muschiul tensor al valului palatin
 anterior cu muschiul pterigoidian medial
 inferior cu coarda timpanului.
Radacini:
¨ Radix parasympathica - radacina parasimpatica. Neuronul
preganglionar este localizat in nucleul salivar inferior. Fibrele
preganglionare iau calea nervului glosofaringean, traverseaza ganglionul
superior si inferior al nervului. De la acest nivel iau calea nervului
timpanic, traverseaza plexul timpanic. Pe calea nervului pietros mic (n.
petrosus minor) paraseste cavitatea timpanica prin hiatul propriu,
descinde pe fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal si
paraseste cavitatea craniana prin gaura rupta anterioara pentru a se
termina in ganglionul otic.
¨ Radix sympathica – radacina simpatica provine din plexul situat in jurul
arterei meningee mijlocii
¨ Radix senzoria – radacina senzitiva din nervul mandibular

Fig.78 Ganglionul otic

Ramuri:
¨ R. communicans cum ramo meningeo – ramura comunicanta cu ramura
meningee a nervului mandibular.
¨ R. communicans cum nervo auriculotemporalis – ramura comunicanta
cu nervul auriculotemporal este o ramura eferenta a ganglionului otic
care se anastomozeaza cu nervul auriculotemporal din nervul
mandibular, fibrele parasimpatice postganglionare abordeaza glanda
parotida prin ramuri glandulare.

176
¨ R. communicans cum chorda tympani – ramura comunicanta cu coarda
timpanului este ramura eferenta a ganglionului otic. Prin intermediul sau
ajung fibre nervoase la muschiul ridicator al valului palatin.

GANGLIONUL SUBMANDIBULAR - GANGLION

SUBMANDIBULARE
Ganglion parasimpatic din punct de vedere morfologic atasat nervului
mandibular, din punct de vedere functional nervului intermediar (VII bis.).
Este de forme si dimensiuni variabile, este situat lateral de glanda
submandibulara si medial de muschiul hioglos si inferior de nervul lingual.
Prezinta:
Radacini:
¨ Radix parasympathica – ramura parasimpatica este formata din fibre
parasimpatice preganglionare, provenite din nucleul salivar superior.
Aceste fibre iau calea nervului intermediar si se continua prin coarda
timpanului, care in ultima sa portiune se incorporeaza in trunchiul
nervului lingual. Din acesta in vecinatatea ganglionului submandibular
fibrele preganglionare formeaza radacina parasimpatica.
¨ Radix. sympathica – radacina simpatica este formata din fibre simpatice
postganglionare din ganglionul cervical superior care abordeaza
ganglionul submandibular pe calea plexului facial.
Ramuri:
¨ Rr. glandulares – ramurile glandulare destinate glandei submandibulare
contin fibre nervoase simpatice si parasimpatice postganglionare.

Fig.79 Ganglionul submandibular

177
 GANGLIONUL SUBLINGUAL - GANGLION SUBLINGUALE
Ganglion parasimpatic anexat morfologic nervului lingual, functional
apartine nervului facial. Trimite fibre nervoase secretorii pentru glanda
sublinguala. Are aceleasi conexiuni ca si ganglionul submandibular si
inerveaza prin ramuri glandulare secretomotorii glanda sublinguala.

178
 XI. ANATOMIA MASTICATIEI

Masticatia, cea mai specifica functie a aparatului dentomaxilar se realizeaza

prin conlucrarea diferitilor constituenti ai acestuia. Interrelatia dintre
structura aparatului dentomaxilar si masticatie se reflecta sub aspect
morfogenetic, anatomofunctional si clinic.
Capitolul de fata sintetizeaza din punct de vedere anatomic formatiunile
implicate in procesul masticatiei, in urmatoarele subcapitole:
 organul dentar
 ansamblul dinamic al masticatiei
 arcul reflex masticator

1. ORGANUL DENTAR (ODONTON)

Organul dentar este format de dinte (Dens) si totalitatea tesuturilor din jurul
sau, parodontiul (Parodontium). Ele alcatuiesc impreuna unitatea
odontoparodontala.

Dintii (Dentes) detin un rol principal in faramitarea alimentelor in procesul

masticatiei, dar intervin si in alte functii ale aparatului dentomaxilar
(articularea sunetelor, fizionomie). In cadrul acestui capitol vom aborda
numai unele caractere generale ale dintilor, cu utilizarea terminologiei
anatomice. Descrierea speciala a dintilor si aplicarea terminologiei
stomatologice (care trebuie sa derive din nomenclatura anatomica) este
atributia disciplinelor de specialitate.

ASEZARE SI GRUPARE:
¨ Dentes decidui – dintii deciduali, sunt dintii temporali ai primei dentitii,
in numar de 20
¨ Dentes permanentes – dintii permanenti, sunt dintii celei de-a doua
dentitii, in numar de 32
¨ Arcus dentalis superior – arcul dentar superior, este sustinut de procesul
alveolar al maxilei, este format prin alinierea dintilor superiori sub forma
semieliptica
¨ Arcus dentalis inferior – arcul dentar inferior este suportat de procesul
alveolar al mandibulei, are forma de parabola si o formula dentara
similara cu precedentul
¨ Dentes incisivi – dintii incisivi, unul medial (central) si unul lateral pe
fiecare hemiarcada, sunt adaptati functiei de sectionare a alimentelor
¨ Dentes canini – dintii canini, unul de fiecare hemiarcada, cu rol in
sfasierea alimentelor
¨ Dentes premolares – dintii premolari, in numar de doi pe fiecare
hemiarcada (primul si al doilea premolar) au rol in triturarea alimentelor

179
¨ Dentes molares – dintii molari, in numar de 3 pentru fiecare arcada, cel
de-al treilea: al treilea molar – dintele serotin (Molaris tertius – Dens
serotinus) cu rol in faramitarea si macinarea alimentelor

CONFORMATIE. DINTELE ARE URMATOARELE PARTI:

¨ Corona dentis – coroana dintelui, corespunde cu portiunea extra-
alveolara a dintelui (coroana functionala). Ea poate fi definita ca partea
dintelui acoperita cu smalt (Enameleum) („coroana anatomica”)
¨ Radix dentis – radacina dintelui, partea sau partile implantate in alveola
dentara (radacina functionala). „Radacina anatomica” este partea dintelui
acoperita de ciment (Cementum)
¨ Collum dentis – colul dintelui, este portiunea aflata intre coroana si
radacina, corespunzator liniei de jonctiune dintre smalt si ciment (colet
anatomic)
¨ Cavitas dentis - pulparis – cavitatea dintelui - pulpara, este cavitatea
sapata in dentina sau ivoriul (Dentinum) din interiorul dintelui. Contine:
¨ Pulpa dentis – pulpa dentara corespunzator coroanei (camera pulpara)
prelungindu-se in interiorul radacinilor dand nastere la Canalis radicis
dentis – canalului radacinii dintelui, care se deschide pe varful acestora
prin Foramen apicis radicis dentis – gaura apexului radacinii dintelui

Fig.80 Structura dintelui

180
Fetele dintelui apartin coroanei si sunt:
¨ Facies oclusalis, masticatoria – fata ocluzala, masticatorie, este fata
activa cu un relief variat, in raport cu functia dintelui in procesul
masticator
¨ Facies vestibularis, facialis – fata vestibulara, faciala corespunde cu
suprafata externa a dintilor, orientata spre vestibulul cavitatii bucale.
Pentru dintii frontali se utilizeaza denumirea de fata labiala (Facies
labialis), pentru dintii laterali (premolari, molari) termenul de fata
bucala (Facies buccalis)
¨ Facies lingualis – fata linguala, fata orientata spre cavitatea bucala
propriu-zisa
¨ Facies approximalis – fata aproximala sau fata de contact este suprafata
care vine in contact cu fetele corespunzatoare ale dintilor vecini. Poate
fi:
 Facies mezialis – fata meziala mai apropiata de linia mediana
 Facies distalis – fata distala mai indepartata de linia mediana

Parodontiul (Parodontium) totalizeaza tesuturile din jurul dintelui,

interdependente biologic, cu functia de sustinere si de protejare a acestuia.
Anatomic inglobeaza variate structuri, dupa cum urmeaza:
 Gingia (Gingiva), portiunea de mucoasa bucala care inveleste procesele
alveolare, partea fixa (Pars fixa) si coletul dintelui, partea libera (Pars
libra), formand spatiile dintre doi dinti adiacenti papila gingivala –
interdentara (Papilla gingivalis – interdentalis). Intre dinte si marginea
gingivala se gaseste santul gingival (Sulcus gingivalis).
¨ Peridontiul (Periodontium), totalitatea formatiunilor ligamentare
conjunctive, care contribuie la atasamentul dintelui in alveola, realizand
un tip de sindesmoza numita gomfoza – articulatia dento-alveolara
(Gomphosis – Articulatio dento-alveolaris). Aranjamentul fibrelor
conjunctive materializeaza fortele masticatorii, transformate in forte de
tractiune la acest nivel si se grupeaza in urmatoarele ligamente:
 ligamentul periodontal (Lig. periodontale) dispus intre peretele
alveolei si cimentul radacinii, format din fibre cu o orientare spatiala
diferita: fibre oblice, transversale si circulare (Fibrae obliquae,
transversae, circulares)
 ligamentul gingival (Lig. gingivale) situat intre cimentul coletului si
gingia adiacenta
 ligamentul dentoalveolar (Lig. dentoalveolare), in componenta
caruia intra patru categorii de fibre:
- fibre cementoalveolare (fibra cementoalveolaris)
- fibre interradiculare (fibra interradicularis)
- fibre apica (fibra apicalis)
- fibre interdentale (fibra interdentalis)

181
  ligamentul interdental (Lig. interdentale), trans-septal, situat intre
coletul dintilor invecinati, fixeaza arcul dentar intr-o unitate
functionala.
¨ Cimentul radicular, substanta osoasa adaptata functiei de fixare a
dintelui, prin ancorarea fibrelor periodontale.
 Alveolele dentare (Alveolus dentalis), ale proceselor alveolare ale
maxilei si mandibulei, reprezinta structurile dento-osoase de suport ale
dintilor si sunt considerate in ansamblu „osul alveolar”. Sunt separate
prin intermediul septurilor interalveolare (Septum interalveolare). In
cadrul unei alveole dentare, radacinile dintilor multiradiculari sunt
separate prin intermediul septurilor interradiculare (Septum
interradiculare).

Vasele si nervii odontonului.

Arterele dinsilor si ale parodontiului provin din ramurile primare si
secundare ale arterei maxilare; pentru arcul dentar inferior din artera
alveolara inferioara (A. alveolaris inferior), iar pentru arcul dentar superior
din artera alveolara superioara posterioara (A. alveolaris superior posterior)
si din arterele alveolare superioare anterioare (Aa. alveolaris superiores
anteriores).
Aportul vascular intern sau intraosos se realizeaza prin vase terminale
individuale pentru fiecare dinte si anturajul sau propriu, si anume:
 Ramuri dentale (Rr. dentales), destinate pulpei dentare, ce patrund in
dinte prin orificiile apicale dentare (Foramen apicale dentis)
 Ramurile peridentale (Rr. peridentales) sau alveolare, sunt
distribuite structurilor osoase si conjuntivale ale parodontiului si
gingiei. Ele se anastomozeaza atat cu ramurile peridentale vecine,
cat si cu ramurile mucosale ale arterelor care deservesc mucoasa
cavitatii bucale, la nivelul gingiilor.

Venele pleaca pe de o parte din pulpa dentara, iar pe de alta din „glomii
venosi” situati intre fibrele ligamentului periodontal. Au acelasi traiect cu
arterele peridentale pe care le insotesc devenind afluentii plexului
pterigoidian (Plexus pterygoideus) care dreneaza in venele maxilare (Vv.
maxillares).

Limfaticele organului dentar insotesc traiectul venelor si se indreapta la

nodurile limfatice ale cercului pericervical dupa cum urmeaza:
¨ Arcul alveolodentar superior dreneaza la nodurile limfatice
submandibulares (Nodi lymphatici submandibulares).
¨ Arcul alveolar inferior dreneaza la nodurile limfatice submandibulare, cu
exceptia incisivilor, drenati de nodurile limfatice submentale (Nodi
lymphatici submentales).

Nervii somatosenzitivi apartin teritoriului de inervatie a nervului trigemen

182
(N. trigeminus), prin nervul mandibular (N. mandibularis) si nervul maxilar
(N. maxillaris).
¨ Pulpa dintelui primeste ramurile dentare din nervii alveolari prin
intermediul plexurilor dentare. Arcul dentar inferior din nervul alveolar
inferior (N. alveolaris inferior) iar cea superioara de la nervii alveolari
superiori (Nn. alveolares superiores), prin intermediul ramurilor
alveolare superioare posterioare (Rr. alveolares superiores posteriores)
pentru molari, ramura alveolara superioara mijlocie (R. alveolaris
superior medius) pentru premolari si ramurile alveolare superioare
anterioare (Rr. alveolares superiores anteriores) pentru dintii frontali.
¨ Parodontiul este inervat de ramurile peridentale (Rr. peridentales) sau
alveolare ale nervilor alveolari corespunzator dintilor.
¨ Gingia este inervata prin ramurile gingivale superioare (Rr. gingivales
superiores), interdentare sau perforante ale nervilor alveolari superiori
(Nn. alveolares superiores), la care se asociaza si o inervatie
superficiala provenita prin filatele nervoase destinate mucoasei adiacente
(din nervul maxilar, prin nervul palatin mare si nervul nazopalatin; din
nervul mandibular, prin nervul lingual, nervul bucal si nervul mental).

2. ANSAMBLUL DINAMIC AL MASTICATIEI

Procesul masticatiei, desfasurat in cavitatea bucala, primul segment al
aparatului digestiv, adaptat acestei functii, necesita contributia urmatoarelor
formatiuni musculare si articulare:
¨ Muschii craniomotori, prin contractia lor comuna, stabilizeaza capul in
articulatiile craniovertebrale, realizand astfel un suport fix pentru
miscarile mandibulei.
¨ Musculatura de fixare a osului hioid, alcatuita de chinga musculara
superioara (pantecul posterior al muschiului digastric si muschiul
stilohiodian) si cea inferioara (muschii infrahioidieni), realizeaza un
punct fix pentru contractia muschilor depresori ai mandibulei.
¨ Articulatia temporomandibulara, faciliteaza combinarea deplasarilor
verticale si orizontale ale mandibulei intr-o miscare complexa de
circumductie, cu o desfasurare tridimensionala. Miscarile masticatorii
ale mandibulei constau dintr-o miscare preparativa de coborare si
miscari de prehensiune, sectionare si triturare a alimentelor.
¨ Muschii primari ai masticatiei sunt reprezentati de muschii
mobilizatori ai mandibulei. In completare la actiunea acestor muschi
studiati in capitolele respective (muschii mandibulei, miscarile
mandibulei) adaugam:
 Elevatorii mandibulei prin contractia lor declanseaza forta
masticatorie si realizeaza presiunea masticatorie intre arcurile
dentare, aflate in contact dinamic. Forta totala a elevatorilor
mandibulei atinge valoarea de 300 kg/forta, calculandu-se o forta de
10 kg/1 cm2 suprafata musculara. (Muschiul temporal 80 kg forta,
muschiul maseter 75 kg forta, iar muschiul pterigoidian medial 50 kg

183
 forta). Asadar muschii elevatori ai mandibulei au forta de contractie
suprasuficienta daca se ia in considerare ca fiziologic pentru
masticatie este suficienta o forta de 6 – 30 kg.
 Ejectorii, sunt muschii cu situatie periglandulara (muschiul maseter
si muschiul milohioidian), care odata cu contractia lor, comprima
glandele salivare, evacuand saliva necesara insalivarii alimentelor in
cursul masticatiei.
¨ Muschii accesori ai masticatiei au rolul de a plasa alimentele intre
suprafetele masticatorii ale dintilor.
 Muschii limbii, confera o mobilitate mare limbii in vederea
faramitarii si trierii fragmentelor alimentare.
 Muschii orofaciali, formeaza o chinga musculara cu rol in scoaterea
alimentelor din vestibulul bucal; ei contrabalanseaza actiunea
muschilor limbii.

3. ARCUL REFLEX MASTICATOR

Miscarile automate ritmice masticatorii sunt dirijate de circuite neuronale
complexe, compuse din urmatoarele segmente ale arcului reflex:
Receptorii se afla in:
¨ Musculatura si tendoanele muschilor mobilizatori ai mandibulei,
formatiunile capsulo-ligamentoase ale articulatiei temporomandibulare
(proprioceptori).
¨ Parodontiu, mai cu seama ligamentul dentoalveolar (presoreceptori).
Calea aferenta este formata din:
¨ Fibrele provenite de la receptorii parodontiului iau calea nervilor maxilar
(N. maxillaris) si mandibula (N. mandibularis), ele fiind dendritele
neuronilor din ganglionul trigeminal (Ganglion trigeminale)
(Ganglionul lui Gasser). Axonii acestora se continua in trunchiul
cerebral.
¨ Fibrele proprioceptive prin intermediul nervului mandibular (N.
mandibularis) se continua in trunchiul cerebral, fara contact sinaptic in
ganglionul trigeminal.
Centrul reflex, aflat in trunchiul cerebral (mezencefal) prezinta urmatoarele
caractere:
¨ Principii de functionare. In raport cu impulsurile periferice amplifica
forta masticatorie, sau franeaza forta masticatorie in vederea protejarii
odontonului, informatiile inhibitoare venind de la presoreceptorii
ligamentului dentoalveolar..

Componenta Componenta Conexiuni

senzitiva motorie
Nucleul Nucleul Scoarta cerebrala
mezencefalic V masticator V Centrii extrapiramidali
Nucleul pontin V Cerebelul
Nucleul Sistemul reticular

184
bulbospinal V Sistemul limbic
Nucleii motori VII si XII
Motoneuronii maduvei
cervicale.

Calea eferenta si efectorii:

N. mandibular Muschii mobilizatori mandibulari

N. facial Muschii orofaciali
N. hipoglos Muschii limbii

185
 XII. ORGANUL LINGUAL

Limba (Lingua) detine un rol esential in toate functiile aparatului

dentomaxilar; este organul gustului si datorita mobilitatii mari, participa la
masticatie, deglutitie si fonatie.
Aplicata pe planseul cavitatii bucale, cu gura inchisa umple cavitatea bucala
situandu-se intre bolta palatina si fata linguala a arcurilor dentare.

CONFIGURATIE EXTERNA
Parti si fete.
De forma unui con aplatizat dinspre superior spre inferior, este alcatuita din
doua segmente si doua fete
¨ Radix linguae - radacina limbii formeaza portiunea posterioara a
organului, conectata de elementele osoase invecinate (osul hioid,
procesul stiloidian al osului temporal si mandibula) si segmentul
palatofaringian prin intermediul muschilor si mucoasei linguale.
¨ Corpus linguae - corpul limbii este segmentul anterior, mobil al limbii,
terminat cu varful limbii (Apex linguae) si flancat de cele doua margini
ale limbii (Margo linguae). Varful limbii si marginile sale vin in contact
direct cu arcurile dentare.
¨ Dorsum linguae - dosul limbii, convex este subdivizat de santul
terminal (Sulcus terminalis), care are forma de „V” deschis spre
anterior, in:
 Pars presulcalis-(anterior) - partea presulcala (anterioara), o
suprafata care ocupa 2/3 din fata dorsala a limbii (bucala sau
palatinala) si
 Pars postsulcalis (posterior) - partea postsulcala (posterioara) sau
fata faringiana.
 Santul terminal marcheaza si limita dintre corpul si radacina limbii,
avand un varf mai adanc, numit
- Foramen caecum liguae - gaura oarba a limbii.
- La nivelul partii presulcale (anterioare) a dosului limbii pe linia
mediana se afla
- Sulcus medianus linguae - santul median al limbii, care se
termina posterior la nivelul gaurii oarbe.
¨ Facies inferior linguae - fata inferioara a limbii, mai putin intinsa decat
cea dorsala, priveste spre planseul bucal. Poate fi vazuta prin ridicarea
corpului limbii.

TUNICA MUCOASA LINGUALA - TUNICA MUCOSA

LINGUAE
formeaza stratul de acoperire a limbii divizandu-se in:
Mucoasa senzoriala specializata in vederea functiei gustative, imbraca

186
dosul limbii, de la varful ei pana la nivelul santului terminal. Prezinta variate
proeminente, numite papile linguale (papillae linguales), care se grupeaza
in:
¨ Papillae valatae - papilele circumvalate sau caliciforme situate anterior
si paralel cu santul terminal, formeaza „V”- ul lingual.
¨ Papillae fungiformes - papilele fungiforme, aflate anterior de V-ul
lingual pe toata partea presulcala a dosului limbii.
¨ Papillae filiformes - papilele filiforme sunt localizate pe fata bucala a
dosului limbii, unele dintre ele fiind mai largi, papilele conice (papillae
conicae).
¨ Papillae foliatae - papilele foliate, sunt localizate pe marginile si in
partea posterioara a partii presulcale a dosului limbii.

Mucoasa de acoperire se asterne in continuarea mucoasei gustative,

acoperind partea postsulcala a dosului limbii si fata inferioara a limbii. Este
mobila, confera libertatea necesara miscarilor limbii si se continua in
mucoasa planseului bucal, a valului palatin si a partii orale a faringelui. Intre
fata inferioara a limbii si planseul bucal prezinta:
¨ Frenulum linguae - fraul limbii, plica mucoasa in linia mediana
¨ Plica fimbriata - plicile fimbriate, doua vestigii mucoase asezate lateral
de fraul limbii

Fig.81 Configuratia externa a limbii

187
Constitutie
Scheletul fibros al limbii reprezinta platforma de insertie pentru muschii
limbii, fiind alcatuit din:
¨ Septul lingual (septum linguale), lama fibroasa falciforma aflata
mediosagital. Se fixeaza pe mijlocul fetei anterioare a osului hioid si se
termina in apropierea varfului limbii.
¨ Aponevroza linguala (aponeurosis linguae), acopera dosul limbii, este
ingrosarea laminei proprii a mucoasei linguale.

MUSCHII LIMBII (LINGUALI) - MUSCULI LINGUAE

(LINGUALES)
efectueaza miscarile multiple si complexe ale limbii, prin contractii
simetrice (deglutitie, vorbire) si asimetrice (masticatie). In raport cu originea
lor se incadreaza in doua grupe:

MUSCHII EXTRINSECI SAU SCHELETICI,

Au originea pe oasele invecinate ale limbii si patrund in aceasta prin
radacina organului. Asigura pozitia si deplasarile limbii.

Muschiul genioglos – M. genioglossus are fibre divergente, dirijate

superior si posterior
Origine: spina mentala a corpului mandibulei (apofiza geni superioara)
Insertie: aponevroza si septul lingual, de la varf la radacina limbii si
muschiul constrictor faringian superior prin intricarea fibrelor musculare
Inervatie: n. hipoglos
Actiune:
 depresor si protractor .
 mentine limba aplicata pe planseul bucal
 proiecteaza limba in afara gurii

Muschiul hioglos – M. hyoglossus

este lat, subtire, cu fibrele dirijate superior.
Origine: cornul mare si corpul osului hioid, cornul mic al osului hioid
Insertie: aponevroza si septul lingual
Inervatie: n. hipoglos
Actiune:
 depresor si retractor
 antagonist al muschiului genioglos
 trage limba inferio si posterior

Muschiul chondroglos – M. chondroglossus

188
 este considerat o dependinta a muschiului hioglos
Origine: cornul mic al osului hioid
Insertie: aponevroza si septul lingual
Inervatie: n. hipoglos
Actiune:depresor si retractor al limbii

Muschiul stiloglos – M. styloglossus,

subtire, este incurbat inferior, anterior si medial.
Origine:
 Procesul stiloid al osului temporal
 Ligamentul stilomandibular
Insertie:
 aponevroza si septul lingual (fasciculul superior)
 muschiul hioglos, prin intricarea fibrelor musculare (fasciculul
inferior)
Inervatie: n. hipoglos
Actiune: retractor – trage limba superior si posterior

Fig.82 Muschii extrinseci ai limbii

MUSCHII INTRINSECI SAU PROPRII AI LIMBII,

Au originea si insertia in interiorul limbii, pe scheletul fibros al acesteia.
Sunt orientati in trei planuri principale, determina volumul si forma limbii.

189
Muschiul longitudinal superior – M. longitudinalis superior
Este o lama musculara situata inferior de aponevroza linguala, intre radacina
si varful limbii.
Actiune: scurteaza limba si o recurbeaza superior

Muschiul longitudinal inferior – M. longitudinalis inferior

Este situat pe fata inferioara, intre radacina si varful limbii
Actiune : scurteaza limba si o recurbeaza inferior

Muschiul transvers al limbii – M. transversus linguae

Este dispus orizontal de la septul lingual la marginea limbii, intre muschii
longitudinali
Actiune: ingusteaza si alungeste limba

Muschiul vertical al limbii – M. verticalis linguae

Este intins de la aponevroza limbii la fata inferioara a acesteia.
Actiune: turteste limba

Fig.83Muschii limbii sectiune sagitala

190
 Fig.84 Muschii intrinseci ai limbii, sectiune frontala

Foliculii linguali - Folliculi linguales sunt aglomerari de formatiuni

limfatice mici, aflate in mucoasa fetei faringiene a dosului limbii, constituind
tonsila linguala (Tonsilla lingualis).

Glandele linguale - Glandulae linguales fac parte din micile glande

salivare de tip mucos si seros, dispuse in trei grupuri:
¨ Grupul anterior (glandele Blandin-Nühn) aflat in apropierea varfului
limbii, se deschide pe laturile fraului lingual.
¨ Grupul posterior se asterne pe partea postsulcala (posterioara) a dosului
limbii.
¨ Grupul marginal (glandele Weber) situat in partea infero-laterala a fetei
inferioare a limbii.

VASE SI NERVI
Arterele. Sursa arteriala principala a limbii este artera linguala (A.
lingualis), distribuita pentru radacina si corpul limbii.
¨ Radacina limbii atat mucoasa cat si musculatura este irigata de ramuri
arteriale ascendente si descendente;
 Rr .dorsales linguae - ramurile dorsale ale limbii, reprezinta sursa
principala
 Ramuri provenite din artera faringiana ascendenta (A. pharyngea
ascendens) si artera palatina descendenta (A. palatina descendens)
din artera maxilara, ca sursa secundara.
¨ Corpul limbii: este vascularizat de o singura artera, artera profunda a
limbii (A. profunda linguae) care are un traiect longitudinal sinuos
adaptat modificarilor si miscarilor limbii. In legatura cu particularitatile
vasculare ale corpului limbii amintim:
 Mucoasa de pe dosul limbii, si de pe fata inferioara a limbii este
irigata de multiple ramuri ascendente si descendente. Acestea se

191
 anastomozeaza cu colateralele similare ale arterei profunde a limbii
de pe partea opusa, realizand o retea anastomotica superficiala
controlaterala.
 Musculatura este vascularizata de ramuri colaterale, plasate intre
straturile musculare intrinseci. Desi exista anastomoze homolaterale
intre aceste ramuri, ele nu se anastomozeaza cu arterele
controlaterale. Deci corespunzator septului lingual, apare "linia
avasculara sau paucivasculara mediana a limbii".
 "Arcul ranin" se formeaza constant prin anastomozarea celor doua
artere profunde ale limbii (Aa. ranine), la nivelul varfului limbii.
Dispuse superficial, ele participa la realizarea retelei anastomotice a
mucoasei limbii.

Fig.85 Vascularizatia limbii

Venele insotesc ramurile arteriale ale limbii, colectandu-se in vena linguala

(V. lingualis), afluent al venei jugulare interne. Ele sunt :
¨ Vv. dorsales linguae - venele dorsale ale limbii,
¨ V. profunda linguae - vena profunda a limbii, vena subtire, care
insoteste artera linguala si "artera ranina"
¨ Venele linguale principale ("venele ranine") in numar de doua, coboara
de la varful limbii la radacina acesteia, desubtul mucoasei fetei
inferioare linguale. Sunt vizibile la acest nivel datorita transparentei
mucoasei. Au un traiect distantat fata de axul arterial omonim, artera si
venele fiind separate la radacina limbii de muschiul hioglos.
¨ V. comitans nervi hypoglossis - vena satelita a nervului hipoglos si
¨ V. sublingualis - vena sublinguala participa de asemenea la drenajul
venos al limbii.

Limfaticele. Reteaua limfatica mucoasa si musculara este colectata prin

192
intermediul unor statii ganglionare de catre nodulii limfatici cervicali
profunzi superiori (Nodi lymphatici cervicales profundi superiores), ai
lantului jugular intern, dupa cum urmeaza:
¨ Nodi lymphatici submentales - nodulii limfatici submentali, curentul
apical, de la varful limbii
¨ Nodus jugulodigastricus - nodulul jugulodigastric (nodulul principal al
lui Küttner) prin intermediul nodi lymphatici submandibulares -
nodulilor limfatici submandibulari curentul lateral, de la marginea limbii
¨ Nodulul limfatic jugulodigastric - curentul bazal, de la radacina limbii
¨ Nodi mandibulares nodulii mandibulari si apoi la cei cervicali profunzi
nodi lymphatici cervicales profundi superiores de aceeasi parte si de
partea opusa (curent incrucisat!) curentul median, din teritoriul central al
limbii

Inervatia limbii
¨ Motorie:
 Rr.linguales - ramurile linguale ale nervului hipoglos
 Rr. linguales - ramurile linguale din nervul glosofaringian pentru
muschiul stiloglos
¨ Senzitiva (tactila, termica si dureroasa), este receptionata de la mucoasa
linguala de:
 Rr. linguales - ramurile linguale din nervul lingual - ramura a
nervului mandibular pentru mucoasa varfului limbii
 Rr.linguales - ramurile linguale ale nervului glosofaringian pentru
mucoasa radacinii limbii
 Ramuri senzitive din nervul vag reprezentate de ramura interna (r.
internus) a nervului laringian superior, pentru mucoasa adiacenta
epiglotei.

193
 Fig.86 Inervatia motorie si senzitiva a limbii

¨ Senzoriala, gustativa, prin care limba devine un organ de simt si

totodata parte componenta a cailor gustative.
 Receptorii gustativi din punctul de vedere al inervatiei se dispun in
doua teritorii juxtapuse. Teritoriul situat anterior de santul terminal
("V"-ului lingual) apartine nervului intermediofacial (N.
intermediofacialis) (VII bis sau nervul intermediar al lui Wrisberg),
iar teritoriul santului terminal ("V"-ului lingual) cu papilele
circumvalate si cel situat posterior acestuia, apartine nervului
glosofaringian (N. glossopharyngeus).
 Filetele senzoriale se raspandesc pe dosul limbii impreuna cu filetele
senzitive. Astfel nervul intermediofacial utilizeaza calea nervului
lingual (N. lingualis) din nervul mandibular, iar nervul
glosofaringian utilizeaza ramurile sale linguale (rr. linguales), ele
fiind senzitivosenzoriale. Transbordarea filetelor senzoriale de pe
nervul intermediofacial pe nervul lingual are loc prin intermediul
coardei timpanului (chorda tympani).
 Pe traiectul nervilor gustativi (intermediofacial si glosofaringian) se
afla cate un ganglion senzorial extranevraxial. Ei se conecteaza in
trunchiul cerebral, in nucleul senzorial care le apartin, reprezentat de
nucleul solitar (N. solitarius) (sau nucleul tractului solitar). Calea
gustativa continua apoi prin intermediul nucleilor talamici la
analizatorul cortical.
 Pana la nivelul trunchiului cerebral, calea gustativa se prezinta astfel:
 Teritoriul nervului intermediofacial via: nervul lingual, coarda
timpanului, nervul intermediofacial, ganglionul geniculat
(protoneuronul) si nucleul solitar (deutoneuronul )

194
 Teritoriul nervului glosofaringian, via: nervul glosofaringian,
ganglionul superior al nervului glosofaringian (protoneuronul),
nucleul solitar (deutoneuronul).

195
 XIII. GLANDELE SALIVARE
Functiile esentiale ale aparatului dentomaxilar sunt legate de prezenta salivei
in cavitatea bucala, secretata de glandele salivare (Glandulae oris), sub
influenta reflexului salivar.
Glandele salivare se grupeaza:

Anatomic in raport cu volumul lor:

¨ Glandele salivare mari (glandulae salivares majores), voluminoase
bine individualizate, cuprinse in capsule, sunt situate in loje proprii.
Anexate cavitatii bucale, ele se deschid in aceasta prin ducte excretoare
bine conturate. Glandele vin in contact cu suprafetele osoase
mandibulare si cu muschii mobilizatori ai acesteia. Miscarile
mandibulare, contribuie la evacuarea "mecanica" a salivei, prin presarea
glandelor de catre muschi pe platformele osoase adiacente.
¨ Glandele salivare mici (glandulae salivares minores), sau accesorii,
sunt formatiuni nodulare diseminate in submucoasa peretilor cavitatii
bucale, alcatuind grupuri glandulare, in raport cu peretii acesteia.

Fig.87 Glandele salivare mari

Histofiziologic, au o structura tubuloacinoasa si se impart in functie de

caracterele secretiei in:
¨ Glande mucoase (Glanda sublinguala)
¨ Glande seroase (Glanda parotida)
¨ Glande mixte (Glanda submandibulara)

196
In cele ce urmeaza, ne vom referii la descrierea glandelor salivare si a
arcului reflex salivar, fara sa tratam relatiile topografice ale lojelor
glandulare, problema dezbatuta in cadrul capitolelor anatomo-topografice
corespunzatoare.

1. GLANDELE SALIVARE MARI -GLANDULAE

SALIVARES MAJORES

GLANDA PAROTIDA - GLANDULA PAROTIS

Situatie, forma:
Este cea mai voluminoasa glanda salivara si cantareste 15-30 g. Are forma
unei prisme triunghiulare neregulate, care se muleaza pe partea laterala a
fetei, in spatiul dintre ramura mandibulei si meatul acustic extern. Este
cuprinsa in loja parotidiana impreuna cu un numar insemnat de formatiuni
vasculo-nervoase.
Configuratie:
Glanda parotida prezinta doua parti, trei fete si mai multe prelungiri:
¨ Parti: glanda este divizata in doua parti de un plan fibrocelular prin care
trece si se raspandeste nervul facial:
 Pars superficialis - partea superficiala, aflata lateral de nervul facial,
mai voluminoasa.
 Pars profunda - partea profunda, este situata in adancime.
 In afara de acestea, uneori de-a lungul ductului parotidian sunt
prezente aglomerari de parenchim glandular care formeaza glandele
parotide accesorii (Glandula parotidea accesoria).
¨ Fetele corespund laturilor prismei triunghiulare in care este incadrata.
 Fata laterala, usor bombata este acoperita de structurile superficiale
ale regiunii bucale.
 Fata antero-mediala este modelata pe marginea posterioara a ramurii
mandibulei si a muschilor pterigoidian medial si maseter.
 Fata postero-mediala vine in raport cu muschiul
sternocleidomastoidian, cu pantecul posterior al muschiului digastric
si cu muschii ce se insera pe procesul stiloidian al osului temporal.
¨ Prelungirile glandei, denumite lobi au forme si marimi variate.
 Prelungirea superioara, lobul glenoidal sau polul superior, acopera
articulatia temporomandibulara. Nu depaseste superior nivelul
arcului zigomatic.
 Prelungirea inferioara, lobul cervical, sau polul inferior este situata
in spatiul dintre varful procesului mastoidian al osului temporal si
unghiul mandibulei. Vine in contact cu septul despartitor dintre loja
parotida si cea submandibulara (septul interglandular).
 Prelungirea anterioara, lobul genian sau maseterin, de forma unei
lame triunghiulare, aplicata pe fata laterala al muschiului maseter

197
 insoteste ductul parotidian. Detasarea prelungirii anterioare de
glande, da nastere glandelor parotide accesorii.
 Prelungirea antero-mediala, sau lobul pterigoidian, este situat in
spatiul dintre mandibula si muschiul pterigoidian medial.
 Prelungirea mediala, sau lobul faringian, este orientata spre peretele
faringelui si spatiul perifaringian.

Ductul parotidian (Ductus parotideus) sau ductul lui Stenon ia nastere din
doua trunchiuri colectoare si paraseste glanda corespunzator prelungirii
anterioare (lobului genian). Este situat inferior de arcul zigomatic, lung de 4-
7 cm, cu un diametru de 3 mm, are un traiect orizontal superficial. Trece
peste fata laterala a muschiului maseter si a corpului adipos al obrazului
(bula grasoasa a lui Bichat), perforeaza muschiul buccinator si se deschide in
vestibulul bucal, printr-un orificiu in dreptul celui de-al doilea molar
superior, pe papila ductului parotidian (Papilla ductus parotidei)

Vasele glandei parotide:

¨ Arterele glandulare provin din ramurile arterei carotide externe care se
degaja in parotida:
 A. auricularis posterior - artera auriculara posterioara
 A. temporalis superficialis - artera temporala superficiala
 A. maxillaris - artera maxilara
 A. transversa faciei - facialis - artera transversa a fetei
¨ Venele glandulare sunt colectate de:
 V. facialis - vena faciala prin ramurile parotidiene (Rr. parotidei) si
de
 V. retromandibularis - vena retromandibulara prin intermediul
venelor parotidiene (vv. parotideae).
¨ Limfaticele, dreneaza prin intermediul:
 Nodi lymphatici parotidei superficiales - noduli limfatici parotidieni
superficiali
 Nodi lymphatici parotidei profundi - (preauriculares,
infraauriculares, infraglandulares) - nodulii limfatici parotidieni
profunzi (preauriculari, infraauriculari si infraglandulari) si sunt
colectate atat de lantul jugular intern, cat si de cel extern.

GLANDA SUBMANDIBULARA - GLANDULA

SUBMANDIBULARIS
Situatie, forma:
Glanda submandibulara se situeaza inferior de planseul bucal, in loja
submandibulara. Are o greutate de 5-10 g si o forma prismatica
triunghiulara, cu fetele rotunjite.

Configuratie:

198
Prezinta trei fete si doua prelungiri:
¨ Fata superioara, este aplicata in fosa submandibulara a mandibulei.
¨ Fata inferioara (externa), este acoperita de structurile superficiale ale
gatului.
¨ Fata mediala (interna), se aplica pe planul muscular suprahioidian
(format de muschii milohioidian, hioglos, digastric, stiloglos si
stilohioidian).
¨ Prelungirea anterioara porneste de pe fata mediala a glandei, insotind
ductul submandibular. Daca se detaseaza de corpul glandei formeaza
glanda submandibulara accesorie.
¨ Prelungirea posterioara, se indreapta spre septul interglandular.

Ductus submandibularis - ductul submandibular sau ductul lui Wharton

este lung de 5cm, cu un diametru de 2 mm, se desprinde de pe fata mediala a
glandei. Dirijata anterior si medial, trece prin defileul dintre muschii
milohioidian si hioglos, apoi prin loja sublinguala, si se deschide pe laturile
fraului limbii, pe caruncula sublinguala (Caruncula sublingualis).
Vasele glandei:
 Ramurile arteriale glandulare, provin din artera faciala si artera
linguala.
 Venele glandulare sunt tributare venei faciale sau trunchiului
tirolinguofacial.
 Limfaticele prin intermediul nodulilor limfatici submandibulari
(Nodi lymphatici submandibulares) dreneaza in lantul jugular
intern.

GLANDA SUBLINGUALA - GLANDULA SUBLINGUALIS

Situatie, forma:
Glanda sublinguala este cea mai mica dintre cele trei glande salivare mari,
avand o greutate de aproximativ 3-5g. Are o forma ovoida si se situeaza sub
mucoasa planseului bucal in loja sublinguala.

Configuratie:
Glanda prezinta patru fete si doua prelungiri:
¨ Fata superioara este acoperita de mucoasa planseului lingual.
¨ Fata inferioara este in raport cu muschiul milohioidian.
¨ Fata laterala corespunde fosei sublinguale a mandibulei
¨ Fata mediala este in raport cu muschiul genioglos, nervul lingual si
ductul submandibular.
¨ Prelungirea anterioara se alungeste pana la spina mandibulei si este in
contact cu glanda de pe partea opusa.
¨ Prelungirea posterioara, este orientata spre glanda submandibulara.

Canalele excretoare sunt:

199
¨ Ductus sublingualis major - ductul sublingual mare sau ductul lui
Bartholin, se formeaza pe fata mediala a glandei, insoteste ductul
submandibular si se deschide in cavitatea bucala impreuna cu acesta pe
caruncula sublinguala (Caruncula sublingualis)
¨ Ductus sublinguales minores - ductele sublinguale mici sau ductele lui
Rivinus, in numar de 10-20 se deschid pe mucoasa planseului lingual pe
caruncula sublinguala.

2. GLANDELE SALIVARE MICI - GLANDULAE SALIVARIAE

MINORES
Glandele labiale (glandulae labiales), situate in submucoasa buzelor, sunt
mai numeroase in apropierea liniei mediane. Uneori formeaza o placa
glandulara continua.
Glandele bucale (glandulae buccales) se afla in submucoasa obrazului; mai
numeroase in partea posterioara a acestuia, fiind denumite glande molare
(glandulae molares).
Glandele palatine (Glandulae palatinae), sunt dispuse in submucoasa
valului palatin si a bolti palatine, pana in dreptul primilor molari superiori.
La nivelul valului palatin ele sunt mai numeroase.
Glandele linguale (Glandulae linguales) sunt dispuse anterior - glanda
linguala anterioara (Glandula lingualis anterior) - posterior si marginal in
submucoasa si musculatura limbii.

3. ARCUL REFLEX SALIVAR

Reflexul salivar, cuplat cu functia gustativa si reflexul masticator este
declansat prin efect secretomotor parasimpatic si inhibat printr-o actiune
simpatica, fiecare glanda salivara benefiicind asadar de o dubla inervatie
vegetativa.
Campul receptor si calea aferenta sunt date de recptorii gustativi, tactili si
termoalgezici din cavitatea buxcala, respectiv din ramurile
senzitivosenzoriale ale nervilor trigemen, intermediofacial, glosofaringian si
vag.

Centrul reflex si inervatia eferenta parasimpatica, urmeaza urmatoarea

cale:
¨ Glandele submandibulara si sublinguala:
 Nucleul salivar superior
 Nervul intermediofacial (VII bis)
 Coarda timpanului (fibre preganglionare)
 Nervul lingual
 Ganglionii submandibular si sublingual
 Ramuri glandulare provenite din nervul lingual care incorporeaza
fibre postganglionare
¨ Glanda parotida:

200
  Nucleul salivar inferior
 Nervul glosofaringian
 Nervul timpanic, nervul pietros mic (fibre preganglionare)
 Ganglionul otic
 Nervul auriculotemporal, ramurile glandulare prin incorporarea
fibrelor postganglionare.
¨ Glandele palatine:
 Nucleul salivar superior
 Nervul intermediofacial (VII bis)
 Nervul pietros mare
 Nervul canalului Vidian
 Ganglionul pterigopalatin
 Nervii pterigopalatini (fibre postganglionare).
¨ Glandele linguale:
 Inervatie eferenta comuna cu cea a glandei sublinguale
¨ Glandele bucale si labiale:
 Nucleul salivar inferior
 Nervul glosofaringian (IX)
 Nervul timpanic si nervul pietros mic
 Ganglionul otic
 Nervii bucali si alveolari inferiori (vehiculeaza si filetele
postganglionare).

Inervatia simpatica, inhiba secretia salivara prin vasoconstrictie. Filetele

postganglionare provin din ganglionul cervical superior, prin intermediul:
¨ Plexurilor simpatice periarteriale ale vaselor venite in contact cu
glandele salivare (arterele faciala si linguala pentru glandele
submandibulara si sublinguala).
¨ Filetele simpatice, asociate nervului auriculotemporal de pe plexul
arterei meningiene mijlocii (prin nervul pietros profund mic) si nervilor
pterigopalatini (de la nervul pietros profund).

201
XIV. COMPLEXUL PALATO-ISTHMO-FARINGIAN

Cuprinde formatiunile antomice musculo-membranoase, intercalate intre

cavitatea bucala si esofag pe de o parte, iar pe de alta intre cavitatea nazala si
laringe, intervenind atat in procesul de deglutitie, cat si in respiratie. In
legatura cu acest segment descriem:
¨ Palatul moale (valul palatin) (Palatum molle – Velum palatinum)
¨ Istmul faringian (Isthmus faucium)
¨ Faringele (Pharynx)
¨ Vase si nervi
¨ Anatomia deglutitiei

1. PALATUL MOALE - PALATUM MOLLE - VELUM

PALATINUM
Palatul moale se afla in continuarea palatului dur, de care este suspendat, cu
rolul de separare in deglutitie a cavitatii nazale si a partii nazale a faringelui
(nazofaringe), de cavitatea bucala si de partea bucala a faringelui
(orofaringe).

Configuratie: de forma patrulatera, palatul moale dispune de doua fete si o

margine libera.
¨ Fata antero-inferioara sau orala, este concava, acoperita de mucoasa
cavitatii bucale si prezinta un rafeu median, in continuarea rafeului
palatului (Raphe palati).
¨ Fata postero-superioara sau nazofaringiana, este convexa si acoperita de
mucoasa nazala (pituitara).
¨ Marginea libera, orientata postero-inferior, este biconcava, prezinta
uvula palatina, si doua perechi de arcuri sau pilieri palatini.
 Uvula palatina - uvula palatina, lueta sau omusorul, este o
prelungire cilindro-conica lunga de 10-15 mm, ce atarna pe linia
mediana.
 Arcus palatoglossus - arcul palatoglos sau pilierul anterior, se
arcuieste lateral de baza uvulei palatine la radacina limbii.
 Arcus palatopharyngeus - arcul palatofaringian, sau pilierul
posterior, ia nastere din partea posterioara a bazei uvulei palatine si
se incurbeaza spre peretele lateral al faringelui. Se situeaza postero-
medial de arcul palatoglos.

Constitutie:
¨ Aponeurosis palatina - aponevroza palatina, este o lama fibroasa
patrulatera atasata de marginea posterioara a palatului dur. Posterior se

202
 pierde printre muschii valului palatin care se insera pe ea. Lateral se
continua cu aponevroza faringelui.

MUSCHII PALATULUI -MUSCULI PALATI ET FAUCIUM

In numar de cinci perechi sunt urmatorii:

 Muschiul ridicator al valului palatin – M. levator veli palatini

sau muschiul peristafilin intern, arcuieste sub forma de evantai spre inferior,
medial si anterior de la baza craniului la valul palatin, superior de muschiul
tensor al valului palatin.
Origine:
 varful partii pietroase a osului temporal – fasciculul pietros
 cartilajul tubei audutive – fasciculul tubar
Insertie: prin incrucisare cu fibrele muschiului controlateral, formeaza rafeul
median
Inervatie: plexul faringian
Actiune: suspenda si ridica valul palatin pe un plan orizontal si il trage
posterior, in vederea obturarii partii nazale a faringelui

 Muschiul tensor al valului palatin – M. tensor veli palatini

sau muschiul peristafilin extern, are forma literei “L”. Portiunea verticala
trece intre lama mediala a procesului pterigoidian al osului sfenoidal si
muschiul pterigoidian medial. Se reflecta pe carligul pterigoidian si devine
orizontal. Portiunea orizontala este tendinoasa, si formeaza cea mai mare
parte a aponevrozei palatine.
Origine: fosa scafoida, lama laterala a cartilajului tubei auditive si spina
sfenoidului
Insertie: Aponevroza palatina
Inervatie: n. musculi tensoris veli palatini – nervul muschiului tensor al
valului palatin, ramura a nervului mandibular
Actiune:
 Tensioneaza valul palatin
 Participa la inchiderea nazofaringelui impreuna cu muschiul
ridicator al valului palatin
 Largeste tuba auditiva, intervenind in ventilatia si echilibrarea
presiunii din cavitatea timpanica (cu ocazia deglutitiei)

 Muschiul uvulei – M. Uvulae

Este reprezentat de doua benzi subtiri verticale.
Origine:
 spina nazala posterioara
 aponevroza palatina
Insertie: mucoasa si rafeul uvulei
Inervatie: plexul faringian
Actiune: scurteaza uvula

203
 Muschiul palatoglos – M. palatoglossus
Este cuprins in arcul palatoglos (palatin anterior), avand traiectul
corespunzator acestuia.
Origine: aponevroza palatina
Insertie: marginea radacinii limbii. Fibrele sale musculare se impletesc cu
muschiul transvers al limbii
Inervatie: plexul faringian
Actiune: apropie arcul palatoglos de linia mediana. Actioneaza ca un
sfincter al istmului faringian (sfincterul postoral).

 Muschiul palatofaringian – M. palatopharyngeus

Corespunde arcului palatofaringian. Fibrele sale imbratiseaza faringele si
participa la formarea stratului muscular intern al faringelui, acoperit de
mucoasa.
Origine:
 aponevroza palatina
 cartilajul tubei auditive
 carligul pterigoidian
Insertie: peretele lateral si posterior al faringelui, pe mucoasa si rafeul
faringian
Inervatie: plexul faringian
Actiune: stramtoreaza peretele faringian, fiind un constrictor al
nazofaringelui, la nivelul unde acesta va fi obturat de valul palatin.

Fig.88 Muschii valului palatin

2. ISTMUL FARINGIAN - ISTHMUS FAUCIUM

Comunicarea ingustata dintre cavitatea bucala si faringe are loc prin istmul
faringian

204
Limite:
 Marginea libera a valului palatin
 Dosul limbii - partea presulcala posterioara
 Arcurile palatine

Fig.89 Cavitatea bucala si istmul faringian

Constitutie:
¨ Arcurile palatine sunt formatiuni musculo-mucoase, alcatuite de
muschii omonimi, care ridica mucoasa in dreptul lor in doua plici.
Astfel:
 Arcus palatoglossus - arcul palatoglos este format de muschiul
palatoglos si de plica glosopalatinala
 Arcus palatopharyngeus - arcul palatofaringian este format de
muschiul palato-faringian si de plica faringo-palatina.

¨ Fosa tonsilara – Fossa tonsillaris sau loja amigdaliana, este o

depresiune triangulara, formata prin divergenta celor doua arcuri
palatine. Formeaza sediul tonsilei palatine, in jurul careia se afla:
 Fossa supratonsillaris - fosa supratonsilara, intervalul dintre tonsila
si arcurile palatine, deoarece aceasta nu ocupa partea superioara a
fosei.
 Plica semilunaris - plica semilunara, plica mucoasa intinsa intre
arcurile palatine, peste fosa supratonsilara
 Plica triangularis - plica triangulara, repliu de mucoasa al arcului
palatoglos spre limba; acopera in parte tonsila palatina.

205
¨ Tonsila palatina - Tonsilla palatina are o marime variabila (in medie 2
cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm grosime), are forma de migdala si
dispune de o:
 Suprafata mediala libera, ce prezinta depresiuni mici (fossulae
tonsilares), deschizaturile unor diverticuli patrunsi profund in tesutul
limfoid, reprezentate de criptele tonsilare (cryptae tonsillares).
 Suprafata laterala atasata peretelui faringian, de care este despartit
printr-un strat de tesut conjunctiv lax, si care contine vasele tonsilei.
¨ Inelul limfatic orofaringian "Waldeyer" cuprinde formatiunile limfoide,
de la nivelul istmului faringian, zona protectiva dispusa circular la
intrarea in faringe. La constitutia inelului participa urmatoarele
elemente:
 Tonsilla palatina - tonsila palatina
 Tonsilla pharyngea - tonsila faringiana, lunga de 3 cm, situata pe
peretele posterior al faringelui, intre cele doua orificii de deschidere
a tubelor auditive. Are marime si forma variabila, suprafata sa fiind
presarata de mici depresiuni, denumite fosetele tonsilare (fossulae
tonsillares), orificiile criptelor tonsilare.
 Tonsilla tubaria - tonsila tubara, dispusa in jurul orificiului de
deschidere in faringe a tubei auditive.
 Tonsila lingualis - tonsila linguala, reprezentata de aglomerari
limfatice aflate in mucoasa partii postsulcale (posterioare) a dosului
limbii.

3. FARINGELE – PHARYNX
Are forma unei palnii incomplete. Este plasat posterior de cavitatea nazala,
cavitatea bucala si de laringe, la raspantia dintre calea respiratorie si cea
alimentara. Se extinde de la baza craniului pana la nivelul celei de-a sasea
vertebre cervicale, unde se continua cu esofagul. Are o lungime de 15 cm si
un diametru de 4-5 cm, care diminua treptat la jumatate spre esofag.

CONFIGURATIA EXTERNA (EXOFARINGELE)

Subdiviziune: printr-un plan orizontal tangent cu marginea bazei
mandibulei, faringele se divide intr-o:
 portiune cefalica, care apartine capului si
 portiune cervicala, aflata pe gat.
Peretii faringelui, prin suprafetele lor externe, sunt in raport cu formatiunile
anatomice perifaringiene. Anterior peretele faringian lipseste, deoarece aici
se face comunicarea cu cavitatile nazale, cavitatea bucala si laringele.
¨ Peretele superior sau baza faringelui se fixeaza pe portiunea bazilara a
osului occipital si fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal,
pe o suprafata cuprinsa intre tuberculul faringian, spinele osului
sfenoidal si baza proceselor pterigoide.

206
¨ Peretele posterior, este separat de coloana vertebrala cervicala prin lama
prevertebrala a fasciei cervicale.
¨ Peretele lateral, simetric, in portiunea cefalica este in raport cu spatiile
laterofaringiene iar in portiunea cervicala cu elementele vasculo-
nervoase ale gatului.

207
 CONFIGURATIA INTERNA (ENDOFARINGELE)
Corespunde cavitatii faringiene (Cavitas pharyngis), captusita de mucoasa
faringelui, care se asterne in continuarea mucoasei cavitatilor nazale, a tubei
auditive, a cavitatii bucale si laringelui.

Subdiviziune. In raport cu comunicarile pe care le realizeaza cavitatea

faringelui se divide in trei parti:
¨ Pars nasalis pharyngis - partea nazala a faringelui in raport cu cavitatile
nazale
¨ Pars oralis pharyngis - partea orala a faringelui, aflata in continuarea
cavitatii bucale
¨ Pars laryngea pharyngis - partea laringiana a faringelui corespunzator
laringelui.

 Nazofaringele - Pars nasalis pharyngis

Partea nazala a faringelui (nazofaringele, rinofaringele sau epifaringele)
formeaza partea superioara a cavitatii faringiene, situata intre baza acestuia
si palatul moale. Prezinta:
 Fornix pharyngis - fornixul faringelui sau bolta faringelui, partea
superioara a partii nazale a faringelui, care corespunde bazei
craniului.
 Tonsilla pharyngealis (adenoidea)- tonsila faringiana (adenoidiana)
este o formatiune limfoida situata median in partea posterioara a
fornixului faringian. Pe suprafata sa exista mici fosete tonsilare
(Fossulae tonsillares) in fundul carora se deschid criptele tonsilare
(Cryptae tonsillares). Acestea sunt excavatii inguste si profunde cu
pereti bogati in tesut limfoid.
 Ostium pharyngeum tubae auditivae - auditoriae - orificiul
faringian al tubei auditive, de forma triunghiulara situat postero-
lateral
 Torus tubarius - torusul tubar, prin care tuba auditiva se deschide la
nivelul partii nazale a faringelui este o proeminenta situata posterior
de orificiul faringian al tubei auditive, formata de mucoasa
faringiana ridicata de cartilajul tubei auditive
 Plica salpingopharyngea - plica salpingofaringiana, prelungire
mucoasa verticala, de la torusul tubar, determinat de muschiul
salpingofaringian. Limiteaza posterior orificiul faringian al tubei
auditive.
 Plica salpingopalatina - plica salpingopalatina situata anterior de
orificiul faringian al tubei auditive, ajunge pana la nivelul palatului
moale.
 Torus levatorius - torusul levatorului, proeminenta a fetei laterale a
partii nazale a faringelui, situata inferior de orificiul faringian al

208
 tubei auditive. Corespunde traiectului muschiului ridicator al valului
palatin.
 Recessus pharyngeus - recesul faringian sau "foseta lui
Rosenmüller" depresiune a fetei laterale a partii nazale a faringelui,
situat inferior de torusul tubar si posterior de plica
salpingofaringiana.
 Tonsilla tubaria - tonsila tubara, aglomerare de tesut limfoid este
situata in vecinatatea orificiului faringian al tubei auditive.

 Orofaringele - Pars oralis pharyngis

Partea orala a faringelui (orofaringele sau mezofaringele) formeaza
portiunea mijlocie a cavitatii faringelui si este situata corespunzator nivelului
vertebrelor cervicale 1-3 intre palatul moale (valul palatin) si un plan
orizontal care trece prin osul hioid. Comunica cu cavitatea bucala prin istmul
faringian, realizand raporturi la nivelul peretelui sau lateral cu arcurile
palatine (arcul palatoglos si arcul palatofaringian) si tonsila palatina.
Intre partea postsulcala (posterioara ) a dosului limbi si partea orala a
faringelui se extind plicile gloso-epiglotice:
 Plica glosso-epiglottica mediana - o plica gloso-epiglotica mediana
 Plica glosso-epiglottica lateralis - doua plici gloso-epiglotice
laterale, care delimiteaza doua depresiuni numite:
 Valleculae epiglotticae - fosete sau valecule epiglotice.

 Hipofaringele - Pars laryngea pharyngis

Partea laringiana a faringelui sau hipofaringele, formeaza portiunea
inferioara a cavitatii faringelui, asezata corespunzator nivelului vertebrelor
cervicale 4-6, intre osul hioid si marginea inferioara a cartilajului cricoid al
laringelui. Prezinta:
 Recessus piriformis - recesul piriform sau depresiunea faringo-
laringiana, depresiune verticala pereche a peretelui lateral al partii
laringiene a faringelui. Este situat de fiecare parte a laringelui. In
partea lor superioara mucoasa este ridicata de nervul laringeu
superior, formand plica nervului laringeu (Plica nervi laryngei).

CONSTITUTIA PERETELUI FARINGIAN

Peretele faringelui este format de la interior spre exterior de tunica mucoasa,
tunica submucoasa si tunica musculara.
¨ Tunica mucoasa (Tunica mucosa) captuseste faringele si se continua
cu mucoasa cavitatilor invecinate (bucala, nazala, a laringelui si a tubei
auditive). In partea nazala a faringelui este formata din epiteliu de tip
respirator iar in partea bucala si laringiana din epiteliu de tip digestiv.
Mucoasa contine glandele faringelui (Glandulae pharyngis), glande
mixte in partea nazala si glande mucoase in restul mucoasei.
¨ Tunica submucoasa (Tela submucosa) este mai dezvoltata la nivelul
partii nazale a faringelui, nivel la care sub forma fasciei faringobazilare

209
 (Fascia pharyngobasilaris) realizeaza singura peretele faringelui.
Tunica submucoasa serveste insertiei tunicii musculare a faringelui,
avand valoarea unei aponevroze. Mai dezvoltata posterior si lateral,
prezinta:

Fig.90 Faringele, aspect posterior

 Septum sagittale - septul sagital, expansiunea posterioara a fasciei,

fixata pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale.
 Aripioarele faringelui sau fascia stilofaringiana, expansiunea laterala
a fascie, prinsa de procesul stiloid al osului temporal.
¨ Tunica musculara a faringelui (Tunica muscularis pharyngis) este
formata din:

210
  Muschi constrictori in numar de trei perechi. Partial sunt suprapusi
si se acopera. Inconjoara faringele, pe linia mediana a peretelui
faringian formand impreuna rafeul faringelui (Raphe pharyngis).
 Muschii ridicatori, in numar de doua perechi, au un traiect
descendent la peretele faringelui.

Fig.91 Muschii constrictori ai faringelui

 Muschiul constrictor superior al faringelui – M. constrictor

pharyngis superior
Origine:

Pars partea lama mediala a procesului

pterygopharyngea pterigofaringiana pterigoidian
Pars partea rafeul pterigomandibular
buccopharyngea bucofaringiana
Pars partea linia milohioidiana
mylopharyngea milofaringiana
Pars partea radacina limbii
glossopharyngea glosofaringiana
 Muschiul constrictor mijlociu al faringelui – M. constrictor
pharyngis medius

211
Origine:
Pars partea cornul mic al osului
chondropharyngea condrofaringiana hioid
Pars partea cornul mare al osului
ceratopharyngea ceratofaringiana hioid
Insertie: rafeul faringelui
Inervatie: plexul faringian

Muschiul constrictor inferior al faringelui – M. constrictor pharyngis

inferior
Origine:
Pars thyreopharyngea partea tirofaringiana cartilajul tiroid
Pars cricopharyngea partea cricofaringiana cartilajul cricoid
Insertie: rafeul farinelui
Inervatie: plexul faringian

Fig.92 Muschii faringelui aspect posterior

Muschiul stilofaringian – M. stylopharyngeus
Origine: procesul stiloidian al osului temporal

212
Insertie: coboara medial, trece printre muschii constrictor superior si
mijlociu, si se imprastie sub forma de evantai la peretele lateral al faringelui
si laringe
Inervatie: ramura stilofaringiana a nervului glosofaringian

Muschiul salpingofaringian – M salpingopharyngeus

Origine: tuba auditiva
Insertie: peretele lateral al faringelui
Inervatie: plexul faringian

VASCULARIZATIA SI INERVATIA FARINGELUI

Arterele segmentului palato-istmo-faringian, sunt ramuri directe si indirecte
ale arterei carotide externe, au un traiect fie ascendent, fie descendent
realizand anastomoze omolaterale eficiente in cadrul cercului arterial
peribucofaringian. Pe linia mediana a acestui segment, corespunzator
rafeurilor palatine si faringiene se marcheaza o linie avasculara (sau
paucivasculara), datorita lipsei anastomozelor controlaterale. Vascularizatia
teritoriala a segmentului palto-istmo-faringian este data de:
 Artera faringeana ascendenta (A. pharyngea ascendens), din artera
carotida externa
 Artera palatina ascendenta (A. palatina ascendens) din artera faciala
 Artera palatina descendenta (A. palatina descendens) din artera
maxilara
 Ramurile dorsale ale limbii (Rr. dorsales linguae) din artera
linguala.
Toate aceste artere emit ramuri tonsilare, palatine si faringiene.

Venele: formeaza doua plexuri venoase si anume :

 Plexul perifaringian (Plexus pharyngeus – pharyngealis), retea
larga in jurul faringelui colectat de venele faringiene (Vv.
pharyngeales), care se varsa fie direct, fie prin intermediul
trunchiului tirolinguofacial in vena jugulara interna (V. jugularis
interna).
 Plexul submucos, colectat de plexul pterigoidian prin ramuri venoase
palatine si faringiene, precum si de vena linguala (V. lingualis), prin
venele dorsale ale acesteia.

Limfaticele, formeaza doua retele, situate in submucoasa si musculara,

drenate de nodurile limfatice regionale, dupa cum urmeaza:
 Valul palatin prin intermediul nodurilor limfatice parotidiene
profunde (Nodi lymphatici parotidei profundi) si nodurile limfatice
cervicale laterale profunde superioare (Nodi lymphatici cervicales
laterales profundi superiores).
 Tonsila palatina, prin intermediul nodurilor limfatice
submandibulare (Nodi lymphatici submandibulares), de nodurile

213
 limfatice cervicale laterale profunde superioare (nodulul
jugulogastric) (Nodi lymphatici cervicales laterales profundi
superiores – Nodus jugulogastricus).
 Faringele atat prin intermediul nodurilor limfatice retrofaringiene
(Nodi retropharyngeales) din grupul nodurilor limfatice cervicale
anterioare profunde (Nodi lymphatici cervicales anteriores
profundi), cat si direct, la nodurile limfatice cervicale laterale
profunde superioare (Nodi lymphatici cervicales laterales profundi
superiores).

Nervii senzitivi si motori destinati mucoasei si musculaturii valului palatin

si faringelui provin din mai multe surse, dintre care cele mai insemnate sunt:
¨ Plexul faringian (Plexus pharyngeus), situat pe fata laterala a
muschiului constrictor faringian mijlociu. Este un plex mixt, format din
ramurile faringiene senzitive si motorii (Rr. pharyngeales – pharyngei)
din nervul glosofaringian, si ramura faringiana (R. pharyngelis –
pharyngei) din nervul vag si din ganglionul simpatic cervical superior
prin ramurile laringofaringiene. Plexul emite:
 Ramuri musculare pentru muschii faringelui si a palatului moale
(valului palatin).
 Ramuri senzitive pentru mucoasa faringelui si
 Ramuri vegetative pentru glandele mucoase.

Inervatia motorie:
¨ Muschii valului palatin sunt inervati de plexul faringian, (Plexus
pharyngealis) cu exceptia muschiului tensor al valului palatin, inervat de
nervul omonim (N. musculi tensoris veli palatini), ramura a nervului
pterigoidian medial (N. pterigoideus medialis) din nervul mandibular
(N. madibularis).
¨ Muschii faringelui sunt inervati de asemenea de plexul faringian (Plexus
pharyngeus), cu exceptia muschiului stilofaringian, inervat de ramura
muschiului stilofaringian (R. musculi stylopharyngei) din nervul
glosofaringian (N. glossopharyngeus).

Inervatia senzitiva:
¨ Mucoasa valului palatin de la nervii palatini anteriori si posteriori (V 2).
¨ Mucoasa istmului faringian aflata pe arcurile si tonsila palatina este
inervata de ramurile tonsilare (Rr. tonsillares) din nervul glosofaringian.
¨ Mucoasa faringelui primeste ramurile senzitive ale plexului faringian
(Plexus pharyngeus).

214
 4. ANATOMIA DEGLUTITIEI
Timpul nucal, farigian si esofagian al deglutitiei este rezultatul contractiei
succesive a unui numar mare de muschi ai aparatului dentomaxilar,
activitatea lor coordonata fiind asigurata de arcul reflex al deglutitiei.

MUSCULATURA DEGLUTITIEI:
¨ Muschii ridicatori ai mandibulei, ridica si fixeaza pozitia mandibulei,
fara de care nu poate avea loc deglutitia.
¨ Muschiul milohioidian preseaza limba pe palatul moale (bolta palatina)
impingand bolul alimentar.
¨ Muschii limbii proiecteaza bolul alimentar in faringe.
¨ Muschiul palatoglos (sfincterul postoral) inchide istmul faringian,
impiedicand intoarcerea alimentelor in gura.
¨ Muschii ridicatori si tensori ai valului palatini inchid partea nazala a
faringelui prin ridicarea valului palatin.
¨ Portiunea pterigofaringiana a muschiului constrictor superior al
faringelui, stramteaza partea inferioara a partii nazale a faringelui,
formand „inelul lui Passavant” pe care se sprijina valul palatin ridicat.
¨ Muschii suprahioidieni, sprijiniti de muschii ridicatori ai faringelui
ridica laringele (prin intermediul osului hioid si al faringelui), plasand
aditusul laringian sub epiglota. Obturarea laringelui este completata si de
muschii laringelui (muschii aditusului laringian si ai glotei).
¨ Muschii ridicatori ai faringelui, prin contractii maresc diametrul
transversal al cavitatii faringiene, tragand totodata faringele spre
superior si prin acesta favorizand alunecarea bolului alimentar.
¨ Muschii constrictori (sfincterele) ai faringelui, prin contractie succesiva,
imping alimentele in esofag.

5. ARCUL REFLEX AL DEGLUTITIEI

Schematizat, are urmatorii componenti:
¨ Campul receptor si calea aferenta sunt date de terminatiile nervoase si
ramurile senzitive ale nervului golsofaringian (N. glossopharyngeus) si
nervului vag (N. vagus).
¨ Centrul deglutitiei este dificil de delimitat anatomic. Este situat sub
planseul ventriculului IV, fiind interconectat cu nucleii motori ai nervilor
glosofaringian si vag (sau chiar localizat in acestia). Face, de asemenea,
conexiuni cu centrii respiratori in vederea suprimarii temporale a
respiratiei in momentul deglutitiei, precum si cu alti centrii motori
implicati in deglutitie.
¨ Calea aferenta si efectorii care asigura deglutitia sunt:
 Nervii glosofaringian si vag (cu transfer de fibre motorii de la XI)
prin plexul faringian sau prin ramuri musculare directe destinate

215
 muschilor valului palatin si faringelui (cu exceptia tensorului valului
palatin).
 Nervul facial (N. facialis), prin ramuri motorii destinate muschilor
suprahioidieni.
 Nervul hipoglos (N. hipoglossus), pentru musculatura limbii.

216
 XV. LARINGELE - LARYNX

Laringele formeaza segmentul cailor respiratorii intercalat intre faringe si

trahee, fiind totodata si organul principal al fonatiei. Este situat in partea
anteromediana a gatului, inferior de osul hioid, corespunzator vertebrelor
cervicale 3-6. Are dimensiuni variabile si o mobilitate accentuata, fiind
ridicat si coborat in miscarile de deglutitie.
Descrierea laringelui se face dupa urmatoarea schema:
 Cartilajele laringelui
 Mijloacele de legatura ale laringelui
 Muschii laringelui
 Cavitatea laringelui
 Vase si nervi
 Functiile laringelui.

1. CONSTITUTIA LARINGELUI

CARTILAJELE LARINGELUI - CARTILAGINIS

LARYNGEALES
In numar de noua, trei impare si trei perechi, cartilajele laringelui formeaza
scheletul cartilaginos al laringelui.

Cartilajul tiroid (Cartilago thyroidea), impar, este format din doua lame
dreptunghiulare, lama dreapta si lama stanga (Lamina dextra et sinistra),
unite anterior intre ele intr-un unghi diedru deschis posterior. La nivelul sau
se evidentiaza:
¨ Proeminentia laryngea - proeminenta laringiana sau "marul lui Adam"
marginea proeminenta pe linia mediana a gatului, a locului de unire
(unghiul) dintre cele doua lame.
¨ Incisura thyroidea superior - incizura tiroidiana superioara, scobitura
situata pe marginea superioara a cartilajului.
¨ Incisura thyroidea inferior - incizura tiroidiana inferioara, scobitura mai
slab reliefata situata pe marginea inferioara a cartilajului.
¨ Linea obliqua - linia oblica, pe suprafata laterala a fiecarei lame.
¨ Tuberculum thyroideum superius - tuberculul tiroidian superior,
proeminenta ovalara situata in partea superioara a liniei oblice.
¨ Tuberculum thyroideum inferius - tuberculul tiroidian inferior,
proeminenta ovalara situata in partea inferioara a liniei oblice.
¨ Cornu superius - cornul superior, pereche, mai lung, este orientat
superior.

217
¨ Cornu inferius - cornul inferior, pereche, mai scurt, este dirijat inferior.
¨ Foramen thyroideum - gaura tiroidiana situata inferior de tuberculul
tiroidian inferior, inconstanta, serveste pentru trecerea arterei si venei
laringiene superioare.

Fig.93 Cartilajul tiroid

Cartilajul cricoid (Cartilago cricoidea) cartilaj impar, este situat inferior de

cartilajul tiroid. Are forma de inelara, alcatuit din:
¨ Arcus cartilaginis cricoideae - arcul cartilajului cricoidian, o portiune
antero-laterala mai subtiata si
¨ Lamina cartilaginis cricoideae - lama cartilajului cricoid, posterioara,
plata, care prezinta:
 Facies articularis thyroidea - fata articulara tiroidiana, pereche,
aflata lateral pe de o parte si alta, la jonctiunea dintre arc si lama,
destinata articulatiei cu cornul inferior al cartilajului tiroid.
 Facies articularis arytenoidea - fata articulara aritenoidiana
pereche, este situata pe marginea superioara a lamei, si serveste
pentru articulatia cu cartilajele aritenoide.

Fig.94 Cartilajul cricoid

Cartilajul epiglotic (Cartilago epiglottica), nepereche, situat in partea

antero-superioara a laringelui, formeaza scheletul epiglotei (Epiglottis). Are
forma ovalara, convexa superior si anterior, prelungita inferior intr-un
maner, petiolul epiglotic (Petiolus epiglottidis), care se fixeaza de incizura
tiroidiana superioara prin ligamentul tiro-epiglotic (Lig. thyroepiglotticum).

218
Cartilajele aritenoide (Cartilago arytenoidea), in numar de doua, sunt
situate pe marginea superioara a lamei cartilajului cricoid, fiind cele mai
mari cartilaje pereche ale laringelui. Au forma de piramida triunghiulara,
prezentand: o baza, un varf si trei fete.
¨ Basis cartilaginis arytenoideae - baza cartilajului aritenoidian prevazuta
cu o fata articulara (facies articularis) de forma concav-cilindrica, este
destinata articulatiei cu lama cartilajului cricoid.
¨ Facies anterolateralis - fata antero-laterala de forma triunghiulara
prezinta:
 Processus vocalis - procesul vocal este o creasta mediala
proeminenta situata la nivelul unghiului antero-inferior al cartilajului
aritenoidian. La nivelul sau se insera ligamentul vocal.
 Crista arcuata - creasta arcuata este o proeminenta oblica a fetei
anterolaterale a cartilajului aritenoidian care se termina postero-
superior cu un colicul (colliculus). Ea determina doua fosete:
- Fovea triangularis - foseta triangulara superioara
- Fovea oblonga - foseta oblonga inferioara.
¨ Facies medialis - Fata mediala priveste spre fata mediala a cartilajului
aritenoidian de partea opusa.
¨ Facies posterior - fata posterioara privese catre peretele posterior al parti
laringiene a faringelui. Prezinta:
 Apex cartilaginis arytenoideae - varful cartilajului aritenoidian
situat la nivelul unghiului superior al fetei posterioare; este orientat
spre posterior. Se articuleaza cu cartilajul corniculat (Cartilago
corniculata)
 Processus muscularis - procesul muscular situat la nivelul unghiului
postero-inferior al fetei posterioare, serveste pentru insertia
muschiului cricoaritenoidian.

Fig.95 Cartilajul aritenoid Fig.96 Cartilajul epiglotic

Cartilajele corniculate (Cartilago corniculata) ale lui Santorini, sunt doi

noduli mici, situati in raport cu varful cartilajelor aritenoide. Prezinta un mic
tubercul, tuberculul corniculat (Tuberculum corniculatum), care ridica
mucoasa din portiunea inferioara a aditusului laringian.

Cartilajele cuneiforme (Cartilago cuneiformis) ale lui Wrisberg,

formatiuni mici, aflate lateral de cartilajele corniculate. Prezinta un mic
tubercul, tuberculul cuneiform (Tuberculum cuneiforme), care ridica

219
mucoasa la nivelul aditusului laringian, superior de tuberculul corniculat.

Cartilajele triticee (Cartilago triticea), sunt mici cartilaje inconstante,

situate pe marginea posterioara a ligamentului tirohioidian.

Cartilajele sesamoide (Cartilago sesamoidea), mici cartilaje inconstante,

situate in grosimea muschiului vocal.

MIJLOACELE DE LEGATURA
Mijloacele de legatura cuprind toate formatiunile articulare, ligamentoase si
membranoase, care au rol in conectarea cartilajelor laringiene intre ele si a
laringelui in totalitate de formatiunile supra- si subiacente acestuia.

ARTICULATIILE LARINGELUI (ARTICULATIONES

LARYNGEALES)
Articulatiile laringelui (Articulationes laryngeales) in numar de doua
perechi, unesc cartilajele laringelui intre ele.
¨ Articulatia cricotiroidiana (Articulatio cricothyroidea) formata de fetele
articulare de pe lama cartilajului cricoid si coarnele inferioare ale
cartilajului tiroid.
 Capsula articularis cricothyroidea – capsula articulara
cricotiroidiana, captusita de o membrana sinoviala, este intarita de
ligamentul cricotiroidian median (Lig. cricothyroideum medianum),
cu fibre verticale, este o lama fibroasa intinsa intre marginea
inferioara a cartilajului tiroid la marginea superioara a cartilajului
cricoid.
 Biomecanic cele doua articulatii cricotiroidiene actioneaza simultan,
ca trohleartroze. Miscarile sunt efectuate de cartilajul cricoid in jurul
unui ax transversal si sunt miscari de bascula, prin care cartilajul
cricoid este aplecat anterior si posterior.
¨ Articulatia crico-aritenoidiana - Articulatio crico-arytenoidea, intre
fetele articulare de pe lama cartilajului cricoid si cele de pe baza
cartilajelor aritenoide.
 Capsula articularis crico-arytenoidea - capsula articulara crico-
aritenoidiana este captusita de o membrana sinoviala si intarita de
ligamentul cricoaritenoidian (Lig. cricoarytenoideum).
 Biomecanic, articulatia se comporta ca o trohoida atipica, permitand
miscari de rotatie si de alunecare a cartilajelor aritenoide. Rotatia se
realizeaza in jurul unui ax vertical, rezultand deplasarea laterala si
mediala a proceselor vocale. Miscarea de alunecare, consta in
apropierea si indepartarea celor doua cartilaje aritenoide, prin care
portiunea intercartilaginoasa a fantei glotice se ingusteaza si se

220
 largeste. Cele doua categorii de miscari sunt asociate (rotatia laterala
cu alunecare laterala si rotatia mediala cu alunecare mediala) .

LIGAMENTELE LARINGELUI
Ligamentele extrinseci ale laringelui leaga organul de formatiunile vecine,
dupa cum urmeaza:
¨ Membrana thyrohyoidea - membrana tirohioidiana, lama fibroelastica
extinsa intre marginea inferioara a osului hioid si marginea superioara a
cartilajului tiroid. Este intarita de:
 Ligamentum thyrohyoideum medianum - ligamentul tirohioidian
median, reprezinta portiunea centrala ingrosata a membranei
 Ligamentum thyrohyoideum laterale - ligamentul tirohioidian
lateral, dispus intre coarnele mari ale osului hioid si coarnele
superioare ale cartilajului tiroid.
 Ligamentum thyroepiglotticum - ligamentul tiro-epiglotic, este un
ligament care uneste manerul epiglotei de cartilajul tiroidian.
 Superior de osul hioid, intre membrana tirohioidiana si muschiul
tirohioidian se interpune un spatiu celular, reprezentat de bursa retro-
hioidiana (bursa retro-hyoidea), iar anterior de epiglota se interpune
corpul adipos pre-epiglotic (corpus adiposum pre-epiglotticum).
¨ Lig.hyoepiglotticum - ligamentul hio-epiglotic, expansiune fibroasa intre
osul hioid si fata anterioara a epiglotei.
¨ Lig. cricopharyngeum - ligamentul cricofaringian, este dispus posterior
intre lama cartilajului cricoid si mucoasa faringelui care acopera aceasta
lama.
¨ Lig. cricotracheale - ligamentul cricotraheal uneste marginea inferioara
a cartilajului cricoid cu primul inel cartilaginos al traheei.

221
 Fig.97 Ligamentele laringelui, vedere laterala

Fig.98 Ligamentele laringelui, vedere frontala

Membrana fibro-elastica laringiana - Membrana fibro-elastica laryngis

captuseste scheletul cartilaginos al laringelui, fiind acoperita de mucoasa
laringiana. Pe langa faptul ca obtureaza spatiile dintre cartilajele laringiene,
da nastere la doua ligamente situate in cavitatea laringelui, ligamentul
vestibular (Lig. vestibulare) si ligamentul vocal (Lig. vocale), care

222
reprezinta ligamentele intrinseci ale laringelui. In componenta membranei
fibro-elastice a laringelui intra:
¨ Membrana quadrangularis - membrana cvadrangulara formeaza
segmentul superior al membranei fibroelastice. Captuseste partea
superioara a cavitatii laringiene (vestibulul laringian), fiind prinse de
cartilajele tiroid, epiglotic si aritenoide.
¨ Lig. vestibulare - ligamentele vestibulare corespund marginii inferioare
a membranei cvadrangulare, extinse intre unghiul cartilajului tiroid si
foseta triangulara a cartilajului aritenoid.
¨ Conus elasticus – (Membrana cricovocalis) - conul elastic (membrana
cricovocala), formeaza segmentul inferior al membranei fibroelastice a
laringelui. Obtureaza spatiul dintre marginea cartilajului cricoid si tiroid
(membrana cricotiroidiana) si formeaza:
 Lig. vocale - ligamentul vocal, este portiunea superioara libera
ingrosata a conului elastic, cu rol primordial in emiterea sunetelor.
Se insera pe fata inferioara a unghiul cartilajului tiroid si pe procesul
vocal al cartilajelor aritenoide.

MUSCHII LARINGELUI - MUSCULI LARYNGIS

 Muschiul cricotiroidian (M. cricotyroideus):
Are forma triangulara si este situat pe fata antero-laterala a laringelui. Parti:
 Pars recta – partea dreapta, formata din fibrele verticale, formeaza
partea mediala a muschiului.
 Pars obliqua – partea oblica, alcatuita din fibre oblice orientate
superior si posterior, formeaza portiunea laterala a muschiului.
Origine: arcul cartilajului cricoidian (suprafata laterala)
Insertie:
 marginea inferioara a cartilajului tiroid (portiunea dreapta)
 cornul inferior al cartilajului tiroid (portiunea oblica)
Inervatie: nervul laringian superior
Actiune: ridica arcul cartilajului cricoid si prin acesta coboara lama
cartilajului, impreuna cu cartilajele aritenoide. Creste distanta intre unghiul
cartilajului tiroid si procesele vocale ale cartilajelor aritenoide si prin acesta
alungeste si intinde ligamentele vocale.

¨ Muschiul crico-aritenoidian posterior (M. crico-arytenoideus posterior):

Denumit si „Posticus”, situat pe fata posterioara a laringelui, este format din
fibre convergente dispuse superior si lateral.
Origine: fata posterioara a lamei cartilajului cricoid
Insertie: procesul muscular al cartilajului aritenoidian
Inervatie: nervul laringeu recurent

223
Actiune: roteste spre lateral cartilajele aritenoide si prin aceasta indeparteaza
intre ele procesele vocale impreuna cu ligamentele vocale. Este abductor al
ligamentelor vocale.

Fig.99 Muschii laringelui

 Muschiul crico-aritenoidian lateral (M. crico-arythenoideus lateralis):

Denumit si „Lateralis” sau „Anticus”, aflat pe fata laterala a laringelui, este
format din fibre oblice indreptate superior si lateral.
Origine: marginea superioara a arcului cartilajului cricoidian
Insertie: procesul muscular al cartilajului aritenoidian
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: roteste spre medial cartilajele aritenoide si prin aceasta apropie
intre ele procesele vocale impreuna cu ligamentele vocale. Este adductorul
ligamentelor vocale.

 Muschiul vocal (M. vocalis):

Este considerat portiunea mediala a muschiului tiro-aritenoidian si se
situeaza lateral de ligamentul vocal, de-a lungul acestuia.
Origine: extins intre unghiul cartilajului tiroid si foseta oblonga
Insertie: ligamentul vocal, ancorarea fibrelor efectuandu-se oblic.
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: tensorul ligamentului vocal, regleaza amplitudinea vibratiilor
acestuia (timbrul vocii).

 Muschiul tiro-aritenoidian (M. thyroarytenoideus):

Se situeaza in interiorul laringelui, are o directie antero-posterioara.
Origine: unghiul cartilajului tiroidian
Insertie: procesul muscular si fata antero-laterala a cartilajului aritenoid; iar
prin cateva fibre indreptate superior, pe cartilajul epiglotic, decris ca parte
tiro-epiglotica (Pars thyroepiglottica)
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: roteste cartilajul aritenoid medial si adduce puternic ligamentele
vocale.

 Muschiul aritenoidian oblic (M. arytenoideus obliquus):

224
Este situat superficial de muschiul aritenoidian transvers.
Origine: procesul muscular al unui cartilaj aritenoidian
Insertie: varful cartilajului aritenoidian de partea opusa. Cele doua fascicule
se incruciseaza.
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: apropie intre ele cartilajele aritenoide, inchide portiunea
intercartilaginoasa a fantei glotice.

 Partea ari-epiglotica (Pars aryepigloticus), vine in continuarea

muschiului aritenoidian oblic.
Insertie: dirijat superior si anterior la marginea laterala a cartilajului
epiglotic
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: constrictor al aditusului laringian si coborator al epiglotei.

 Muschiul aritenoidian transvers ( M. arytenoideus transversus):

Origine, insertie: este orientat transversal intre marginile laterale ale
cartilajelor aritenoide
Inervatie: nervul laringeu recurent
Actiune: aductor al cartilajelor aritenoide.

Fig.100 Muschii laringelui

2. CAVITATEA LARINGELUI - CAVUM LARYNGIS

Este captusita de tunica mucoasa aderenta membranei fibro-elastice care se
continua superior cu cea a faringelui si a limbii, iar inferior cu mucoasa
traheei. Mucoasa este formata de epiteliu cilindric ciliat de tip respirator, cu
exceptia corzilor vocale care sunt acoperite de epiteliu pavimentos stratificat

225
necheratinizat. Contine numeroase glande laringiene (Glandulae
laryngeales), foliculi limfatici, si prin reflexiuni da nastere unor plici.
Cavitatea laringelui pe o sectiune frontala are forma unei clepsidre,
dispunand de un aditus si de trei etaje.

ADITUSUL LARINGELUI -ADITUS LARYNGIS

Realizeaza comunicarea intre partea laringiana a faringelui (hipofaringe) si
cavitatea laringiana. Situat pe un plan oblic inclinat posterior si inferior, are
o forma ovalara si urmatoarele limite:
¨ Epiglottis – epiglota, situata anterior, este legata de radacina limbii prin
plicile gloso-epiglotice.
¨ Plica aryepiglottica - plica ariepiglotica, asezata simetric pe partea
laterala a aditusului, repliu dat de trecerea mucoasei peste muschiul
ariepiglotic.
¨ Tuberculum cuneiforme - tuberculul cuneiform si tuberculum
corniculatum - tuberculul corniculat, proeminentele cartilajelor
omonime in partea posterioara a plicilor ariepiglotice.
¨ Incisura interarytenoidea - incizura interaritenoidiana, situata posterior,
intre cele doua cartilaje aritenoide.

VESTIBULUL LARINGIAN - VESTIBULUM LARYNGIS

Etajul vestibular, este portiunea superioara larga a cavitatii laringiene, aflata
intre aditus si plicile vestibulare.
¨ Plica vestibularis - plicile vestibulare sunt dispuse antero-posterior in
partea inferioara ingustata a vestibulului. Se formeaza prin replierea
mucoasei pe ligamentul vestibular al membranei fibro-elastice. Plica si
ligamentul vestibular impreuna se numesc "coardele vocale false"
¨ Rima vestibuli - fanta vestibulara este spatiul delimitat de cele doua plici
vestibulare.

CAVITATEA INTERMEDIARA A VESTIBULULUI - CAVITAS

LARYNGIS INTERMEDIA
Etajul glotic este portiunea mijlocie ingusta a cavitatii laringiene, delimitata
superior de plicile vestibulare, iar inferior de plicile vocale. Este format
dintr-o parte mediana numita glota, si doua prelungiri laterale numite
ventriculi.
¨ Glottis - glota este formata de plicile vocale si spatiul delimitat intre
acestea.
 Plica vocalis - plicile vocale sunt doua pliuri mucosale intinse
antero-posterior, ridicate de ligamentul si muschiul vocal. Aceste trei
elemente impreuna (plica + ligamentul + muschiul vocal) sunt
denumite „coarda vocala”.

226
  Rima glottidis - fanta glotica, pentru clinicieni "glota" este spatiul
intercalat intre cele doua plici vocale, partea intermembranacee
(Pars intermembranacea) si intre fetele mediale ale celor doua
cartilaje aritenoide, partea intercartilaginoasa (Pars
intercartilaginea). Fanta are o lungime de 18 mm la femei si 23 mm
la barbati, largimea ei variind in raport cu functia laringelui.
 Ventriculus laryngis - ventriculul laringian sau ventriculul lui
Morgagni, este reprezentat de doua prelungiri diverticuliforme ale
cavitatii intermediare ale laringelui (etajului glotic), formate lateral
intre plicile vestibulare si ventriculare.
 Sacculus laryngis - saculetul laringian reprezinta extinderea
superioara a ventriculului laringian pe fata interna a cartilajului
tiroid.

CAVITATEA INFRAGLOTICA - CAVUM INFRAGLOTTICUM

Etajul infraglotic este portiunea inferioara a cavitatii laringiene, situata
inferior de fanta glotei, corespunzator cartilajului cricoid si membranei
cricovocale (conului elastic). Mai ingust superior, se largeste treptat, luand o
forma circulara si continuandu-se in lumenul traheii.

VASELE SI NERVII LARINGELUI

Arterele:
¨ A. laryngea superior - artera laringiana superioara, desprinsa din artera
tiroidiana superioara (A. thyroidea superior), emite ramuri musculare
pentru muschii de pe partea antero-laterala a laringelui; perforeaza apoi
membrana tirohioidiana si se distribuie mucoasei si muschilor din
interiorul laringelui.
¨ A. laryngealis inferior - artera laringiana inferioara provine din artera
tiroidiana inferioara (A. thyroidea inferior). Vascularizeaza muschii de
pe fata posterioara a laringelui, perforeaza apoi membrana
cricotiroidiana si se distribuie mucoasei cavitatii infraglotice. Intre cele
doua artere se formeaza numeroase anastomoze intramusculare si
intramucoase.

Venele:
Satelite ale arterelor laringelui sunt afluenti ai venelor glandei tiroide.
Majoritatea venelor laringelui dreneaza in vena laringiana superioara (V.
laryngea superior)

Limfaticele:

227
Formeaza un plex limfatic mucos bogat, drenat de nodurile limfatice
regionale dupa cum urmeaza:
¨ Vestibulul laringian de nodurile limfatice jugulare interne, prin
intermediul vaselor limfatice care insotesc vena laringiana superioara si
traverseaza membrana tirohioidiana.
¨ Cavitatea intermediara a laringelui (etajul glotic) este drenata de
nodurile limfatice cervicale anterioare profunde prelaringiene (Nodi
lymphatici cervicales anteriores profundes prelaryngeales) si apoi de
lantul jugular intern de aceeasi parte si de partea opusa.
¨ Cavitatea infraglotica este drenata de nodurile limfatice cervicale
anterioare profunde pretraheale si paratraheale (Nodi lymphatici
cervicales anteriores profundi-pretracheales et paratracheales) iar de
aici fie in nodulii lantului jugular intern, fie in nodurile limfatice
mediastinale.

Nervii laringelui:
Provin din ramurile nervului vag, continand atat fibre somatomotorii si
somatosenzitive, cat si filete vegetative. Articulatiile si muschii laringelui
dispun si de o inervatie proprioceptiva fina, necesara pentru coordonarea
functiilor laringelui. Cat priveste inervatia somato-senzitiva aceasta este
bogata si contribuie la formarea zonei reflexogene sensibile a laringelui.
¨ N. laryngealis superior - nervul laringeu superior emite o ramura
externa (R. externus) motorie destinata muschiului cricotiroidian si o
ramura interna (R. internus) senzitiva si vegetativa care perforeaza
membrana tirohioidiana si se distribuie mucoasei etajului glotic a
vestibulului.
¨ N. laryngealis inferior - nervul laringian inferior, ramura terminala a
nervului laringeu recurent (N. laryngealis recurrens) emite fibre motorii
pentru toti muschii laringelui, cu exceptia muschiului cricotiroidian si
fibre senzitive si vegetative pentru mucoasa si glandele mucoase din
cavitatea infraglotica. Intre cei doi nervi laringei (superior si inferior) se
formeaza ansa anastomotica a lui Galen, care emite filete senzitive
pentru mucoasa partii posterioare a laringelui.

3. FUNCTIILE LARINGELUI
Formatiunile anatomice implicate in functiile laringelui pot fi observate pe
viu prin metoda laringoscopiei.

FUNCTIA FONATORIE.
Emiterea sunetului fundamental sau glotic (producerea vocii) se realizeaza
prin tensiunea ligamentelor vocale si prin modificarile fantei glotice, sub
actiunea muschiilor laringelui. Calitatea sunetului laringian este apoi
modificata prin conformarea tubului fonetic format de cavitatea faringiana si
cavitatea bucala. Vocea articulata, articularea si pronuntia sunetelor sunt

228
rezultatul actiunii simetrice a muschiilor limbii, valului palatin, orofaciali si
mobilizatori ai mandibulei. Datorita faptului ca sprijinirile linguale in
producerea consoanelor sunt palatale si dentale, anomaliile dentomaxilare
pot cauza tulburari de fonatie (defecte de vorbire). Functia fonatorie are loc
in portiunea intermembranoasa a fantei glotice (glota vocala), care cuprinde
2/5 din totalul lungimii acesteia, sub actiunea urmatoarelor grupuri
musculare :

Functia Muschii Efect

Tensori Muschiul vocal Intinde ligamentul vocal
Muschiul cricotiroidian Intinde si alungeste
ligamentul vocal
Abductori Muschiul cricoaritenoidian Dilata fanta glotica
posterior
Adductori Muschiul cricoaritenoidian Inchid fanta glotica.
lateral
Muschiul aritenoidian
Muschiul tiroaritenoidian

In functia fonatorie actioneaza simultan muschii tensori si adductori,

deoarece vocea se formeaza prin tensiunea si adductia concomitenta a
ligamentelor vocale.

FUNCTIA RESPIRATORIE.
Laringele ca segment al cailor respiratorii permite circularea aerului prin
fanta glotica dupa cum urmeaza:
¨ In respiratie obisnuita trecerea aerului are loc prin portiunea
intercartilaginoasa a fantei glotice (glota respiratorie).
¨ In inspiratie fortata fanta glotica este deschisa la maximum prin abductia
ligamentelor vocale.

FUNCTIA SFINCTERIANA.
Intervine in producerea presiunii abdominale in deglutitie sau ca reflex de
aparare.
¨ Sfincterul aditusului laringian, este dat de muschii ariepiglotic,
aritenoidian oblic si tiroepiglotic.
¨ Sfincterul glotic este format din muschii adductori ai laringelui care
inchid fanta glotica.

229
XVI. GLANDE ENDOCRINE CEFALO-CERVICALE

Glandele endocrine ale capului (hipofiza, epifiza) sunt situate in cutia

craniana anexate prin conexiuni neuroendocrine partilor sistemului nervos
central, impreuna formand sisteme neurosecretorii descrise in cadrul
neuroanatomiei.

1. HIPOFIZA CEREBRALA (GLANDULA PITUITARIS)

Are forma unui sambure cu greutatea aproximativa de 1 gr. Este situata in
fosa hipofizara a seii turcesti si conectata de infundibulul hipotalamic. Axul
hipotalamo- hipofizar formeaza unitati neurosecretorii in raport cu partile
sale constituente, care sunt:
 Lobul anterior sau adenohipofiza (Adenohypophysis) subdivizat intr-o
parte tuberala, distala si intermediara (ce corespunde lobului mijlociu).
Este format din grupari endocrinocitare secretorii pentru diferitii
hormoni adenohipofizari.
 Are o vascularizatie particulara prin sistemul port-hipofizar
(Fielding-Popa). Capilarele retelei hipotalamice (retea capilara
primara) se continua in venele port-hipofizare. Acestea patrund in
adenohipofiza si formeaza o retea capilara sinusoidala care va
conflua in venele hipofizare (dubla capilarizare).
 Lobul posterior sau neurohipofiza (Neurohypophysis) este format din
celule gliale modificate (pituitocite) si terminatii axonice amielice ale
tractului nervos hipotalamo- neurohipofizar cu functie de transport
neurosecretor (descris la hipotalamus).

2. EPIFIZA CEREBRALA (GLANDULA/ CORPUS PINEALIS)

Face parte din epitalamus. Are forma unui graunte fuziform, pediculul pineal
atasand-o de o proeminenta situata in partea posterioara a diencefalului
(habenula).
Este formata din celule gliale modificate si celule secretorii (endocrinocite
pineale).

In regiunea infrahioidiana a triunghiului cervical anterior sunt localizate

glanda tiroida si paratiroidele.

3. GLANDA TIROIDA (GLANDULA THYROIDEA)

Impara are o greutate intre 25-40 g, si este asezata inaintea laringelui si a
traheei, pana la nivelul celui de-al saselea cartilaj traheal.
 Este alcatuit din doi lobi (Lobus dexter/ sinister) de forma piramidala,

230
 cu fetele anterioare acoperite de muschii infrahioidieni, fetele mediale
mulate pe conductul laringo- traheal, si cele posterioare au raporturi cu
esofagul si cu manunchiul vasculo-nervos al gatului.
 Lobii sunt uniti pe linia mediana de o bara de tesut glandular (isthmus)
care acopera cartilajul traheal 2 sau 3. Istmul in 40% din cazuri se
prelungeste spre osul hioid prin lobul piramidal (Lalouette) al glandei
care se continua pana la foramen cecum al limbii, printr-un vestigiu
fibros al ductului tiroglos din care s-a dezvoltat glanda.
 Glanda este cuprinsa intr-o capsula fibroasa, parenchimul glandular fiind
format din lobulii intre care se interpun benzi conjunctive (Lobulii/
stroma glandulae thireoideae).
 Lobulii sunt formati din structuri acinoase care formeaza foliculii
tiroidieni delimitati de endocrinocitele foliculare si contin substanta
coloidala. Perifolicular se dispune o retea bogata de capilare
sanguine si limfatice (Rete capillare perifoliculare).
 Parenhimul tiroidian contine pe de alta parte celule dispersate aflate
in afara foliculilor tiroidieni (Endocrinocite parafoliculare) care fac
parte din sistemul neuroendocrin difuz (APUD) si au rol de secretie
(calcitonina).

 Vascularizatia arteriala a tiroidei este bogata:

 Artera tiroidiana superioara la polul superior al lobului tiroidei se
trifurca si se distribuie peretilor acestuia (R. glandularis anterior/
posterior/ lateralis). Acestea anastomozeaza cu ramurile arterei
tiroidiene inferioare.
 Artera tiroidiana inferioara se divide in ramuri terminale inaintea
polului inferior al glandei, vascularizand portiunea infero-posterioara
a acesteia (R. glandulares).
 Artera tiroidiana ima (Neubauer) prezenta in 10% din cazuri are
originea deobicei din trunchiul brahiocefalic si urca inaintea traheei
la istmul tiroidian.
 Venele glandei insotesc arterele.
 Vena tiroidiana superioara este afluent al venei jugulare interne, iar
vena tiroidiana inferioara a venelor brahiocefalice. La partea
inferioara a tiroidei se formeaza un plex venos care printr-o vena
singulara se varsa in vena brahiocefalica stanga (Plexus thyroideus
impar).
 Limfaticele glandei dreneaza in nodulii cervicali profunzi si pretraheali.
 Inervatia simpatica deriva din ganglionii cervicali superior si mijlociu,
iar cea parasimpatica din nervul vag (via ramuri cardiace si laringiene).

4. GLANDELE PARATIROIDE (GLANDULAE

PARATHIROIDEAE)
Sunt patru formatiuni ovalare de marimea unor boabe de mazare asezate

231
indaratul glandei tiroide in afara capsulei acestea (extracapsular) dar pot
avea si situatie intraparenchimatoasa.
 Perechea superioara (Glandulae parathiroideae superiores) se afla la
marginea inferioara a cartilajului cricoid.
 Perechea inferioara (Glandulae parathiroideae inferiores) se aseaza
corespunzator cartilajelor traheale 3-4 (la nivelul polului inferior al
tiroidei).
Structural sunt formate de endocrinocite paratiroidiene, vascularizatia si
inervatia fiind comuna cu cea a glandei tiroide.

232
 XVII. ORGANE DE SIMT

In cadrul acestui capitol vom prezenta anatomia segmentului periferic al

organul vederii si al organului stato-acustic. Segmentul de conducere si
central sunt descrise in cadrul neuroanatomiei.

1. ORGANUL VEDERII - ORGANUM VISUS

Aparatul vizual periferic este format din globul ocular (Oculus), si anexele
organului ocular (Organa oculi accessoria).

Fig.101 Ochiul drept, sectiune orizontala

GLOBUL OCULAR - OCULUS, BULBUS OCULI (GREC:

OPTHALMOS)
Este un organ sferic-ovoid cu diametrul mediu de 24 mm, diametrul antero-
posterior fiind mai mare (25 mm) fata de cel transvers (23 mm). Este format
din trei tunici suprapuse si medii transparente si refringente:

 Tunicile ochiului
 Tunica fibrosa bulbi - stratul extern, sau tunica fibroasa, este
formata de
- sclera - sclerotica
- cornea – corneea, aflata in partea anterioara
 Tunica vasculosa bulbi - stratul mijlociu sau tunica vasculara, este
formata din:
- coroida - choroidea

233
 - corp ciliar - corpus ciliare si
- iris - iris
 Tunica interna bulbi - stratul intern este constituita de retina
(retina)

 Mediile refringente sunt:

 corneea,
 cristalinul (Lens),
 umoarea apoasa (Humor aquosus),
 corpul vitros (Corpus vitreum)

Globul ocular are un pol anterior (Polus anterior), si unul posterior (Polus
posterior) uniti de axe longitudinale axis bulbi internus si axis bulbi
externus. Aceste axe nu se suprapun cu axul optic (Axis opticus) al globului
ocular.
Intre polul anterior si posterior in plan frontal se gaseste ecuatorul
(Equator). Impreuna cu cele doua meridiane asezate in planul orizontal si
frontal impartind globul ocular in opt segmente.

TUNICILE OCHIULUI
 Sclerotica - Sclera
Este o capsula fibroasa albicioasa care acopera 4/5 din suprafata posterioara
a globului ocular. La copii si femei este mai subtire, la batrani poate avea
culoarea galbuie este format din:
 Lamina cribrosa sclerae - la 3 mm medial de polul posterior este
perforata de fasciculele nervului optic. Deasemenea este strabatuta
de numeroase vase si nervi apartinand lamei mijlocii. La nivelul
ecuatorului prezinta orificii pentru venele coroidiene (Venae
vorticosae) aflate in numar de patru.
 Lamina episcleralis lama celulara subconjunctivala de legatura a
conjunctivei
 Lamina fusca sclerae, strat conjunctiv lax, cu celule pigmentare ce
asigura tranzitia spre tunica vasculara.
 Sulcus sclerae – limita dintre sclerotica si cornee.
Vascularizatia este asigurata de arterele ciliare posterioare scurte si arterele
ciliare anterioare.

 Corneea - Cornea
Transparenta, convexa, de forma unei felii de sfera cu diametrul de 13 mm
care se insera in sulcus sclerae ca si o sticla de ceasornic la polul anterior al
globului ocular.
 Limbus corneae- limbul cornean este marginea libera a corneei ce se
insera in santul scleroticii. Este o margine oblic tesita, partial
acoperita de sclerotica.

234
  Vertex corneae – este punctul cel mai proeminent si totodata cel mai
subtire.
Nu contine vase, inervatia este asigurata de nervii ciliari lungi.
 In jurul corneei sclerotica cuprinde un canal circular aplatizat sinus
venosus sclerae (canalul Schlem). Spre interior zona de tranzitie
corneo sclerala este formata dintr-un plex trabecular lax (Spongiosa
sclerare). Spatiile intertarbeculare sunt captusite cu endoteliu si
comunica spre camera anterioara a ochiului. Este locul de origine a
fibrelor meridionale ale muschiului ciliar, si locul de suspensie a
marginii anterioare a irisului. Contine venele episclerale care
dreneaza impreuna cu canalul Schlem umoarea apoasa din camera
anterioara a ochiului.

 Coroida - Choroidea
Acopera cele 2/3 posterioare ale globului. Spre anterior se continua prin
corpul ciliar.
 Ora serrata – linie dintata la trecerea dintre coroida si corpul ciliar,
 Spatium perichoroideum – spatiul pericoroidal o separa de
sclerotica. Contine tesut conjunctiv lax, vasele si nervi aferenti
corpului ciliar si irisului. Are un strat stratul de ramificare al
arteriolelor precapilare si venelor postcapilare ale coroidei. (lamina
vasculosa) si plex capilar dens (lamina choroidocapillaris).

 Corpul ciliar - Corpus ciliare

Este continuarea anterioara a coroidei, aflata intre ora serata si spongioasa
scleroticii.
 Pe suprafata interna se vad anfractuozitati cu traiect radiar, provenite
de la nivelul orei serate (Plicae ciliares). Acest teritoriu se mai
numeste orbiculus ciliaris, si contine mici arteriole si vene cu traiect
paralel meridional.
 Corona ciliaris- partea anterioara ingrosata a corpului ciliar. Este o
zona triunghiulara pe sectiune, formata partial de procesele ciliare
(Processus ciliares). Sunt pliuri asezate mai rar dar mai voluminoase
care spre anterior se ingroase treptat. In apropierea ecuatorului se
continua in procese in forma de maciuca, numarul lor mediu fiind de
70. Sunt formate dintr-o retea de capilare dilatate, cu functia de
producere a umorii apoase (Humor aquosus).
 M. ciliaris – muschiul ciliar este elementul activ al acomodatiei. Prin
contractie modifica tensiunea aparatului suspensor al cristalinului si
astfel modifica convexitatea acestuia, crescandu-i puterea de
refractie. Fibrele sale au originea la limita corneo-sclerala.
- Fibrele externe au un traiect meridional spre orbicularul ciliar
(muschiul lui Brücke ).

235
 - Fibrele interne au un traiect radial spre baza proceselor ciliare,
dupa care se continua cu fibre circulare (muschiul Rouget-
Müller).

Fig.102 Corpul ciliar, aspect posterior

 Irisul - Iris
Este partea cea mai anterioara a tunicii vasculare, ce se afla in continuarea
corpului ciliar.
Este o diafragma membranara, inelara ce separa cele doua camere ale
ochiului Culoarea irisului este determinata de numarul, aranjamentul si
continutul de pigment al celulelor pigmentare aflate in stroma acestuia.

Fig.103 Structura irisului

 Pupilla – este orificiul central al irisului cu diametrul mediu de 4
mm.
 Margo ciliaris – este marginea externa a irisului care se fixeaza de
spongioasa sclerei
 Margo pupillaris – margine interna care este ingrosata de muschiul
sfincter al pupilei.
 Facies posterior - suprafata posterioara ce vine in contact cu
suprafata anterioara convexa a cristalinului.

236
  Facies anterior – Suprafata anterioara este plicaturata (plicae iridis).
 Anulus iridis minor et major – doua inele plicaturate radial de pe
fata anterioara iridiana.

Fig.104 Vasele globului ocular

 Arterele stratului mijlociu (provin din a. oftalmica a carotidei interne)

 Aa. ciliares posteriores longae – arterele ciliare posterioare lungi, in
general doua penetreaza sclera, temporal si nazal fata de nervul
optic. Nu dau ramuri pana la nivelul corpului ciliar. La baza irisului
formeaza circulus arteriosus iridis major, din care pornesc ramuri
radiale spre pupila unde vor forma circulus arteriosus iridis minor.
 Aa. ciliares posteriores breves – arterele ciliare posterioare scurte,
asigura vascularizatia coroidei pana la nivelul orei serate.
Aproximativ sapte la numar, penetreaza in sclera jurul nervului
optic. Se divid in 15-20 ramuri pentru coroida si procesele ciliare. La
nivelul discului optic se anastomozeaza cu ramuri din artera centrala
a retinei, iar la nivelul orei serata cu arterele ciliare posterioare lungi
si arterele ciliare anterioare.
 Aa. ciliares anteriores – arterele ciliare anterioare sunt ramurile unor
artere musculare, ele traverseaza partea anterioara a sclerei si se
anastomozeaza cu arterele ciliare posterioare. Dau nastere la
colaterale reprezentate de:

237
 - Aa. conjunctivales anteriores – arterele conjunctivale
anterioare, destinate conjunctivei
- Aa. episclerales – arterele episclerale destinate vascularizarii
irisului si corpului ciliar.

Fig.105 Vascularizatia coroidei

 Retina - Retina
Este situat intre coroida si corpul vitros, are forma de cupa, iar embriologic
deriva din diencefal.
 Anterior acopera corpul ciliar (Pars ciliaris retinae),si se muleaza pe
iris (Pars iridica retinae).
 Pars optica retinae - stratul intern in cele doua treimi posterioare ale
globului ocular s-a diferentiat intr-un organ nervos pluristratificat.
Este format dintr-un strat pigmrentat extern cu rol de camera obscura
care absoarbe lumina difuza (Stratum pigmentosum) si partea
nervoasa (Pars nervosum) alcatuit din straturi celulare, care se
subampart in continuare. In descrierea lor histologica amintim doar.
- Stratum neuroepitheliale format din corpul celulelor receptoare
(conuri si bastonase)
- Stratum nucleare externum- stratul nuclear extern,
- Stratum nucleare internum - stratul nuclear intern, format de
neuronii bipolari
- Stratum ganglionicum , alcatuit din celule multipolare ale
caroro axoni converg in nervul optic.
 Discus nervi optici (Papilla nervi optici) - papila optica (pata oarba),
se formeaza medial de polul posterior la nivelul penetrarii nervului
optic, unde fibrele nemielinizate, devin mielinizate. Are forma
circulara cu un diametru de aproximativ 1,6mm.
- Excavatio disci - adancitura in zona centrala a papilei.
 Macula lutea – (pata galbena) zona galbuie ovalara cu diametrul de
aproximativ 2 mm, medial si inferior de centrul discului.

238
 - Fovea centralis - adancitura punctiforma, incolora, aflata in
centrul maculei, este locul acuitatii vizuale maxime.

 Arterele retinei
 A centralis retinae – artera centrala a retinei, este o ramura
colaterala destinata partii optice a retinei. Este subtire, are originea in
portiunea posterioara a cavitatii orbitale. De la origine (Pars
extraocularis) se orienteaza anterior in contact cu nervul optic, la
aproximativ 1 cm de globul ocular patrunde in nerv si trece in axul
sau. In globul ocular (Pars intraocularis) la nivelul fosetei centrale a
maculei retiniene se imparte in 4 ramuri, vizibile la examenul
fundului ochiului.
- A. nasalis retinae superior – artera nazala retiniana superioara
- A. temporalis retinae superior – artera retiniana temporala
superioara
- A. temporalis retinae inferior – artera temporala retiniana
inferioara
- A. nasalis retinae inferior – artera nazala retiniana inferioara
- A. macularis superior – arteriola maculara superioara
- A. macularis inferior – arteriola maculara inferioara
- A. medialis retinae – arteriola mediala a retinei.

Fig.106 Arterele si venele retinei

MEDIILE REFRINGENTE
 Cristalinul - Lens
Organ refractar important, cu forma de lentila biconvexa, asezat in plan
frontal intre iris si corpul vitros, are diametrul de 9 mm si grosimea de 5
mm.
 Facies anterior – fata anterioara este mai aplatizata,
 Polus anterior - polul anterior, punctul cel mai proeminent este la
aproximativ 2 mm indaratul corneei.

239
  Facies posterior – suprafata posterioara, mai convexa, este in
contact cu corpul vitros.
 Polus posterior - polul posterior este la aproximativ 16 mm de pata
galbena.
 Cele doua suprafete se unesc la ecuatorul lenticular (Equator lentis).

Fig.107 Cristalinul
 Structura cristalinului:
Cristalinul este constituit din
- Capsula lentis – membrana fina amorfa ce inconjoara suprafata
cristalinului.
- Cortex lentis – paturile superficiale si mijlocii
- Nucleus lentis – nucleul central cu o densitate crescuta.
Este format din celule epiteliale modificate, alungite (Fibrae lentis) care
prezinta un traiect radiar (Radii lentis) dintre care cele anterioare au o forma
de Y intors, si cele posterioare forma de Y. Nu contine vase sangvine.
 Aparatul de sustinere a cristalinului
- Zonula ciliaris - sistemul de fibre radiare, care fixeaza
cristalinul de corpul ciliar
- Fibrae zonulares – fibrele zonulare au originea pe orbicularul
ciliar si pe corona ciliara, convergand spre ecuatorul
cristalinului. Inainte de ecuator se incruciseaza, asa dar fibrele
cu emergenta posterioara se insera inaintea, iar cele cu origine
anterioara in spatele ecuatorului cristalinului.
- Spatia zonularia - canal triunghiular (al lui Petit) aflat
imprejurul ecuatorului, prin spatiile sale dintre fibre comunica
cu camera posterioara a globului ocular.

 Corpul vitros - Corpus vitreum

Corpul vitros umple spatiul dintre cristalin, zonula ciliara si retina (Camera
vitrea). Are o consistenta gelatinoasa, este transparent si contine peste 90%
apa
 Membrana vitrea – este partea externa, corticala mai solida.
 Stroma vitreum - masa interna fibroasa reticulara,
 Humor vitreus - lichidul din camera vitroasa
 Canalis hyaloideus – canalul hialoidian, canal umplut cu o substanta
mai pztin densa, intre polul posterior al cristalinului si papila
nervului optic. Este vestigiul embrionar al arterei hialoidiene.
 Camerele bulbare
Spatiul dintre suprafata posterioara a corneei, partea anterioara a corpului

240
ciliar, zonula ciliara si suprafata anterioara a cristalinului, este impartit de
iris in doua compartimente care contin umoarea apoasa (Humor aquoeus)
 Camera anterioara a ochiului -Camera anterior bulbi intre cornee
si iris
- Angulus iridocornealis – unghiul iridocornean este spatiul larg
al camerei anterioare care se formeaza intre marginea corneei si
marginea ciliara a irisului.
- Bresele dintre fibrele de origine ale irisului, permit evacuarea
umorii apoase spre canalele de evacuare de la limita
corneosclerala (canalul Schlem)
Comunicarea dintre camera anterioara si cea posterioara se realizeaza intre
suprafata posterioara a irisului si suprafata anterioara a cristalinului.

Fig.108 Camerele bulbare

 Camera posterioara - Camera posterior bulbi intre iris cristalin si
corpul ciliar.
Umoarea apoasa secretata de procesele ciliare ajunge in camera posterioara
de unde va trece in camera anterioara.

ANEXELE ORGANULUI VIZUAL – ORGANA OCULI

ACCESSORIA

MUSCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR – MUSCULI

BULBI
 Muschiul drept extern – M. rectus lateralis
Origine: pe inelul Zinn, si de pe extremitatea laterala al tendoanelor orbitale
superior si inf.
Insertia se face la 7 mm de limb,
Inervatia nevul VI,
Actiunea: abductor

241
 Muschiul drept intern - M. rectus medialis
Originea pe inelul lui Zinn si pe extremitatea interna al tendoanelor orbitale
superioare si inferioare. In traiectul lui este atasat in prima portiune de
invelisurile nervului optic.
Insertia se face la 5.5 mm de limb
Inervatia nervul III,
Actiunea: adductor

 Muschiul drept superior – M. rectus superior

Origine de pe inelul lui Zinn, si de pe tendonul orbital superior.
Insertia se face la 7,7 mm posterior de limb,
Inervatia nervul III,
Actiunea: ridica globul ocular, este adductor si rotator intern

 Muschiul drept inferior – M. rectus inferior

Origine de pe inelul lui Zinn si de pe ligamentul orbital inferior.
Insertia se face la 6,5 mm de limb,
Inervatia: nervul III,
Actiunea: coboara globul ocular, este adductor si rotator extern.

 Muschiul oblic superior – M. obliquus superior

Originea pe inelul lui Zinn, urmand un traiect orientat antero-medial si
superior. Tendonul, la nivelul trochleei peretelui superior al orbitei modifica
brusc directia, postero lateral
Insertia se face inapoia ecuatorului sclerei, intre dreptul sup. si dreptul
extern.
Inervatia: nervul IV,
Actiunea: rotatia interna a globului, coboara (depressor) si abductor.

 Muschiul oblic inferior – M. obliquus inferior

Originea printr-un tendon scurt si rotunjit de pe o mica depresiune al
unghiului antero-medial al planseului orbitei. Are traiect sub muschiul drept
inf.,
Insertia pe cadranul postero-inferior extern al globului.
Inervatia nervul III,
Actiunea: rotatia externa a globului, ridica (elevator) si abduce
vascularizatia de artera infraorbitala.

MUSCHIUL RIDICATOR AL PLEOAPEI SUPERIOARE:

Origine de pe aripa mica al sfenoidului, deasupra inelului Zinn, are directie
usor laterala, fiind culcat pe dreptul superior. Aponeuroza este separata de
septul orbital de un strat subtire de grasime orbitala. Aponeuroza are o
insertie complexa, fiind formata din doua componente:
Insertia

242
 cutanata- iradiaza in pleoapa superioara pe pielea pleoapei pe portiunea
pretarsala
 osoasa- pe mijlocul marginii orbitale mediale si laterale.
Inervatie: ramura superioara a nervului III
Actiune: ridica pleoapa superioara

Fig.109 Muschii extrinseci ai Fig.110 Muschii extrinseci ai globului

globului ocular, vedere superioara ocular, vedere laterala

Fig.111 Muschii extrinseci ai globului ocular si actiunea lor,

vedere posterioara

SISTEMUL FASCIAL ORBITAL

 Periorbita este denumirea data periostului care captuseste cavitatea
orbitala, in asa fel incat va forma aderente mai rezistente doar la nivelul
orificiilor, fisurilor si al suturilor, si la nivelul fosei lacrimale. In afara
acestor zone, periorbita este usor decolabila de peretii orbitei.

 Capsula Tenon foita fasciala foarte subtire, ce imbraca globul ocular de

la nervul optic pana la limbul sclero-cornean, divizand orbita intr-un
spatiu precapsular si retrocapsular. Posterior fascia este traversata de

243
 vasele si nervii ciliari. Capsula este legaderenta mai pronuntat de sclera
si este perforat de tendoanele muschilor oculari extrinseci in final se
continua pe fiecare sub forma de teaca fasciala proprie a muschilor
(Fasciae musculares)

Fig.112 Capsula Tenon

 Septul orbital- Septum orbitale Este o lama conjunctiva subtire de tesut
elastic, fixat de portiunea ingrosata al periostului corespunzator marginii
aditusului orbitei. Este perforat de vasele si nervii care au traiect intre
pleoape si orbita. Septul orbital este solidar cu tarsul superior si inferior.

 Corpul adipos al orbitei cuprinde formatiunile vasculo-nervoase

retrocapsulare.

 Muschiul orbital al lui Müller: este format din fibre musculare radiare
netede care pornesc de pe periorbita care captuseste fisura orbitala
inferioara.

Fig.113 Pleoapele

244
 PLEOAPELE -PALPEBRAE
Pleoapa superioara si cea inferioara (Palpebra superior, Palpebra inferior)
sunt doua repliuri musculo- membranoase mobile, avand rol de protectie,
care prin marginile lor delimiteaza fanta palpebrala (Rima palpebrum).
Comisurile palpebrale (Commisusura palpebralis lateralis /Commissura
palpebralis medialis) sunt locurile de unire a celor doua pleoape la
extermitati, care la acest nivel formeaza unghiurile mediale si laterale ale
ochiului (Angulus oculi lateralis/ Angulus oculi medialis)
Marginile libere ale pleoapelor formeaza doua buze
 Limbus palpebralis anterior –este prevazut cu genele (cilia – cili).
 Limbus palpebralis posterior –este presarat cu orificiile de deschidere
ale glandelor tarsale. (Meibom)

STRUCTURA PLEOAPELOR:
Pielea este subtire, transparenta strabatuta de cute transverse
Tesutul subcutanat formeaza un strat subtire si lax, care permite decolarea
usoara a pielii, fiind sediul edemelor palpebrale. Contine ramurile
superficiale ale vaselor palpebrale si nervii senzitivi.
Tunica musculara este constituita din muschiul orbicular al ochiului,
format din fibre concentrice. Portiunea orbitala, periferica este dispusa pe
rebordul aditusului orbital. Portiunea palpebrala formata din doua semi-
inele, corespunzator pleoapelor, se afla in grosimea acestora.
Tunica fibroasa a pleoapelor este formata din doua lame fibroase si doua
ligamente palpebrale si anume:
 Tarsus superior – tarsul superior si
 Tarsus inferior – tarsul inferior, sunt situate in partea mobila a
pleoapelor, pana la marginea libera, formand scheletul elastic al
acestora.Ligamentele palpebrale (medial si lateral) sunt situate
transversal si atasate rebordului orbital. Ele sunt formate din fibre
fuzionate ale celor doua tarsuri. unor fascicule ale muschiului
orbicular al ochiului.
 In constitutia pleoapelor in apropierea orbitei se afla fascicule
musculare netede (musculi tarsi) iar la radacina cililor glandele
tarsale si ciliare (Gl. tarsales Meibom, gl. ciliares)

Tunica conjunctiva (tunica conjunctiva) tapiseaza fata profunda a

pleoapelor, si polul anterior al ochiului fiind format:
 Tunica conjunctiva palpebrala (Tunica conjunctiva palpepralis) si
tunica conjunctiva bulbara (Tunica conjunctiva bulbaris).
 Reflexiunea superioara si inferioara dintre cele doua conjunctive
formeaza funduri de saci (Fornix conjunctivae superior, Fornix
conjunctivae inferior) iar in ansamblu poate fi considerat ca un sac
in care lacrima umectaeaza ochiul (Saccus conjnctivalis).
Constituenti ai aparatului lacrimal pot fi observati in unghiul medial al

245
ochiului (Papilla lacrimalis, Punctum lacrimale) precum si un vestigiu
conjunctival, plica semilunaris (Plica semilunaris conjunctivae)
 Caruncula lacrimalis – caruncula lacrimala este o ingrosare
conjunctivala in unghiul intern al ochiului.

Fig.114 Pleoapele sectiune sagitala

APARATUL LACRIMAL – APARATUS LACRIMALIS

Este format din glanda lacrimala si caile lacrimale si este dispus la limita
dintre palpebra si orbita.

 Glanda lacrimala – Glandula lacrimalis

Situata supero-lateral in foseta sa osoasa este separata in doua parti de un
plan fibros.
 Pars orbitalis – partea orbitala, mai voluminoasa se situeaza in fosa
glandei lacrimale de pe peretele superior al orbitei. Ductele
excretoare (Ductulii excretorii) se deschid in fundul de sac
conjunctival superior.
 Pars palpebralis – partea palpebrala se situeaza mai superficial, este
atasata pleoapei superioare si acoperita de fundul de sac conjunctival
superior.

CAILE LACRIMALE- RIVUS LACRIMALIS,

Lacrima se scurge prin santurile fornixului la unghiul medial al ochiului
(Rivus lacrimalis, Laccus lacrimalis) unde ajung in caile lacrimale formate
din mai multe segmente
 Canaliculele lacrimale (Canalicules lacrimales) – aflate in partea
mediala a pleoapelor, incep cu orificiile libere papiliforme (Papilla
lacrimalis, Punctum lacrimale) si se deschid in.
 Sacul lacrimal (Saccus lacrimalis) mic rezervor cilindriform lung de 15
mm, aflat in depresiunea omonima dintre osul lacrimal si maxila.
 Ductul nazolacrimal (Ductus nasolacrimalis) se afla in continuarea
sacului lacrimal, arew o lungime de 12-15 mm, coboara medial
continuindu-se prin canalul sau omonim si se deschide in meatul nazal

246
inferior. Lacrima secretata in cantitate obisnuita asadar se scurge in
cavitatea nazala.

Fig.115 Aparatul lacrimal

247
 2. ORGANUL VESTIBULOCOCHLEAR – ORGANUM
VESTIBULOCOCHLEARE
Este format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna.
 Urechea exeterna este constituita din pavilionul urechii, meatul acustic
extern si membrana timpanica. Aceasta din urma o separa de urechea
medie.
 Urechea medie cuprinde cavitatea timpanica (Cavum tympani) celulele
mastiodiene din procesul mastoidian (Cellulae mastoideae) si tuba
auditiva (Tuba auditiva).
 Urechea interna este formata din labirintul osos, labirintul membranos si
meatul acustic intern (Meatus acusticus internus).

URECHEA EXTERNA - AURIS EXTERNA

 Auricula - pavilionul urechii are un schelet fibrocartrilaginos elastic
(Cartilago auricularis) cu exceptia lobului auricular (Lobus auriculae)
care contine un tesut conjunctivo-adipos. Prezinta o serie de proeminente
si scobituri cu o varietate individuala. In jurul ei se dispun ligamentele si
muschii auriculari.
 Helix- helixul este marginea externa a pavilionului auricular.
 Antihelix- proeminenta paralela cu helixul,
 Scapha- adancitura dintre helix si anthelix, cu fossa triangularis -
fosa triangulara, la capatul superior al scafei
 Tragus- proeminenta cartilaginoasa inaintea orificiului auditiv
extern
 Antitragus- proeminenta aflata la capatul inferior al antehelixului
vis-a-vis cu tragusul,
 Incisura intertragica - incisura dintre tragus si antitragus
 Concha auricularae- depresiune in forma de palnie dintre
elementele anterioare; din profunzimea acestuia porneste meatul
acustic extern.
 Meatus acusticus externus - conductul acustic extern este turtit dorso-
ventral, si are o lungime de aproximativ 2,5 cm. Spre treimea mijlocie se
ingusteaza treptat, dupa care se dilata din nou. Prezinta o curbura in plan
frontal si orizontal. Incepe cu porul acustic extern (Porus acusticus
externus) si este format dintr-o portiune cartilaginoasa si una osoasa.
 Meatus acusticus externus cartilagineus - portiunea sa initiala este
formata de o prelungire cartilaginoasa in forma de jgheab a
cartilajului auricular (Cartilago meatus acustici), care este completat
de tesut conjunctiv.
 A doua portiune, cea osoasa este formata superior de scuama
temporalului, si inferior de partea timpanica a temporalului.

248
 - Sulcus tympanicus – este un sant circular pentru fixarea
membranei timpanice .

Fig.116 Urechea externa

 Membrana timpanica - Membrana tympani

Este o membrana conjunctiva cu diametrul aproximativ de 1 cm si cu
grosimea de 0,1mm. In structura membranei timpanice definim stratul
pavimentos extern, stratul mucos intern si stratul conjunctiv dintre acestia.
Acest strat este format din fibre aranjate radiar (Stratum radiatum) si
circular (Stratum circulare). Orientarea membranei timpanice la nou nascuti
este aproape orizontala, la adulti are o inclinatie de 40-50 o. Se pot identifica
urmatoarele formatiuni ale membranei:
 Umbo membranae tympani, depresiune a membranei timpanice
retractate in forma de palnie.
 Stria mallearis- proeminenta data de manerul ciocanului, care se
orienteaza de la umbo spre inainte si sus.
 Prominentia mallearis - proeminenta la capatul superior al striei
maleare, format de procesul lateral al ciocanului.
 Pars flaccida este partea laxa a membranei timpanice deasupra
proeminentei maleare, delimitat de doua plici:
- Plica mallearis anterior - plica maleara anterioara si
- Plica mallearis posterior - plica maleara posterioara.
 Pars tensa - restul membranei timpanice, mai densa cu un luciu gri.
 Anulus fibrocartilagineus - inel fibrocartilaginos, formeaza
marginea membranei timpanice.

249
 Fig.117 Membrana timpanica

 Vascularizatia si inervatia urechii externe

 Artere:
- auricularis posterior – ramura auriculara posterioara a arterei
carotide externe
- Ramus auricularis anterior – ramura auriculara anterioara a
arterei temporale superficiale
- Ramuri din artera occipitala

 Venele sunt ramurile corespunzatoare arterelor.

 Limfaticele se varsa in:
- Nodulii limfatici parotidieni, in special cel dinaintea tragusului
- Nodulii limfatici cervicali profunzi superiori
- Nodulii limfatici mastoidieni
 Inervatia senzitiva este asigurata de:
- N. auricularis magnus (plexul cervical) - pentru suprafata
craniana si partea posterioara a suprafetei laterale
- N. occipitalis minor (plexul cervical) – partea superioara a
suprafetei craniale
- Ramus auricularis - ramura auriculara a vagului
- N. auriculotemporalis (n. mandibular) –pentru tragus, crus
helicis si helix

URECHEA MEDIE - AURIS MEDIA

Este format din cavitatea timpanica si continutul acesteia. Cavitatea
timpanica (Cavum tympani) este un spatiu ingust si inalt, avand sase pereti.

250
Este subampartit in trei etaje:
 Spatiul epitimpanic, contine oscioarele auditive
 Spatiul mesotimpanic corespunde membranei timpanice
 Spatiul hipotimpanic, este situat sub nivelul meatului acustic extern.

Peretii cavitatii timpanice:

 Paries tegmentalis - peretele superior este format de tegmenul timpanic
(Tegmen tiympani) care separa urechea medie de fosa craniana mijlocie.

 Paries jugularis – peretele inferior, separa cavitatea de fosa jugulara are

o ridicatura (Prominentia styloidea) osoasa in dreptul locului de
implantare a apofizei stiloide

 Paries membranaceus - peretele lateral, format de membrana

timpanului si de un inel osos lat de 1,5-2 mm .
 Recessus epitympanicus - recesul epitimpanic este teritoriul
deasupra membranei timpanice, in care sunt localizate oscioarele
auditive.

 Paries caroticus - peretele anterior, aflat in vecinatatea imediata a

canalului carotidian. In partea sa superioara se continua cu semicanalul
tubei auditive (Semicanalis tubae auditivae) (canalul lui Eustachio) si
semicanalul muschiului tensor al timpanului (Semicanalis musculi
tensoris tympani). Deasupra orificiului timpanic al tubului auditiv se
observa o gaura prin care coarda timpanului paraseste cavitatea
timpanica.

 Paries mastoideus - peretele posterior: este asezat spre procesul

mastoidian. Aici avem :
 Aditus ad antrum - intrarea in labirintul mastoidian. Celulele
mastoidiene (Cellulae mastoideae) din procesul mastoidian se
intredeschid si formeaza o cavitate unica (Antum mastoideum) care prin
aditus ad antrum comunica cu peretele posterior al cavitatii timpanice.
Este separat de fosa mijlocie a endobazei prin tegmen tympani. Volumul
celulelor mastoidiene este foarte variabila, se pot extinde chiar si in
partea piramidala a temporalului. Sub el se situeaza
 Fossa incudis - fosa nicovalei de care se sprijina bratul scurt al
nicovalei. Mai jos se gaseste gaura de intrare a corzii timpanului.
 Eminentia pyramidalis, este proeminenta intre peretele posterior si
lateral, la varf are un orificiu prin care iese tendonul muschiului
staped.
 Proeminentia canalis facialis proeminenta data de canalul arciform
al nervului facial.

251
  Proeminentia canalis semicircularis lateralis, proeminenta formata
de canalul semicircular lateral. Ambele proeminente se continua si
pe peretele medial

 Paries labyrinthicus - peretele medial, desparte cavitatea timpanica de

urechea interna.
 Promontorium - promontoriul este proeminenta mijlocie a peretelui,
data de spirala bazala a melcului.
 Sulcus promontori - sunt santuri ramificate in care se gasesc plexul
timpanic si vasele cavitatii timpanice.
 Fossula fenestrae vestibuli, adancitura deasupra promontorului si
fereastra ovala (Fenestra vestibuli).
 Fossula fenestrae cochleae, adincitura dedesubtul si in spatele
promontorului, in ea se gaseste ferestra rotunda (fenestra cochleae)
care este acoperita de o membrana fibroasa (Membrana tympanica
secundaria) .
 Sinus tympani - fovee ce se gaseste indaratul ferestrei rotunde. Este
despartita de aceasta printr - o prelungire a promontoriului
(Subiculum promontorii).
 Proeminenta canalului facial si a canalului semicircular laterral care
se continua si pe aceasta parte.

Fig.118 Peretele medial al cavitatii timpanice

CONTINUTUL CAVITATII TIMPANICE

In cavitatea timpanica se afla cele trei oscioare auditive (Ossicula auditus)
care impreuna cu membrana timpanica participa la transmiterea undelor
sonore. Cele trei oase sunt ciocanul, nicovala si scarita. Se mai gasesc
ligamentele fixatoare ale oscioarelor auditive, muschii urechii mijlocii si
mucoasa ce captuseste urechea mijlocie.
 Ciocanul – Malleus este format din
 Caput mallei- capul asezat in partea superioara, prevazut cu o
suprafata articulara pentru corpul nicovalei. Este legat de maner prin:

252
  Collum mallei – gatul ciocanului Baza gatului prezinta doua apofize:
- Processus lateralis- fixata de membrana timpanica prin
ligamentul timpano-malear si
- Processus anterior, mai lunga, care se fixeaza de fisura
petrotimpanica Glaser prin ligamentul malear anterior (Lig.
mallei anterius).
 Manubrium mallei – manerul ciocanului. Se insera pe fata mediala a
membranei timpanice.

 Nicovala - Incus
 Corpus incudis - corpul nicovalei se articuleaza cu capul ciocanului
printr-o suprafata articulara selara.
 Crus longum- apofiza lunga coboara vertical (paralel cu manerul
ciocanului) si se termina prin apofiza lenticulara (processus
lenticularis) care se articuleaza cu capul scaritei.
 Crus breve – apofiza scurta se intinde spre posterior si se sprijina in
fosa incudis, unde este fixat de ligamentul posterior al nicovalei (lig.
incudis posterius).

 Scarita - stapes
Are forma de scara de cavalerie, si este asezata in directie orizontala.
 Caput stapedis – capul scaritei se articuleaza cu apofiza lenticulara
formand articulatia incudostapediala (Articulatio incudostapedialis)
 Crus anterius et crus posterius – cei doi pilieri ai capului care le
leaga de
 Basis stapedis – baza scaritei, o placa osoasa, care se aplica
excentric pe fereastra ovala prin intermediul ligamentului inelar al
bazei (Lig. anulare stapediale).

Fig.119 Oscioarele auditive

LIGAMENTELE OSCIOARELOR AUDITIVE – LIGG.

OSSICULORUM AUDITORIORUM
Oscioarele auditive sunt fixate de peretii cavitatii timpanice prin mai multe

253
ligamente:
 Lig. mallei superius
 Lig. mallei anterius -, fixeaza procesul anterior al ciocanului de
fisura petrotimpanica
 Lig. mallei laterale
 Lig. incudis superius
 Lig. incudis posterius
 Lig anulare stapedis

Fig.120 Ligamentele si articulatiile oscioarelor auditive

MUSCHII
Cele trei oase auditive transmit vibratiile membranei timpanice pana la
perilimfa urechii interne. Starea de tensiune a sistemului este modificat de
doi muschi.
 M. tensor tympani, muschiul tensor al timpanului,
 Originea: in partea superioara a canalului musculotubar, pe peretele
cartilaginos si osos al tubei auditive, tendonul se reflecta la nivelul
procesului cohlear.
 Insertia: la baza manubriului ciocanului.
 Este inervat de n. tensoris tympani ramura a nervului mandibular.
 Actiune: tensioneaza membrana timpanica, si fixeaza baza scaritei in
fereastra vestibulara, prin acesta apara sistemul de sunetele prea
puternice.
 M. stapedius,
 Origine in eminenta piramidala
 Insertie: pe bratul posterior al scaritei
 Inervatie: n. stapedius ramura nervului facial.
 Actiune: basculeaza placa bazala a scaritei in fereastra ovala,
relaxeaza membrana timpanului, pune aparatul de receptie si
transmisie a vibratiilor sonore intr-o stare de “incordare” la
solicitarile functionale.

254
 MUCOASA CAVITATII TIMPANICE
Captuseste cavitatea timpanica, totodata se rasfrange pe elementele
componente din cavitate si formeaza o serie de plici si recesuri:
 Plica mallearis anterior - plica maleara anterioara, cuprinde
procesul lung al ciocanului
 Plica mallearis posterior – plica maleara posterioara, contine coarda
timpanului
 Recessus membranae tympani anterior – recesul anterior al
membranei timpanice inaintea manerului ciocanului
 Recessus membranae tympani posterior – recesul posterior al
membranei timpanice
 Recessus membranae tympani superior - sau spatiul Prussak, intre
colul ciocanului, procesul lateral, ligamentul malear lateral si partea
flasca a membranei timpanice

TUBA AUDITIVA – TUBA AUDITIVA ( AUDITORIA)

Numita si tuba faringotimpanica sau trompa lui Eustachio, este un conduct
de 4 cm, ce leaga urechea medie cu nazofaringele. Asigura schimbul aerului
in urechea medie. Ea prezinta :
 Ostium tympanicum tubae auditivae – orificiul timpanic aflat pe
peretele anterior (carotic) al cavitatii timpanice si
 Ostium pharyngeum tubae auditivae – orificiul faringian.
Are doua portiuni, una osoasa si alta cartilaginoasa.
 Pars ossea - portiunea osoasa este sapata in partea inferioara a stancii
temporalului, ingustat la intalnirea celor doua portiuni (Isthmus tubae
auditivae).
 Pars cartilaginea – portiunea cartilaginoasa este in continuarea
precedentei, se intinde de la baza craniului la rinofaringe.
 Cartilago tubae auditivae – cartilajul tubar formeaza peretele
antero-medial, marginea superioara si partial peretele postero lateral
al tubei auditive.
 Fata postero laterala si marginea inferioara este completata de o lama
conjunctiva (Lamina membranacea).
Este tapetat cu o mucoasa ce se continua cu mucoasa cavitatii timpanice si
faringiene.

255
 Fig.121 Continutul cavitatii timpanice

VASCULARIZATIA SI INERVATIA CAVITATII TIMPANICE

 Arterele
 A. tympanica anteror – din a maxillara
 A. tympanica posterior - din a. auricularis posterior
 A. tympanica inferior - din a. faringeana ascendenta
 A. tympanica superior - din a meningee mijlocie

 Venele sunt venele satelite se varsa in trunchiurile venoase omonime.

 Limfaticele sunt drenate spre nodulii limfatici parotidieni si
retrofaringieni
 Inervatia senzitiva a mucoasei este asigurata de plexus tympanicus
format de:
 n. tympanicus (al lui Jacobson) si
 nn. caroticotympanici din n. glosofaringian..

Fig.122 Miscarea oscioarelor auditive

URECHEA INTERNA – AURIS INTERNA

256
Contine segmentul periferic al analizatorului acustic si vestibular. Este un
sistem cavitar complex, in stanca temporalului, inconjurat de tesut osos
compact, denumit labirintul osos (Labyrinthus osseus). Acesta contine
labirintul membranos (Labyrinthus membranaceus), delimitat de spatiul
perilimfatic, ce contine un lichid limpede numit perilimfa (Perylimpha), iar
in interiorul labirintului membranos se gaseste endolimfa (Endolympha).

LABIRINTUL OSOS -LABYRINTHUS OSSEUS

Este format din:
 vestibulul (Vestibulum) cavitatea centrala a labirintului
 canalele semicirculare osoase (Canales semicirculares ossei)
 melcul osos (Cochlea)

VESTIBULUL -VESTIBULUM
Cavitate osoasa care comunica spre lateral cu urechea medie prin fereastra
ovala (Fenestra vestibuli). Pe peretele medial se observa:
 Crista vestibuli- creasta vestibulului, lama osoasa cu un traiect dinspre
antero superior spre inferior. Separa adanciturile in care sunt dispuse
utricula si sacula.
 Recessus ellipticus- din capatul inferior al acestuia porneste apeductul
vestibular (Aquaeductus vestibuli)
 Recessus sphericus- excavatie antero-inferioara fata de crista vestibulara
 Maculae cribrosae- macule cribroase, sunt teritoriile perforate ale
peretelui vestibular, prin care patrund ramurile nervului vestibular:
nervul utriculoampular, nervul sacular, nervul ampular posterior.

CANALELE SEMICIRCULARE OSOASE- CANALES

SEMICIRCULARES OSSEI
Sunt dispuse in cele trei planuri ale spatiului
 Canalis semicircularis lateralis, canalul semicircular lateral, asezat
aproximativ orizontal, proemina pe peretele postero-medial al cavitatii
timpanice.
 Canalis semicircularis anterior – canalul semicircular anterior,
perpendicular pe axul stancii, formand eminenta arcuata.
 Canalis semicircularis posterior- canalul semicircular posterior,
perpendicular, paralel cu axul stancii. Cele doua canale perpendiculare
formeaza un unghi de 45o atat cu planul sagital, cat si cu cel frontal.
Fiecare canal semicircular are un brat simplu (Crus osseum simplex) si un
brat care prezinta o dilatare ampulara (Crus osseum ampullare). Bratul
simplu al canalului anterior si posterior fuzioneaza intr-un brat comun (Crus
osseum commune). Astfel canalele semicirculare se deschid in vestibul prin
5 orificii.

257
 MELCUL OSOS - COCHLEA
Se situeaza mai jos si medial de vestibul. Are forma de melc, cu axul
orizontalizat, format din doua si jumatate spire.
 Basis cochleae – baza melcului priveste spre meatul acustic intern.
 Cupula cochleae – varful melcului este orientat inainte si lateral spre
canalul muschiului tensor al timpanului
 Modiolus – modiolul sau columela, este axul central conic al melcului in
jurul careia melcul se rasuceste de doua ori si jumatate. Contine canale
longitudinale:
 Canales longitudinales modioli – contin vasele si nervii melcului
(axonii organului Corti)
 Canalis spiralis modioli – canalul spiral al modiolului este un canal
triangular la baza lamei spirale, care contine ganglionul spiral
CORTI (Ganglion spirale) al nervului acustic.
 Lamina spiralis ossea – lama spirala osoasa, proeminenta lamelara in
interiorul conductului osos pe toata lungimea sa. Imparte in mod
incomplet conductul in doua rampe,
 cea superioara numita scala vestibulara (Scala vestibuli), si
 cea inferioara scala timpanica (Scala tympani).
Separarea rampelor va fi completata de membrana bazilara al melcului
membranos, care se intinde intre marginea libera a lamei spirale si peretele
extern al conductului auditiv.
 Helicotrema, este gaura formata la varful melcului prin care scala
vestibulara comunica cu scale timpanica.
 Scala vestibulara comunica cu vestibulul. Scala timpanica se termina
infundat, ea este obturat spre cavitatea timpanica de membrana
timpanica secundara (Membrana tympani secundaria), care se situeaza
in fereastra cohleara.

Fig.123 Urechea interna – rampa vestibulara si cea timpanica

LABIRINTUL MEMBRANOS - LABYRINTHUS

MEMBRANACEUS
Labirintul membranos este format de structuri cu peretii foarte subtiri ce

258
captuseste labirintul osos. Partile sale sunt:
 Utricula- Utriculus
 Sacula - Sacculus
 Canalele semicrculare membranoase - Ductus semicirculares
 Melcul membranos - Ductus cochlearis

UTRICULA - UTRICULUS
Punga alungita situata in recesul eliptic al vestibulului, cu peretele lateral
privind spre spatiul perilimfatic al vestibului. Din ea pornesc ducturi
membranoase:
 Ductus semicircularis anterior, posterior et lateralis - canalele
semicirculare membranoase, tuburi membranoase asezate in canalele
semicirculare osoase. Cea anterioara si posterioara se deschide in
utricula printr-un brat comun (Crus membranaceum commune).
 Anpulla membranacea anterior, posterior et lateralis - portiunea
dilatata a celor trei canale membranoase
 Crista ampullaris – creasta ampulara este locul organelor receptoare
ce formeaza o proeminenta in ampulele ductelor semicirculare. Sunt
acoperite cu o masa gelatinoasa denumita cupola (Cupula).
 Ductus utriculosaccularis – ductul utriculo-sacular leaga utricula de
sacula, din ea porneste un diverticul alungit, numit ductus
endolymphaticus, (aquaeductus vestibuli) - ductul endolimfatic, se
termina orb cu un fund de sac (Saccus endolymphaticus) intr-o
dedublare a durei mater, in dreptul aperturei externe a apeductului
vestibular.
 Intr-un mic diverticul al utriculei se situeaza macula utriculei (Macula
utriculi) (receptor vestibular)

SACULA - SACCULUS)
Este punga rotunjita, ceva mai mica, care prin peretele medial se fixeaza de
recesul sferic.
 Pe peretele medial se observa macula saculara (Macula sacculi)
(receptor vestibular).
 Spre posterior are traiectul ductul endolimfatic (Ductus
endolymphaticus), care comunica cu ductul utriculosacular si traversand
apeductul vestibular aquaeductus vestibuli se termina pe suprafata
posterioara a stancii temporalului in sacul endolimfatic (Saccus
endolymphaticus) asezat intr-o dedublare a durei mater.
 Sacula se ingusteaza spre inferior, se continua in ductul reunient
(Ductus reuniens) care se deschide in melcul membranos.

259
 Fig.124 Labirintul membranos

MELCUL MEMBRANOS - DUCTUS COCHLEARIS

Conduct membranos dispus spiralat in melcul osos, pe sectiune are forma
triunghiulara, cu continut endolimfatic, care incepe si se termina in fund de
sac (Cecum vestibulare, cecum amupulare)
Melcul membranos are trei pereti:
 Paries externus - peretele lateral sau extern, este o ingrosare a
periostului canalului osos pe care se ridica o muchie in spirala
prominentia spiralis. Deasupra ei se evidentiaza o zona bogat
vascularizata, numita stria vasculara (Stria vascularis).
 Paries tympanicus, membrana spiralis – peretele inferior separa melcul
membranos de rampa timpanica. Reprezinta baza ductului cohlear.
 Lamina basilaris- membrana ce se intinde intre buza inferioara a
lamei spirale osoase (Labium lymbi tympanicum) si peretele lateral
al cohleei.
 Paries vestibularis- peretele superior ce separa ductul de rampa
vestibulara prin membrana vestibularis – (membrana lui Reissner)
membrana ce se intinde intre lama spiralata a cohleei, buza superioara a
lamei osoase (Labium limbi vestibulare) si peretele extern, formand cu
membrana spirala un unghi de 30-35o.
Cele doua membrane delimiteaza ductul cohlear si totodata separa scala
vestibulara de scala timpanica care vor comunica numai prin helicotrema.
Ductul cohlear contine endolimfa, iar scala timpanica si vestibulara
perilimfa.
 Ductus reuniens (al lui Hensen) – canal ingust de legatura prin care
extremitatea inferioara a melcului membranos comunica cu sacula.

260
 RECEPTORII ORGANELOR DE SIMT:
 Macula saculara, macula utriculara, creasta ampulara (receptorul
vestibular)
Maculele vestibulare ale saculei si utriculei au o structura comuna. Sunt
formate de un epiteliu cu celule de sustinere si senzoriale, cele din urma sunt
prevazute cu cili, si sunt acoperite de membrana otolitica, care contine
concremente calcaroase- otolitii.
Crestele ampulare sunt asemanatoare, cilii celulelor senzoriale sunt insa mai
lungi si membrana otolitoca este mai inalta, ajungand aproape de peretele
opus al ampulei.

 Organul spiral al lui Corti -Organum spirale (receptorul acustic)

Este asezat pe membrana bazilara si are rolul de a receptiona excitatiile
auditive si de a le transforma in impulsuri nervoase. Are un traiect in spirala
lipsind la nivelul celor doua extremitati ale membranei bazilare.
Format din celule senzoriale si de sustinere, se sprijina pe membrana bazala.
Descrierea amanuntita a organului revine histologiei.

VASCULARIZATIA URECHII INTERNE

 A. labyrinthi – ramura a arterei bazilare, ce se imparte in ramuri
vestibulare si ramuri cohleare.
 Venele dreneaza spre sinusul pietros si sigmoidian.
 Limfaticele se dreneaza prin endo si perilimfa direct in lichidul cefalo-
rahidian.
 Nervul vestibulocochlear si ramurile acestuia sunt descrise la nervii
cranieni.

261
 B. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE CAPULUI SI
GATULUI

CAPUL
format in procesul evolutiv biologic si social al hominizarii si umanizarii,
reprezinta partea cea mai distinsa si "omeneasca" a corpului uman. Este
alcatuit din:
• Craniu (in sens topografic) sau segmentul cefalic, format din neurocraniu
si structurile moi pericraniene, contine encefalul si invelisurile acestuia.
• Fata, situata in partea antero inferioara a capului, intre partea piloasa a
acestuia si menton, are un contur si o expresivitate caracteristica, denumita
"fizionomie". Din punct de vedere configurational este alcatuita din trei
etaje:
- Etajul superior sau fruntea, anatomic face parte din teritoriul neurocraniului.
- Etajul mijlociu, cuprinde partea fetei aflata intre linia bisprancenoasa si
infranazala. Este ocupat de regiunile senzoriale vizuala si olfactiva.
- Etajul inferior, situat intre linia infranazala si menton, contine majoritatea
formatiunilor si totodata este sediul functiilor principale ale aparatului dento-
maxilar. Constituie "etajul stomatologic" al fetei atat sub raport anatomo-
topografic cat si clinico-terapeutic.

GATUL
Constituie partea de legatura a corpului, interpus intre cap si trunchi. Are
urmatoarele limite conventionale:
 Linia cefalo-cervicala, situata la marginea inferioara a corpului
mandibulei si prelungita la baza procesului mastoidian al osului
temporal, protuberanta occipitala externa si linia nucala superioara.
 Linia cervico-toracica, dispusa simetric, pe marginea superioara a
manubriului sternal (incizura jugulara), fata superioara a claviculei,
articulatia acro-mioclaviculara si prelungita de la acest nivel pana la
varful procesului spinos al celei de-a saptea vertebre cervicale, vertebra
proeminenta [C VII] (Vertebra prominens - C VII).

Gatul este format din doua zone distincte:

 Zona posterioara sau ceafa (Regiunea cervicala posterioara - R. nucala)
(Regio cervicalis posterior - R. nuchalis); cuprinde formatiunile
musculare postvertebrale, aflate in continuarea spatelui. Aceasta zona
intra in constitutia complexului axial cranio-vertebral.
 Zona antero-laterala, constituie adevaratul teritoriu anatomo-clinic
cervical. Plasat anterior de coloana vertebrala cervicala contine
formatiunile pasagere intre cap, torace si membrul superior. Cuprinde:

262
  Regiunea cervicala anterioara (Regio cervicalis anterior),
 Regiunea cervicala laterala (Regio cervicalis lateralis).
 Regiunea cervicala posterioara (Regio cervicalis posterior / nuchalis)

DIVIZIUNE TOPOGRAFICA
 Gruparea regiunilor capului si gatului pe considerente anatomo-
topografice si clinico-aplicative se prezinta astfel:

Craniu Regiunile calotei

Regiunile bazei craniului
Fata Regiunile senzoriale
Regiunile peribucale Teritoriul buco-
Compartimentele circumorale maxilo-facial
Regiunile endobucale
Gat Regiunile suprahioidiene
Regiunile infrahioidiene
Regiunea laterala (supraclaviculara)
Regiunea posterioara (nuchala)

 Teritoriul buco-maxilo-facial (avand importanta stomatologica) este

format din etajul inferior al fetei si etajul supra-hioidian al gatului,
delimitat de:
 Planul tragonazal (superior,
 Planul hioidian (inferior)
 Planul frontal intertragal (lateral).

263
 I. REGIUNILE CALOTEI

Din punct de vedere topografic, regiunile calotei au o constitutie comuna,

fiind formate dintr-un plan osos, calvaria, si structuri pericraniene de
acoperire, scalpul.
 Calvaria (Calvaria) este formata prin juxtapunerea scuamei frontale,
scuamei occipitale, portiunii scuamoase a osului temporal, ale oaselor
parietale, unite intre ele prin marile suturi ale neurocraniului.
 Fata exocraniana, convexa, este acoperita de un periost subtire, cu o
slaba aderenta de suprafata osoasa, reprezentata de pericraniu
(Pericranium). Acesta este decolabil, mai putin la nivelul suturilor si
are o capacitate osteogenetica minima (incapabil de a forma calus
osos in fracturi).
 Fata endocraniana, concava, captusita de dura mater craniala
(encefalica) (Dura mater cranialis - encefalica), este reliefata de
continutul cavitatii craniene (Cavitas cranii). Pe ea se gasesc o serie
de depresiuni: santul sinusului sagital superior (Sulcus sinus
sagittalis superior), foveole granulare (Foveolae granulares),
santuri venoase (Sulci venosi), santuri arteriale (Sulci arteriales) si
impresiuni digitiforme ale girusurilor (Impressiones digitatae
gyrorum), precum si proeminente (creste) pentru fixarea septurilor
durei mater.
 Comunicarile osoase ale calvariei, sub forma de orificii (gauri),
servesc pentru pasajul unor vene emisare si diploice, cu rol
anastomotic intre sinusurile durei mater si venele exocraniene.
 Scalpul este format din totalitatea structurilor moi de pe calvarie, intim
aderente intre ele, care se deplaseaza unitar pe platforma osoasa. Scalpul
este format din urmatoarele straturi:
 Pielea, groasa, este acoperita in mare parte de par.
 Tesutul subcutnat (Subcutisul), de constitutie fibro-adipoasa, dispune
de numeroase septuri care solidarizeaza pielea cu stratul aponevrotic
subiacent.
 Galea aponevrotica (Aponevroza epicraniana) (Galea aponeurotica
- Aponeurosis epicranialis), constituie lama tendinoasa intermediara
a muschiului occipitofrontal, cu rol in deplasarea in ansamblu a
pielii.
 Spatiul subaponevrotic, asternut intre galea aponevrotica si
pericraniu, contine un tesut conjunctiv lax, care permite alunecarea
scalpului pe calvarie. Contine reteaua venoasa exocrania-na, ramuri
arteriale si nervoase destinate periostului.
Diviziunea topografica a calotei in regiunile capului (Regiones capitis) se
face in raport cu planurile osoase, in:
- Regiunea frontala (Regio frontalis)
- Regiunea parieto occipitala (Regio parieto- occipitalis), simetrica

264
- Regiunea temporala (Regio temporalis) simetrica.

265
 1. REGIUNEA FRONTALA (REGIO FRONTALIS)
Regiunea frontala este o regiune topografica nepereche a calotei, situata
anterior de regiunile parietale si temporale, si superior de regiunile etajului
superior al fetei (regiunile nazala, orbitale si zigomatice).
Limite:

 Superior: nivelul suturii coronale (sau linia de implantare a parului);

 Inferior: orizontala care trece prin arcurile supra-ciliare (de o parte si de
alta a liniei mediane) si punctul cramometric glabeia (la nivelul liniei
mediosagitale)
 Lateral: nivelul liniei temporale superioare

Forma exterioara.
Regiunea frontala constituie etajul superior al fetei, denumit frunte (Frons).
Prezinta sprancenele (Supercillium) si o serie de repere osoase, de pe fata
exo-craniana a scuamei osului frontal: tuberozitatea frontala (eminenta
frontala) (Tuber frontale - Eminentia frontalis), arcul supraciliar (Arcus
superciliaris) si glabela (Glabella). Uneori pe linia mediana se reliefeaza
sutura frontala (sutura metopica) {Sutura frontalis - Sutura metopica) si
vena frontala mediana.

Planul de acoperire este format din:

 Pielea, mai subtire decat in celelalte regiuni ale scalpului, este lipsita de
par si strabatuta de cute transverse:
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), fibroareolar, fixeaza pielea, de stratul
musculo-aponevrotic subiacent. Contine doi pediculi vasculo-nervosi
(supraorbital si supratrohlear proveniti din artera, vena si nervul
oftalmic):
 Pediculul supratrohlear, trece din orbita in partea mediala a regiunii
frontale prin incizura/gaura supra-trohleara. Este format din:
- Artera supratrohleara (A. supratrochlearis) ramura colaterala a
arterei oftalmice (A. ophtalmica) participa la vascularizatia
partilor moi ale regiunii frontale. Se anastomozeaza cu ramuri
din artera supraorbitala.
- Venele supratrohleare (Vv. supratrochleares) dreneaza in vena
faciala (V. facialis).
- Nervul supratrohlear (N. supratrochlearis) ramura colaterala a
nervului oftalmic (N. ophtalmicus) este destinat tegumentelor
regiunii frontale, tegumentelor invecinate unghiului palpebral
medial si conjunctivei adiacente.
 Pediculul supraorbital paraseste orbita la nivelul orificiului/incizurii
supraorbitale si se rasfrange pe partea laterala a fruntii. Este format
din:

266
 - Artera supraorbitala (A. supraorbitalis) ramura colaterala a
arterei oftalmice (A. ophlalmica). Se termina impartindu-se in
mai multe ramuri destinate pleoapei superioare si pantecului
frontal al muschiului occipitofrontal.
- Vena supratrohleara (V. supratrochlearis) dreneaza in vena
faciala (V. facialis).
- Nervul supraorbital (N. supraorbitalis) ramura colaterala a
nervului oftalmic (N. ophtalmicus) se termina bifurcandu-se
intr-o ramura mediala (R. medialis) si o ramura laterala (R.
lateralis). Este destinat tegumentelor regiunii frontale pana la
nivelul vertexului.
 Stratul musculo-aponevrotic este format de pantecul frontal al
muschiului occipitofrontal (Venter frontalis m. occipitofrontalis).
Dispus sub forma a doua lame musculare subtiri, de o parte si de alta a
liniei mediane, el se continua cu galea aponevrotica (aponevroza
epicraniana) (Galea aponeurotica - Aponeurosis epicranialis) in partea
superioara a regiunii.
 Spatiul subaponevrotic sau supraperiostal, contine un tesut celular lax,
care permite glisajul pantecului frontal al muschiului occipitofrontal pe
platforma osoasa.
 Planul osos este format de fata exocraniana a scuamei frontale (Squama
frontalis) si contine sinusul frontal (Sinus frontalis). Peretele anterior al
acestuia se proiecteaza in partea centrala a scuamei frontale in zona
inter-sprancenoasa, are o dispozitie superficiala, reprezentand peretele
chirurgical al sinusului.

2. REGIUNEA PARIETO-OCCIPITALA (REGIO

PARIETO-OCCIPITALIS)
Corespunde cu suprafetele exocraniene ale oaselor parietale si occipital fiind
delimitatde :
 Anterior de sutura coronala
 Lateral de sutura solzoasa iar
 Posterior de linia nuchala superioara

Pe aceasta suprafata convexa sunt palpabile cele doua tuberozitati parietale

simetrice si protuberanta occipitala externa.

Planul de acoperire este format din:

¨ Piele groasa, acoperita de par, avand mobilitate redusa si subcutis subtire
fibroadipos adherent de planul subiacent
 Planul musculoaponevrotic este alcatuit din aponevroza epicranina
(Galea aponeurotica), lama tendinoasa intermediara a muschiului fronto-
occipital si de pantecele posterior al acestuia (Venter occipitalis).
 Stratul subaponevrotic este relative abundant si lax ce permite

267
 miscarile de alunecareale aponevrozei epicraniene pe periost, miscari
care au loc impreuna cu miscarile pielii. Contine reteaua venoasa
exocraniana, ramuri terminale arteriale si nervoase.
Vascularizatia si inervatia regiunii:
 Artera occipitala devine superficiala se ramifica regiunii (ramuri
occipitale) si artera auriculara posterioara prin ramurile occipitale.
 Venele occipitale dreneaza reteaua venoasa exocraniana in care se aduna
venele emisare (parietala, mastoidiene, condilare) anastomoze venoase
endo-exocraniene, passage venoase ale sinusurilor durei mater.
 Limfaticele sunt colectate de nodulii limfatici occipitali si retroauriculari
(mastoidieni).
 Nervii provin din ramurile cutanate si musculare ale nervilor
suboccipitali si occipital mare.

3. REGIUNEA TEMPORALA (REGIO TEMPORALIS)

Regiunea temporala este o regiune topografica pereche a calotei situata pe
fata laterala a craniului, superior de arcul zigomatic
Limite:

 Superior: nivelul liniei temporale superioare;

 Inferior planul orizontal care trece prin spatiul delimitat intre fata
laterala a craniului si arcul zigomatic, inferior regiunea temporala
comunica cu regiunea infratemporala
 Anterior: peretele osos format prin unirea procesului zigomatic al osului
frontal cu procesul frontal al osului zigomatic

Forma exterioara.
Regiunea temporala este usor deprimata, formand tampla (Tempora). In
miscarile mandibulei se reliefeaza conturul muschiului temporal. De
asemenea este vizibila artera temporala superficiala si traiectul sinuos al
ramurilor sale

Planul superficial este format din piele, tesut subcutanat (subcutis), vase si
nervi superficiali, precum si cativa muschi rudimentari (muschii auriculari).
 Pielea. in partea anterioara a regiunii temporale, pielea este subtire,
mobila si lipsita de fire de par; posterior si superior ea este mai groasa,
putin mobila si acoperita de fire de par.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) in partea anteriora este lax, permite
deplasarea dermului Posterior el este compartimentat de septuri fibroase,
caracteristice scalpului.
 Vasele si nervii superficiali sunt reprezentati de:
 Artera temporala superficiala (A. temporalis superficialis) ramura
terminala a arterei carotide externe. Ea urca anterior de pavilionul
auricular si se divide superior de nivelul arcului zigomatic intr-o

268
 ramura anterioara, ramura frontala (R. frontalis) si o ramura
losterioara, ramura parietala (R. parietalis). Acestea au un traiect
serpiginos, si reprezinta arterele cele mai importante ale scalpului.
 Vena temporala superficiala (V. temporalis superficialis) se
formeaza prin unirea ramurilor venoase satelite arterelor. Situata
posterior de artera omonima, patrunde in loja parotidiana.
 Limfaticele se dreneaza in nodulii limfaticipa-rotidiene (Nodi
lymphatici parotidei) si nodulii limfaticimastoidiene (Nodi
liyphatici mastoidei).
 Nervul auriculotemporal (N. auriculotemporalis) situat posterior de
vasele temporale superficiale, se ramifica la pielea regiunii
temporale.

Loja temporala este o loja osteofibroasa situata dedesubtul planului

superficial, la care deosebim pereti, comunicari si continut.
 Peretii:
 Peretele lateral (extern) este format de fascia temporala (Fascia
temporalis) intinsa intre linia temporala superioara si arcul
zigomatic. in apropierea arcului zigomatic ea se divide intr-o lama
superficiala inserata pe suprafata laterala, si alta profunda, fixata pe
suprafata mediala a arcului zigomatic. intre cele doua lame fasciale
si arcul zigomatic ia nastere astfel un spatiu interfascial, de forma
prismatic-triunghiulara, care contine un tesut celulo-adipos si cateva
vene mici (cateodata este strabatut de artera temporala mijlocie).
 Peretele medial (intern) este alcatuit de planul scheletic al regiunii,
si formeaza fosa temporala (Fossa temporalis).

 Comunicari
 Inferior, loja temporala este deschisa. Aceasta deschidere este
delimitata de arcul zigomatic si planul scheletic al regiunii si este
denumita "orificiul zigomatic". Prin ea se realizeaza comunicarea
lojei cu'
- Fosa infratemporala (Fossa infratemporalis)
- Loja maseterina
 Continut:
 Muschiul temporal (M. temporalis) ocupa aproape in totalitate loja
in partea superioara a lojei el adera de fascia temporala. in jumatatea
inferioara a lojei aceste doua formatiuni sunt separate intre ele printr-
o lama de tesut adipos. Muschiul paraseste regiunea prin "orificiul
zigomatic".
 Tesutul celulo-adipos (Masa celulo-adipoasa temporala) este dispus
intre muschiul temporal si peretele osos al lojei. Componenta a
"stratului adipos masticator", masa celulo-adipoasa faciliteaza
glisajul muschiului temporal si totodata contine formatiunile
vasculare si nervoase profunde din loja. Teritoriul cuprins intre

269
 muschiul temporal si fata posterioara a osului zigomatic constituie
spatiul retrozigomatic.
 Artera temporala profunda anterioara (A. temporalis profunda
anterior) si artera temporala profunda posterioara (A. temporalis
profunda posterior) ramuri ale arterei maxilare urca in loja pe fata
profunda a muschiului temporal, in contact cu planul osos. Ele
patrund in regiune prin "orificiul zigomatic", iar artera temporala
mijlocie (A. temporalis media) ramura a arterei temporale
superficiale, strabate fascia temporala si muschiul temporal superior
de arcul zigomatic (poate traversa si spatiul interfascial) pentru a
ajunge la peretele osos al lojei. Cele trei artere temporale profunde
realizeaza o bogata retea anastomotica.
 Venele temporale profunde (Vv. temporales profundae) (anterioara,
mijlocie si posterioara) insotesc arterele si dreneaza in plexul
pterigoidian (Plexus pterygoideus) si in vena maxilara (V.
maxillaris).
 Limfaticele sunt drenate de nodulii limfatici parotidieni (Nodi
lymphatici parotidei).
 Nervii temporali profunzi (Nn. temporales profundi) (anterior,
mijlociu si posterior) destinati fasciculelor corespunzatoare ale
muschiului temporal, urca in fosa temporala prin "orificiul
zigomatic" plasandu-se la inceput pe fata profunda, apoi patrund in
corpul muschiului temporal.

Planul scheletic
Este reprezentat de fosa temporala (Fossa temporalis), delimitata de:
- Fata exocraniana a scuamei osului temporal
- Fata exocraniana a osului parietal, inferior de linia temporala
superioara
- Fata temporala a scuamei frontale
- Fata temporala a aripii mari a osului sfenoidal.

270
 II. TOPOGRAFIA BAZEI CRANIULUI

Baza craniului (Basis cranii) constituita prin asamblarea unor parti ale
oaselor etmoidal, sfenoidal, temporale si occipital, are urmatoarele atributii:
- Formeaza planseul cavitatii craniene si sustine encefalul.
- Fixeaza scheletul fetei, participand impreuna cu acesta la delimitarea unor
teritorii topografice comune cranio-faciale.
- Participa la alcatuirea articulatiilor cranio-vertebrale si la delimitarea unor
teritorii cranio-cervicale.
- Reprezinta prin numeroasele sale canale si orificii un vast teritoriu de pasaj
intre cavitatea craniana si teritoriile topografice subiacente.

DIVIZIUNE TOPOGRAFICA
 Baza interna a craniului (Basis cranii interna) sau endobaza este
divizata in trei fose de reliefuri osoase proeminente. Datorita dispozitiei
in "treapta" a foselor, ele se mai numesc si etaje. Astfel se disting:
 Fosa craniana anterioara (Fossa cranii - cranialis anterior), sau
etajul anterior
 Fosa craniana mijlocie (Fossa cranii - cranialis media), sau etajul
mijlociu
 Fosa craniana posterioara (Fossa cranii - cranialis posterior), sau
etajul posterior.
 Baza externa a craniului (Norma bazala) (Basis cranii externa -Norma
basalis) sau exobaza, este divizata prin doua linii transversale
conventionale in trei zone si anume:
 Zona anterioara (faciala)
 Zona mijlocie (jugulara)
 Zona posterioara (occipitala)

271
 1. BAZA INTERNA A CRANIULUI (BASIS CRANII
INTERNA)
Baza interna a craniului sau endobaza prezinta in componenta sa trei fose
(sau etaje):
- Fosa craniana anterioara
- Fosa craniana mijlocie
- Fosa craniana posterioara

FOSA CRANIANA ANTERIOARA (FOSSA CRANII -

CRANIALIS -ANTERIOR)
Fosa craniana anterioara este denumita si etajul anterior sau fosa etmoido
frontala.
Limite:

 Limita posterioara este reprezentata de marginea posterioara a aripilor

mici ale osului sfenoidal si de santul prechiasmatic de la nivelul fetei
superioare a corpului osului sfenoidal. Separa fosa craniana anterioara de
fosa craniana mijlocie.

 Platoul osos al fosei craniene anterioare este format din:

 Partile orbitale ale osului frontal
 Lama cribroasa (orizontala) a osului etmoidal
 Aripile mici ale osului sfenoidal.

 Pasaje si continutul acestora:

Lama cribroasa Nervii olfactori

Gaura oarba (Foramen cecum)
Gaura etmoidala anterioara
Gaura etmoidala posterioara
Vena emisara la copii
Artera etmoidala anterioara
Venele etmoidale (grupul anterior)
Nervul etnoidal anterior
Artera etmoidala posterioara
Venele etmoidale (grupul posterior)
Nervul etmoidal posterior

 3. Comunicari, cu:
 Cavitatea nazala
 Celulele etmoidale
 Orbita (Cavitatea orbitala)

272
FOSA CRANIANA MIJLOCIE (FOSSA CRANII - CRANIALIS -
MEDIA)
Fosa craniana mijlocie este denumita si etajul mijlociu sau fosa sfeno-
temporala.

Limite
 Limita anterioara este reprezentata de marginea posterioara a aripilor
mici ale osului sfenoidal (paramedian dreapta si stanga) si santul
prechiasmatic de la nivelul fetei superioare a corpului osului sfenoidal.
Separa fosa craniana mijlocie de fosa craniana anterioara.
 Limita posterioara este reprezentata de marginea superioara a portiunii
pietroase a osului temporal si de dosul seii turcesti. Separa fosa craniana
mijlocie de fosa craniana posterioara.

 Platoul osos. este alcatuit de:

 Scuama osului temporal (fata endocraniana)
 Fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal
 Corpul osului sfenoidal (Fata superioara si laterala)
 Fata cerebrala a aripilor mari ale osului sfenoidal

 Pasaje si continutul lor:

Canalul optic Nervul optic
Artera oftalmica
Fisura orbitala superioara Nervul oculomotor
Nervul trohlear
Nervul abducens
Nervul oftalmic
Vena oftalmica superioara
Gaura rotunda Nervul maxilar
Gaura ovala Nervul mandibular
Plexul venos al gaurii ovale
Gaura spinoasa Artera meningee mijlocie
Vena meningee mijlocie
Nervul meningeu recurent
Gaura rupta (Foramen lacerum) Nervul pietros mare
Nervul pietros mic
Nervul pietros profund
Canalul carotic Artera carotida interna
Plexul venos carotic intern
Plexul nervos carotic intern
Hiatul canalului nervului pietros mare Nervul pietros mare
Hiatul canalului nervului pietros mic Nervul pietros mic

273
 Comunicari, cu:
 Orbita (Cavitatea orbitala)
 Fosa pterigopalatina
 Baza externa a craniului (Norma Bazala) (Exobaza)
 Cavitatile portiunii pietroase a osului temporal

REGIUNEA SELARA,
Se situeaza in partea mediana a fosei craniene, mijlocii, avand o deosebita
importanta practica datorita concentrarii pe acest teritoriu a unui numar mare
de formatiuni anatomice.

 Planul osos este format de saua turceasca (Sella turcica) si fetele la-
teraie ale corpului osuiui sfenoidai. Lamele osoase ale seii turcesti si
fetele laterale formeaza totodata peretele superior si lateral al sinusului
sfenoidai, venit in contact cu continutul regiunii selare.

 Continutul regiunii:
 Loja hipofizara, osteofibroasa, formata din fosa hipofizara (Fossa
hyphophysialis), obturata de o dependinta a durei mater craniale
(encefalice), numita diafragma selara (Diaphragma sellae). Aceasta
este perforata de tija hipofizei si de vaseie hipofizare. Loja
hipofizara contine glanda hipofiza.

 Cavitatea trigeminala (Cavumul trigeminal) (Cavitas trigeminalis -

Cavum trigeminale) sau loja trigeminala a lui Meckel, formata prin
dedublarea durei mater craniale (encefalice) la nivelul impresiunii
trigeminale a portiunii pietroase a osului temporal. Contine:
- Ganglionul trigeminal (Ganglion trigeminale)
- Radacna senzitiva (Radix sensoria) si radacina motorie (Radix
motoria) a nervului tigemen.
- Emergenta diviziunilor primare ale nervului trigemen: nervul
oftalmic (N. ophtalmicus) (V1), nervul maxilar (N. maxillaris)
(V2) si nervul mandibular (N. mandibularis) (V3).

 Zona preselara, cuprinde santul prechiasmatic (Sulcus

prechiasmaticus) si canalul optic (Canalis opticus), continand:
- Chiasma si nervul optic
- Artera oftalmica.

 Sinusul cavernos (Sinus cavernosus), pereche este situat pe fata

laterala a corpului osului sfenoidal Cele doua sinusuri cavernoase
comunica intre ele atat anterior cat si posterior de saua turceasca prin
sinusurile intercavernoase (Sinus intercavernosi). Conexiuni:
- Sinusurile intercavernoase anterior si posterior

274
 - Sinusul pietros superior si sinusul pietros inferior
- Plexul bazilar
- Vena oftalmica superioara
- Vena oftalmica inferioara
- Plexurile venoase de la baza craniului: plexul venos al canalului
hipoglosului, plexul venos al gaurii ovale si plexul venos carotic
intern.

 Continutul lumenului sinusului cavernos:

 Portiunea cavernoasa a arterei carotide interne (pozitie axiala)
 Plexul simpatic carotic intern
 Nervul abducens (situat infero-lateral de artera).

 Peretele lateral al sinusului cavernos contine separat de lumenul

sinusului (intr-o dedublare a sa), in ordine dinspre superior spre inferior:
 Nervul oculomotor
 Nervul trohlear
 Nervul oftalmic

275
 FOSA CRANIANA POSTERIOARA (FOSSA CRANII -
CRANIALIS -POSTERIOR)
Fosa craniana posterioara este denumita si etajul posterior sau fosa
occipito- temporala.
Limita anterioara este reprezentata de marginea superioara a portiunii
pietroase a osului temporal. Separa fosa craniana posterioara de fosa
craniana mijlocie.
 Planseul osos este format din:
 Clivus
 Fata posterioara a portiunii pietroase a osului temporal
 Partile laterale ale osului occipital
 Scuama occipitala pana la protuberanta occipitala interna.

 Pasaje si continutul acestora:

Gaura occipitala (Foramen Maduva si meningele spinal

magnum) Arterele vertebrale
Arterele spinale
Plexul venos vertebral intern
Plexul bazilar
Radacina spinala a nervului accesor
Porul acustic intern Nervul facial (Nervul
intermediofacial)
Nervul vestibulocochlear
Artera labirintica
Vena labirintica
Gaura jugulara Nervul glosofaringean
Nervul vag
Nervul accesor
Vena jugulara interna
Artera meningee posterioara
(Sinusul pietros inferior)
Canalul hipoglosului Nervul hipoglos
Plexul venos al canalului
hipoglosului
Canalul condilian Vena emisara condiliana
Gaura mastoidiana Vena emisara mastoidiana

 Comunicari:
 Canalul vertebral
 Baza externa a craniului
 Cavitatile si canalele portiunii pietroase a osului temporal.

276
 Regiunea organului vestibulocochlear se situeaza in profunzimea
portiunii pietroase a osului temporal, avand relatii topografice atat cu
fosa craniana mijlocie cat si cu fosa craniana posterioara. Are
urmatoarele parti:
 Cavitatea timpanica
 Melcul osos si melcul membranos
 Vestibulul osos si vestibulul membranos
 Canalele semicirculare osoase si canalele semicirculare
membranoase

Fara a intra in amanunte cu privire la organul vestibulocochlear (Organum

vestibulocohleare) amintim doar ca:
 Peretele tegmental (Paries tegmentalis) (superior) al cavitatii
timpanice este format de tegmen timpani (Tegmen tympani) de la
nivelul fetei anterioare a portiunii pietroase a osului temporal.
 Baza cohleei (Basis cochleae) (melcului) se proiecteaza in fundul
meatului acustic intern cu care comunica prin aria cohieara (Area
cochlearis) si aria nervului fada! {Area nervi facialis), traversate de
nervul vestibulocohlear si nervul facial [intermediofacial].
 Canalul semicircular lateral (Canalis semicircularis lateralis), ridica
fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal, formand
eminenta arcuata (Eminentia acruata).
 Canalul carotic (Canalis caroticus) si continutul acestuia vine in
raport cu peretele anterior, peretele carotic (Paries caroticus) al
cavitatii timpanice.
 Canalul facial (Canalis facialis) traverseaza portiunea pietroasa a
osului temporal, cotind in unghi drept la nivelul genunchiului
canalului facialului (Geniculum canalis facialis) pe traiectul sau
intrapietros, dispus intre aria nervului facial si, aria stilomastoidiana.
Canalul si nervul facial, realizeaza raporturi cu vestibulul osos, cu
peretele posterior al cavitatii timpanice si cu aditusul antrului
mastoidian.
 Coarda timpanului ajunge in cavitatea timpanica prin peretele
posterior. Lateral de eminenta piramidala arcuieste anterior,
incrucisand suprafata mediala a colului ciocanului fiind incorporat in
mucoasa timpanica. Paraseste cavitatea timpanica printr-un orificiu
aflat pe peretele anterior al acesteia, deasupra orificiului timpanic al
tubei auditive, la fisura petrotimpanica al bazei.
 Nervul vestibulocohlear se divide in fundul meatului acustic intern
intr-o ramura anterioara cohleara care patrunde prin baza melcului in
canalele longitudinale ale modiolului si o ramura posterioara
vestibulara ale carei ramuri patrund prin canalele cribroase
vestibulare la scala si utricula si canalele semicirculare.

277
 2. NORMA BAZALA (BAZA EXTERNA A CRANIULUI
(NORMA BASALIS - BASIS CRANII EXTERNA)
Baza externa a craniului sau exobaza prezinta in componenta sa trei zone:
- Zona anterioara (faciala)
- Zona mijlocie (jugulara)
- Zona posterioara (occipitala).

ZONA ANTERIOARA (FACIALA)

Limite:
 Anterior: arcurile supraciliare ale fetei externe a osului frontal
 Posterior: linia bizigomatica (linie transversala care uneste mijlocul
celor doua arcuri zigomatice)

 Platoul osos devine vizibil dupa indepartarea masivului facial; el

alcatuieste suprafata de fixare a acestuia, fiind format din:
 Partile orbitale ale osului frontal
 Partea nazala a osului frontal
 Lama cribroasa (orizontala) a osului etmoidal
 Fetele orbitale si maxilare ale aripii mari a osului sfenoidal.

 Raporturi topografice. Zona anterioara (faciala) a bazei externe a

craniului delimiteaza impreuna cu oasele fetei cavitatile cranio-faciale, si
anume:
 Cavitatea nazala (Cavitas nasi)
 Orbita (Cavitatea orbitala) (Orbita - Cavitas orbitale)
 Fosa pterigopalatina (Fossa pterygopalatina).

ZONA MIJLOCIE (JUGULARA)

Limite:
 Anterior: linia bizigomatica (linie transversala care uneste mijlocul
celor doua arcuri zigomatice).
 Posterior: linia bimastoidiana (linia transversala dintre procesele
mastoidiene).

 Platoul osos este format din:

 Corpul osului sfenoidal (fata inferioara)
 Procesul pterigoidian al osului sfenoidal
 Creasta infratemporala a aripii mari a osului sfenoidal
 Fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal
 Portiunea scuamoasa a osului temporal (partea inferioara)

278
  Partea bazala a osului occipital
 Partile laterale ale osului occipital.
 Pasaje si continutul acestora:
Canalul pterigoidian
Gaura rupta (Foramen lacerum)
Gaura ovala
Gaura spinoasa
Semicanalul muschiului tensor al Muschiul tensor ai timpanului
timpanului
Semicanalul tubei auditive
Canalul carotic
Gaura stilomastoidiana
Canaliculul mastoidian
Canaliculul timpanic
Fisura petrotimpanica
Nervul canalului pterigoidian
Nervul pietros mare
Nervul pietros profund
Artera canalului pterigoidian
Nervul pietros mare
Nervul pietros mic
Nervul pietros profund
Nervul mandibular (V1)
Plexul venos al gaurii ovale
Artera meningee mijlocie
Vena meningee mijlocie
Nervul meningeu recurent
Tuba auditiva
Artera carotida interna
Plexul venos carotic intern
Plexul nervos carotic intern
Nervul facial (VII)
Ramura auriculara a nervului vag
(X)
Nervul timpanic
Artera timpanica inferioara
Coarda timpanului
Artera timpanica anterioara

 Comunicari cu:
 Fosa craniana mijlocie
 Fosa pterigopalatina
 Cavitatile portiunii pietroase a osului temporal.

 Raporturi topografice. Zona mijlocie (jugulara) a bazei externe a

craniului reprezinta zona de tranzitie dintre craniu si teritoriile faciale
profunde, respectiv dintre craniu si teritoriile cervicale subiacente. Din
punct de vedere topografic zona jugulara se subamparte intr-o arie
centrala si trei arii laterale, simetrice, juxtapuse.
 Aria centrala sau bazi-faringiana, reprezinta teritoriul de insertie al
faringelui, format din:
- Portiunea bazilara a osului occipital
- Baza de implantare a proceselor pterigoidiene ale osului
sfenoidal

279
 - Fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal, pana in
dreptul spinei sfenoidale.

 Aria laterala anterioara sau infratemporala este teritoriul

supraiacent regiunii profunde a fetei (regiunea infratemporala). fiind
formata de:
- Creasta infratemporala a aripii mari a osului sfenoidal
 Aria laterala mijlocie sau articulara, formeaza componenta
craniana a articulatiei temporomandibulare. Este alcatuita din:
- Formatiunile articulare de pe portiunea scuamoasa a osului
temporal: fosa mandibulara (Fossa mandibularis) cu fata
articulara (Facies articulam) si tuberculul articular
(Tuberculum articulare).
 Aria laterala posterioara sau vasculo-nervoasa, formeaza peretele
superior osos al spatiului laterofaringian, reprezentand principalul
teritoriu de tranzitie cranio-cervical. Este alcatuita din:
- Fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal
- Partea laterala a osului occipital.

ZONA POSTERIOARA (OCCIPITALA)

Limite:
 Anterior: linia bimastoidiana (linia transversala dintre cele doua procese
mastoidiene)
 Posterior: linia nucala superioara.

 Platoul osos este format din:

 Scuama occipitala
 Portiunea mastoidiana a osului temporal.

 Pasaje si continutul acestora:

Gaura occipitala (Foramen magnum) Maduva si meningele spinale

Arterele vertebrale
Arterele spinale
Plexul venos vertebral intern
Plexul bazilar
Radacina spinala a nervului
accesor (XI)
Canalul hipoglosului Nervul hipoglos (XII
Plexul venos al canalului
hipoglosului
Canalul condilian Vena emisara condiliana
Gaura mastoidiana Vena emisara mastoidiana

280
 Comunica cu:
 Canalul vertebral
 Fosa craniana posterioara (Endobaza).

 Raporturi topografice. Zona posterioara (occipitala) a bazei externe a

craniului reprezinta zona de jonctiune cranio-vertebrala si are
urmatoarele particularitati anatomice:
 Articuleaza craniul cu coloana vertebrala cervicala.
 Serveste la insertia muschilor cranio-motori postvertebrali (muschii
cefei).
 Formeaza planul scheletic al regiunii cervicale posterioare (Regiunea
nucala) (Regio cervicalis posterior - Regio nuchalis).
 Contine celulele mastoidiene, care comunica cu cavitatea timpanica
prin antrul mastoidian. Masivul mastoidian impreuna cu anturajul
sau formeaza "regiunea mastoidiana".

281
 III. REGIUNILE SENZORIALE ALE FETEI

Regiunile senzoriale sunt formate din cavitati cranio-faciale si continutul

acestora, si din formatiunile superficiale de acoperire. Ele sunt:

 Regiunea orbitala (Regio orbitalis) formata din:

 Orbita osoasa (Cavitatea orbitala) (Orbita - Cavitas Orbitale)
 Continutul orbitei
 Regiunea palpebrala.
 Regiunea nazala (Regio nasalis) cuprinde:
 Cavitatea nazala (Cavitas nasi)
 Nasul extern (Nasus externus).

1. REGIUNEA ORBITALA (REGIO ORBITALIS)

ORBITA (CAVITATEA ORBITALA) (ORBITA - CAVITAS

ORBITALIS)
 Forma, parti. Orbita (Cavitatea orbitala) are forma unei piramide
patrulatere, dispusa cu axul lung postero-medial. Are o baza, un varf si
patru pereti.

 Baza este formata de aditusul orbital (Aditus orbitalis) marginit de:

- Marginea supraorbitala (Margo supraorbitalis) este formata de
marginea supraorbitala a scuamei frontale si de procesul
zigomatic al scuamei frontale (apartinand fetei temporale). La
nivelul marginii supraorbitale a scuamei frontale se gasesc
incizura/gaura supraorbitala (Incisura/Foramen supraorbitale),
situata lateral si incizura/ gaura frontala (Incisura/Foramen
frontale), situata medial.
- Marginea mediala (Margo medialis) formata de procesul frontal
al maxilei.
- Marginea infraorbitala (Margo infraorbitalis) este formata de
marginea infraorbitala a corpului maxiiei (medial) si osul
zigomatic (lateral). Inferior de marginea infraorbitala, ia nivelul
fetei anterioare a corpului maxiiei se gaseste gaura infraorbitala
(Foramen infraorbitale).
- Marginea laterala (Margo lateralis) este formata de procesul
frontal al osului zigomatic.
 Varful este format din canalul optic (Canalus opticus), delimitat de:
- Radacinile aripii mici a osului sfenoidal
- Portiunea adiacenta a corpului osului sfenoidal.

282
 Pereti
Constitutie
Peretele superior
Portiunea orbitala a osului frontal
Peretele lateral
Fata orbitala a aripii mari a osului
sfenoidal
Fata orbitala a osului zigomatic
Peretele inferior
Fata orbitala a corpului maxilei
Procesul orbital al osului palatin
Peretele medial
Procesul frontal al maxliei
Osul lacrimal
Lama orbitala a labirintului
etmoidal
 Pasaje si continutul acestora:
Canalul optic (cu endobaza)
Fisura orbitala superioara
(endobaza)
superior de inelul tendinos:
prin inelul tendinos:
Fisura orbitala inferioara (cu fosa Nervul zigomatic
pterigopalatina)
Gaura zigomatico-orbitala
Canalul infraorbital
Gaura etmoidala anterioara
Gaura etmoidala posterioara
Raporturi tangente
Fosa craniana anterioara
Sinusul frontal
Fosa pterigopalatina
Sinusul maxilar
Celulele etmoidale
Cavitatea nazala
Nervul optic (II)
Artera oftalmica
Vena oftalmica superioara
N.trohlear (IV)
Nervul frontal
Nervul lacrimal
Nervul abducens (VI)
Nervul oculomotor (III)
Nervul nazociliar
Artera infraorbitala
Nervul infraorbital
Vena oftalmica inferioara
Nervul zigomatic
Artera infraorbitala
Nervul infraorbital
Artera etmoidala anterioara
Venele etmoidale (grupul anterior)
Nervul etmoidal anterior
Artera etmoidala posterioara
Venele etmoidale (grupul posterior)
Nervul etmoidal posterior
283
 Canalul nazolacrimal Ductul nazolacrimal

CONTINUTUL ORBITEI
 Subdiviziune. Cavitatea orbitala dispune de o formatiune fibroasa,
dependenta de fasciile orbitale (Fasciae orbitales) si reprezentata de
vagina bulbului (Vagina bulbi) sau capsula iui Tenon, mulata pe
suprafata posterioara a bulbului ocular. Aceasta divide orbita in doua
loje, si anume: loja precapsulara si loja retrocapsulara.

 Loja precapsulara sau oculara contine bulbul ocular (Bulbus oculi),

Structura sa a fost descrisa anterior.

Fig.125 Loja retrocapsulara

 Loja retrocapsulara sau retrobulbara contine atat foriftathmi destinate

bulbului ocular, cat si formatiuni de tranzit, indreptate la regiunile
invecinate.
 Corpul adipos al orbitei {Corpus adiposum orbitae) fragmentat de
bride conjunctive subtiri, umple in totalitate loja, formatiunile fiind
infundate in acesta.
 Muschii in numar de sapte dintre care sase sunt destinati globului
ocular, muschii bulbului (Musculi bulbi). Cu exceptia unuia au
origine comuna pe inelul tendinos comun (Anulus tendineus
communis) situat in dreptul canalului optic si a fisurii orbitale
superioare, si se dispun sub forma de con in jurui globului ocuiar
(conul muscular retrocapsular). Au fost descrisi la capitolul organe
de simt.
 Pediculul vasculo-nervos central al orbitei situat in interiorul conului

284
 muscular, este format din elemente destinate bulbului ocular:
 Nervul optic (II) (N. opticus II), ocupa axul orbitei. Portiunea
orbitala a nervului optic detasata din polul posterior al bulbului
ocular are un traiect sinuos si este invelit in doua teci vaginaie:
vagina externa (Vagina externa) si vagina interna (Vagina interna),
intre care se formeaza un spatiu intervaginal (Spatium
intervaginale). Aceste teci sunt derivate din meningele encefalice.
 Artera oftalmica (A. ophtalmica) patrunde in orbita infero-lateral de
nervul optic (II). inconjoara nervul, trecand succesiv superior si apoi
medial de acesta. Emite grupul de ramuri oculare reprezentat de
artera centrala a retinei (A. centralis retinae) si arterele ciliare
posterioare scurte si lungi (Aa. ciliares posteriores breves/longae) si
grupul de ramuri orbitale, care se asociaza celorlalti pediculi vasculo
- nervosi orbitali.
 Vena oftalmica superioara (V. ophtalmica superior) trece superior si
apoi lateral de nervul optic (II) si artera oftalmica.
 Ganglionul ciliar (Ganglion ciliare), situat pe fata laterala a nervului
optic (II), impreuna cu radacinile si ramurile sale.
 Nervul nazociliar (N. nasociliaris), situat medial, pe muschiul drept
medial al bulbului ocular. Ramura superioara a nervului oculomotor
(R. superior n.oculomotorii - III), aflata superior formatiunii axiale,
este atasata muschiului drept superior al bulbului ocular.
 Nervul abducens (VI) (N. abducens - VI) situat lateral de nervul
optic (II) si vasele oftalmice, se ataseaza muschiului drept lateral al
bulbului ocular.

 Pediculul vasculo-nervos superior, dispus intre peretele superior al

orbitei si muschiul ridicator al pleoapei superioare, paraseste orbita la
nivelul marginii supraorbitale, fiind destinat fruntii si pleoapelor. Este
format din:
 Nervul frontal (N. frontalis) este cea mai voluminoasa ramura
terminala a nervului oftalmic (V;). Se termina dand nastere la doua
ramuri:
 Nervul supraorbital (N. supraorbitalis) situat lateral, care da nastere
la randul sau la doua ramuri: ramura laterala (R. lateralis) si ramura
mediala (R. medialis).
 Nervul supratrohlear (N. supratrochlearis) situat medial.
 Artera supraorbitala (A. supraurbitalis) si artera supratrohleara (A.
supratrochlearis) ramuri ale arterei oftalmice.
 Vena supraorbitala (V. supraorbitalis) si venele supratrohleare (Vv.
supratrochlearis) afluenti ai venei faciale.

285
 Fig.126 Arterele pedicolului superior si lateral

 Pediculul vasculo-nervos lateral, situat intre peretele lateral al orbitei si

muschiul drept lateral al bulbului ocular, contine formatiuni destinate
glandei lacrimale, pleoapelor si regiunii zigomatice a fetei. Este format
din:
 Artera lacrimala (A. lacrimalis), ramura a arterei oftalmice da
nastere arterelor palpebrale laterale (Aa. palpebrales laterales). Ea
participa la realizarea arcului palpebral inferior (Arcus palpebralis
infeior) si arcului palpebral superior (Arcus palpebralis superior)
 Vena lacrimala (V. lacrimalis) dreneaza in vena oftalmica
superioara.
 Nervul lacrimal (N. lacrimalis) una din ramurile terminale, ale
nervului oftalmic (V1.) se plaseaza in orbita in vecinatatea peretelui
sau lateral, superior de marginea superioara a muschiului drept
lateral al bulbului ocular, pana la nivelul glandei lacrimale pe care o
traverseaza pentru a se termina in unghiul lateral al pleoapei
superioare. Este un nerv senzitiv, secretomotor.
 Nervul zigomatic (N. zygomaticus) ramura colaterala a nervului
maxilar (V2) se plaseaza intre periorbita si peretele lateral al orbitei,
nivel la care se angajeaza in gaura zigomatico-orbitala si in osul
zigomatic se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: ramura
zigomaticotemporala (R. zygomaticotemporalis) si ramura

286
 zigomatico-faciala (R. zygomaticofatialis). Nervul zigomatic este un
nerv senzitiv.

 Pediculul vasculo-nervos inferior situat pe planseul orbitei, este format

din:
 Artera infraorbitala (A. infraorbitalis), ramura a arterei maxilare,
nervul infraorbital (N. infraorbitalis) portiunea terminala a nervului
maxilar (V2) parcurg peretele inferior al orbitei fiind situati initial in
santul infraorbital apoi in canalul infraorbital. Pararesc canalul
infraorbital prin gaura infraorbitala de la nivelul fetei anterioare a
corpului maxilei pentru a se distribui partilor moi ale obrazului.
 Vena oftalmica inferioara (V.ophtalmica inferior) reprezinta vena
portiunii inferioare a orbitei. Se situeaza inferior de muschiul drept
inferior, traverseaza fisura orbitala superioara si se varsa in sinusul
cavernos sau in vena oftalmica superioara (V. ophtalmica superior).
 Ramura inferioara a nervului oculomotor (III) (R. inferior nervi
oculomotorius - III) patrunde in orbita prin fisura orbitala
superioara si traverseaza portiunea inferioara a inelului tendinos
comun. Se imparte in trei ramuri care se distribuie: muschiului drept
medial, muschiului drept inferior si muschiului oblic inferior.

 Pediculul vasculo-nervos medial atasat peretelui medial al cavitatii

orbitale este destinat mucoasei celulelor etmoidale si cavitatii nazale. In
componenta sa intra:
 Manunchiul etmoidal anterior este format din:
- Artera etmoidala anterioara (A. ethmoidalis anterior) ia nastere
din artera oftalmica in dreptul gaurii etmoidale anterioare in care
se angajeaza in traiectul sau spre fosa craniala anterioara. Da
nastere la: ramura meningee anterioara (R. meningeus
anterior), ramuri septale anterioare (Rr. septales anteriores) si
ramuri nazale anterioare laterale (Rr. nasales anteriores
laterales).
- Grupul anterior al venelor etmoidale (Vv. ethmoidales) dreneaza
in vena oftalmica superioara. Nervul etmoidal anterior (N.
ethmoidalis anterior) este prima ramura terminala a nervului
nazociliar (din nervul oftalmic). Traverseaza gaura si canalul
etmoidal anterior pentru a penetra in cavitatea craniana, unde
parcurge suprafata lamei cribroase a osului etmoidal. Patrunde
in cavitatea nazala trecand de fiecare parte a cristei galii. Se
termina prin: ramuri nazale interne (Rr. nasales interni) care
dau nastere secundar la ramuri nazale laterale (Rr. nasales
laterales) si ramuri nazale mediale (Rr nasales mediales) si
ramura nazala externa (R. nasalis externus).
 Manunchiul etmoidal posterior este format din:
- Artera etmoidala posterioara (A. ethmoidalis posterior) are

287
 originea din artera oftalmica, in dreptul gaurii etmoidale
posterioare. Participa la vascularizatia celulelor etmoidale
posterioare si a portiunii posterioare a peretelui lateral al
cavitatii nazale. Grupul posterior al venelor etmoidale (Vv.
ethmoidales) dreneaza in vena oftalmica superiara.
- Nervul etmoidal posterior (N. ethmoidalis posterior) ramura
colaterala inconstanta a nervului nazociliar (din nervul oftalmic).
Traverseaza gaura etmoidala posterioara pentru a inerva
mucoasa celulelor etmoidale si a sinusului sfenoidal.

288
 REGIUNEA PALPEBRALA
Limite:
Cadrul osos al aditusului orbital, cuprinde structurile moi superficiale de
acoperire ale orbitei.
Forma exterioara.
Formatiunile vizibile ale regiunii palpebrale apartin pleoapelor, conjunctivei
si polului anterior al globului ocular.

 Pleoapele (Palpebrae) in numar de doua, o pleoapa superioara

(Palpebra superior) si o pleoapa inferioara (Palpebra inferior) sunt
repliuri muscuio-membranoase, care acopera polul anterior al bulbului
ocular. Prezinta:
 Fanta palpebrala (Rima palpebrum)
 Comisura palpebrala laterala (Commissura palpebralis lateralis) si
comisura palpebrala mediala (Commissura palpebralis medialis)
reprezinta locul de unire a celor doua pleoape la extremitati.
 Unghiul lateral al ochiului (Angulus oculi lateralis) si unghiul
medial al ochiului (Angulus oculi medialis) reprezinta colturile
formate de cele doua comisuri.
 Limbul palpebral anterior (Limbus palpebralis anterior) este
prevazut cu cili (Cilia) (gene).
 Limbul palpebral posterior (Limbus palpebralis posterior) presarat
cu orificiile punctiforme ale glandelor tarsale.

Fig.127 Sectiune sagitala prin regiunea orbitala

289
 Conjunctiva (Tunica conjunctiva) tapeteaza fata interna a pleoapelor si
polul anterior al bulbului ocular. Prezinta:
 Tunica conjunctiva palpebrala (Tunica conjunctiva palpebralis)
 Tunica conjunctiva bulbara (Tunica conjunctiva bulbaris)
 Santul conjunctival superior (Fornix conjunctivae superior) si
santul conjunctival inferior (Fornix conjuntivae inferior), se
formeaza prin reflexia tunicii conjunctive palpebrale in cea bulbara.
 Plica semilunara conjunctivala (Plica semilunaris conjunctivae) este
un vestigiu in unghiul intern al ochiului.
 Caruncula lacrimala (Caruncula lacrimalis) este o ingrosare
conjunctivala in unghiul intern al ochiului.
 Papila lacrimala (Papilla lacrimalis) si punctul lacrimal (Punctum
lacrimale) al canaliculului lacrimal (Canaliculus lacrimalis) sunt
situate pe limbul palpebral posterior, in apropierea unghiului medial
al ochiului.

 Polul anterior (Polus anterior) al bulbului ocular:

 Corneea (Cornea) cu o sensibilitate deosebita (pentru declansarea
reflexului de clipire);
 Irisul (Iris) si pupila (Pupilla) (sediul de declansare al reflexelor
fotomotorii, dilatarea si contractia pupilei).

Planul de acoperire este format din urmatoarele formatiuni:

 Pielea, subtire, transparenta, strabatuta de cute transversale.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) formeaza un strat subtire si lax, care
permite decolarea usoara a pielii, fiind sediul edemelor palpebrale.
Contine ramurile superficiale ale vaselor palpebrale si nervilor senzitivi,
ramuri din nervii frontal, supratrohlear si infraorbital.
 Tarsurile sunt situate in partea mobila a pleoapelor, pana la marginea
libera, formand scheletul elastic al acestora.
 Ligamentele palpebrale (medial si lateral) sunt situate transversal
atasandu-se rebordului orbital. Ele sunt formate din fibrele fuzionate
ale celor doua tarsuri. Ligamentele palpebrale servesc si pentru
insertia unor fascicule ale muschiului orbicular al ochiului.
 Tunica musculara este constituita din muschiul orbicular al ochiului {M.
orbicularis oculi), format din fibre concentrice:
 Portiunea orbitala (Pars orbitalis) periferica este dispusa pe rebordul
aditusului orbital.
 Portiunea palpebrala (Pars palpebralis) formata din doua semiinele,
corespunzator pleoapelor, se afla in grosimea acestora.

 Tunica fibroasa a pleoapelor este formata din doua lame fibroase

numite tarsul superior (Tarsus superior) si tarsul inferior (Tarsus
inferior) si din doua ligamente palpebrale.

290
  Tarsurile sunt situate in partea mobila a pleoapelor, pana la marginea
libera, formand scheletul elastic al acestora
 Ligamentele palpebrale (medial si lateral) sunt situate transversal
atasandu-se rebordului orbital. Ele sunt formate din fibrele fuzionate
ale celor doua tarsuri. Ligamentele palpebrale servesc si pentru
insertia unor fascicule ale muschiului orbicular al ochiului

 Tunica conjunctiva (Tunica conjunctiva) formata din tunica

conjunctiva palpebrala (Tunica conjunctiva palpebralis), tapiseaza fata
profunda a pleoapelor, aderand de tarsuri si fixandu-se mai lax in zona
de reflexie a fundurilor sacului conjunctival oculo-palpebral.

 Vasele pleoapelor se situeaza intre tunica musculara si tunica fibroasa si

se anastomozeaza in dreptul ligamentelor palpebrale.
 Arterele palpebrale mediale (Aa .palpebrales mediales) si arterele
palpebrale laterale (Aa. palpebrales laterales) se anastomozeaza
intre ele, formand pentru fiecare pleoapa un arc palpebral arterial:
arcul palpebral superior (Arcus palpebralis superior) si arcul
palpebral inferior (Arcus palpebralis inferior), iar in jurul aditusului
orbital realizeaza cercul arterial periorbital, impreuna cu ramurile
arteriale invecinate provenite din ramurile arterei carotide interne
(artera supraorbitala, artera supratrohleara si artera dorsala a nasului
-artera nazala externa) si din ramurile arterei carotide externe (artera
faciala, artera temporala superficiala si artera maxilara). Din acest
punct de vedere regiunea palpebrala este un teritoriu anastomotic
arterial endo-exocranian.
 Venele palpebrale sunt drenate atat de venele oftalmice, vena
oftalmica superioara (V. ophtalmica superior) si vena oftalmica
inferioara (V. ophtalmica inferior), cat si de vena angulara (V.
angularis) facand parte din sistemul anastomotic venos exo-
endocranian.
 Limfaticele din treimea mediala a pleoapelor se dreneaza in nodulii
limfaticisubmandibulare (Nodi lymphatici submandibulares)
(urmand traiectul venei angulare si faciale), din cele 2/3 laterale se
dreneaza in nodulii limfatici parotidieni (Nodi lymphatici parotidei).

Aparatul lacrimal (Aparatus lacrimalis) format din glanda lacrimala si

caile lacrimale, este dispus la limita dintre regiunea palpebrala si orbita.
 Glanda lacrimala (Glandula lacrimalis), situata supero-lateral este
separata in doua parti de un plan fibros.
 Partea orbitala (Pars orbitalis), mai voluminoasa, se situeaza in fosa
glandei lacrimale de pe peretele superior al orbitei. Ductele
excretoare (Ductulii excretorii) se deschid in fundul de sac
conjunctival superior.
 Partea palpebrala (Pars palpebralis) se situeaza mai superficial,

291
 atasata pleoapei superioare si acoperita de fundul de sac conjunctival
de la acest nivel.
 Caile lacrimale (Rivus lacrimalis), sunt formate de urmatoarele
segmente:
 Canaliculele lacrimale (Canalicules lacrimalis), incep cu punctele
lacrimale (Punctum lacrimale) de pe marginea libera a pleoapelor.
in numar de doua, unul superior altul inferior, sunt incluse in
grosimea pleoapelor, unde se unesc.
 Sacul lacrimal (Saccus lacrimalis), mic rezervor, ocupa depresiunea
osoasa omonima delimitata de osul lacrimal si maxila, receptioneaza
canalul unic al canaliculelor lacrimale.
 Ductul nazolacrimal (Ductus nasolacrimalis) aflat in continuarea
sacului lacrimal, se indreapta inferior si medial prin canalul sau osos
ia meatul nazal inferior, in care se deschide.

Fig.128 Aparatul lacrimal

292
 2. REGIUNEA NAZALA (REGIO NASALIS)

CAVITATEA NAZALA (CAVITAS NASI) OSOASA

Forma, parti.
Situata in centrul masivului facial, cavitatea nazala, are forma unui tub turtit
transversal divizat printr-un sept median in doua compartimente. Are doua
orificii si patru pereti.

 Orificiile, unul anterior, apertura piriforma - nazala anterioara (Apertura

piriformis - nasalis anterior), altul posterior coanele (Choanae),
realizeaza comunicarile cavitatii nazale cu exteriorul si cu etajul nazal al
faringelui

Orificiul Margini
Apertura piriforma - nazala Incizura nazala a maxilei
anterioara Oasele nazale
Spina nazala anterioara
Coanele Corpul osului sfenoidal
Aripile vomerului
Lama orizontala a osului palatin
Lama mediala a procesului
pterigoidian al osului sfenoidal

 Peretii

Constitutie Raporturi tangente

Peretele superior
Portiunea nazala a osului frontal Sinusul frontal
Lama cribroasa a osului etmoidal Fosa craniana anterioara
Fata anterioara a corpului osului sfenoidal Sinusul sfenoidal
Peretele lateral
Procesul frontal al maxilei Orbita (Cavitatea orbitala)
Osul lacrimal Sinusul maxilar
Fata nazala a corpului maxilei
Celulele etmoidale
Labirintul etmoidal
Conca nazala superioara
Conca nazala mijlocie
Lama verticala a osului palatin Fosa pterigopalatina
Conca nazala inferioara
Lama mediala a procesului pterigoidian al osului
sfenoidal

293
Peretele inferior
Procesul palatin al maxilei Cavitatea bucala
Lama orizontala a osului palatin
Peretele medial
Septul nazal osos Cavitatea nazala
Lama perpendiculara a osului etmoidal
Vomerul
Creasta sfenoidala
Rostrul sfenoidal
Creasta nazala

Fig.129 Meaturi si sinusuri

 Pasaje si continutul lor. La nivelul cavitatii nazale se deosebesc doua

categorii de pasaje, si anume, orificii (gauri), locul de trecere a
formatiunilor vasculo-nervoase, si meaturi, delimitate de cornetele
nazale impreuna cu peretele lateral al cavitatii, locul de deschidere a
sinusurilor paranazale (Sinus paranasales).

294
 Orificii si comunicari
Lama cribroasa
(Fosa craniana anterioara)
Gaurile etmoidale
(Orbita - Cavitatea orbitala)
Gaura sfenopalatina
(Fosa pterigopaiatina)
Canalul incisiv
(Cavitatea bucala)
Continut
Nervii olfactori (I)
Artera nazala posterioara
Venele nazale posterioare
Nervii nazali posteriori
Artera sfenopalatina
Venele sfenopalatine
Nervul nazopalatin
Artera nazopalatina (Artera nazala
posterioara a septului)

Meaturi
Meatul nazal superior
Meatul nazal mijlociu
Meatul nazal inferior
Comunicari
Celulele etmoidale posterioare
Celulele etmoidale anterioare
Sinusul frontal
Sinusul maxilar (prin hiatul semilunar)
Canalul nazolacrimal

CAVITATEA NAZALA TOPOGRAFICA SI CLINICA

Mucoasa. Cavitatea nazala este captusita de o tunica mucoasa numita
mucoasa pituitara care este foarte aderenta de periostul cavitatii H urmand
toate ridicaturile si depresiunile acesteia continuandu-se cu mucoasa
sinusurilor paranazale si a etajului nazal al faringelui.
 Particularitati de structura:
 In partea superioara a cavitatii, pe conca nazala superioara, perete
superior si septul nazal adiacent, mucoasa este specializata pentru
receptia stimulilor olfactivi (mucoasa senzoriala) formand regiunea
olfactorie a tunicii mucoase nazale (Regio olfactoria tunicae
mucoase nasi).
 In partea inferioara a cavitatii nazale, se gasesc numeroase glande
nazale (Glandulae nasales) si plexuri venoase bogate, plexurile
cavernoase concale (Plexus cavernosi concharum), care au rolu! de
a incalzi si umecta aerul inspirat.
 Arterele mucoasei. Bogata vascuiarizatie arteriala este asigurata de
ramurile arterei carotide externe si arterei carotide interne prin:
 Artera etmoidala anterioara (A. ethmoidalis anterior) si artera
etmoidala posterioara (A. ethmoidalis posterior) ramuri colaterale
ale arterei oftalmice.
 Artera sfenopalatiua (A. sphenopalatina) ramura terminala a arterei
maxilare, prin arterele nazale posterioare laterale (Aa. nasales
posteriores laterales) si ramurile septale posterioare (Rr. septales
posteriores).

295
 Fig.130 Inervatia septului nazal

 Venele tunicii mucoase, sunt colectate de.

 Vena faciala (V. facialis)
 Venele sfenopalatine, afluenti ai plexului pterigoidian (Plexus
pterygoideus) (important pentru propagarea infectiilor din cavitatea
nazala in teritoriile profunde ale fetei).
 Venele etmoidale (Vv. ethmoidales) afluenti ai venei oftalmice
superioare (conexiuni exo-endocraniene).
 Vena emisara a gaurii oarbe (la copil) afluent direct al sinusului
sagital superior (conexiune exo-endocraniana).
 Limfaticele se colecteaza dintr-un plex al tunicii mucoase extins si se
dirijeaza la urmatoarele noduri limfatice:
 Nodulii limfaticiale cercului pericervical: nodulii
limfaticisubmandibulare (Nodi lymphatici submandibulares) si
nodulii limfaticiparotidiene superficiale si profunde (Nodi
lymphatici parotidei superficiales et profundi).
 Nodulii limfaticiale lantului juxtavisceral: nodulii limfaticifaciale
(Nodi lymphatici faciales) si nodulii limfaticiretrofaringiene (Nodi
lymphatici retropharyngeales).
 Nervii mucoasei asigura inervatia senzoriala, senzitiva (trigeminala) si
secretomotorie a cavitatii nazale. Bogata inervatie confera mucoasei
calitatea de zona reflexogena.
 Nervii olfactori (I) (Nn. olfactori) pentru mucoasa olfactiva.
 Nervul etmoidal anterior (N. ethmoidalis anterior) este prima
ramura terminala a nervului nazociliar (din nervul oftalmic). Se
termina in cavitatea nazala prin:
- Ramuri nazale interne (Rr. nasales interni) care inerveaza
mucoasa peretelui lateral al cavitatii nazale prin ramuri nazale
laterale (Rr .nasales laterales) si mucoasa septului nazal prin
ramuri nazale mediale (Rr. nasales mediales).

296
 - Ramura nazala externa (R. nasalis externus) care inerveaza
pielea aripii si vestibulului nazal.
- Ramuri nazale posterioare superioare laterale (Rr. nasales
posteriores superiores laterales) provenite din ganglionul
pterigopalatin, traverseaza gaura sfenopalatina pentru a inerva
mucoasa cornetelor nazale si a meatului nazal superior si mijlociu.
- Ramuri nazale posterioare superioare mediale (Rr. nasales
posteriores superiores mediales) in numar de 2-3 pornite de
asemenea din ganglionul pterigopalatin traverseaza gaura
sfenopalatina pentru a se distribui mucoasei nazale care acopera
corpul osului sfenoidal si portiunea posterioara a septului nazal
si a peretelui superior al cavitatii nazale.
 Nervul nazopalatin (N. nasopalatinus) dupa ce traverseaza gaura
sfenopalatina pentru a ajunge la nivelul mucoasei cavitatii nazale,
descinde anterior si inferior pana la nivelul canalului incisiv in care
patrunde. Se termina impartindu-se in doua ramuri:
- Nervul nazopalatin lung (N. nasopalatinus longus) din care iau
nastere ramuri septale nazale (Rr. septales nasales).
- Nervii nazopalatini scurti (Nn. nasopalatini breves) din care iau
nastere ramuri nazale laterale (Rr. nasales laterales) si ramuri
ale sinusului maxilar (Rr. sinus maxillaris).
 Fibrele parasimpatice postganglionare din ganglionul pterigopalatin
(sosite pe calea radacinii parasimpatice a ganglionului
pterigopalatin) abordeaza glandele mucoase prin fibre secreto-
motoril si vasodilatatoare prin intermediul ramurilor nazale
posterioare superioare laterale (Rr. nasales posteriores superiores
laterales), ramurilor nazale posterioare superioare mediale (Rr.
nasales posteriores superiores mediales) si nervului nazopalatin (N.
nasopalatinus).

Fig.131 Inervatia cavitatii nazale

297
Diviziunea anatomo-clinica a cavitatii nazale
 Vestibulul nazal (Vestibulum nasi - nasale) este reprezentat de "antreul"
cavitatii nazale, captusit de piele, cu continut de glande sebacee si de un
filtru paros reprezentat de vibrize (Vibrissae). Limite:
 Narinele (Nares) sunt orificii ovale situate in partea inferioara a
nasului, prin care comunica cu exteriorul.
 Pragul nasului (Limen nasi) este relieful mucos al stramtorii de la
iocul implantarii nasului pe apertura piriforma (nazala anterioara).
 Cavitatea nazala propriu-zisa (Cavitas nasi - Nasalis) este
compartimentata prin septul nazal in doua cavitati, denumite clinic "fose
nazale". Termenul de cavitate asadar este rezervat pentru denumirea
cavitatii osoase, iar cea de fosa, este destinata cavitatilor tapetate cu
mucoasa. Fosele nazale in raport cu rolul lor functional si a structurii
mucoasei, se subampart in:
 Regiunea olfactiva (Regio olfactoria) sau etajul olfactiv, aflat in
partea superioara a fosei nazale;
 Regiunea respiratorie (Regio respiratoria) sau etajul respirator sau
turbinal, pasajul inferior mai larg al foselor.
Referiri anatomo-topografice
Deoarece descrierea peretilor cavitatii nazale osoase corespund cu cea a
foselor nazale, ne referim doar la cateva completari.
 Septul nazal (Septum nasi - nasale) este peretele comun al ambelor fose,
aflat pe linia mediosagitala, deseori manifestand insa deviatii. Acoperit
cu o mucoasa aderenta, are trei portiuni:
 Portiunea osoasa (Pars ossea) situata posterior.
 Portiunea cartilaginoasa (Pars cartilaginea) formata dintr-o lama
patrulatera fixata de marginea anterioara a portiunii osoase.
 Portiunea membranoasa (Pars membranacea) intercalata intre
narine si acoperita de piele.
 Recesul sfeno-etmoidal (Recessus spheno-ethmoidatts) este o
depresiune situata in partea postero-superioara a fosei nazale, intre
cornetul nazal superior si corpul osului sfenoidal. Reprezinta locul unde
este situata apertura sinusului sfenoidal (Apertura sinus sphenoidalis).
 Hiatul semilunar (Hiatus semilunaris), reprezinta orificiul de deschidere a
sinusului maxilar in meatul nazal mijlociu aflat superior de procesul uncinat
(Processus uncinatus). Se formeaza prin obturarea partiala a hiatului
maxilar (Hiatus maxillaris), prin suprapunerea unor constituenti ososi si
cartilaginosi pe acesta, acoperiti de mucoasa foselor nazale continuata in
sinusul maxilar. Elementele care acopera in parte hiatul maxilar (Hiatus
maxillaris) si delimiteaza hiatul semilunar (Hiatus semilunaris) sunt:
 Procesul uncinat (Processus uncinatus) si bula etmoidala (Bulla
ethmoidalis) a osului etmoidal.
 Procesul maxilar (Processus maxillaris) si procesul etmoidal

298
 (Processus ethmoidalis) al cornetului nazal inferior.
 Fibrocartilajul de obturare a spatiului situat inferior de procesul
uncinat. Perforarea acestuia formeaza "hiatul accesor".

299
 NASUL EXTERN (NASUS EXTERNUS)
Limite:
 Superior: portiunea mijlocie a liniei transversale intersprancenoase
 Lateral: santul nazo-genian
 Inferior: santul nazo-labial.

Forma exterioara. Reliefat in forma de piramida (piramida nazala) situata

in mijlocul fetei, nasul extern are un aspect variat individual. I se distinge:
 Radacina nazala (Radix nasi - nasalis) plasata intre cele doua
sprancene, este deprimata formand unghiul nazo-frontal
corespunzator punctului craniometric nasion (Nasion).
 Dosul nasului (Dorsum nasi), marginea anterioara a nasului, format
prin unirea celor doua versante laterale ale acestuia.
 Varful nasului (Apex nasi), in prelungirea dosului nasului.
 Aripile nasului (Alae nasi), partile arcuite situate lateral de varful
nasului.
 Narile (Nares), orificiile delimitate de aripile nasului, separate intre
ele prin portiunea membranoasa a septului.

Planul de acoperire este format din:

 Piele, groasa, mobila la radacina nasului, aderenta in rest; contine glande
sebacee.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) slab reprezentat, lipseste in zonele
aderente ale pielii.
 Stratul muscular, contine urmatorii muschi ai mimicii:
 Muschiul procerus (M. procerus) la radacina nasului acopera in
parte dosul si aripile nasului; este compresorul narilor.
 Portiunea alara (Pars alaris) a muschiului nazal (M. nasalis) situat
pe aripile nasului; este dilatatorul narilor.
 Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului (M. levator
labii superioris alaque nasi),

 Vase si nervi:
 Arterele asigura o bogata vascularizatie prin reteaua Provenita din:
 Artera oftalmica (A. ophtalmica) prin artera dorsala a nasului -
artera nazala externa (A. dorsalis nasi - A. nasalis externa).
 Artera faciala (A. facialis) prin ramura latenta a nasului (R. lateralis
nasi) si artera angulaia (A. angularis).
 Venele sunt colectate de vena faciala (V. facialis).
 Limfaticele sunt drenate de nodulii limfaticiparotidiene (Nodi
lymphafici parotidei) si nodulii limfaticisubmandibulare (Nodi
lymphatici submandibulares).
 Inervatia senzitiva este data de ramurile nazale externe (Rr. nasales

300
 externi) si ramuri nazale interne (Rr. nasales interni) ale nervului
infraorbital.

Planul osteo-cartilaginos este format din:

 Oasele nazale (Os nasale) si portiunea adiacenta a procesului frontal al
maxilei (Processus frontalis maxillae), au rolul de a forma scheletul
incompresibil al vestibulului.
 Cartilajele nazale (Cartilagines nasi - nasales), unite intre ele printr-o
lama fibroasa intr-un ansamblu fibro-cartilaginos, sunt urmatoarele:
 Cartilajul septului nazal (Cartilago septi nasi), in completarea
septului osos, prezinta in componenta sa doua procese: procesul
lateral (Processus lateralis) si procesul posterior (sfenoidal)
(Processus posterior - sphenoidalis)
 Cartilajele alare mari (Cartilago alaris major) au forma de potcoava.
Se situeaza in jurul narilor, mentinandu-le deschise; ele acestea
prezinta o radacina mediala (Crus mediale) si o radacina laterala
(Crus laterale).
 Cartilajele alare mici (Cartilagines alares minores) si cartilajele
nazale accesorii (Cartilagines nasales accesoriae) completeaza
planul osteocartilaginos lateral al piramidei nazale.

Fig.132 Cartilajele nazale

301
 IV. REGIUNILE PERIBUCALE

Regiunile peribucale cuprind totalitatea regiunilor superficiale ale fetei,

care intra in constitutia peretelui anterior si lateral al cavitatii bucale
(Cavitas oris). Aceste regiuni sunt aplicate pe versantele scheletice externe
maxilo-mandibulare, usor explorabile si abordabile si reprezentate de
urmatoarele regiuni impare si simetrice juxtapuse:
 Regiunea orala (Regio oralis)
 Regiunea mentala (Regio mentalis)
 Regiunea bucala (Regio buccalis)
 Regiunea maseterica (Regio masseterica).

1. REGIUNEA ORALA (REGIO ORALIS)

Regiunea orala este o regiune mediana si nepereche a fetei, situata inferior
de regiunea nazala. Cuprinde totalitatea partilor moi care intra in alcatuirea
buzelor.
Sinonime:
 Regiunea labiala
 Regiunea buzelor.

Limite:
 Superior: planul tangent la portiunea mobila a septului nazal
(subcloazonul nazal)
 Inferior: santul mentolabial, situat intre buza inferioara si protuberanta
mentala
 Lateral: de fiecare parte, o linie curba care uneste extremitatea
posterioara a narii cu santul mentoiabial, trecand la l cm in afara
unghiului gurii (in portiunea superioara aceasta limita corespunde
santului nazolabial).

Forma exterioara.
Regiunea orala cuprinde buzele (Labia oris), o buza superioara (Labium
superius) si o buza inferioara (Labium inferius) si urmatoarele detalii:
 Orificiul bucal (Rima oris), delimitat de buze; cu gura deschisa are
forma ovala cu un diametru de 4-5cm. Cand buzele sunt apropiate,
orificiul bucal apare ca fanta bucala.
 Comisurile labiale (Commissura labiorum) reprezinta locul de jonctiune
a extremitatilor buzelor. Se situeaza in dreptul primilor premolari.
 Unghiul bucal (Angulus oris) coltul fantei bucale, este marginit de
fiecare parte de comisura buzelor.
 Filtrul (Philtrum) este santul vertical median al buzei superioare, care se

302
 termina inferior de septul nazal (sant subnazal).
 Tuberculul buzei superioare (Tuberculum labii superioris), proeminenta
mediana.
 Arcul lui Cupidon, reprezinta convexitatea in ansamblu a buzei
superioare dispusa in sens transversal si determinata de segmentul
anterior al arcului dentar superior subiacent.
 Marginea libera a buzelor sau "rosul buzelor", reprezinta teritoriul de
tranzitie intre pielea si mucoasa labiala.
 Santul nazolabial, dirijat oblic inferior, intre nasul extern si obraji.
 Santul mentolabial, dispus transversal intre buza inferioara si menton.

Stratigrafie
In constitutia regiunii orale intra urmatoarele straturi:
 Pielea, este groasa si adera de planul muscular, datorita insertiilor de
fibre musculare pe fata profunda a ei.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) lipseste la nivelul buzelor, si este slab
reprezentat in partea periferica a regiunii (in teritoriile perilabiale).
 Stratul muscular, principalul plan al regiunii este format de un muschi
propriu al regiunii, muschiul orbicular al gurii si din fascicule musculare
provenite din regiunile invecinate (dilatatorii buzelor).
 Muschiul orbicular al gurii (M. orbicularis oris) reprezinta sistemul
muscular central al regiunii. El este alcatuit din fibre semicirculare,
cu urmatoarele particularitati:
- Aranjamentul fibrelor la periferia buzelor (portiunea
marginala) este mai superficiala (orbicularul extern), iar in
grosimea buzelor (portiunea labiala) este mai profunda
(orbicularul intern).
- Intersectia fibrelor musculare la nivelul comisurii buzelor, are
loc atat intre cei doi orbiculari, cat si prin intricare cu fibrele
muschilor regiunilor vecine, rezultand un rafeu tendinos vertical,
numit modiol (Modiolus) sau "nod musculo-tendinos
comisura!", situat la l cm lateral de unghiul bucal.
 Muschii dilatatori ai buzelor, reprezinta sistemul periferic radial al
regiunii. Acesti muschi se insera fie in profunzimea dermului labial,
fie in modiol si sunt reprezentati de portiunile adiacente buzelor ale
urmatorilor muschi:
 Muschiul ridicator al aripii nasului si al buzei superioare (M. levator
labii superioris alaeque nasi)
 Muschiul zigomatic mic (M. zygomaticus minor)
 Muschiul zigomatic mare (M. zygomaticus major)
 Muschiul rizorius (M.risorius)
 Muschiul coborator al unghiului gurii (M. depressor anguli oris) sau
muschiul triunghiular
 Muschiul ridicator al buzei superioare (M. levator labii superioris)
 Muschiul ridicator al unghiului gurii (M.levator anguli oris) sau

303
 muschiul canin
 Muschiul buccinator (M. buccinator)
 Muschiul coborator al buzei inferioare (M. depressor labii
inferioris) sau muschiul patrat al buzelor
 Muschiul mental (M. mentalis).
 Tunica mucoasa a gurii (Tunica mucosa oris), captuseste fata
profunda a buzelor. Ea apartine mucoasei vestibulare si va fi descrisa la
vestibulul bucal.
 Vase si nervii
 Arterele regiunii bucale formeaza cercul arterial peribucal prin
anastomozarea intre ele. Acesta se situeaza pe fata profunda a
stratului muscular, la o distanta de 7-8 mm de marginea libera a
buzelor. Emite multiple ramuri mici pentru toate straturile regiunii,
buzele devenind teritorii bogat irigate. La alcatuirea cercului
participa de fiecare parte a liniei mediane:
- Artera labiala inferioara (A. labialis inferior)
- Artera labiaia superioara (A. labialis superior)
- Artera bucala (A. buccalis)
- Artera infraorbitala (A. infraorbitalis)
- Artera submentala (A. submentalis)
- Artera transversa a fetei (A. transversa faciei -facialis).
- Cercul arterial peribucal din punctul de vedere al circulatiei
colaterale este eficient homolateral si insuficient in vederea
suplinirii circulatiei controlaterale. El face parte din
intercomunicatiile ramurilor arterei carotide externe (A. carotis
externa) (A. faciala - A. maxilara - A. temporala superficiala).
 Venele regiunii formeaza un plex abundent in grosimea buzelor, care
dreneaza prin vena labiaia superioara (V. labialis superior) si venele
labiale inferioare (Vv .lahiales inferiores). Ele dreneaza in vena
faciala (V. faciaiis).
 Limfaticele formeaza o retea cutanata si alta mucoasa, cu urmatorul
drenaj teritorial:
- Buza superioara este drenata de nodulii limfaticisubmandibulare
(Nodi lymphatici submandibulares)
- Buza inferioara este drenata de:
- nodulii limfatici submentali (Nodi lymphatici submentales) (din
zona mijlocie);
- nodulii limfatici submandibulari (Nodi lymphatici
submandibulares) (homolaterali);
- nodulii limfatici submandibulari (Nodi lymphatici
submandibulares) (controlaterali).
Circulatia limfatica a regiunii orale este incrucisata.
 Nervii cutanati sunt:
- Ramuri labiale superioare (Rr. labiales superiores) din nervul
ifraorbital (N. infraorbitalis) din nervul maxilar.

304
 - Ramuri labiaie (Rr. labiales) din nervul mental (N. mentalis)
din nervul mandibular.
 Referiri practice
 Dat fiind rolul buzelor in functiile aparatului dento-maxilar
(prehensiune, masticatie, articularea consoanelor labiale. functie
tactila si fizionomica etc.),.-integritatea anatomica a acestui teritoriu
si a planului" dento-osos subiacent este primordiala.
 Buzele pot fi sediul unor malformatii congenitale (despicaturi labiale
si al proceselor patologice, inflamatii, procese tumorale).
 Datorita calibrului relativ mare al arterelor labiaie, ele pot provoca
hemoragii masive. La ligatura se va avea in vedere situatia profunda
a vaselor.

305
 2. REGIUNEA MENTALA (REGIO MENTALIS)
Regiunea mentala este o regiune mediana si impara a fetei, situata inferior
de regiunea orala.

Limite:
 Superior: santul mentolabial
 Inferior: linia conventionala care trece prin marginea bazilara a
mandibulei
 Lateral: de- o parte si de alta prelungirea santului nazolabial
reprezentata de fiecare parte de o linie verticala care trece la l cm lateral
de unghiul gurii pana la marginea bazilara a mandibulei

Forma exterioara.
Regiunea mentala are o forma patrulatera convexa, data de protuberanta
mentala si partile moi adiacente, teritoriu numit menton (Menton), care
poate fi mai proeminent (mandibula eugenetica) sau mai redus (mandibula
mezogenetica). Mai prezinta:
 Tuberculii mentali (Tuberculum mentale), palpabili, care marginesc
protuberanta mentala (Protuberantia mentalis).
 Foseta mentoniera, depresiunea cutanata in centrul mentonului.
 Proiectia cutanata a gaurii mentale (Foramen mentale), situata ia
mijlocul distantei dintre marginea alveolara si bazilara a corpului
mandibulei, pe verticala comisurii buzelor, sau cea dintre radacinile
celor doi premolari inferiori (punct nevralgic trigeminal, mandibular).

Stratigrafie
 Pielea este groasa, aderenta si contine foliculi pilosi si glande sebacee.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) este format din tesut celulo-adipos
subtire, strabatut de fracturi fibroase, care solidarizeaza pielea de periost.
 Stratul muscular este compus din:
 Fascicule din platisma (Platysma).
 Muschiul coborator al unghiului gurii (M. depressor anguli oris), de
forma triangulara.
 Muschiul coborator al buzei inferioare (M. depressor labii
inferioris), de aspect patrulater, acoperit de primul.
 Muschiul mental (M. mentalis), situat cel mai profund.

 Planul osos este alcatuit de segmentul anterior al corpului mandibulei

(Corpus mandibulae) intarit de suprastructurile sale: tuberculul mental
(Tuberculum mentale) si de protuberanta mentala (Protuberantia
mentalis) si strabatut de gaura mentala (Foramen mentale).
 Vasele si nervii regiunii sunt:

306
Manunchiul mental, exteriorizat prin gaura mentala (Foramen mentale),
este format de:
 Ramura mentala (R. mentalis) a arterei alveolare inferioare (A.
alveolaris inferior) din artera maxila-ra.
 Vena mentala, satelita ramurii arteriale omonime realizeaza
anastomoza venoasa intre afluentii venei faciale (V. facialis)
reprezentati de vena labiala superioara (V. labialis superior) si vena
submentala (V. submentalis) pe de o parte si venele maxilare (Vv.
maxillares) pe de alta parte.
 Nervul mental (N. mentalis), ramura terminala a nervului alveolar
inferior (N. alveolaris inferior). La nivelul gaurii mentale se imparte in:
- Ramuri mentale (Rr. mentales). pentru segmentele regiunii
mentale.
- Ramuri labiale (Rr. labiales) pentru mucoasa buzei inferioare
- Ramuri gingivale (Rr. gingivales) pentru portiunea anterioara a
gingiei mandibulare.
Manunchiul submental este format din:
 Artera submentala (A. submentatts), ramura colaterala a arterei
faciale (A. facialis).
 Vena submentala (V. submentalis) care dreneaza in vena faciala (V.
facialis).
 Ramura marginala a mandibulei (R. marginalis mandibulae), ramura
terminala extrapietroasa a nervului facial (VII) pornita din plexul
intraparotidian (Plexus intraparotideus). De la origine se orienteaza
anterior, superior de unghiul mandibulei, acoperita de platisma, apoi
descinde de-a lungul corpului mandibulei pe fata superficiala a
muschiului coborator al unghiului gurii. Inerveaza muschiul rizorius,
precum si muschii buzei superioare si ai regiunii mentale.
 Limfaticele sunt drenate de nodulii limfatici submentali (Nodi
lymphatici submentales) si nodulii limfatici submandibulari (Nodi
lymphatici subtnandibulares).

307
Fig.133 Regiunea mentala

308
 3. REGIUNEA BUCALA (REGIO BUCCALIS)
Regiunea bucala este o regiune topografica pereche a fetei, care formeaza
portiunea centrala a obrajilor, participand la formarea peretilor laterali ai
vestibulului bucal.

Sinonime:
 Regiunea geniana (gena, latina = obraji)
 Regiunea antero-laterala a fetei.
Limite:
 Superior: marginea infraorbitala a aditusului orbital
 Inferior: marginea bazala a mandibulei
 Anterior santul nazolabial si nazogenian
 Posterior: marginea anterioara a muschiului maseter.

Forma exterioara.
Situata in partea laterala a fetei, regiunea bucala are forma patrulatera,
bombata, sau mai deprimata si o constitutie musculoasa, extensibila,
formand obrajii (Bucca). in legatura cu regiunea bucala mentionam ca din
punct de vedere clinic in partea supserioara a regiunii se disting doua teritorii
de referinta si anume:
 Regiunea infraorbitala (Regio infraorbitalis), corespunde cu partea
supero-mediala a regiunii bucale, este deprimata datorita fosei canine a
maxilei.
 Regiunea zigomatica (Regio zygomatica), este teritoriul supero-lateral al
obrajilor, numit "pometii" sau "umerii obrajilor", care este proeminent
datorita fetei laterale convexe a osului zigomatic.

Planul superficial este format din:

 Piele, fina si mobila, la barbati acoperita cu barba (Barba), este bogat
vascularizata si presarata cu numeroase glande sudoripare si glande
sebacee.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), diminueaza spre limita anterioara a
regiunii. Contine ramurile superficiale ale vaselor regiunii, o retea
limfatica superficiala si nervii senzitivi, ramuri cutanate provenite din
toate cele trei ramuri primare ale trigemenului (V): nervul oftalmic (N.
ophtalmicus), nervul maxilar (N. maxillaris) si nervul mandibular (N.
mandibularis).
 Stratul muscular superficial este format din muschi subtiri, aflati
dedesubtul tesutului subcutanat, convergenti spre buze in urmatoarea
ordine dinspre superior spre inferior:
 Muschiul ridicator al buzei superioare (M. levator lobii superioris)
 Muschiul ridicator al unghiului gurii (M. levator anguli oris) sau

309
 muschiul canin
 Muschiul zigomatic mic (M. zygomaticus minor)
 Muschiul zigomatic mare (M. zygomaticus major)
 Muschiul rizorius (M. risorius)
 Platisma (Platysma).

Planul musculo-fascial profund reprezinta principalul strat al regiunii,

fiind format din:
 Muschiul buccinator (M. buccinator), voluminos, patrulater alungit in
sens transversal, obtureaza intervalul dintre maxila si mandibula, prin
fibrele sale orizontale, convergente spre comisura buzelor. Are o actiune
distincta in cadrul functiilor aparatului dentomaxilar (dilatarea orificiului
bucal, muschi accesor al masticatiei, expulsorul aerului din cavitatea
bucala).
 Fascia bucala, acopera fata externa a muschiului buccinator, posterior
mai densa, se subtiaza progresiv sj.ce comisurile buzelor.

Spatiul bucal sau loja geniana este reprezentat de spatiu intermuscular

situat intre stratul muscular superficial discontinuu ai muschilor orofaciali si
planul musculofascial buccinator. Contine un numar mare si variat de
elemente anatomice, practic toate formatiunile adipoase, ductale si vasculo-
nervoase ale regiunii, dupa cum urmeaza
 Corpul adipos al obrazului (Corpus adiposum buceae) sau bula lui
Bichat, aflat in partea posterioara a spatiului este flancat de muschiul
maseter. Facand parte din "grasimea masticatorie", se continua cu tesutul
celulo-adipos al regiunii temporale si regiunii infratemporale.
 Ductul parotidian (Ductus parotideus) sau canalul lui Stenon, patrunde
in regiune la limita posterioara a acesteia. Are un traiect orizontal,
superficial de corpul adipos al obrazului si relativ scurt in regiune. La l
cm, anterior de corpul muschiului maseter perforeaza oblic fascia si
muschiul buccinator, patrunzand in vestibulul bucal.
 Arterele regiunii in numar mare, se anastomozeaza intre ele, participand
la formarea cercului arterialperihucofaringian. Ele sunt:
 Artera faciala (A. facialis) penetreaza in spatiul intermuscular dupa
ocolirea bazei mandibulei, anterior de muschiul maseter.
Traverseaza regiunea avand un traiect flexuos oblic, urcand in
directia comisurilor labiale, apoi in profunzimea santurilor
nazolabial si nazogenian, terminandu-se prin artera unghiulara (A.
angularis). Pe parcurs emite ramurile colaterale destinate buzelor:
- Artera labiala inferioara (A. labialis inferior) si
- Artera labiaia superioara (A. labialis. superior).
 Artera transversa a fetei (A. transversa faciei-facialis) (ramura a
arterei temporale superficiale), traverseaza portiunea superioara a
spatiului, distribuindu-se muschiului buccinator.
 Artera bucala (A. bucalis), ramura a arterei maxilare, patrunde in

310
 spatiu din regiunea infratemporala; vascuiarizeaza partea mijlocie a
regiunii.
 Artera infraorbitala (A. infraorbitalis), componenta a manunchiului
vasculo-nervos infraorbital, ajunge in regiune prin orificiul
infraorbital, distribuindu-se partilor moi din jurul acestuia, prin
ramurile sale faciale.

Fig.134 Traiectul vaselor faciale

 Venele apartin atat teritoriului venos jugular extern, cat si celui jugular
intern, ele fiind colectate de urmatoarele vase:
 Vena faciala (V. facialis) coboara paralel cu artera omonima,
postero-lateral de aceasta. Are un traiect mai putin flexuos. Prin
portiunea sa initiala reprezentata de vena angulara (V. angularis) se
anastomozeaza cu vena oftalmica superioara (V. ophtalmica
superior) tributara sinusului cavernos si prin intermediul sistemului
sinusurilor durei mater venei jugulare interne.
 Vena faciala profunda (V. faciei - facialis profunda), situata
transversal pe muschiul buccinator, se varsa in vena faciala la nivelul
comisurii buzelor. Se anastomozeaza posterior cu plexul pterigoidian
(Plexus pterygoideus).
 Vena infraorbitala, este a fluent al plexului pterigoidian. Realizeaza
o anastomoza venoasa intre vena faciala si vena retromandibulara,
prin intermediul plexului pterigoidian (Plexus pterygoideus).
 Limfaticele sunt colectate de nodulii limfatici submandibulari (Nodi
lymphatici submandibulares) din partea anterioara si de nodulii
limfatici parotidieni (Nodi lymphatici parotidei) din partea posterioara a
regiunii. Pe traiectul limfaticelor se afla:

311
  Nodulii limfatici faciali (Nodi lymphatici faciales), situate pe fata
laterala a muschiului buccinator.
 Nervii sunt motori, ramuri ale nervului facial si senzitivi, ramuri ale
nervului trigemen.
 Ramurile nervului facial (N. facialis) apar in partea posterioara a
regiunii, din regiunea maseterina si se rasfrang sub forma de evantai,
prin :
- Ramuri zigomatice (Rr. zygomatici)
- Ramuri bucale (Rr. buccales)
- Ramura marginala a mandibulei (R. marginalis mandibulae).

Fig.135 Planul profund

Referiri practice
 Spatiul intermuscular al regiunii bucale are o deosebita importanta
stomatologica, el poate fi sediul unor procese inflamatorii cu punct de
plecare dento-osos. in legatura cu acest spatiu sa retinem:
 Denumirea spatiului este sinonima, cu
- Loja obrazului
- Loja geniana
- Spatiul bucal
- Spatiul facial superficial.
 Pozitia stratigrafica a lojei, intre fata laterala (externa) a muschiului
buccinator si stratul superficial al muschilor orofaciali supraiacenti.
Deoarece acest ultim strat este discontinuu, loja practic vine in raport
cu pielea si tesutul subcutanat al obrazului.
 Continutul lojei, este reprezentat de toate formatiunile vasculo-

312
 nervoase ale regiunii, de corpul adipos al obrazului si de ductul
parotidian (canalul lui Stenon).
 Comunicarile lojei cu:
- Orbita (prin canalul infraorbital)
- Loja parotidiana (de-a lungul ductului parotidian)
- Loja submandibulara (de-a lungul arterei si venei faciale)
- Regiunea infratemporala (prin "grasimea mastica-torie").
 Anastomozele arteriale si venoase din regiunea bucala asigura o
circulatie colaterala homolaterala eficienta si jonctioneaza teritorii
vasculare superficiale cu teritorii vasculare profunde si endocraniene
(artera si vena angulara, vena transversa a fetei).
 Manunchiul vasculo-nervos infraorbital detine relatii osoase cu orificiul
si canalul infraorbital.
 Reperele cutanate ale gaurii infraorbitale sunt importante pentru
anestezia nervului infraorbital. Acesta se afla la 5-8 mm inferior de
marginea infraorbitala a aditusului orbital, pe verticala care uneste
incizura supraorbitala cu gaura mentala si trece peste sutura
zigomatico-maxilara, corespunzator cu spatiul dintre premolarii
superiori. Reprezinta si punctul nevralgic al nervului infraorbital
(prin apasare poate fi declansata o senzatie dureroasa).
 Manunchiul vasculo-nervos bucal apare in partea posterioara a regiunii,
la marginea anterioara a muschiului maseter si inferior de corpul adipos
al obrazului. Provine din spatiul pterigomandibular (vezi la regiunea
infratemporala).
 Nervul bucal, ramura senzitiva a nervului mandibular (a nu se
confunda cu ramura bucala, motorie a nervului facial), poate fi
anesteziat si pe cale cutanata la marginea anterioara a muschiului
maseter unde acesta este intersectat de o linie care uneste lobul
anterior al urechii cu comisura buzelor.
¨ Artera faciala se palpeaza (pentru luarea pulsului) apasand pe mandibula,
anterior de muschiul maseter. Ea trebuie protejata cu ocazia inciziilor
abceselor bucale, iar in hemoragii este necesara descoperirea ei.
 Proiectarea pe tegument a arterei si a venei faciale se face pe o linie,
care uneste unghiul antero-inferior al muschiului maseter cu comisura
buzei, iar de la acest nivel corespunde santului labio-nazo-genian.
 Ductul parotidian sau canalul lui Stenon se proiecteaza pe o linie trasata
intre lobul anterior al urechii (tragus) si comisura buzelor.
 Nervul facial (VII), se distribuie sub forma de evantai prin ramurile sale
terminale extrapietroase in regiunea bucala. Inciziile pielii la acest nivel
se fac intotdeauna radial si nu vertical, pentru a evita lezarea acestor
ramuri, fapt ce ar avea consecinte grave asupra functiilor aparatului
dentomaxilar. In legatura cu aceste ramuri mai mentionam:
 Ramura zigomatica ruleaza oblic anterior si superior, traversand fata
externa a osului zigomatic; este destinata muschiilor orbicular al
ochiului si muschilor zigomatici (mare si mic).

313
 Ramura bucala are un traiect transversal in mijlocul regiunii. Se
divide intr-o ramura superiora, care se afla superior de ductul
parotidian, inerveaza muschii buzei superioare, si nasului, si intr-o
ramura inferioara situata inferior de ductul parotidian, destinata
muschiului buccinator si muschiului orbicular al gurii.
 Ramura marginala a mandibulei, dispusa paralel cu marginea
bazilara a mandibulei, se dirijeaza anterior, incrucisand artera si vena
faciala situate mai profund, pentru muschii buzei inferioare si ai
mentonului.

314
 4. REGIUNEA MASETERICA (REGIO MASETERICA)
Limite:
 Superior: arcul zigomatic
 Inferior: marginea bazala a mandibulei
 Anterior: marginea anterioara a muschiului maseter
 Posterior: marginea posterioara a ramurii mandibulei.

Forma exterioara.
Plasata intre regiunea bucala si regiunea paroti-diana, in partea laterala a
fetei, regiunea maseterica are o forma patrulatera. Prin miscarile mandibulei
pot fi observate contractiile muschiului maseter si poate fi palpata postero-
superior, rularea condilului mandibulei.

Planul superficial este format din:

 Piele, fina si mobila.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), de structura celulo-adipoasa poate
forma o lama mai groasa sau mai subtire, strabatuta de:
 Artera transversa a fetei (A. transversa faciei - facialis), situata
paralel si la l cm inferior de arcul zigomatic.
 Ramurile bucale (Rr. buccales) si ramura marginala a mandibulei
(R. marginalis mandibulae), dupa ce acestea parasesc plexul
intraparotidian (Plexus intraparotideus) al nervului facial (VII).
 Prelungirea anterioara a glandei parotide, de forma tronconica,
insoteste ductul parotidian, detasandu-se uneori de restul glandei si
formand o glanda parotida accesorie.
 Ductul parotidian (Ductus parotideus) sau canalul lui Stenon, aflat
pe proiectia liniei trago-comisurale, intr-o dedublare a tesutului
subcutant.
 Muschiul rizorius (M. risorius), cu originea de pe fascia maseterina.
 Venele superficiale, drenate in vena faciala (V. facialis) si vena
temporala superficiala (V. temporalis superficialis).
 Limfaticele, sunt colectate de nodulii limfatici submandibulari (Nodi
lymphatici submandibulares).
 Nervii senzitivi provin din:
- Ramuri ale nervului auriculotemporal (N. auriculotemporalis)
ramura terminala a nervului mandibular.
- Plexul cervical (Plexus cervicatis) prin intermediul ramurii
anterioare (R. anterior) a nervului auricular mare (N.
auricularis magnus).

Loja maseterina, osteofibroasa, dispune de pereti si continut.

 Peretii:

315
  Fascia maseterica (Fascia masseterica), formeaza peretele lateral
(extern) al lojei, inchizand loja in toate directiile prin atasarea ei de
arcul zigomatic, marginile anterioara, inferioara si posterioara a
ramurii mandibulei. Este rezistenta, si are un aspect aponevrotic.
 Planul scheletic, alcatuieste peretele medial (intern) al lojei, fiind
format de fata laterala a ramurii mandibulei (Ramus mandibulae).
 Comunicari cu:
 Loja temporala, prin "orificiul zigomatic" si "grasimea masticatorie..
 Regiunea infratemporala prin incizura mandibulei de la nivelul
marginii superioare a ramurii sale.
 Continut:
 Muschiul maseter (M. masseter), prezinta in componenta sa o
portiune superficiala (Pars superficialis) si o portiune profunda
(Pars profunda). Fibrele musculo-tendinoase ale celor doua portiuni
se intrica intre ele; muschiul umple in totalitate loja.
 Manunchiul vasculo-nervos maseterin, este format din:
- Artera maseterica (A. masseterica) ramura colaterala a arterei
maxilare.
- Venele dreneaza in venele maxilare (Vv. maxillares).
- Nervul maseterin (N. massetericus) ramura colaterala a nervului
mandibular, este destinat inervatei muschiului maseter si
articulatiei temporomandibu-lare.
- Elementele manunchiului vasculo-nervos maseterin, traverseaza
portiunea posterioara a incizurii mandibulei, trecand din
regiunea infratemporala pe fata profunda a muschiului maseter
pe care o abordeaza.

316
 Fig.136 Sectiune orizontala prin regiunea maseterica
Referiri practice
 Orientarea formatiunilor vasculo-nervoase superficiale si a ductului
parotidian este orizontala, motiv pentru care incizile in aceasta regiune
vor fi efectuate transversal.
 "Zona muta", reprezinta teritoriul regiunii, in care inciziile nu lezeaza
ramurile nervului facial. Aceasta are forma triunghiulara, delimitata
superior de linia trago-comisurala, iar inferior de o linie trasata intre
punctul care corespunde mijlocului marginii posterioare a mandibulei si
comisura buzelor.
 Spatiile de glisaj dintre muschiul maseter si fascia sa, respectiv dintre
muschi si platforma osoasa, sunt spatiile virtuale ale abceselor lojei
maseterine, care deci pot avea o localizare superficiala sau profunda in
loja. Aceste infectii se propaga indeosebi de la ultimul molar inferior.
 Proiectia nervului maseterin, in vederea anestezierii acestuia (in trismus)
se situeaza la mijlocul incizurii mandibulei, inferior de arcul zigomatic,
la o adancime de 2-3 cm.

317
 V. COMPARTIMENTELE TOPOGRAFICE
CIRCUMORALE

Compartimentele topografice circumorale sunt reprezentate de regiunile,

spatiile, lojele, fosele si cavitatile "anatomice", dispuse profund, in jurul
cavitatii bucale si a faringelui.
Ele se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi generale:
 Se intercaleaza intre baza craniului, gat si cavitatea bucofaringiana,
reprezentand teritorii de tranzitie intre acestea.
 Constitutia lor stratigrafica este heterogena, fiind delimitate de
dependinte fasciale, muschi, pereti ososi, piele.
 Contin formatiuni, dintre care cele vasculo-nervoase se continua prin
mai multe compartimente, impreuna cu atmosfera celulo-adipoasa din
jur.
 Intercomunicatia intre toate aceste compartimente are un rol deosebit
privind difuzarea infectiilor de origine endo-si exobucala.
 Terminologic ele sunt denumite prin utilizarea mai multor sinonime,
ceea ce ingreuneaza orientarea anatomica si clinica. Deoarece
localizarea supuratiilor din punct de vedere clinic se face pe considerente
anatomo-topografice, problema denumirilor are o reala importanta
practica.

Clasificarea compartimentelor si terminologia preferata sunt urmatoarele:

 Spatiile perifaringiene (Spatium peripharyngeum)
 Spatiul retrofaringian (Spatium retropharyngeum)
 Spatiul laterofaringian (Spatium lateropharyngeum)
 Regiunea parotidiana
 Regiunea (fosa) infratemporala (Regio infratemporalis)
 Fosa pterigopalatina (Fossa pterygopalatina)
 Sinusul maxilar (Sinus maxillaris).

318
 1. SPATIILE PERIFARINGIENE (SPATIUM
PERIPHARYGEUM)
Spatiile perifaringiene se situeaza in jurul faringelui, delimitat de
segmentul cervical printr-un plan orizontal plasat intre marginea bazilara a
corpului mandibulei si procesul mastoidian. Segmentul cefalic faringian
corespunde cu portiunile nazala si bucala ale faringelui. Topografic spatiile
perifaringiene se divid in raport cu situatia lor fata de faringe in:
 Spatiul retrofaringian;
 Spatiul laterofaringian (situat simetric).

Fig.137 Spatiile perifaringiene

319
 SPATIUL RETROFARINGIAN (SPATIUM
RETROPHARYNGEUM)
Situatie
Spatiul retrofaringian este situat intre faringe si coloana vertebrala cervicala
(spatiu retrovisceral, respectiv prevertebral).

Pereti: Spatiul retrofaringian este delimitat prin intermediul urmatoarelor

formatiuni:
 Anterior, peretele posterior al faringelui acoperit de fascia
perifaringiana.
 Posterior, lama prevertebrala a fasciei cervicale , plasata pe coloana
vertebrala si muschii prevertebrali (pana la vertebra C 3).
 Superior, portiunea bazilara a osului occipital, posterior de aria de
fixare a faringelui.
 Lateral, septurile sagitale, expansiuni fasciale, si lama prevertebrala a
faciei cervicale de o parte si de alta, cu rol de fixare a faringelui.

 Comunicari: Peretele inferior lipseste. Prin intermediul sau spatiul

retrofaringian comunica larg cu:
 Spatiul retrovisceral al gatului (retrofaringian cervical si
retroesofagian) si prin acesta cu:
 Spatiul prevertebral al mediastinului posterior.

 Continut:
 Tesut celulo-adipos lax, care se continua cu cel retrovisceral al
gatului si prevertebral al mediastinului posterior.
 Ramuri provenite din artera faringiana ascendenta (A. pharyngea
ascendens), destinate peretelui posterior al faringelui.
 Venele, formeaza o retea plexiforma, parte a plexului faringian
(Plexus pharyngeus - pharyngealis), care se varsa prin intermediul
venelor faringiene (Vv. pharyngeales) in vena jugulara interna.
 Nodulii limfatici retrofaringieni (Nodi lymphatici
retropharyngeales), in numar de 1-3, colecteaza limfa etajului nazal
al faringelui, cavitatii nazale si a tubei auditive.

Referiri practice:
 Spatiul poate fi abordat prin etajul bucal al faringelui si peretele
posterior al acestuia.
 Colectiile purulente ale spatiului retrofaringian, datorita lipsei unui
obstacol inferior aluneca cu usurinta in spatiul retrovisceral si cel
prevertebral al mediastinului posterior pe lama prevertebrala a fasciei
cervicale si prin atmosfera celulo-adipoasa laxa (pericolul

320
 mediastinitelor in infectiile etajului nazal al faringelui).

Fig.138 Spatiul retrofaringian

SPATIUL LATEROFARINGIAN (SPATIUM

LATEROPHARYNGEUM)
Sinonime:
 Spatiul parafaringian
 Spatiul maxilofaringian

Situatie: Lateral (simetric) de faringe.

Pereti:
 Medial: peretele lateral al faringelui si septul sagital.
 Lateral: ramura mandibulei, lama superficiala a fasciei cervicale si
muschiul sternocleidomastoidian.
 Posterior: lama prevertebrala a fasciei cervicale.
 Superior: aria laterala posterioara (pietro-occipitala) a zonei jugulare de
pe baza externa a craniului (exobaza).
 Inferior: un plan orizontal tangent pe marginea bazilara a corpului
mandibulei.
Subdiviziune. Spatiul laterofaringian este subdivizat de o formatiune osteo-
musculo-ligamento-fasciala, denumita diafragma stiliana, in doua spatii:
 spatiul retrostilian

321
  spatiul prestilian.

Fig.139 Regiunile laterofaringiene

 Constitutia diafragmei stiliene:

Procesul stiloidian al osului

temporal
Pantecul posterior al
muschiului digastric
Buchetul lui Riolan: Muschiul stilohjoidian lateral (extern)
Muschiul stilofaringian (intermediar)
Muschiul stiloglos medial (intern)
Ligamentul stilohioidian
Ligamentul stilomandibular
Fascia stilofaringiana
(aripioarele faringelui)

 Asezarea diafragmei stiliene

 Pe un plan inclinat: dinspre superior spre inferior si dinspre posterior
spre anterior.

322
  De la baza externa a craniului. La unghiul mandibulei, osul hioid,
limba, faringe.
 Compartimentarea spatiului laterofaringian, in raport cu diafragma
stiliana este urmatoarea:
 Spatiul retrostilian.
 Spatiul prestilian.

SPATIUL RETROSTILIAN
Situatie:
Spatiul retrostilian este situat intre lama prevertebrala a fasciei cervicale,
diafragma stiliana si faringe.

Pereti: Spatiul retrostilian are forma prismatica, situat cu varful la baza

externa a craniului (exobaza) si cu baza larg deschisa spre regiunea
trigonului carotic, este delimitat:
 Peretele anterior: diafragma stiliana
 Peretele posterior: lama prevertebrala a fasciei cervicale
 Peretele medial: septul sagital
 Peretele lateral: muschiul sternocleidomastoidian impreuna cu fascia sa.

 Comunicari:
 Cu baza interna a craniului (endobaza), (fosa craniana mijlocie si
fosa craniana posterioara) prin canalul carotic si gaura jugulara. '
 Cu trigonul carotic.
 Cu spatiul prestilian prin diafragma stiliana, prin intervalele
intermusculare al buchetului lui Riolan (intervalele stilohioidian-
stilofaringian si intervalul stiloglos-stilofaringian).

 Continut. Spatiul retrostilian este un spatiu neuro-vascular care contine

vasele destinate cavitatii craniene, ultimii patru nervi cranieni
(encefalici) si trunchiul simpatic.
 Artera carotida interna (A. carotis interna) urca in axul spatiului
retrostilian si este situata medial si anterior de vena jugulara interna,
plasata pe peretele faringian, in dreptul recesului faringian (Recessus
pharyngeus)sau foseta lui Rosenmuller cu care este in raport.
 Vena jugulara interna (V. jugularis interna) se situeaza postero-
lateral de artera carotida interna.
 Nervul glosofaringian (N. glossopharyngeus), plasat postero-lateral
de artera carotida interna, se flecteaza incrucisand fata laterala a
acesteia. Patrunde in spatiul prestilian prin intervalul stilogloso-
stilofaringian, atasandu-se fetei laterale a muschiului stilofaringian.
 Nervul vag (N. vagus) coboara posterior in unghiul diedru deschis
posterior, format de artera carotida interna si vena jugulara interna.
La acest nivel da nastere la:

323
 - Nervul laringeu superior (N. laryngealis superior) care
incruciseaza fata mediala a arterei carotide interne, coboara
oblic intre aceasta si peretele faringfan spre laringe.
 Nervul accesor (N. accessorius), coboara fie anterior, fie posterior
de vena jugulara interna la fata profunda a muschiului
sternocleidomastoidian. Emite:
 Nervul hipoglos (N. hyposlossus), se situeaza posterior de artera
carotida interna. incruciseaza postero-lateral artera si coboara spre
anterior la trigonul carotic al gatului.
 Ganglionul cervical superior (Ganglion cervicale superius) al
trunchiului simpatic, se plaseaza posterior de artera carotida interna,
acoperit de lama prevertebrala a fasciei cervicale.

Fig.140 Elementele vasculonervoase ale spatiului retrostilian

SPATIUL PRESTIL1AN
Sinonime: Spatiul retromandibular.

324
Situatie:
Spatiul prestilian este situat intre diafragma stiliana, faringe si ramura
mandibulei.

Pereti: De forma prismatica, asezata cu varful inferior si baza superior

spatiul prestilian, are urmatorii pereti:
 Peretele anterior: marginea posteriora a ramurii mandibulei, a
muschilor maseter, pterigoidian medial si a fasciilor proprii ale acestora.
 Peretele posterior: diafragma stiliana.
 Peretele lateral lama superficiala a fasciei cervicale intinsa intre fascia
maseterina si fascia muschiului sternocleidomastoidian.
 Peretele medial Este format de peretele lateral alfaringelui.

 Comunicari cu:
 Spatiul retrostilian
 Regiunea trigonului carotic
 Spatiul sau loja bucala
 Regiunea (fosa) infratemporaia
 Regiunea temporala.

 Continut:
 Loja parotidiana, impreuna cu continutul glandular si formatiunile
vasculo-nervoase intraparotidiene (descrise in cadrul regiunii
parotidiene).
 Loja paraamigdaliana aflata antero-medial de loja parotidiana, pe
fata laterala a faringelui. Contine formatiunile vasculo-nervoase
destinate tonsilei palatine.

325
 2. REGIUNEA PAROTIDIANA
Limite:
 Anterior marginea posterioara a ramurii mandibulei
 Posterior procesul mastoid
 Superior Arcul zigomatic
 Inferior Linia orizontala dintre unghiul mandibulei si procesul
mastoidian al osului temporal.

Forma exterioara. De forma patrulatera, regiunea parotidiana ocupa partea

postero-laterala a fetei, la limita acesteia cu gatul. Prezinta:
 Fosa retromandibulara (a nu se confunda cu spatiul retromandibular)
este depresiunea cutanata intercalata intre ramura mandibulei, procesul
mastoidian si meatul acustic extern. Corespunde suprafetei externe
deprimate a regiunii in care poate fi explorata glanda parotida.

Planul superficial este format din:

 Piele, fina si mobila este dublata de un panicul adipos.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), celulo-adipos, contine filetele
nervoase senzitive ale pielii, provenite din: plexul cervical (Plexus
cervicalis) prin nervul auricular mare (N. auricularis magnus) si din
nervul mandibular (N. mandibularis) prin nervul auriculotemporal (N.
auriculotemporalis).

Constitutia regiunii:
 Loja parotidiana;
 Articulatia temporomandibulara (sub raport topografic).

LOJA PAROTIDIANA
 Asezare: Loja parotidiana este asezata in spatiul prestilian sau spatiul
retromandibular.

 Pereti. Loja parotidiana este formata din pereti fasciali bine conturati,
care apartin lamei superficiale a fasciei cervicale (Lamina superficialis
fasciae cervicalis), fasciei parotidomaseterice, formata din fascia
parotidiana (Fascia parotidea) si fascia maseterica (Fascia maseterica)
precum si fasciei bucofaringiene (Fascia buccopharyngea) continuate
intre ele.
 Peretele extern, constituit din foita de dedublare superficiala a lamei
superficiale a fasciei cervicale si fasciei parotidomaseterice, vine in
contact cu planul superficial al regiunii.
 Peretele anterior, format din dedublarea profunda a fasciei
parotidomaseterice care acopera marginea posterioara a ramurii

326
 mandibulei si a muschilor maseter si pterigoidian medial.
 Peretele posterior, este format de foita de dedublare profunda a lamei
superficiale a fasciei cervicale, care se continua cu fascia
stilofaringiana.
 Peretele intern, este format de fascia alcatuita din contopirea foitelor
profunde ale lamei superficiale a fasciei cervicale, fasciei
parotidomaseterice, si fasciei bucofaringiene.
 Peretele superior, domul lojei, este format de fixarea foitelor fasciale
superficiala si profunda, de marginea inferioara a arcului zigomatic,
peretele anterior al meatului acustic extern in partea nearticulata
(extracapsulara) a cavitatii glenoide.
 Peretele inferior, este format de septul despartitor cu loja
submandibuiara (septul interglandular parotido-submandibular)
rezultat din fuziunea foitelor superficiala si profunda a lamei
superficiale a fasciei cervicale.

 Comunicarile lojei; locul si continutul acestora;

Trigonul carotic Diafragma stiliana Artera carotida

intervalul stilohioido- externa
stilofaringian
Baza externa a Diafragma stiliana Nervul facial (VII)
craniului (Gaura intervalul digastrico-
stilomastoidiana) stilohioidian
Regiunea Butoniera retrocondiliana Nervul
infratemporala a lui Juvara intre colul auriculotemporal
mandibulei si ligamentul Venele maxilare
sfenomandibular Artera maxilara
Loja bucala Prin peretele anterior al Ductul parotidian
lojei Artera transversa a
fetei
Vena transversa a fetei
Nervul facial (ramuri)
Regiunea Prin domul lojei Nervul
temporala auriculotemporal
Artera temporala
superficiala
Vena temporala
superficiala
Regiunea Prin septul interglandular Vena
submandibulara retromandibulara

 Continutul lojei:
 Glanda parotida (Glandula parotidea), mulata in loja,pe care o
umple aproape in intregime, continand, formatiuni vasculo-nervoase

327
 care patrund si traverseaza glanda in mai multe planuri. in raport cu
planul de traversare a glandei de nervul facial, glanda parotida
prezinta o:
- Portiune superficiala (Pars superficialis)
- Portiune profunda (Pars profunda).
Descrierea glandei si a partilor acesteia s-a facut in cadrul capitolelor
sintetice.

Fig.141 Continutul lojei parotidiene

 Spatiul periparotidian. Glanda parotida cuprinsa intr-o cap sula

proprie subtire este separata de peretii lojei printr-un spatii,
conjunctiv de clivaj, care permite decolarea ei.
 Nervul facial (N. facialis) Patruns in glanda dupa un scurt traiect
extracapsular (l cm), in spatiul retrostilian, traverseaza diafragma
stiliana prin intervalul dintre pantecul posterior al muschiului
digastric si muschiul hioglos. Portiunea intraglandulara prezinta
urmatoarele caracteristici:
- Strabate orizontal glanda parotida la 2cm inferior de arcul
zigomatic, divizand glanda intr-o portiune superficiala si o
portiune profunda.
- Se divide in doua portiuni, una superioara orizontala, diviziunea
temporofaciala, si alta inferioara diviziunea cervicofaciala,
dirijata in unghiul mandibulei. Aceste diviziuni se ramifica
abundent in parenchimul glandei parotide, anastomozele dintre
ele formand plexul intraparotidian (Plexus intraparotideus).
Acest plex este cuprins intr-o lama fibroceluloasa de protejare.
 Artera carotida externa (A. carotis externa) ajunsa in loja
parotidiana prin orificiul diafragmei stiliene, aflat intre muschiul

328
 stilohioidian si muschiul stilofaringian, urca in plin parenchim
anterior si medial, profund de nervul facial. La 4 cm superior de
unchiul mandibulei artera carotida externa se bifurca in cele doua
ramuri terminale ale sale, artera temporala superficiala (A.
temporalis superficialis) si artera maxilara (A. maxillaris).
 Pediculul vasculo-nervos maxilar, este angajat in butoniera
retrocondiliana a lui Juvara, orificiu de comunicare cu regiunea
infratemporala, delimitat de colul mandibulei si ligamentul
sfenomandibular. Acest pedicul este format din:
- Artera maxilara (A. maxillaris), care aflandu-se cel mai inferior
in butoniera patrunde in regiunea infratemporala.
- Venele maxilare (Vv. maxillarae) (segmentul mandibular)
situate la mijlocul butonierei retrocondiliene, patrund in loja, si
se unesc cu venele temporale superficiale. Ele sunt situate in
plin parenchim glandular, in plan superficial fata de nervul
facial.
- Nervul auriculotemporal (N. auriculotemporalis), trece in loja in
partea superioara a butonierei retrocondiliene. Dupa un scurt
traiect paraseste glanda parotida impreuna cu pediculul vascular
temporal superficial

Fig.142 Planul profund

 Pediculul vasculo-nervos temporal superficial, urca anterior de

tragus, in planul superficial al regiunii temporale parasind loja printr-
un orificiu aflat pe cupola acesteia. Este format din:
- Artera temporala superficiala (A. temporalis superficialis)
(anterior)
- Venele temporale superficiale (Vv. temporales superficiales) (in
pozitie mijlocie)
- Nervul auriculotemporal (N. auriculotemporalis) (posterior).

329
 Pediculul anterior, orientat transversal, perforeaza peretele anterior
al lojei, patrunzand in spatiul bucal. Este format din:
- Artera transversa a fetei (A. transversafaciei -facialis) ramura
colaterala a arterei temporale superficiale.
- Vena transversa a fetei (V. transversa faciei - facialis) care
dreneaza spre vena retromandibulara (V. retromandibularis).
Aceste elemente sunt dispuse intre arcul zigomatic si ductul
parotidian.
- Ductul parotidian (Ductus parotideus) desprins din marginea
anterioara a glandei parotide.
 Vena retromandibulara (V. retromandibularis) se formeaza la nivelul
colului mandibulei, prin unirea venelor temporale superficiale (Vv.
temporales superficiales) cu venele maxilare (Vv. maxillares).
Coboara, traversand treptat glanda din profunzime inspre superficial;
paraseste loja prin perforarea septului interglandular in apropierea
unghiului mandibulei. Trimite o ramura comunicanta intraparotidiana
la vena jugulara externa, care perforeaza separat peretele lateral al
lojei, in apropierea muschiului sternocleidomastoidian (anastomoza
jugulo-faciala). Daca este dezvoltata, vena retromandibulara devine un
afluent al venei jugulare externe.

Fig.143 Vasele si nervii lojei parotidiene

 Nodulii limfatici parotidieni (Nodi lymphatici parotidei) sunt inclusi

330
 in loja, unde au urmatoarea dispozitie:
- Nodulii limfatici parotidieni superficiali (Nodi lymphatici
parotidei superficiales) situati intre peretele lateral al lojei si
glanda emit cai limfatice de-a lungul afluentilor venei jugulare
externe la lantul jugular extern.
- Nodulii limfatici parotidieni profunzi (Nodi lymphatici
parotidei profundi), dupa localizarea lor sunt:
- Nodulii limfatici parotidieni profunzi preauriculari (Nodi
lymphatici parotidei profundi pre-auriculares)
- Nodulii limfatici parotidieni profunzi infra-auriculari (Nodi
lymphatici parotidei profundi infra-auriculares).
- Nodulii limfatici parotidieni profunzi intraglandulari (Nodi
lymphatici parotidei profundi intraglandulares). Aceste noduri
limfatice comunica cu lantul jugular extern.

Referiri practice:
 Loja parotidiana poate fi sediul unor procese supurative (abcesul lojei
parotidiene).
 Caile de acces trebuie sa evite lezarea nervului facial, a plexului
intraparotidian si a ramurilor sale. Ele vor fi efectuate fie anterior de
tragus (vertical), fie transversal cu 2 cm inferior de arcul zigomatic, sau
inferior de unghiului mandibulei.
 Nodulii limfatici parotidiene pot fi interesate practic in toate procesele
inflamatorii si tumorale ale fetei si ale cavitatilor circumorale.
¨ Decolarea glandei parotide este facilitata de prezenta spatiului de clivaj
periparotidian si ingreunata de numarul mare de pediculi vasculo-nervosi.

331
 3. RAPORTURILE ARTICULATIEI
TEMPOROMANDIBULARE
Tratamentul chirurgical al unor afectiuni, precum si necesitatea interpretarii
simptomatologiei disfunctiilor articulatiei temporomandi-bulare, implica o
cunoastere a raporturilor topografice ale acesteia. Aceste relatii se prezinta
astfel:
Superior: Fosa craniana mijlocie prin intermediul fosei mandibulare sau
fosa glenoidala
Posterior Peretele anterior al meatului acustic extern
: Artera temporala superficiala
Venele temporale superficiale
Nervul auriculotemporal
Fisura petrotimpanica
Coarda timpanului
Ramurile auriculare si timpanice ale arterei maxilare
Anterior: Muschiul pterigoidian lateral (tendonul)
Pediculul vasculo-nervos maseteric
Lateral: Nervul facial si ramura temporofaciala
Lobul glenoidal al glandei parotide
Medial: Nervul auriculotemporal
Artera maxilara la Icm inferior de polul medial al condilului
Artera meningee mijlocie, la 5 mm medial
Venele, maxilare
Nervul mandibular si ganglionul otic la 10-15 mm antero-
medial
Coarda timpanului
Tuba auditiva, jonctiunea osteo-cartilaginoasa, la 5-6 mm
medial.

Fig.144 Articulatia temporomandibulara

332
 4. REGIUNEA (FOSA) INFRATEMPORALA
Sinonime:
 Regiunea profunda a fetei
 Regiunea pterigomaxilara
 Regiunea pterigoida
 Fosa zigomatica.

Situatie.
Profunda, in partea postero-laterala a fetei, intercalata intre baza externa a
craniului (exobaza), regiunile maseterica, parotidiana, si fosa pterigopalatina.

Regiunea maseterica Regiunea infratemporala Fosa pterigopalatina

Regiunea parotidiana

Limite:
 Suprafetele osoase ale fosei infratemporale.
 Fascia peretelui intern al lojei parotidiene.

Constitutia regiunii se va trata in urmatoarea ordine:

 Fosa infratemporala osoasa
 Continutul si spatiile regiunii.

FOSA INFRATEMPORALA OSOASA (FOSSA

INFRATEMPORALIS)
 Peretii si constitutia acestora:

Peretele Constitutie
Peretele lateral Osul zigomattc (Fata temporala)
Ramura mandibulei (Fata mediala)
Peretele anterior Maxila (Fata infratemporala)
Peretele medial Procesul ptengoidian al osului sfenoidai (lama laterala))
Fanta fosei ptengopalatine (Fisura pterigomaxilara
Peretele superior Osul sfenoidal (Fata infratemporala)
Orificiul zigomatic

 Comunicari osoase realizate cu:

 Fosa craniana mijlocie (endobaza)
 Fosa pterigopalatina
 Canalul mandibular
 Loja maseterina, prin incizura mandibulara (sigmoida);

333
  Loja temporala, prin "orificiul zigomatic", delimitat de suprafata
interna a arcului zigomatic si craniu.
Continutul si spatiile regiunii (fosei)

 Continutul regiunii infratemporale:

 Muschiul pterigoidian lateral (M.pterygoideus lateralis):
- Este dispus intre lama externa a procesului pterigoidian si colul
mandibulei, in partea superioara a spatiului infratemporal.
- Fasciculul superior, orizontal si cel inferior orientat oblic sunt
separate, printr-un interstitiu interfascicular.
- Suprafata externa a muschiului se continua cu fanta fosei
pterigopalatine. Elementele care se vor continua din fosa
infratemporala in cea pterigopalatina, vor trece obligator pe
aceasta suprafata musculara.
 Muschiul pterigoidian medial (M. pterygoideus medialis):
- Aflat intre fosa pterigoidiana si unghiul mandibulei, are un
traiect oblic, dinspre superior spre inferior, dinspre anterior spre
posterior si dinspre medial spre lateral. Muschiul converge la
unghiul mandibulei.
- Segmentul superior al muschiului se afla medial de muschiul
pterigoidian lateral, iar segmentul inferior, depasind marginea
inferioara a muschiului pterigoidian lateral se apropie de ramura
mandibulei.
- La locul de intersectare a muschiului pterigoidian medial cu
marginea inferioara a muschiului pterigoidian lateral se
formeaza un interstitiu, denumit "defileul interpterigoidian".
 Fascia pterigoidiana are o dispozitie complicata, in legatur a cu care
amintim:
- Acopera fata interna a muschiului pterigoidian medial, formand
pentru acesta o teaca foarte subtire.
- Partea superioara a fasciei, interpusa intre cei doi muschi
pterigoidieni (medial si lateral) este denumita fascie
interpterigoidiana si se fixeaza de baza externa a craniului.
- O dependinta a fasciei, atasata muschiului pterigoidian lateral
este numita fascie pterigotemporomaxiIara a lui Hovelaque.
Fascia interpterigoidiana si cea a lui Hovelaque marginesc gaura
ovala, formand in jurul acesteia "butoniera orificiului".
- Partea posterioara a fasciei pterigoidiene este fortificata si
formeaza ligamentul sfenomandibular (Lig.
sphenomandibulare), care impreuna cu procesul condilian al
mandibulei, delimiteaza butoniera retrocondiliana a lui Juvara.
 Artera maxilara (A.maxillaris) traverseaza oblic anterior si medial
fosa infratemporala, de la butoniera retrocondiliana la fanta fosei
pterigopalatine, prin care patrunde in aceasta.
- Traiectul arterei maxilare este flexuos, lung de 4-5 cm si poate fi

334
 sau superficial sau profund.
- In traiectul superficial (65%) pentru a ajunge pe fata externa a
muschiului pterigoidian lateral artera ocoleste marginea
inferioara a acestuia.
- In traiectul profund (35%), artera este plasata pe suprafata
interna a muschiului pterigoidian lateral. Pentru a se putea
angaja in fanta pterigopalatina artera traverseaza interstitiul
dintre cele doua fascicule ale muschiului pterigoidian lateral.
- Portiunea mandibuiara a arterei (in butoniera retrocondiliana)
emite ramuri ascendente reprezentate de artera timpanica
anterioara (A. tympanica anterior), artera auriculara profunda
(A. auricularis profunda), artera meningee mijlocie (A.
meningea media) si o ramura descendenta reprezentata de artera
alveolara inferioara (A. alveolans inferior).
- Portiunea pterigoidiana emite ramuri, degajate pe fata externa a
muschiului pterigoidian lateral, dintre care doar ramurile
pterigoidiene (Rr. pterygoidei) raman in regiune. Celelalte
artere, reprezentate de arteratemporala profunda anterioara (A.
temporalis profunda anterior), artera temporala profunda
posterioara (A. temporalis profunda posterior), artera
maseterica (A. masseterica) si artera bucala (A. buccalis)
parasesc fosa.

Fig.145 Raporturile arterei maxilare

 Venele maxilare (Vv. maxillares) colecteaza sangele plexului

335
 pterigoidian si al plexului alveolar.
- Plexul pterigoidian (Plexus pterygoideus) este mai dezvoltat in
partea superioara si laterala a regiunii (pe peretele superior al
fosei si fata externa a muschiului pterigoidian lateral).
- Plexul alveolar superior, este plasat pe tuberozitatea maxilei.
 Nervul mandibular (N.madibularis). Inferior de nivelul gaurii ovale
cu 5 mm nervul mandibular se distribuie sub forma de buchet in
urmatoarele ramuri divergente:
- Nervul bucal (N.buccalis), este destinat obrajilor.
- Nervii temporali profunzi (Nn. temporales profundi) in numar
de doi sau trei (anterior, posterior sau anterior, mijlociu si
posterior), au traiect ascendent la muschiul temporal. Uneori cel
anterior are origine comuna cu nervul bucal (nervul temporo-
bucal).
- Nervul maseteric (N. masetericus), inerveaza muschiul omonim,
deseori se formeaza prin trunchi comun cu nervul temporal
profund posterior (nerv temporomaseterin).
- Nervul pterigoidian medial (N. pterygoideus medialis) si nervul
pterigoidian lateral (N. pterygoideus lateralis), destinati
muschilor omonimi.
- Nervul auriculotemporal (N. auriculotemporalis), ramura
posterioara a nervului mandibular, se formeaza din doua
radacini, care cuprind artera menin-gee mijlocie.
- Nervul alveolar inferior (N. alveolaris inferior), coboara intre
fascia interpterigoidiana si fata mediala a muschiului
pterigoidian lateral. Trece prin defileul interpterigoidian si se
plaseaza apoi intre ramura mandibulei si muschiul pterigoidian
medial, pentru a patrunde in canalul mandibulei. - Nervul
lingual (N. lingualis), are acelasi traiect cu nervul mandibular,
situat anterior de acesta; recurbandu-se trece apoi in planseul
bucal.
 Coarda timpanului (Chorda tympani) desprins din nervul facial in
segmentul mastoidian al canalului facialului, conecteaza in final in
unghi ascutit cu nervul lingual pe fata laterala a muschiului
pterigoidian medial.
 Ganglionul otic (Ganglion oticum), are un diametru de 2-3mm. Este
plasat inferior de gaura ovala, pe fata mediala a nervului mandibular,
impreuna cu radacinile sale aferente si eferente.

 Spatiile regiunii infratemporale

Fosa infratemporala este subdivizata de muscnii pterigoidieni si fascia
interpterigoidiana in doua spatii interstitiale, ocupate de formatiunile
vasculo-nervoase ale regiunii, situate in "stratul adipos masticator".
 Spatiul pterigomandibular este cuprins intre fata mediala a ramurii
mandibulei (lateral) si muschiul pterigoi» dian lateral (supero-
medial) respectiv muschiul pterigoidian medial (infero-medial) si

336
 fasciile lor. Contine:
- Portiunea pterigoidiana a arterei maxilare (A. maxillaris), care
ajunge in spatiu prin traversarea (in traiect profund) muschiului
pterigoidian lateral.
- Venele maxilare (Vv. maxillares), impreuna cu o parte a
plexului pterigoidian (Plexus pterygoideus).
- Artera alveolara inferioara (A. alveolaris inferior) si venele
omonime.
- Arterele si venele destinate muschilor masticatori.
- Artera bucala (A.buccalis) si venele omonime.
- Nervul alveolar inferior (N.alveolaris inferior), patrunde in
spatiu prin defileul interpterigoidian, are un traiect oblic dinspre
superior spre inferior si dinspre medial spre lateral.
- Nervul lingual (N. lingualis), insoteste nervul alveolar inferior,
situandu-se anterior de acesta. Receptioneaza coarda timpanului
si este insotit de o artera satelita (artera lui Juvara), provenita din
artera alveolara inferioara.
- Nervul bucal (N. buccalis), nervii temporali profunzi (Nn.
temporales profundi) si nervul maseteric (N. masetericus),
patrund in spatiu prin interstitiul creat intre baza craniului si
marginea superioara a muschiului pterigoidian lateral sau printre
cele doua fascicule ale acestui muschi (cum este cazul nervului
temporobucal).

Fig.146 Raporturile vaselor si nervilor in regiunea infratemporala

 Spatiul interpterigoidian este situat mai profund si mai superior de

precedentul, in contact cu baza externa a craniului. Este delimitat
lateral de fata mediala a muschiului pterigoidian lateral, iar medial
de fascia interpterigoidiana. Comunica cu spatiul pterigomandibular
prin defileul interpterigoidian. Contine:

337
 - Nervul mandibular (N.mandibularis) si segmentele de origine
ale ramurilor acestuia, care perforand butoniera gaurii ovale
parasesc spatiul.
- Ganglionul otic (Ganglion oticum) si radacinile acestuia.
- Artera meningee mijlocie (A. meningea media), cuprinsa intre
cele doua radacini ale nervului auriculotemporal si alte ramuri
ascendente din portiunea mandibulara a arterei maxilare.
- Portiunea plexului pterigoidian (Plexus pterygoideus) dispusa
pe platforma osoasa a bazei externe a craniului, impreuna cu
plexul venos al gaurii ovale (Plexus venosus foraminis ovalis).

 Comunicarile regiunii infratemporale si continutul acestora:

Compartimentul Pasajul Continutul

Loja partidiana Butoniera Nervul auriculotemporal
retrocondiliana a lui Venele maxilare
Juvara Artera maxilara
Loja temporala Gaura zigomatica Pediculul vasculo-nervos
temporal profund
Loja maseterica Incizura mandibulei Pediculul vasculo-nervos
(incizura sigmoidiana) maseterin
Loja geniana Intervalul muscular Grasimea masticatorie
maseter-buccinator Artera bucala
Venele bucale
Nervul bucal
Planseul cavitatii Intervalul anterior Nervul lingual
bucale dintre ramura Coarda timpanului
mandibulei si Artera satelita a lui Juvara
muschiul ptengoidian
medial
Baza interna a Gaura ovala Nervul mandibular
craniului (endobaza) Plexul venos al gaurii ovale
Gaura spinoasa Artera meningee mijlocie
Nervul meningeu recurent
Fosa pterigopalatina Fanta fosei Artera maxilara
pterigopalatine Plexul venos pterigoidian
Canalul mandibulei Gaura mandibulei Artera alveolara inferioara
Venele alveolare inferioare
Nervul alveolar inferior

 Referiri de ordin practic

 Datorita situatiei profunde, a numeroaselor sale formatiuni vasculo-
nervoase cu un raport topografic "inghesuit", regiunea
infratemporala constituie cel mai dificil teritoriu "anatomic" si

338
 "chirurgical" al capului.
 Trebuie luat in considerare ca atat vasele cat si nervii regiunii pot
avea un traiect si o ramificatie diferita, nesistematica. Dintre aceste
variatii anatomice amintim in primul rand prezenta relativ frecventa
a trunchiurilor vasculare si nervoase comune de emergenta, care
modifica si raporturile topografice ale acestora
 In traiectul profund al arterei maxilare, nervul mandibular poate
incrucisa in mod diferit vasul. Astfel nervul poate trece medial,
lateral, respectiv poate cuprinde artera cu ramurile sale alveolara
inferioara si linguala.
 d Caile exobucale, cutanate ale unor anestezii tronculare bazale si
periferice sunt efectuate in aceasta regiune cu risc maxim prin
posibilitatea lezarii vaselor. Pentru evitarea accidentelor vasculare
este necesara "conducerea acului pe suprafete osoase".

Fig.147 Raporturi vasculonervoase privite in sectiune frontala

 Accesul in regiunea infratemporala se efectueaza ocolind ramura

ascendenta a mandibulei prin urmatoarele cai:
- Calea submalara, se ajunge dedesubtul marginii inferioare a
osului zigomatic pe fata infratemporala a maxilei (ocolind
creasta alveolo-zigomatica). Prin aceasta cale poate fi abordata
si fanta, respectiv fosa pterigopalatina.
- Calea subzigomatica, spatiul creat de marginea inferioara
concava a arcului zigomatic si de incizura mandibulei
(sigmoida).
- Calea suprazigomatica, deasupra marginii superioare a arcului
zigomatic.
- Calea subangulomandibulara, la marginea interna a unghiului
mandibulei, pentru a patrunde in spatiul pterigomandibular.
 Caile amintite se indreapta ia urmatoarele orificii osoase nervoase:
- Fanta pterigopalatina (pentru nervul maxilar si alveolarele
superioare posterioare). Aceasta se proiecteaza in continuarea
suprafetei infratemporale a maxilei, anterior de procesul

339
 pterigoidian la 4-5 cm de tegument.
- Gaura ovala este plasata la l cm posterior si 2-3 mm medial de
radacina lamei laterale a procesului pterigoidian. Medial de
acest orificiu la 2 mm trece tuba auditiva. Profunzimea
orificiului este la 4-5 cm de tegument.
- Gaura mandibulei se proiecteaza la mijlocul distantei dintre
marginea anterioara si cea posterioara a ramurii mandibulei, la 4
cm superior de unghiul acesteia.
 Ramura mandibulei detine relatii topografice cu:
- Muschii masticatori
- Fasciile muschilor masticatori
- Pediculul vasculo-nervos alveolar inferior
- Pediculul vasculo-nervos lingual
- Pediculul vasculo-nervos maseterin
- Pediculul vasculo-nervos bucal
- Pediculul vascular maxilar si nervul auriculotemporal.
- Pediculul vasculo-nervos milohioidian.
 Spatiile fosei infratemporale comunica larg cu compartimentele
circumorale, facand parte din ariile critice din punctul de vedere al
propagarii infectiilor. Pe langa intercomunicatiile descrise anterior
mai sunt in raport si cu:
- Cavitatea bucala
- Spatiul laterofaringian
- Sinusul maxilar
- Orbita (cavitatea orbitala).

340
 5. REGIUNEA FOSEI PTERIGOPALATINE
Sinonime:
 Fosa pterigomaxilara
 Fosa pterigo-maxilo-palatina.

Situatie.
Prelungire osoasa profunda a fosei infratemporale (Fossa infratemporalis),
fosa pterigopalatiiia (Fossa pterygopalatina) este inclavata intre celelalte
cavitati craniofaciale. Reprezinta teritoriul de distributie neuro-vasculara
pentru orbita, cavitatea nazala, maxila, cavitatea bucala si fata.

Limite:
 Peretii ososi ai fosei.

Constitutie: regiunea cuprinde:

 Fosa pterigopalatina osoasa
 Continutul neuro-vascular al fosei.

FOSA PTER1GOPALATINA (FOSSA PTERYGOPALATINA)

Forma, dimensiuni De aspectul unei piramide patrulatere, asezate cu baza

superior si cu varful inferior, fosa pterigopalatina (Fossa pterygopalatina)
are o inaltime de 2 cm si o adancime de l cm. Vazuta dinspre fosa
infratemporala, ea apare ca un spatiu triunghiular larg deschis intre procesul
pterigoidian al osului sfenoidal si tuberozitatea maxilei, prin fisura
pterigomaxilara (Fissura pterygomaxillaris).

Pereti, orificii, comunicari

Peretele Comunicare cu Pasajul Continutul

Anterior
Tuberozitatea Orbita Fisura orbitala infe A.infraorbitala
maxilei rioara Vv.infraorbitale
N.infraorbital
V.oftalmica
inferioara
Alveolele Orificiile alveolare Nervul alveolar
superioare supe rior posterior
Aa.alveolare supe
rioare posterioare

341
 Vv.maxilare
Posterior
Fata sfenomaxilara Baza interna a Gaura rotunda N. maxilar
a osului sfenoidal craniului
(endobaza)
Procesul Baza externa a Canalul N.pietros mare
pterigoidian al craniului pterigoidian(Vidian) N.pietros profund
osului sfenoidal (exobaza) A.canalului
pterigoi dian
Medial
Lama verticala a Cavitatea Gaura sfenopalatina Rr. nazale
osului palatin nazala posterioare
N.nazopalatin
A.sfenopalatina
Lateral
deschis Fosa Fanta (fisura) pterigo A. maxilara
infratemporala maxilara Plexul
pterigoidian
Baza
Fata inferioara a -
corpului osului
sfenoidal
Varful
se continua in Palatul dur Gaura palatina mare Nervul palatin
canalul palatin si gaurile palatine mare
mare si mic mici A.palatina mare
(Canalul Vv. palatine mari
pterigopalatin) Nn.palatini mici
Aa. palatine mici
Vv.palatine mici

CONTINUTUL FOSEI PTERIGOPALATINE

 Artera maxilara (A. maxillaris) (portiunea pterigopalatina) traverseaza
fanta pterigomaxilara in partea superioara a acesteia, plasandu-se pe
tuberozitatea maxilei. Emite trei grupe de ramuri:
 Ramurile anterioare, degajate pe tuberozitatea maxilei si anume:
- Artera alveolara superioara posterioara (A. alveolaris superior
posterior)
- Artera infraorbitala (A. infraorbitalis).
 Ramurile descendente:
- Artera canalului pterigoidian (A. canalis pterygoidei)
- Artera palatina descendenta (A. palatina descendens) patrunde
in canalul palatin mare, divizandu-se intr-o ramura mai groasa,

342
 artera palatina mare (A. palatina majoris) (anterioara) si altele
mai subtiri, arterele palatine mici (Aa. palatinae minores),
angajate in canalele lor osoase. Sunt destinate palatului dur.
 c. Ramura terminala, artera sfenopalatina (A. sphenopalatina) aflata
in prelungirea arterei maxilare, trece prin gaura sfenopalatina si
vascularizeaza cavitatea nazala. Ea emite:
- Arterele nazale posterioare laterale (Aa.nasales posteriors
laterales)
- Ramuri septale posterioare (Rr. septales posteriores).
 Plexul pterigoidian (Plexus pterygoideus), partea dispusa in fosa
pterigopalatina, colecteaza venele satelite ale arterelor amintite si vena
oftalmica inferioara (V. ophtalmica inferior) (sau o ramura
anastomotica a ei).
 Nervul maxilar (N.maxillaris) traverseaza oblic anterior si lateral fosa
pterigopalatina pentru a ajunge la extremitatea posterioara a santului
infraorbital, care este situat intre treimea mijlocie si treimea externa a
fisurii orbitale inferioare.
- Topografic, se situeaza superior de artera maxilara pe care o
incruciseaza.
- Emite trei grupuri de ramuri, pe traiectul sau in fosa:
 Ramurile inferioare
- Ramuri alveolare superioare posterioare (Rr. alveolares
superiores posteriores), in numar de 2-3, se degaja din nervul
maxilar, inainte ca acesta sa patrunda in santul infraorbital.
Coboara alipite de tuberozitatea maxilei la orificiile alveolare de
pe aceasta.
 b. Ramurile mediale Nervii pterigopalatini sau sfenopalatini, au
emergenta in apropierea gaurii rotunde. Converg la ganglionul
pterigopalatin, cu care detin doar relatii topografice si se divid in mai
multe ramuri:
- Ramurile nazale posterioare trec prin orificiul sfenopalatin.
- Nervul nazopalatin trece pe aceeasi cale cu precedentul, fiind
destinat dupa traversarea canalului incisiv partii anterioare a
boltii palatine.
- Nervul palatin mare (anterior), coboara in canalul palatin mare
la bolta palatina.
- Nervii palatini mici (posteriori) traverseaza canalele palatine
mici, distribuindu-se mucoasei valului palatin.
 Ramurile anterioare:
- Nervul zigomatic (N. zygomaticus), traverseaza orbita si apoi
osul zigomatic.
- -Nervul infraorbital (N. infraorbitalis), continua traiectul:
nervului maxilar si impreuna cu vasele infraorbitale se angajeaza
in santul lor osos infraorbital.
 Ganglionul pterigopalatin (Ganglion pterygopalatinum) are un diametru

343
 de 3 mm. Este plasat medial si inferior de nervul maxilar, afrontand
orificiul c analului pterigoidian (vidian); Este conectat prin:
 Aferente, date de componentii nervului Vidian.
 Eferente, asociate ramurilor nervului pterigopalatin si nervului zigomatic.
Referiri de ordin practic:
 In vederea anesteziei tronculare a nervului maxilar, calea de acces este
cea, subzigomatica si suprazigomatica, ajungandu-se prin traversarea
fosei infratemporale la fanta pterigomaxilara. Patrunzand cu acul prin
aceasta fanta, la 5-5,5 cm de tegument, se ajunge in fosa.
 In legatura cu posibilitatile de propagare a infectiilor profunde ale fetei
sa se tina seama de urmatoarele:
 Comunicarea larga intre fosa pterigopalatina si cea infratemporala.
 Relatia peretelui anterior al fosei cu sinusul maxilar (perete comun
cu acesta).
 Fisura orbitala inferioara este obturata de o lama fibroperiostica, care
izoleaza fosa pterigopalatina de orbita, si rezista la difuzarea
infectiilor.

344
 6. SINUSUL MAXILAR (SINUS MAXILLARIS)
Sinusul maxilar sau sinusul lui Highmore, anexa pneumatica a cavitatii
nazale sapate in corpul maxilei este unul din sinusurile paranazale (Sinus
paranasales). Datorita relatiilor sale anatomo-topografice si clinice cu
procesul alveolo-dentar superior, sinusul maxilar devine un "sinus
stomatologic", facand parte din compartimentele circumorale.

CONFORMATIE OSOASA

 Forma si dimensiuni. Sinusul maxilar poate fi comparat cu o piramida

triunghiulara (asemanator corpului maxilei), prevazuta cu o baza, trei
pereti si un varf. Dimensiunile sinusului maxilar sunt variate. Are o
capacitate in medie de 10-20 ml (intre 5-20 ml). in general intre cele
doua sinusuri maxilare, exista o usoara asimetrie.
 Pereti. Sinusul maxilar este delimitat de patru pereti, baza fiind
considerata ca peretele medial al sinusului. Peretii corespund cu
orientarea fetelor corpului maxilei:
 Peretele anterior sau chirurgical este format de fata anterioara a
corpului maxilei (Corpus maxiliae). La nivelul fetei sale externe se
localizeaza gaura infraorbitala si fosa canina.
- Raporturi: Peretele anterior se divide intr-o zona superioara,
locul de insertie musculara si o zona inferioara, acoperita de
mucoasa vestibulului bucal.
- Contine canalicule osoase nervoase si vasculare, care parcurg
peretele anterior, de la canalul infraorbial la alveolele si
radacinile dintilor frontali superiori si la primul premolar.
 Peretele posterior, are o grosime de 2mm si corespunde tube-rozitatii
maxilei (eminentei maxilare) (Tuber maxillae-Eminentia
maxillaris). in legatura cu acesta amintim:
- Raporturile peretelui cu fosa pterigopalatina si continutul
acesteia.
- Canaliculele dentare, care parcurg peretele de la orificiile
alveolare la alveolele si radacinile celui de-al doilea premolar si
molari.
 c. Peretele superior, subtire este format de fata orbitala a maxilei.
Este strabatut de santul infraorbital si de canalul infraorbital. Ambele
formatiuni se reliefeaza spre sinusul maxilar. Manunchiul
infraorbital este separat de cavitatea sinusului prin periost si printr-
un perete osos deseori dehiscent.
 Peretele medial, realizeaza despartitura dintre sinusul maxilar si
cavitatea nazala. Este format de fata nazala a corpului maxilei
(Corpus maxillae) si este subdivizat in doua zone:
- Zona inferioara, se situeaza inferior de linia de insertie a concai

345
 nazale inferioare. Este continua si de obicei este bombata inspre
sinus.
- Zona superioara; aflata in meatul nazal mijlociu cuprinde hiatul
semilunar (Hiatus semilunaris). Acesta are forma unei fante
lungi de 6-8 mm si larga de 3-5 mm.
 Prelungirile sinusului apar mai cu seama in cazul sinusurilor mari. Ele
sunt urmatoarele:
 Prelungirea orbitala, dezvoltata superior spre procesul frontal al
maxilei.
 Prelungirea zigomatica, sapata in procesul zigomatic al maxilei.
 Prelungirea palatinala, fund de sac osos, inspre palatul dur, si osul
palatin.
 Planseul sinusului corespunde cu partea cea mai decliva a acestuia,
aflat in raport cu segmentul premolar si molar al procesului alveolo-
dentar superior.
 Se situeaza usor inferior de planseul cavitatii nazale si este in raport
cu radacinile dintilor amintiti.
 Planseul poate fi mai larg sau mai ingust si uneori adancit prin
prelungirea alveolara a sinusului. In acest caz, radacinile se
reliefeaza in sinus, formand la nivelul plan-seului mici proeminente,
in special cel de-al doilea premolar si molarii.
 Separarea radacinii dintelui de cavitatea sinusului maxilar este foarte
diferita. Ea poate fi data de o lama mai subtire sau mai groasa de
tesut osos compact si spongios. Alteori delimitarea se face
incomplet, doar prin intermediul periostului sau prin mucoasa
sinuzala.

FORMATIUNILE ENDOSINUSALE
Sinusul maxilar este tapetat de mucoasa, care continua mucoasa respiratorie
a cavitatii nazale, patrunsa in sinus prin hiatul semilunar. Mucoasa este
subtire si contine numeroase glande mucoase.
 Arterele provin din urmatoarele surse:
 Arterele nazale posterioare laterale (Aa. nasales posteriores
laterales), ramuri ale arterei sfenopalatine, patrund prin hiatul
semilunar si vascularizeaza mucoasa peretelui medial.
 Arterele alveolare superioare posterioare (Aa. alveolares superiores
posteriores), ramuri ale arterei maxilare, formeaza o retea fina
pentru mucoasa peretelui posterior si superior.
 Arterele alveolare superioare anterioare (Aa. alveolares superiores
anteriores) au un traiect variat in sinus (osos, subperiostal,
submucos) emit ramuri si pentru mucoasa sinusului. Una dintre
aceste ramuri, artera antro-alveolara ocoleste sinusul strabatand
peretele anterior al acestuia.
 Venele Se formeaza o retea in submucoasa si se varsa in plexul
pterigoidian (Plexus ptetygoideus), prin:

346
  Vena sfenopilatina (de la peretele medial).
 Vena sinusului maxilar (de la ceilalti pereti). Aceasta este o ramura
venoasa alveolara mai groasa, care trece printr-un orificiu alveolar
de pe tuberozitatea maxilei.
 in numar de trei sunt ramuri colaterale ale nervului maxilar.
 Limfaticele sunt comune cu cele ale foselor nazale.
 Nervii senzitivi si vegetativi ai mucoasei provin din:
 Ramurile nazale posterioare superioare laterale (Rr. nasales
posteriores superiores laterales)
 Nervii alveolari superiori (Nn. alveolares superiores) in numar de
trei sunt ramuri colaterale ale nervului maxilar

Referiri de ordin practic

 Hiatul semilunar se situeaza la o distanta de 4-5 cm de la narine, in
santul dintre procesul uncinat si bula etmoidala, in meatul nazal
mijlociu. Are o situatie mascata, nu poate fi abordat prin cateterism.
 Zona inferioara de pe peretele medial este locul punctiilor sinusului.
Pentru a evita lezarea canalului nazolacri-mal, bresa osoasa se face la 2
cm posterior de marginea anterioara a concai nazale inferioare, in meatul
nazal inferior.
 Complicatiile infectioase dentosinusale, deschiderea traumatica a
sinusului cu ocazia extractiei premolarilor si a molarilor superiori
reflecta raportul anatomic existent intre sinusul maxilar si radacina
dintilor amintiti. Acest raport este variat, fiind determinat in primul rand
de gradul de dezvoltare a sinusului maxilar.
 Trepanarea sinusului maxilar poate fi efectuata fie prin peretele sau
anterior (dinspre vestibulul bucal), fie prin peretele medial (cale
endonazala).
 Datorita raportului topografic existent intre peretele posterior al
sinusului maxilar si fosele pterigopalatina si infra-temporala, pentru
abordarea acestor teritorii poate fi utilizata calea transsinusala

347
 VI. REGIUNILE ENDOBUCALE

Cavitatea bucala (Cavitas oris) sau gura, reprezinta primul segment al

aparatului digestiv (sistemului alimentar). Are o constitutie anatomica
complexa, menita sa asigure substratul structural al functiilor sale multiple
pe care le indeplineste in cadrul aparatului dentomaxilar.
Este situata in etajul inferior al fetei, in teritoriul buco-maxilo-facial, fiind
alcatuita din cadrul scheletic maxilo- palatino-mandibular, completat de
formatiunile extensibile ale regiunilor peribucale superficiale si profunde.
Este captusita de tunica mucoasa, mucoasa orala (Tunica mucosa oris), care
are un variat rol biologic si o structura diferentiata (mucoasa de captusire,
mucoasa de masticatie, mucoasa senzoriala).
Contine arcadele alveolo-dentare (superioara si inferioara), limba si are
anexate glandele salivare.
Comunica cu exteriorul prin orificiul bucal si se continua cu fa-ringele, prin
intermediul istmului orofaringian.
Cavitatea bucala este divizata de arcadele alveolo-dentare in doua
compartimente si anume:

 Vestibulul bucal (Vestibulum oris)

 Cavitatea bucala propriu-zisa (Cavum oris propria).

Fig.148 Regiunile endobucale

348
 1. VESTIBULUL BUCAL (VESTIBULUM ORIS)
Limite:
 Versantul extern al proceselor alveolo-dentare.
 Buzele si obrajii

 Forma si comunicari. Vestibulul bucal este un spatiu in forma de

potcoava, cu un perete exterior musculo-cutanat si altul interior, osos.
Comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiile interdentare si
prin spatiul retromolar, interval aflat intre ultimul molar si marginea
anterioara a ramurii mandibulei.

 Mucoasa vestibulara este divizata in raport cu peretele vestibular

subiacent in:
 Mucoasa labiala, captuseste suprafata interna a buzelor. Este groasa
si aderenta planului muscular labial. Are o suprafata reliefata de
glandele labiale.
extinde pana la plica pterigomandibulara, repliu mucos, format de rafeul cu
acelasi nume.
Mucoasa vestibulara are o suprafata mamelonata datorita micilor glande
salivare bucale si molare pe care le contine in submucoasa.
 Mucoasa bucala, tapeteaza fata interna a muschiului buccinator de
care adera. Se adapteaza fazelor functionale ale muschiului, fara sa
formeze plici (o astfel de mucoasa este denumita: activ mobila).
Posterior mucoasa bucala se
 Mucoasa alveolara vestibulara, aderenta de periostul procesului
alveolar (mucoperiost), il acopera pana la locul de jonctiune
mucogingivala. in partea posterioara a arcadelor, mucoasa alveolara,
atat superior cat si inferior este elevata sub forma de "papila
retromolara". Mucoperiostul rezista la masticatie, fiind denumit si
mucoasa masticatorie sau fixa.
 Santurile vestibulare (fornixul vestibular), este locul de reflexie a
mucoasei labiobucale in cea alveolara in forma de fund de sac.
Mucoasa zonei de reflexie este lax fixata de zon a de contact labio-
buco-alveolar, datorita unei submucoase abundente laxe. Aceasta
laxitate a reflexiei mucoasei, faciliteaza mobilitatea buzelor si a
obrajilor. in raport cu sediul santurilor, se descriu:
- Santul vestibular superior (maxilar), intre peretele exterior si
procesul alveolo-dentar superior.
- Santul vestibular inferior (mandibular) intre peretele exterior si
procesul alveolo-dentar inferior.

349
 Fig.149 Vestibulul bucal

 Subdiviziunea vestibulului bucal:

 In raport cu planul ocluzal distingem o:
- Portiune maxilara sau superioara;
- Portiune mandibulara sau inferioara.
 In raport cu peretele extern se descriu:
- Zona labiaia sau sant gingivo-labial (superior si inferior);
- Zona bucala sau sant gingivo-bucal (superior si inferior) asezata
simetric.
 Relatiile aplicative ale vestibulului. Tunica mucoasa prezinta ur-
matoarele formatiuni vizibile, palpabile si repere:
 Fraul buzei superioare (Frenulum labii superioris), plica dezvoltata
a tunicii mucoasei orale (Tunica mucosa oris) in zona labiala
superioara, intinsa pe linia mediana intre buza superioara si mucoasa
alveolara.
 Fraul buzei inferioare (Frenulum labii inferioris), similar cu
formatiunea precedenta, este putin dezvoltat.
 Plicile alveolo-bucale, cute ale mucoasei, care traverseaza santurile
vestibulare in dreptul premolarilor, participand la compartimentarea
acestora in zonele amintite.
 Papila ductului parotidian (Papilla ductus parotidei), proemina pe
mucoasa bucala in dreptul coletului celui de-al doilea molar superior.
 Gaura infraorbitala (Foramen infraorbitale), este proiectata in zona
bucala a santului vestibular superior, impreuna cu continutul sau. Se
situeaza pe verticala care trece intre premolarii superiori la o distanta
de 5-8 mm inferior de marginea infraorbitala a aditusului orbital.
 Gaura mentala (Foramen mentale) se situeaza in santul
gingivolabial inferior, impreuna cu manunchiul vasculo-nervos

350
 mental. Orificiul se proiecteaza la semidistanta dintre marginea
inferioara (bazilara) si cea alveolara a corpului mandibulei, intre
radacinile celor doi premolari inferiori.
 Fosa canina (Fossa canina) apare ca o depresiune a santului
vestibular superior, situata superior de caninul si incisivul lateral.
 Creasta zigomatico-alveolara se reliefeaza in partea posterioara a
vestibulului, in dreptul primilor doi molari superiori.
 Portiunea terminala a santurilor vestibulare limiteaza plica
pterigomandibulara. La acest nivel pot fi palpate marginea anterioara
a ramurii mandibulei si procesul coro-noid, precum si tendonul
muschiului temporal.
 Fosa retroalveolara, corespunde cu teritoriul santului vestibular
superior situat posterior de creasta zigomatico-alveolara, teritoriu
aflat in dreptul tuberozitatii maxilei.

 Vascularizatia si inervatia vestibulului bucal. Vasele si nervii

vestibulului bucal provin printr-un aport intern din canalele osoase care
se deschid in vestibul si printr-un aport extern, de la regiunile peribucale.
 Arterele sunt ramuri mucoase din:
- Artera infraorbitala
- Artera mentala
- Artera labiala superioara
- Artera labiala inferioara
- Artera submentala
- Artera bucala.

 Venele sunt drenate de:

- Vena faciala (V. facialis)
- Plexul pterigoidian (Plexus pterygoideus) si plexul alveolar..
 Limfaticele provin dintr-o retea bogata, drenata de nodulii limfatici
submandibulari (Nody lymphatici submandibulares)

 Nervii senzitivi sunt ramuri din nervul mandibular (N. mandibularis)

si nervul maxilar (N. maxillaris) si se repartizeaza astfel:
- Ramurile labiale superioare (Rr. labiales superiores) din nervul
infraorbital (N. infraorbitalis), pentru santul gingivo-labial superior.
- Ramurile mentale (Rr. mentales) din nervul mental (N.
mentalis) portiune terminala a nervului alveolar inferior (N.
alveolaris inferior) pentru santul gingivo-labial inferior.
- Nervul bucal (N. buccalis), cu ramurile sale profunde, pentru
mucoasa obrajilor.
- Ramurile gingivale superioare (Rr. gingivales superiores) din
plexul dentar superior (Plexus dentalis superior) si ramurile
gingivale inferioare (Rr. gingivales inferiores) din plexul dentar
inferior (Plexus dentalis inferior) pentru mucoasa alveolara

351
 vestibulara.
- Nervii palatini pentru mucoasa fosei retroalveolare.

 Referiri de ordin practic

 Vestibulul bucal este utilizat pentru efectuarea anesteziilor plexurilor
nervoase dentare (anestezie plexala), posibila datorita difuziunii
anestezicului prin micile orificii si spongioasa osului alveolar, la
nivelul incisivilor in special.
 Nervul infraorbital, este anesteziat pe cale orala in fundul de sac
vestibular superior, superior de alveola caninului, in afara de situatia
gaurii infraorbitale se ia in considerare si traiectul canalului
infraorbital orientat inferior, medial si anterior in asa fel ca axele
celor doua canale se incruciseaza pe linia mediana a proceselui
alveololo-dentar superior.
 Nervul mental, este anesteziat mai rar, deoarece este mai avantajoasa
infiltrarea nervului alveolar inferior. Pe langa locul de proiectie al
gaurii mentale, sa se tina seama si de directia canalului mandibulei,
care este orientat posterior si superior.
 Nervul bucal are un teritoriu de inervatie mucoasa foarte variata
acesta putand fi mai extins sau mai redus. De obicei inerveaza
vestibulul bucal, pana in dreptul premolarilor. Nervul bucal dupa ce
paraseste fosa infratemporala prin spatiul format de marginea
anterioara a muschiului maseter si marginea posterioara a muschiului
buccinator, incruciseaza marginea anterioara a ramurii mandibulei la
nivelul planului ocluzal. La acest nivel el poate fi anesteziat. .
 Tesutul conjunctiv lax subiacent santurilor vestibulare, creaza doua
loje perimaxiiare, marginite de zona de contact (jgheabul) musculo-
osos maxilar, respectiv mandibular si mucoasa fundurilor de saci.
Aceste loje pot fi sediul unor procese inflamatorii superficiale de
origine dentara
 Vestibulul bucal constituie cale de acces pentru abordarea alveolelor
dentare si a sinusului maxilar. Suprafata externa a acestor teritorii
osoase este acoperita doar de mucoperiost.

352
 2. CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA (CAVITAS
ORIS PROPRIA)
Limite:
Cavitatea bucala propriu-zisa este situata intre procesele alveolo-dentare,
bolta palatina, planseul bucal si istmul bucofaringian.

Continut:
 Arcadele gingivo-alveolo-dentare
 Limba.

Diviziune topografica
 Regiunea palatina
 Regiunea sublinguala
 Regiunea retromolara
 Regiunea tonsilara
 Continutul cavitatii bucale (relatii topografice).

REGIUNEA PALATINA
Regiunea palatina sau palatul (Palatum) reprezinta septul osteo-musculo-
membranos de despartire a cavitatii bucale de cavitatea nazala, format in
partea anterioara pe o suprafata de doua treimi de palatul dur (Palatum
durum), iar in treimea posterioara de palatul moale (valul palatin) (Palatum
mole - Velum palatinum).

 Relatii aplicative. Regiunea palatina are aspectul unei suprafete boltite

concava de forma ogivala flancata de procesul alveolar superior, lunga
de 8-9 cm si larga de 4-5 cm, prezentand urmatoarele detalii de suprafata
si repere:
 Torusul palatin (Torus palatinus), proeminenta osoasa de forma si
marime variata, asezat pe linia mediana a boltii palatine.
 Rafeul palatin (Raphe palati), zona mucoperiostala sau- avasculara,
pe linia mediana a palatului.
 Papila incisiva (Papilla incisiva), proeminenta rotunjita mucoasa,
situata pe linia mediana, la l cm posterior de incisivii centrali
superiori. Acopera orificiul oral al canalului incisiv.
 Plicite palatine transverse (Plicae palatinae transversae), 2-6
reliefuri ale mucoasei, dispuse radiar, simetric in partea anterioara a
palatului.
 Foveola palatina, depresiune mica pe palatul moale, in apropierea
liniei mediane, este locul de deschidere al ductelor glandelor
palatine.

353
  Proeminenta carligului procesului pterigoidian, in partea laterala a
palatului moale (valului palatin), postero-medial de procesul alveolar
superior.
 Gaura palatina mare (Foramen palatinum majus), situata simeric in
unghiul postero-lateral al palatului osos la 5mm anterior de marginea
posterioara a acestuia si la l cm medial de procesul alveolar al
maxilei.
 Linia "A" una sau mai multe linii transverse, usor concave anterior,
marcheaza limita dintre palatul dur si palatul moale (valul palatin) si
corespunde marginii osoase posterioare a boltii palatine.
 Istmul orofaringian (Isthmus facium) (gatlejul), delimitat de uvula
palatina (Uvula palatina), pilierii valului palatin si radacina limbii
(Radix linguae).
 Mucoasa regiunii palatine, in raport cu structurile subiacente se
prezinta astfel:
 Mucoasa palatului dur este rezistenta si groasa. Adera puternic de
periost, formand un singur strat mucoperiostic. La nivelul procesului
alveolar al maxilei se continua pe fata interna palatinala a acestora
(mucoasa alveolara) fara linie de demarcare spre gingie (Gingivae).
Contine pe alocuri un tesut areolar sub-mucos si glande. in raport cu
gradul de rezilienta se disting trei zone si anume:
- Zona fibroasa, corespunde suturii mediopalatine si rebordului
alveolar al palatului dur.
- Zona grasoasa, aflata simetric in partea anterioara a palatului
dur, intre partile zonei fibroase. Contine tesut submucos adipos
areolar.
- Zona glandulara, dispusa in partea posterioara a boltii, contine
glandele palatine (Glandulae palatinae).
 Mucoasa palatului moale (valului palatin), continua mucoasa
palatului dur. Este mai subtire si mai putin aderenta, datorita
submucoasei mai laxe si a numarului mare de glande salivare.
Suprafata nazala a valului palatin este tapetata de mucoasa cavitatii
nazale (mucoasa respiratorie).

 Planul osteo-musculo-fibros este format din:

 Scheletul palatului alcatuit din:
- Procesul palatin a celor doua maxile;
- Lama orizontala a celor doua oase palatine;
- Sutura palatinala mediana si sutura palatina transversa
 Lama musculo-aponevrotica a palatului moale contine:
- Aponevroza palatina (Aponeurosis palatina), in prelungirea
palatului osos extinsa pana la mijlocul palatului moale (valului
palatin).
- Muschii palatini, dispusi in mai multe planuri intricate intre ele.

354
 Vasele si nervii palatului, formeaza pediculi care asigura o vascu-
larizatie si o inervatie sectoriala regiunii palatine.

 Arterele:
- Artera palatina descendenta (A. palatina descendens) prin:
artera palatina mare (A. palatina major) si arterele palatine mici
(Aa. palatinae minores), vascularizeaza partea posterioara a
palatului dur, si palatul moale (valului palatin).
- Artera nazala posterioara a septului (Artera nazopalatina), trece
prin canalul incisiv si se distribuie parti anterioare a boltii
palatine.
- Artera palatina ascendenta (A.palatina ascendens) ramura
colaterala a arterei faciale este destinata palatului moaie (valului
palatin).
 Venele se grupeaza in:
- Vene ascendente (superioare), care au un traiect invers cu
arterele, strabat orificiile osoase ale palatului dur si se varsa in
plexul pterigoidian (Plexus pterygoideus).
- Venele descendente (inferioare) iau calea venei linguale (V.
lingualis) si venelor faringiene (Vv. pharyngeales), recolteaza
predominant vasele valului palatin.
 Limfaticele formeaza o retea bogata, mai ales la nivelul cercului
limfatic al istmului bucofaringian. Ele se dreneaza in:
- Nodulii limfatici faciali (Nodi lymphatici facialei) -Nodulii
limfatici retrofaringieni (Nodi lymphatici retro-pharyngeales)
- Nodulii limfatici parotidieni (Nodi lymphatici parotidei)
- Lantul jugular intern.
 Nervii asigura inervatia senzitiva si vegetativa a mucoasei prin
urmatoarele ramuri:
- Nervul nazopalatin (N. nasopalatinus) ramura a nervului
maxilar de la ganglionul pterigopalatin se orienteaza transversal,
traverseaza gaura sfenopalatina pentru a ajunge la nivelul
mucoasei cavitatii nazale descinzand anterior si inferior pana la
nivelul canalului incisiv in care patrunde. Portiunea sa terminala
inerveaza partea anterioara a mucoasei boltii palatine, si cea
alveolara adiacenta.
- Nervul palatin mare (N. palatinus major) descinde prin canalul
palatin mare pana la nivelul portiunii superioare a palatului dur,
de unde se orienteaza anterior in contact cu fata inferioara
(bucala) a palatului dur, pana la nivelul dintilor incisivi.
Inerveaza gingiile, mucoasa si glandele palatului dur.
- Nervii palatini mici (Nn. palatini minores) in numar de 2-3
descind vertical prin canalele palatine mici pentru a ajunge la
palatul moale (valul palatin) unde se termina inervand uvula
palatina si tonsilele palatine, prin ramuri tonsilare (Rr.
tonsillares).

355
 - Ramuri din nervul glosofaringlan (N. glossopharyngeus) si
nervul vag (N. vagus) contribuie de asemenea la inervatia
senzitiva a zonei istmului bucofaringian.

 Referiri de ordin practic

 Gaura incisiva reprezinta sediul anestezierii nervului nazopalatin.
Aria de inervatie a celor doi nervi nazopala-tini se intinde pana la
linia care uneste cei doi canini superiori.
 • Gaura palatina mare serveste pentru anestezierea nervului palatin
mare si nervilor palatini mici.
 Artera palatina mare ramura a arterei palatine descendente poate fi
lezata cu ocazia deschiderii abceselor pala-tinale. Artera are un
traiect usor oblic dinspre posterior spre anterior si dinspre lateral
spre medial pe palatul dur, indepartandu-se de arcada alveolo-
dentara. Este indicat de aceea ca inciziile sa se faca in sens antero-
posterior (si nu transversal) si cat mai aproape de arcada. Artera
sectionata se poate retrage in canalul palatin mare, nemaiputand fi
stapanitaiiemoragia numai prin ligaturarea arterei carotide externe.
 Palatul poate fi sediul despicaturilor palatinale congenitale. Deoarece
aceste despicaturi sunt datorate unor lipse de substante, refacerea
planurilor osoase si musculare se va face nu numai pe considerente
anatomice, ci si functionale, tinand seama de rolul regiunii palatine
in respiratie, alimentatie si fonatie.
 Palatul reprezinta zona de sprijuin pentru protezele totale, gradul de
retentivitate si de rezilienta mucoasa, fiind determinate de constitutia
sa morfologica

356
Fig.150 Vasele si nervii palatului

357
 REGIUNEA SUBLINGUALA
Regiunea sublinguala cuprinde formatiunile planseului bucal, situate
superior de muschiul milohioidian. Acesta formeaza o lama simetrica,
intinsa intre arcul corpului mandibulei si cel al osului hioid numita
diafragma orala. Aceasta separa cavitatea bucala de regiunile gatului.

Forma exterioara.
Planseul bucal este acoperit in mare parte de limba, fiind explorabil doar in
portiunea sa anterioara, dupa ridicarea segmentului mobil al limbii. Prezinta
urmatoarele detalii de suprafata:
 Triunghiul sublingual (Santul alveolo-lingual), reprezinta teritoriul liber
al planseului bucal, delimitat de fata interna a corpului mandibulei, a
proceselor alveolo-dentare si de radacina limbii.
 Deoarece toata saliva se scurge aici triunghiul este denumit si "Pelvis
salivalis". Pe acest triunghi se sprijina fata inferioara a segmentului
mobil al limbii, fiind o zona accesibila explorarii.
 Fraul limbii (Frenulum linguae), repliu fibro-mucos subtire, de forma
semilunara, aflat pe linia mediana a planseului bucal se intinde intre
acesta si fata inferioara a corpului limbii.
 Caruncula sublinguata (Caruncula sublingualis), tubercul simetric, la
baza de insertie a fraului lingual, perforat de orificiul de deschidere al
duetului submandibular (Ductus submandibularis) si de orificiul de
deschidere al duetului sublingual mare (Ductus sublingualis major).
 Eminenta salivara sau sublinguala, reprezinta proeminenta alungita,
ridicata de glanda sublinguala.
 Plica sublinguala (Plica sublingualis), este un repliu mucos simetric,
ridicat de glanda sublinguala. Pe ea se observa micile orificii de
deschidere ale duetelor sublinguale mici (Ductus sublinguales minores).

Mucoasa sublinguala continua mucoasa de pe fata inferioara a limbii si se

reflecta pe fata linguala a procesului alveolo-dentar inferior, formand
mucoperiostul acesteia. Denumita si mucoasa alveolo-linguala, este subtire,
transparenta si dispune de o mobilitate crescuta, care permite miscarile libere
ale corpului limbii.
 Arterele mucoasei provin din artera sublinguala (A. sublingualis)
ramura colaterala a arterei linguale (A. lingualis).
 Venele dreneaza in vena sublinguala (V. sublingualis) afluent al venei
linguale (V. lingualis). Limfaticele sunt colectate de caile limfatice ale
limbii. Nervii senziti u ai mucoasei provin din nervul sublingual (N.
sublingualis), ramura a nervului lingual (N. lingualis) din nervul
mandibular si din ramurile gingivaie interioare (Rr. gingivales
inferiores) din plexul dentar inferior (Plexus dentalis inferior).

Loja sublinguala Reprezinta spatiul cuprins intre diafragma orala, mucoasa

358
sublinguala si arcul mandibular, fiind prevazuta cu pereti, comunicari si
continut.
 Peretii:
 Peretele superior este format de mucoasa alveolo-linguala.
 Peretele inferior, musculos, este alcatuit de muschiul milohioidian
(M. mylohyoideus), are o pozitie inclinata inferior si posterior.
 Peretele medial, musculos, este format din muschii extrinseci ai
limbii: muschiul genioglos (M. genioglossus), muschiul
geniohioidian (M. geniohyoideus) si muschiul hioglos (M.
hyoglossus), care alcatuiesc impreuna radacina limbii.
 Peretele lateral, osos, este format de foseta sublinguala (Fovea
sublingualis) a corpului mandibulei.

Fig.151 Loja sublinguala

 Comunicari:
 Anterior, comunica pe linia mediana cu loja opusa, printr-un pasaj
intre mucoasa si muschiul genioglos.
 Posterior, comunica cu regiunea submandibulara prin santul lateral
al limbii, delimitat de muschiul milohioidian si muschiul hioglos, si
mucoasa planseului bucal. Acest sant constituie locul de trecere a
formatiunilor in loja sublinguala “poarta lojei").

 Continut:
 Glanda sublinguala (Glandula sublingualis), ocupa cea mai mare
parte a lojei; este situata in partea laterala a acesteia, aplicata pe
foseta sublinguala (Fovea sublingualis) a corpului mandibulei.
Prelungirile glandei privesc spre comunicarile lojei. Prelungirea
anterioara a glandei submandibulare, poate ajunge pana la glanda
sublinguala.
 Ductul sublingual mare (Ductus sublingualis major) sau canalul
lui Wharton, insotit de prelungirea anterioara a glandei sublinguale,
trece in loja sublinguala prin santul lateral al limbii, avand un traiect
rectiliniu anterior si medial, medial de glanda sublinguala spre

359
 orificiul sau de deschidere de la baza fraului limbii.
 Nervul lingual (N. lingualis), patrunde in loja din regiu nea
infratemporala si submandibulara la nivelul celui de-al treilea molar
inferior. Este plasat imediat inferior de mucoasa alveolo-linguaia, in
partea superioara a santului lateral al limbii. Ajuns in loja nervul
lingual descrie o spirali in jurul ductului sublingual mare, plasandu-
se la inceput superior, apoi treptat lateral, inferior si medial de acesta
Emite nervul sublingual pentru glanda si mucoasa sublinguala si se
divide in numeroase ramuri destinate mucoasei linguale, ramuri
linguale (Rr.linguales).
 Nervul hipoglos (N.hypoglossus), trece prin partea inferioara a
santului lateral al limbii in loja, inferior de ductul sublingual mare.
Situandu-se apoi medial de glanda sublinguala, se distribuie
muschilor limbii prin ramuri linguale (Rr. linguales):
 Artera sublinguala (A. sublingualis), se afla medial de glanda
sublinguala, inferior de ductul sublingual mare (canalul lui
Wharton), vascularizeaza loja.
 Vena sublinguala (V. sublingualis), insoteste artera omonima, fiind
colectoarea principala a limbii si a lojei sublinguale. Vena satelita a
nervului hipoglos (V. comitans nervi hypoglossis) in regiunea
submandibulara si dreneaza in vena linguala (V. lingualis).
 Tesutul celulo-adipos al lojei este lax si cuprinde elementele din
continutul acesteia.

Fig.152 Vasele si nervii lojei sublinguale

 Referiri de ordin practic

360
 Planseul bucal este un teritoriu dinamic, contractiile muschiului
milohioidian ridicand regiunea sublinguala si limba.
 In cavitatea bucala edentata datorita atrofierii proceselor alveolare,
regiunea devine protuberanta in cavitatea bucala.
 Mucoasa alveolo-linguaia reprezinta peretele chirurgical al lojei
sublinguale, prin care se abordeaza continutul acesteia.
 Loja sublinguala poate fi sediul supuratiilor localizate superior de
muschiul milohioidian, dar cu posibilitate de invazie prin
comunicarile lojei spre loja opusa sau in regiunea submandibulara
(celulita descendenta sau angina Ludwig).
 Teritoriul regiunii sublinguale, aflat posterior de primul molar este
important pentru extinderea bazelor protezelor mobile fiind denumit
in clinica "regiune paralinguala".

361
 REGIUNEA RETROMOLARA
Regiunea retromolara cuprinde teritoriul situat posterior de ultimul molar
superior si inferior (dintele serotin - al treilea molar) (Dens serotinus -
molaris tertius), si arcul palatoglos (Arcus palatoglossus), formand peretele
postero-lateral al cavitatii bucale propriu-zise. Importanta regiunii este data
in primul rand de faptul ca in aceasta regiune se executa anestezia nervului
alveolar inferior.

 Forma exterioara. in regiunea retromolara se disting urmatoarele

formatiuni de suprafata:
 Fovea sau fosa retromolara superioara (a nu se confunda cu fosa
retroalveolara a vestibulului). Depresiune situata la locul de
jonctiune a maxilei cu osul palatin si extremitatea inferioara al
procesului pterigoidian, posterior de procesul alveolo-dentar
superior, pe versantul intern al acesteia.
 Papila retromolara superioara, proeminenta gingivala, delimiteaza
fovea retromolara superioara.
 Tuberculul alveolar superior este proeminenta rotunjita, acoperita de
mucoasa extremitatii posterioare a procesului alveolar superior.
 Fovea sau fosa retromolara inferioara, corespunde trigonului
retromolar al mandibulei situat intre crestele marginii anterioare ale
acesteia.
 Papila retromolara inferioara, proeminenta a tesutului gingival,
situata in partea anterioara a foveei retromolare anterioare.
 Pernita retromolara glandulara, se situeaza posterior de papila
retromolara gingivala inferioara si este data de micile glande
retromolare.
 Aria sau tuberculul piriform (tuberculul mandibular) este portiunea
osoasa mai ridicata a portiunii terminale a procesului alveolar
inferior, dupa pierderea ultimului molar. Se poate distinge usor de
pernita retromolara, deoarece are o consistenta dura si o culoare
palida.
 Plica pterigomandibulara reliefata de rafeul pterigomandibular, este
un repliu mucos dispus oblic inferior si late rai, intre proeminenta
carligului procesului pterigoidian de pe palatul moale (valul palatin)
si fovea retromolara.
 Constitutie:
 Mucoasa regiunii retromolare este continuarea .mucoasei
vestibulare si a cavitatii bucale propriu-zise si se continua cu
mucoasa istmului faringian si a faringelui. In legatura cu mucoasa
amintim:
- Acopera intrarea intraorala a spatiului pterigomandibular, fiind
aplicata pe marginea anterioara a ramurii mandibulei si pe
marginea anterioara a procesului pterigoidian medial flancat de

362
 rafeul pterigomandibular. Trecand peste acest rafeu, da nastere
plicii pterigomandibulare.

 Spatiul pterigomandibular al regiunii infratemporale se

proiecteaza in aceasta regiune cu marginea lui anterioara.
- Intrarea in spatiu este barata de mucoasa amintita anterior si de
portiunea de origine a muschiului buccinator. Pentru a patrunde
in spatiu, este necesar sa se treaca peste stratul mucos si peste
lama musculara subtire a muschiului buccinator
- Unghiul antero-inferior al spatiului pterigomandibular se
proiecteaza inferior de cavitatea bucala, comunicand cu regiunea
submandibulara.
- Anterior, intrarea in spatiu este delimitata lateral de creasta
interna (temporala) a marginii anterioare a ramurii mandibulei,
de marginea anterioara a procesului coronoid al ramurii
mandibulei si de tendonul muschiului temporal, iar medial de
marginea anterioara a muschiului pterigoidian medial. Prin acest
defileu osteomuscular, spatiul este accesibil cu usurinta.
 Continutul spatiului pterigomandibular din puncul de vedere al
abordarii intraorale este urmatorul:
- Fata mediala a ramurii mandibulei (Ramus mandibulae),
impreuna cu elementele osoase de pe aceasta: gaura mandibulei,
lingula mandibulei, antilingula si santul milohioidian.
- Nervul alveolar inferior (N. alveolaris inferior) are un traiect
usor flexuos, in vederea protejarii lui fata de elongatii, in cazul
deschiderii exagerate a gurii.
- Nervul lingual (N. lingualis), este situat cu cativa milimetri
anterior de nervul alveolar inferior.
- Nervul milohioidian (N. mylohyoideus), situat posterior de
nervul alveolar inferior, ia nastere din acesta superior de gaura
mandibulei.
- Nervul bucal (N. buccalis), are un traiect orientat anterior; trece
superior de lingula mandibulei, incrucisand marginea anterioara
a tendonului muschiului temporal la punctul unde planul de
ocluzie al molarilor superiori intersecteaza procesul coronoidian
al ramurii mandibulei.
- Artera alveolara inferioara (A. alveolaris inferior) ramura a
arterei maxilare, coboara la gaura mandibulei, postero-lateral de
nervul alveolar inferior.

 Referiri de ordin practic

 Deoarece anastezierea arcadei alveolo-dentare inferioare se face prin
infiltrarea spatiului pterigomandibular, este necesar de a cunoaste
unele relatii intre platforma osoasa a spatiului si nervii de la acest
nivel.
 Gaura mandibulei se situeaza la mijlocul distantei dintre marginea

363
 anterioara si cea posterioara a ramurii mandibulei, pe planul ocluzal
al molarilor inferiori.
 Orientarea gaurii mandibulei este determinata de pozitia ramurii
mandibulei, care formeaza un unghi deschis posterior de 2° - 25°,
fata de corpul mandibulei.
 Gaura mandibulei este flancata anterior de lingula mandibulei (sau
spina lui Spix), palpabila, care are varful situat superior de orificiu
cu cativa milimetri.
 Proeminenta mandibulara este suprafata bombata a fetei interne a
ramurii, situata superior si anterior de spina mandibulei, teritoriu de
raspantie al nervilor alveolar inferior, lingual, milohioidian si bucal,
ramuri colaterale ale nervului maxilar unde acestia pot fi anesteziati
in bloc.
 Patrunderea in spatiul pterigomandibular in vederea efectuarii
anesteziei hemiarcadei inferioare se efectueaza in spatiul dintre plica
pterigomandibulara si creasta temporala a ramurii mandibulei. Gaura
mandibulei se plaseaza la 2,5 -3 cm in profunzime,
 Cu ocazia anesteziilor se vor lua in considerare uneie variatii de
inervatie senzitiva. Astfel nervul milohioidian poate transporta filete
alveolare si dentare pentru cel de-al treilea molar inferior, care
patrund in os prin mici orificii accesorii.
 Aceste filete in alte cazuri se pot degaja din nervul alveolar inferior
inainte ca el sa patrunda in canalul mandibulei. Variatiile anatomice
ale inervatiei pot fi cauza unor insuccese de anestezie.
 Datoriia pozitiei relativ apropiate a nervului facial si a nervului
auriculotemporal, ei pot fi anesteziati cu ocazia injectarilor efectuate
in spatiul pterigomandibular.

364
 REGIUNEA TONSILARA
Regiunea tonsilara se situeaza in teritoriul istmului bucofaringian (Isthmus
faucium), delimitata de arcurile palatine (arcul palatoglos si arcul
palatofaringian) si marginea laterala a radacinii limbii. Poate fi pusa in
evidenta prin apasarea limbii spre inferior, prezentandu-se ca o depresiune
triunghiulara, ocupata de tonsila palatina (Tonsilla palatina).

Fig.153 Regiunea tonsilara, limite

Fosa tonsilara (Fossa tonsillaris) de forma unei prisme triunghiulare,

orientate cu baza inferior spre santul mucos creat intre radacina limbii si
peretele faringian, iar cu varful superior spre unghiul de diviziune al
arcurilor palatine, prezinta urmatorii pereti:
 Peretele anterior format din arcul palatoglos (Arcus palato-glossus) sau
pilierul anterior (separa loja tonsilara de regiunea retromolara). Este
format din:
 plica glosopalatina si
 muschiul palatoglos (M. palatoglossus).
 Peretele posterior este alcatuit din arcul paltofaringian (Arcus
palatopharyngeus) sau pilierul posterior. Este alcatuit din:
 plica faringopalatina si
 muschiul paiatofaringian (M. palatopharyngeus).
 Peretele inferior este format de plica triangulara (Plica triangularis).
 Peretele lateral (extern) sau faringian, formeaza planseul lojei tonsilare
(amigdaliene). Este alcatuit de peretele faringian, care vine in raport la
exterior cu un teritoriu circumscris al spatiului prestilian, numit spatiul

365
 sau loja paraamigdaliana. Prin acest spatiu tonsila palatina are raporturi
cu urmatoarele formatiuni:
 Pediculul vascular ascendent al tonsilei palatine patrunde in tonsila
prin hilul acesteia dupa penetrarea lui prin peretele faringian. Este
format de ramurile faringiene (Rr. pharyngeales) ale arterei
faringiene ascendente (A. pharyngea ascendens) si ramura tonsilara
(R. tonsillaris) din artera faciala (A. facialis).
 Artera carotida interna (A. carotis interna) aflata la o distanta de l,5-
2 cm de partea superioara a peretelui.
 Artera carotida externa (A. carotis externa), urca oblic anterior,
apropiindu-se la l,5-2cm de partea inferioara a peretelui extern al
lojei tonsilare.

Fig.154 Regiunea tonsilara, sectiune orizontala

 Continutul lojei
 Tonsila palatina (Tonsilla palatina), acoperita pe suprafata ei
endobucala cu mucoasa regiunii si dependintele acesteia (descrise la
istmul faringian).
 Capsula tonsilara (Capsula tonsillaris), acopera tonsila palatina si o
fixeaza de peretii lojei, de care este aderenta.
 Pediculul vasculo-nervos tonsilar, patrunde in loja, in partea infero-
laterala a acesteia, penetrand prin hilul tonsilei.

366
  Spatiul peritonsilar se situeaza intre peretii iojei si capsula tonsilara.
Datorita aderentelor existente intre capsula si peretii lojei, acest
spatiu este decelabil doar limitat. Superior acest spatiu este in raport
cu mucoasa fosei supratonsilare (Fossa supra-tonsillaris),
depresiune delimitata de unghiul arcurilor palatine (arcul palatoglos
si arcul palatofaringian) nivel la care se situeaza plica seniilunara
(Plica semilunaris) si polul superior al tonsilei.

 Referiri practice
 Regiunea tonsilara reprezinta sediul executarii amigdalectomiilor.
Decolarea tonsilei palatine la nivelul arcului pa.latofaringian (arcul
palatin posterior) si de pe peretele faringian comporta riscul lezarii
arterelor carotide (externa si interna).
 Procesele infectioase tonsilare se pot propaga in loja tonsilara.
Abcesul peritonsilar (periamigdalian) se formeaza in fosa supra-
tonsilara, usor abordabila pe cale intrabucala, la nivelul arcului
palatoglos.

367
 TOPOGRAFIA CONTINUTULUI CAVITATII BUCALE

 Relatiile topografice ale limbii.

Radacina limbii Partea posterioara a planseului bucal

Baza limbii Palatul moale si istmul bucofaringian
Portiunea fixa Epiglota, aditusul laringian
Segmentul de insertie Regiunea tonsilara
Santul lateral al limbii si continutul lui
Regiunea sublinguala
Componentele osoase mandibulara,
hioidiana si stiloida locul de origine al
muschilor extrinseci linguali.
Corpul limbii Bolta palatina
Partea libera sau mobila Arcadele alveolo-dentare
Regiunea sublinguala
Vestibulul, orificiul bucal si o parte din
suprafata externa a regiunii labiale (prin
proiectarea limbii in afara)

 Arcadele gingivo-alveolo-dentare

 Suprafetele arcadelor:
Suprafata externa vestibulara - labiala
- bucala
Suprafata interna sau orala - linguala (arcada inferioara)
- palatinala (arcada superioara)
Suprafata interdentala de contact (interproximala,
aproximala)
Suprafata ocluzala

368
  Sinopsa inervatiei senzitive a dintilor si a mucoaselor alveolare

Arcada superioara
Segment Mucoasa Dintii Mucoasa
vestibutara palatinala
Molar N.palatin mare Nn.alveolari N.palatin mare
superiori
Rr.alveolare
superioare
posterioare
Premolar Nn.palatini mici R.alveolara Nn.palatini mici
N.bucal superioara
mijlocie
Frontal N.infraoibital R.alveolare N.nazopalatin
superioare
anterioare

Arcada inferioara
Segment Mucoasa Dintii Mucoasa
vestibulara linguala
Molar N. bucal (Nn. N. alveolar N. lingual (N.
Premolar palatini) inferior sublingual)
Frontal N. mental

369
  Relatia dintilor cu compartimentele circumorale (caile de
propagare a infectiilor dentare)

Arcada superioara
Incisivii Caninii Premolarii Molarii
Spatiul perimaxilar extern
Cavitatea nazala
Loja geniana
Orbita
Sinusul maxilar
Fosa pterigopalatina
Spatiile perifaringiene

Arcada inferioara
Frontalii Premolarii Molarii
Spatiul perimandibular
Loja sublinguala
Loja submentala Loja submandibulara
Loja geniana
Spatiul
pterigomandibular
Spatiile perifaringiene

370
 VII. REGIUNEA CERVICALA ANTERIOARA -
(REGIO CERVICALIS ANTERIOR)

Regiunea cervicala anterioara (Trigonul cervical anterior) este o regiune

mediana si impara a gatului situata intre marginile anterioare ale muschilor
sternocleidomastoidieni.

Limite:
 Superior: marginea inferioara a corpului mandibulei, prelungita cu o
linie conventionala pana la marginile anterioare ale muschilor
sternocleidomastoidieni
 Inferior: incizura jugulara a manubriului sternal
 Lateral: de o parte si de alta marginea anterioara a muschilor
sternocleidomastoidieni

Forma exterioara. Regiunea cervicala anterioara (Trigonul cervical

anterior) are o forma triunghiulara cu baza la marginea inferioara a corpului
mandibulei si varful orientat inferior la incizura jugulara a sternului. Este
convexa in pian transversal.

Subdiviziuni. Regiunea cervicala anterioara (Trigonul cervical anterior) este

subampartita in sase regiuni topografice, care in functie de nivelul corpului
osului hioidian sunt impartite de Nomina Anatomica in:
 Regiuni suprahioidiene:
- Regiunea trigonului submandibular (Trigonum su-
mandibulare)
- Regiunea trigonului submental (Trigonum submentaie)
 Regiuni infrahioidiene:
- Regiunea omotraheala (Regio omotrachealis)
- Regiunea trigonului carotic (Trigonum caroticum).

371
 1. REGIUNILE SUPRAHIOIDIENE
Regiunile suprahioidiene fac parte din regiunea anterioara a gatului, plasate
superior de planul hioidian. Ele contribuie la formarea planseului bucal
inframilohioidian, avand relatii topografice, functionale si clinice intime cu
cavitatea bucala, atat ca teritorii limitrofe, cat si ca teritorii de pasaj neuro-
vascular pentru limba si loja sublinguala. Ele cuprind:
 Regiunea trigonului submandibular (Trigonum submandibulare)
 Regiunea trigonului submental (Trigonum submentale).

REGIUNEA TRIGONULUI SUBMANDIBULAR

Sinonime:
 Regiunea submandibulara
 Regiune i suprahioidiana laterala.

Limite:
Trigonul submandibular (Trigonum submandibulare) este limitat:
 Anterior: pantecul anterior al muschiului digastric
 Posterior: pantecul posterior al muschiului digastric
 Superior: marginea inferioara a corpului mandibulei (marginea bazala)

Forma exterioara.
Regiunea trigonului submandibular are o forma triunghiulara asezata
simetric, pe partea antero-laterala a gatului.
 Pozitia clinica de examinare a regiunii este cea relaxata, prin flexia
capului, prin care continutul ei devine accesibil palparii.
 Pozitia chirurgicala a regiunii se obtine prin hiperexten-sia capului.

Planul superficial este format din:

 Piele, supla, mobila si extensibila.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) are o structura areolara, dublata de un
strat conjunctiv lamelat, contine urmatoarele formatiuni:
 Platisma (Platysma), aderent de piele, format din fascicule subtiri,
orientate oblic superior si anterior.
 Arterele tesutului subcutanat, ramuri subtiri, provenite din artera
subnientala (A. submentalis), ramura a arterei faciale (A. facialis).
 Venele sunt colectate mai ales in vena jugulara anterioara (V.
jugularis anterior), constituind si originea acesteia, precum si in
celelalte vene superficiale ale gatului. Deseori se formeaza un arc
venos jugular (Arcus venosus jugularis), prin anastornoze
intervenoase.
 Limfaticele sunt colectate prin nodulii limfatici cervicali anteriori

372
 superficiali (jugulari anteriori) (Nodi lymphatici cervicales
anteriores superficiales -jugulares anteriores), cat si prin lantul
jugular intern, reprezentat de nodulii limfatici cervicali laterali.
 Nervii senzitivi, provin din ramurile senzitive ascendente si
transverse ale plexului cervical (Plexus cervicalis).
 Lama superficiala a fasciei cervicale (Lamina superficialis fasciae
cervicalis) prin portiunea sa suprahioidiana se insera pe marginea
inferioara a corpului mandibulei si osul hioid. Se divide in doua foite,
participand la delimitarea lojei submandibulare.
 Lateral se dedubleaza pentru a forma teaca muschiului
sternocleidomastoidian.
 Superior se continua cu fascia parotidomaseterica si contribuie la
delimitarea lojei parotidiene.

LOJA SUBMANDIBULARA
Este un spatiu osteofibros de forma unei prisme triunghiulare delimitat de
trei pereti si are comunicari si continut.

Fig.155 Planul superficial al lojei submandibulare

 Peretii:
 Peretele superior, osos este format din foseta submandibulara, de pe
fata mediala a corpului mandibulei.
 Peretele exterior (inferior) alcatuit din foita de dedublare superficiala
a lamei superficiale a fasciei cervicale, vine in contact cu planul
superficial al regiunii.
 Peretele intern este format de foita de dedublare profunda a lamei
superficiale a fasciei cervicale, aplicata pe planul muscular al
regiunii format din muschii suprahioidieni.

373
  Posterior, loja este obturata prin septul interglanduiar sau parotido-
submandibular, format din fuzionarea foitelor lamei superficiale a
fasciei cervicale. Acest sept desparte loja submandibulara de loja
parotidiana.
 Comunicari:
 Cu loja sublinguala, prin intermediul santului lateral al limbii (a se
vedea la planul urmator).
 Cu trigonul carotic (prin locul de penetrare in loja a vaselor faciale).
 Cu loja bucala (prin orificiul de parasire a lojei subman-dibulare de
vasele faciale).
 Continut:
 Glanda submandibulara (Glandula submandibularis), ocupa
aproape in intregime loja, modelandu-se dupa peretii acesteia.
Glanda nu este aderenta de peretii lojei, fiind separata de acestia
printr-un strat de tesut conjunctiv lax, care formeaza un spatiu de
clivaj periglandular.
 Ductul submandibular (Ductus submandibularis) sau canalul lui
Wharton, insotit de prelungirea anterioara a glandei, se detaseaza de
pe fata interna a acesteia, paraseste loja prin peretele anterior pentru
a se plasa in santul lateral al limbii.

Fig.156 Loja submandibulara, vedere mediala

 Artera faciala (A. facialis) patrunde in loja superior de pantecul

posterior al muschiului digastric si de muschiul stilohioidian.
Realizeaza o curba, aplicandu-se pe fata interna a glandei, urca apoi
la marginea'inferioara a corpului mandibulei, realizand o a doua
curbura. Ocoleste aceasta margine si ajunge in regiunea bucala.
Emite in loja artera palatina ascendenta (A. palatina ascendens),
artera submentala (A. submentalis) si ramuri glandulare (Rr.
glandulares).
 Vena faciala (V. facialis), patrunde in loja ocupand o pozitie

374
 superficiala fata de glanda, situandu-se pe fata externa a acesteia.
 Vena retromandibulara (V. retromandibularis) patrunde in loja
perforand septul interglanduiar, jonctioneaza cu vena faciala si se
anastomozeaza cu vena juguiara externa.
 Nervul lingual (N. lingualis), patrunde in ioja situandu-se la
marginea superioara a glandei. Descrie un traiect curb, concav
superior. Pe traiectul lui se afla ganglionul submandibular (Ganglion
submandibulare) si ganglionul sublingual {Ganglion sublinguale).
Emite ramuri glandulare (postganglionare) pentru glanda
submandibulara si sublinguala.
 Nodulii limfatici submandibulari (Nodi lymphatici
submandibulares), apartinand cercului pericervicai in numar de 3-6,
formeaza o subgrupa preglandulara, alta retro-glandulara si
inconsant o a treia grupa intraglandulara.

Fig.157 Dispozitia formatiunilor musculare si a elementelor vasculo-

nervoase

 Planseul muscular al regiunii este format din:

 Muschiul digastric (M. digastricus), aflat cei mai superficial cu cele
doua pantece ale sale, pantecul anterior si pantecul posterior.
 Muschiul stilohioidian (M. stylohioideus), atasat pantecului posterior
al muschiului digastric.
 Muschiul milohioidian (M. mylohyoideus), acoperit in parte de
muschiul digastric. Este unit cu cel de pe partea opusa printr-un
rafeu fibros median. Dispune de un pedicul vasculo-nervos propriu -
ramura milohioidiana (R. mylohyoideus) din artera maxilara, nervul
milohioidian (N. mylohyoideus) ramura a nervului alveolar inferior
din nervul mandibular.

375
  Muschiul hioglos (M. hyoglossus), se afla profund acoperit in mare
parte de muschiul milohioidian. Este vizibil in partea lui posterioara,
la nivelul cornului mare al osului hioid.

Muschii planseului median al regiunii delimiteaza impreuna trei teritorii

topografice si anume un defileu si doua triunghiuri.
 Defileul sau interstitiul hiogloso-milohioidian - spatiu de pasaj intre
regiunea submandibulara si loja sublinguala. Pentru a se putea
intrevedea formarea acestui defileu si continuarea lui spre loja
sublinguala, este necesar de a preciza urmatoarele:
 Muschiul milohioidian aflat mai superficial si muschiul hioglos
situat posterior de precedentul, in regiunea submandibulara sunt
suprapuse si vin in contact, creandu-se intre ele defileul muscular.
 Apropiindu-se de insertia lor superioara; cei doi muschi isi modifica
pozitia lor topografica, muschiul milohioidian dispunandu-se lateral,
atasat corpului mandibulei, iar muschiul hioglos medial, atasat
radacinii limbii. Pe traiectul lor ascendent cei doi muschi diverg intre
ei. Astfel defileul va deveni un sant ("santul lateral al limbii") iar
acesta se va largi in loja sublinguala. Continuitatea acestora se
prezinta astfel:

Regiunea Defileul milohioidiano Santul lateral al Loja

submandibulara -hioglos limbii sublinguala

Rezulta asadar, ca formatiunile musculare care intra in alcatuirea acestor

teritorii sunt comune in parte:

Peretii defileului M.milohioidian (anterior)

Peretii santului lateral al limbii
Peretii lojei sublinguale
M. hioglos (posterior)
M.milohioidian (lateral)
M. hioglos (medial)
Mucoasa alveololinguala (superior)
M.milohioidian (inferior)
M.hioglos (medial)
Mucoasa alveololinguala (superior)
Mandibula (lateral)

 Continutul defileului hiogloso-milohioidian este destinat lojei

sublinguale si limbii. Acesta este:
 Ductul submandibular (Ductus submundibularis), insotit de
prelungirea anterioara a glandei, provine din loja submandibulara
prin perforarea peretelui fascial al acesteia.
 Nervul lingual (N. lingualis), patrunde din loja submandibulara in
partea superioara a defileului (in apropierea sau chiar in santul lateral

376
 al limbii), plasandu-se superior de celelalte formatiuni pasagere.
 Nervul hipoglos (N. hypoglossus), vine din trigonul carotic. Se
situeaza in partea inferioara a defileului.
 Vena sublinguala (V. sublingualis), se varsa de obicei in vena
satelita a nervului hipoglos (V. comitians nervi hypoglossis) si prin
intermediul acesteia in vena linguala (V. lingualis), impreuna cu
venele dorsale ale limbii si vena profunda a limbii.
 Triunghiul lui Beclard, triunghi de reper penru descoperirea arterei
linguale. Este plasat cu baza inferior, fiind delimitat de:
 Cornul mare al osului hioid (baza)
 Pantecul posterior al muschiului digastric (anterior)
 Marginea posterioara a muschiului hioglos (posterior).
 Triunghiul lui Pirogov, pentru descoperirea arterei linguale. Se situeaza
inaintea primului. Este plasat cu baza superior si are urmatoarele laturi:
 Tendonul intermediar al muschiului digastric (posterior)
 Marginea posterioara a muschiului milohioidian (anterior)
 N. hipoglos (superior).

Daca descoperirea arterei linguale se poate face in ambele triunghiuri,

ligatura ei se face numai in triunghiul lui Beclard, inainte ca artera linguala
sa dea nastere ramurilor dorsale ale limbii. Planul vascular retromuscular
situat posterior de muschiul hioglos este reprezentat de artera linguala si
venele satelite ale acesteia.
 Artera linguala (A. lingualis) dupa ce paraseste trigonul carotic,
trece in regiune la inaltimea cornului mare al osului hioid plasandu-
se posterior de muschiul hioglos (portiunea retrohioglosiana) are un
traiect superior si anterior. Dirijat de muschiul hioglos (muschi
satelit) la radacina limbii, patrunde in aceasta degajand:
- Ramura suprahioidiana (R. suprahyoideus)
- Ramuri dorsale ale limbii (Rr. dorsales lingualae)
- Artera sublinguala (A. sublingualis).

 Referiri de ordin practic

 Regiunea trigonului submandibular reprezinta o regiune de tranzitie
cervico-orala, facand parte totodata din compartimentele
circumorale.
 Intercomunicatiile, precum si conexiunile limfatice largi ale
nodurilor limfatice submandibulare, includ aceasta regiune in aria
critica a teritoriului bucomaxilofacial.
 Loja submandibulara are o asezare relativ superficiala, usor
abordabila. Glanda este cuprinsa intr-o furca vasculo-nervoasa: vena
faciala cu pozitie preglandulara, artera faciala dispusa retroglandular
si nervul lingual aflat supraglandular.
 Descoperirea arterei linguale, datorita traiectului sau profund este
dificila. Este necesara dislocarea glandei pentru a se putea pune in

377
 evidenta triunghiurile lui Beclard si Pirogov. Disociind prin aceste
triunghiuri fibrele verticale ale muschiului hioglos se poate gasi
artera linguala. Trebuie sa se aibe in vedere ca triunghiul Beclard
este constant, pe cand triunghiul lui Pirogov este inconstant,
deoarece nervul hipoglos (baza triunghiului) poate cobora in traiectul
sau curbat pana la osul hioid.
 Caile de acces in regiune pot fi toate inciziile care radiaza de la
menton (transversale, verticale, oblice, arciforme). Este de preferat
ascunderea inciziei intr-una din plicile cutanate existente la acest
nivel.

378
 REGIUNEA TRIGONULUI SUBMENTAL

Sinonime:
Regiunea suprahioidiana mediana.

Limite: Trigonul submental (Trigonum submentale) este delimitat de:

¨ Lateral: de o parte si de alta pantecele anterioare ale muschilor digastrici
 Postero-inferior:corpul osului hioid.

Forma exterioara.
Regiunea trigonului submental are o forma triunghiulara, cu baza orientata
spre osul hioid, intercalata intre cele doua trigonuri submandibulare. Apare
ca o depresiune alungita intre menton si osul hioid, pe linia mediana.

Planul superficial este format din:

 Piele, prezinta aceleasi caractere cu cele ale regiunii submandibulare.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), dispune de aceeasi constitutie si
continut vasculo-nervos ca si regiunea submandibulara, lipseste insa
platisma. Cei doi muschi platisma se distanteaza de linia mediana,
delimitand un interval triunghiular intermuscular.
 Lama superficiala a fasciei cervicale (Lamina superficiatis fasciae
cervicalis) traverseaza regiunea.

Loja sau spatiul submental dispune de pereti si continut.

 Peretii lojei:
 Superficial: lama superficiala a fasciei cervicale
 Lateral: pantecele anterioare ale celor doi muschi digastrici
 Inferior: corpul osului hioid.
 Continut:
 Nodulii limfatici submentali (Nodi lymphatici sub-mentales) in
numar de 2-3, colecteaza limfa zonei mediane a buzei inferioare,
partii anterioare a planseului bucal, varfului limbii, segmentului
incisiv al arcadei alveolo-dentare inferioare si mentonului.
 Artera submentala (A. submentalis) ramura colaterala a arterei
faciale (A. facialis) si vena submentala (V.submentalis) afluent al
venei faciale (V. facialis) .
 Tesut adipos subfascial.

 Referiri de ordin practic

 Spatiul submental poate fi sediul unor procese patologice propagate
de la dintii incisivi inferiori si de la buza inferioara.
 Desi este o loja bine circumscrisa, colectiile purulente din loja
sublinguala si regiunea submandibulara pot difuza in regiunea

379
trigonului submental.

380
 2. REGIUNILE INFRAHIOIDIENE

Regiunile infrahioidiene formeaza un complex de regiuni, aflate in partea

antero-laterala a gatului, intre planul hioidian si linia cervico-toracica,
respectiv apertura toracala superioara. Ele sunt reprezentate de:
 Regiunea omotraheala (Regio omotrachealis)
 Regiunea trigonului carotic (Trigonum caroticum)
 Zona de tranzitie neuro-vasculara cervico-toracica
 Regiunea laterala a gatului (Regio colii lateralis).

REGIUNEA OMOTRAHEALA (REGIO

OMOTRACHEALIS)
Sinonime:
 Regiunea subhioidiana
 Regiunea rombului infrahioidian
 Regiunea mediana a gatului
 Regiunea anterioara a gatului.
Limite: Rombul omotraheal este delimitat de:
 Superior: marginea inferioara a osului hioid
 Supero-lateral: pantecele superioare ale musch
¨ Infero-lateral: marginile anterioare ale muschilor sternocleidomastoidieni
 Inferior: incizura jugulara a manubriului sternal.

Forma exterioara. Regiunea prezinta urmatoarele reliefuri:

 Corpul osului hioid
 Proeminenta laringiana
 Suprafata anterioara a cartilajelor: tiroid si cricoid
 Suprafata anterioara a traheei
 Foseta suprasternala, corespunzator incisurii omonime
 Glanda tiroida
 Pulsatiile arterei carotide comune.

Planul superficial este format din:

 Piele, subtire si mobila, este extensibila si strabatuta de santuri si pliuri
transversale.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) este lamelar si lax. Contine:
 Platisma (Platysma), in partea laterala a regiunii. Intre osul hioid si
stern, cei doi muschi delimiteaza un teritoriu lipsit de fibre
musculare.
 Artere superficiale sunt ramuri din artera tiroidiana superioara (A.
thyroidea superior).

381
  Venele, relativ groase au o dispozitie si un traiect variat. Sunt date de
cele doua vene jugulare anterioare (Vv. jugularis anteriores),
dispuse paramedian, intre osul hioid si capul sternal al muschiului
sternocleidomastoidian, unde fie se unesc cu vena jugulara externa
(V. jugularis externa), fie perforand fascia, se varsa in vena
subclavie (V. subclavia). Venele jugulare anterioare se
anastomozeaza intre ele prin cateva ramuri transversale. Cele doua
vene jugulare anterioare pot fi inlocuite cu vena mediana a gatului.
 Limfaticele sunt reprezentate de cateva noduri limfatice, dispuse de-
a lungul venei jugulare anterioare, reprezentate de nodulii limfatici
cervicali anteriori superficiali (jugulari anteriori) (Nodi lymphatici
cervicales anteriores superficiales).
 Nervii senzitivi, destinati tegumentului, provin din ramurile
inferioare (Rr. inferiores) ale nervului transvers al gatului (N.
transversus colii) din plexul cervical (Plexus cervicalis).
 Lama superficiala a fasciei cervicale (Lamina superficialis fasciae
cervicalis), acopera regiunea prin portiunea sa infra-hioidiana, dand
nastere la:
 Teaca muschiului sternocleidomastoidian, printr-o dedublare in foita
superficiala si o foita profunda.
 Linia alba infrahioidiana a gatului, dispusa pe linia mediana, formata
impreuna cu lama pretraheala a fasciei cervicale cu care vine in
contact la acest nivel.
 Spatiul suprasternal (al lui Burns), format superior de incizura
jugulara a manubriului sternal intre lamele de dedublare ale fasciei
cericale superficiale. Acest spatiu contine:
- Tesut adipos
- Noduri limfatice
- Arcul venos jugular (Arcus venosus jugularis), anastomoza
intre venele jugulare anterioare.

Planul musculo-fascial infrahioidian este reprezentat de:

 Muschii infrahioidieni, dispusi in doua straturi:
 Stratul superficial, cuprinde de fiecare parte muschiul sternohioidian
(M. sternohyoideus) asezat medial si pantecul superior al muschiului
omohioidian (Venter superior m.hyoidei), aflat lateral.
 Stratul profund, constituit din: muschiul sternotiroidian
(M.sternothyroideus) si muschiul tirohioidian (M. thyrohyoideus).
 Lama pretraheala a fasciei cervicale (Lamina pretrachealis fasciae
cervicalis) se extinde la nivelul regiunii intre osul hioid, manubriul
sternal si pantecele superioare ale muschilor omohioidieni. Aceasta
fascie prezinta urmatoarele detalii:
 Formeaza teci subtiri pentru fiecare muschi infrahioidian in parte.
 Obtureaza intervalul triunghiular lasat liber de muschii infrahioidieni
in partea mediana a regiunii.

382
  Acopera la nivelul acestui interval, in mod direct conductul
laringotraheal si glanda tiroida (teaca viscerala).
 Participa, impreuna cu lama superficiala a fasciei cervicale la
formarea liniei albe a gatului.

Fig.158 Dispozitia formatiunilor musculo-fasciale

Planul retromuscular visceral este format din organe ale sistemului

respirator, digestiv si endocrin, dispuse in trei planuri suprapuse si
inconjurate de spatii celulo-adipoase periviscerale.
 Complexul glandular tiro-paratiroidian este format de glanda tiroida
si glandele paratiroide, formeaza primul plan visceral al regiunii.
 Glanda tiroida (Glandula thyroidea) are forma unui "H" majuscul,
fiind alcatuita din doi lobi: lobul drept si lobul stang (Lobus
dexter/sinister), uniti prin istmul glandei tiroide (Isthmus glandulae
thyroidae). Acesta din urma se poate prelungi superior formand
lobul piramidal (Lobus pyramidalis) sau lobul lui Lalouette. Glanda
prezinta urmatoarele detalii topografice:
- Capsula fibroasa (Capsula fibrosa), formeaza teaca proprie a
glandei inferior de care prin anastomo-zarea ramurilor vasculare
se formeaza o a doua capsula, cea vasculara a lui Bürckardt.
- Fascia periglandulara, este practic dependinta viscerala a lamei
pretraheale a fasciei cervicale si se suprapune capsulei fibroase.
- Spatiul periglandular sau extracapsular, reprezinta planul de
clivaj interstitial, format intre cele doua capsule si fascia amintita.
- Antero-lateral, glanda detine raporturi cu planul musculo-fascial

383
 al regiunii.
- Medial se modeleaza pe suprafata externa a larin-gelui si a
traheei. (intre cartilajul tiroid si cel de-al saselea inel traheal),
fiind in raport si cu conductul faringo-esofagian.
- Posterior are raporturi cu manunchiul vasculo-nervos ai gatului
si cu glandele paratiroide.
- Arterele glandei provin din arterele tiroidiene: artera tiroidiana
superioara (A. thyroidea superior) artera tiroidiana inferioara
(A. thyroidea inferior) si din artera tiroidiana ima (A. thyroidea
ima) sau artera tiroidiana a lui Neubauer. Prezenta in 10% din
cazuri, aceasta artera are originea din trunchiul brahiocefalic
(Truncus brachiocephalicus) si urca pe fata anterioara a traheii
la unul din polii inferiori ai glandei.
- Venele glandei sunt colectate de vena tiroidiana superioara (V.
thyroidea superior), venele tiroidiene mijlocii (Vv. thyroideae
mediae) care dreneaza in vena jugulara interna (V. jugularis
interna) precum si de venele tiroidiene inferioare (Vv.
thyroideae inferiores) care prin intermediul plexului tiroicdian
impar (Plexus thyroideus impar) dreneaza in vena
brahiocefalica stanga (V. brachiocephalica sinistra).
- Limfaticele glandei, descind de-a lungul pediculilor vasculari la
nodulii limfaticiale lantului juxtavis-ceral reprezentate de:
nodulii limfaticipretraheale (Nodi lymphatici prethacheales) si
nodulii limfaticiparatraheale (Nodi lymphatici paratracheales)
.si al lantului jugular intern reprezentati de nodulii limfatici
cervicali laterali profunzi inferiori (Nodi lymphatici cervicales
laterales profundi inferiores).

 Glandele paratiroide (Glandula parathyroidea), in numar de patru

formatiuni noduliforme, doua glande paratiroide superioare
(Glandula parathyroidea superior) si doua glande paratiroide
inferioare (Glandulaparathyroidea inferior), se situeaza pe fata
posterioara a lobilor glandei tiroide, in spatiul periglandular. Ele pot
avea si o pozitie intracapsulara (dedesubtul capsulei fibroase) sau
chiar intraglandulara.
- Pozitia paratiroidelor superioare corespunde cu arcul cartilajului
cricoid, iar celor inferioare, cu polul inferior al glandei tiroide.
- Zona periculoasa recurent paratiroidiana reprezinta teritoriul
spatiului periglandular in care se situeaza glandele paratiroide.
La acest nivel, ele sunt in raport cu nervul laringeu recurent (N.
laryngealis recurrens), aflat in jgheabul traheo-esofagian, si cu
artera tiroidiana inferioara (A. thyroidea inferior), care
incruciseaza nervul laringeu recurent fie anterior, fie posterior.
in operatiile pe glanda tiroida (tiroidectomii) aceasta zona este
ferita.

384
 Ductul laringo-traheal, reprezentat de laringe (Larynx) si de portiunea
cervicala a traheei (Pars cervicalis tracheae), formeaza al doilea plan
visceral.
 Laringele (Larynx) are urmatoarele raporturi prin suprafata sa
externa (exolaringe):
- Anterior cu planul superficial al regiunii si complexul glandular
tiroido-paratiroidian.
- Lateral, cu manunchiul vasculo-nervos profund al gatului.
- Posterior, este cuprins in portiunea laringiana a faringelui.
 Traheea (Trachea), continua laringele de la a cincea sau a sasea
vertebra cervicala, pana la nivelul aperturii toracice superioare
(portiunea cervicala), de unde intra in mediastin (portiunea toracica).
Este un tub fibro-cartilaginos, format din semiinele cartilaginoase,
cartilajele traheale (Cartilagines tracheales), unite intre ele prin
ligamentele inelare, traheale (Lig. anularia-trachealia). Posterior
are un perete membranos (Paries membranaceus). Tubul semirigid
al traheii este captusit de mucoasa.
- Dimensiunile traheei: Lungimea portiunii cervicale este de 5-6
cm, diametrul la adult 12 mm.
- Spatiul peritraheal, constituie spatiul virtual din jurul traheei, cu
un bogat continut de tesut celulo-adipos lax, care permite
miscarile si deplasarile acesteia. Spatiul impreuna cu atmosfera
conjunctiva, se continua in mediastinul superior.
- Anterior, traheea este in raport cu complexul glandular tiroid-
paratiroidian, care adera de ea la nivelul primelor trei inele.
Inferior de istmul glandei tiroide, traheea vine in contact cu
planul superficial al regiunii, cu continutul spatiului suprasternal
si cu artera tiroidiana ima (inconstanta).
- Posterior, vine in contact cu {N. laryngealis reccurens dexter)
are o situatie mai posterioara decat cel stang, datorita curburii in
stanga a esofagului.
- Lateral, impreuna cu esofagul formeaza jgheaburile traheo-
esofagiene, in care se situeaza cei doi nervi laringieni recurenti
(drept si stang).
- Nervul laringeu recurent drept
- Furca arteriala peritraheala. Arterele carotide comuna dreapta si
stanga, aflate lateral cuprind traheea intr-o furca.
 Ductul faringo-esofagian se situeaza in al treilea plan visceral al regiunii,
fiind format din portiunile cervicale ale faringelui si esofagului. Acest
conduct musculo-membranos prezinta urmatoarele detalii:
 Faringele (Pharynx), segmentul cervical aflat in continuarea celui
cefalic, se intinde pana la nivelul vertebrei cervicale a sasea,
detinand prin suprafata sa externa (exo-faringe) acoperita de fascia
perifaringiana urmatoarele raporturi:
- Spatiul perifaringian cervical, in continuarea spatiului
retrofaringian si laterofaringian cefalic, contine un tesut celulo-

385
 adipos lax, care se continua inferior in spatiul periesofagian.
- Anterior, are raporturi cu laringele.
- Posterior, are raporturi cu lama prevertebrala a fasciei cervicale
si planul prevertebral.
- Lateral, cu glanda tiroida si manunchiul vasculo-nervos profund
al gatului.

 Portiunea cervicala a esofagului (Pars cervicalis oesophagis), are o

lungime de aproximativ 5cm, situandu-se intre cea de-a sasea
vertebra cervicala si apertura toracica superioara. Are un traiect usor
deviat inspre stanga, si un lumen ingustat la nivelul cartilajului
cricoid. Are urmatoarele raporturi:
- Spatiul periesofagian, dispus in jurul portiunii cervicale a
esofagului contine un tesut celulo-adipos lax, care permite
miscarile si modificarile de volum ale esofagului. Se continua
superior in spatiile perifaringiene, si inferior in mediastin.
- Anterior, are relatii cu peretele membranos al traheei.
- Lateral, are raporturi cu manunchiul vasculo-nervos profund al
gatului cu lobii glandei tiroide si cu nervul laringeu recurent.
- Posterior, are raporturi cu lama prevertebrala a fasciei cervicale
si cu planul prevertebral.

Planul prevertebral, constituie platforma musculo-fasciala a regiunii, plasat

pe suprafata anterioara a coloanei cervicale. Reprezinta regiunea
prevertebrala a gatului si este constituita din:
 Lama prevertebrala a fasciei cervicale (Lamina prevertebralis fasciae
cervicalis), care este in raport cu duetul faringo-esofagian prin
intermediul tesutului celulo-adipos al spatiilor periviscerale de la acest
nivel (spatiul retrofaringian si spatiul retroesofagian). Constituie un plan
de glisaj, care faciliteaza miscarile si modificarile de volum ale
faringelui si esofagului.
 Muschii prevertebrali sunt acoperiti de fascie.
 Trunchiul simpatic cervical, impreuna cu ganglionii cervicali
(superior, mijlociu si cervico-toracic stelat) si conexiunile acestora,
acoperit de lama prevertebrala (sau intr-o dedublare a acesteia) si aplicat
pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale.

Referiri de ordin practic

 Abordarea chirurgicala a organelor din regiune se efectueaza de
preferinta prin incizii transversale sau arcuite, mascate in pliurile
naturale ale pielii.
 Regiunea are o deosebita importanta, datorita faptului ca reprezinta
sediul interventiei de urgenta.(obstructia pasajului aerian iaringian prin
corp strain, edem glotic, spasm iaringian) numita traheotomie. Pentru
efectuarea interventiei se iau in considerare urmatoarele date anatomice:

386
  Traheea va ocupa o pozitie mediana si cat mai apropiata de planurile
de acoperire superficiale. Aceasta se poate realiza prin punerea in
pozitie anatomica a capului (linia medio-sternala se prelungeste la
centrul mentonului) si printr-o usoara hiperextensie a coloanei
cervicale.
 Planurile prin care se ajung la trahee sunt urmatoarele:
- Pielea
- Tesutul subcutanat (Subcutisul)
- Linia alba a gatului
- Spatiul suprasternal
- Spatiul conjunctiv pretraheal.
 Planul superficial contine variate ramuri venoase descendente si
orizontale, a caror ligaturare poate fi necesara. Prezenta venei
mediane a gatului si variatiile arcului venos jugular din spatiul
suprasternal, trebuie avute in vedere.
 In planul pretraheal, campul operator pune in evidenta:
- Plexul tiroidian impar
- Artera tiroidiana supranumerara.
 Prelungirea plagii operatorii la manubriul sternal, poate duce la
lezarea trunchiului brahiocefalic.
 Traheea se deschide (traheotomie) si se canuleaza (traheostomie)
prin sectionarea unuia dintre primele ligamente inelare, impreuna cu
mucoasa (daca este necesar si a cartilajului inelar).
 Comunicarile spatiilor perifaringiene cervicale si periesofagiene cu
spatiile perifaringiene cefalice, si prin intermediul acestora cu celelalte
compartimente circumorale, comporta riscul difuzarii infectiilor
teritoriului buco-maxiio-facial spre mediastin.

Fig.159 Caile de abordare ale traheotomiei

387
 REGIUNEA TRIGONULUI CAROTIC

Limite: Trigonul carotic (Trigonum caroticum) este delimitat de:

 Anterior: marginea mediala a muschiului sternocleidomastoidian
 Supero-medial: pantecul posterior al muschiuluidigastric
 Infero-medial: pantecul superior al muschiului omohioidian.

Forma exterioara. Regiunea are aspect triunghiular, asezata simetric, lateral

de regiunea omotraheala. Reprezinta o regiune neuro-vasculara, usor
accesibila a gatului.
 Fosa carotica, este numita depresiunea trigonului carotic, observata pe
viu, care apare ca un sant delimitat de relieful muschiului
sternocleidcmastoidian si de relieful conductului laringotraheal, in care
se pot percepe pulsatiile arterelor carotide.

Planul superficial cuprinde:

 Pielea, subtire si mobila, prezinta cute transversale.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), mai dens in partea superioara a
regiunii, contine:
 Platisma (Platysma)
 Arterele superficiale, ramuri din artera tiroidiana superioara
(A.thyroidea superior).
 Vena jugulara externa (V.jugularis externa), care incruciseaza
partea superioara a regiunii, aflandu-se dedesubtul platismei.
Colecteaza cateva ramuri descendente si transversale din regiunile
invecinate.
 Limfaticele superficiale sunt drenate de nodurile lantului jugular
extern si apoi de lantul jugular intern.
 Nervii superficiali destinati pielii provin din nervul transvers al
gatului (N.transversus colii) din plexul cervical.
 Lama superficiala a fasciei cervicale (Lamina superficialis fasciae
cervicalis) este continua in regiune. Se dedubleaza la marginea
muschiului sternocleidomastoidian si formeaza prin foita sa superficiala
si profunda o teaca pentru acesta.

- Spatiul sau loja carotica este format din urmatorii pereti si continut:
 Peretii:
 Antero-lateral: planul superficial al regiunii.
 Posterior: planul prevertebral, comun pentru toate regiunile
infrahioidiene.
 Medial: planurile viscerale ale regiunii mediane a gatului.

388
 Comunicari: Spatiul comunica larg cu spatiile si regiunile invecinate si
anume:
 Spatiile periviscerale din regiunea mediana a gatului
 Spatiile perifaringiene cefalice
 Loja carotica
 Regiunea submandibulara
 Mediastin.
 Continut. in tesutul celuloadipos lax al spatiului se situeaza formatiunile
vasculo-nervdase ale gatului:
 Manunchiul vasculo-nervos profund al gatului, format din arterele
carotide, vena jugulara interna si nervul vag, cuprinse impreuna intr-
o teaca vasculara comuna, dependinta a fasciei cervicale (lama
pretraheala a fasciei cervicale), numita vagina carotica (Vagina
carotica).
 Ramuri arteriale si venoase, degajate din manunchiul vasculo-
nervos.
 Lantul limfoganglionar jugular intern.
 Nervul hipoglos si ansa cervicala.
 Nervul accesor.

Fig.160 Comunicarile regiunii

Continutul regiunii:
 Artere:
 Artera carotida comuna (A.carotis communis), are un traiect
ascendent, ocupand partea mediala a manunchiului vasculo-nervos
profund al gatului. Este plasata pe planul prevertebral al regiunii,

389
 acoperita de structurile superficiale cervicale. Are raporturi cu
planurile viscerale ale gatului. Este incrucisata anterior de trunchiul
tiro-linguo-facial.
 Bifurcatia carotidei (Bifurcatio carotidis), este situata la nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid. in acest loc artera prezinta o
portiune dilatata reprezentata de sinusul carotic (Sinus caroticus) si
posterior are raporturi cu plomusul carotic (Glomus caroticum).
 Artera carotida interna (A. carotis interna) este ramura dispusa
postero-lateral, avand o pozitie relativ superficiala. Patrunde in
spatiul retrostilian, trecand dedesubtul pantecului posterior aArtera
carotida externa (A. carotis externa), se situeaza anteromnedial de
artera carotida interna, urca la loja parotidiana, strabatand diafragma
stiliana. Ramurile colaterale ale arterei iau nastere in aceasta regiune.
 Artera tiroidiana superioara (A. thyroidea superior) desprinsa
superior de bifurcatia carotidei formeaza o crosa convexa superior,
dupa care coboara la glanda tiroida.
 Artera linguala (A. lingualis) ia nastere la nivelul cornului mare al
osului hioid, aflandu-se cu portiunea sa hiocarotidiana in regiune.
 Artera faciala (A. facialis) are originea superior de cea a arterei
linguale. Deseori formeaza trunchi comun de origine cu aceasta,
formand trunchiul lingupfacial (Truncus linguofacialis) urca la
regiunea submandibulara.
 Artera faringiana ascendenta (A. pharyngea ascendens), se
desprinde de pe fata mediala a arterei carotidei externe, superior de
bifurcatia carotidei. Urca la spatiul perifaringian.
 Artera occipitala (A. occipitalis) si artera auriculara posterioara (A.
auricularis posterior) iau nastere in partea superioara a regiunii,
incrucisand artera carotida interna, urca in regiunea occipitala.

390
 Fig.161 Vasele si nervii regiunii trigonului carotic
 Vene:
 Vena jugulara interna (V. jugularis interna), se situeaza lateral de
artera carotida comuna, respectiv de artera carotida interna. Ajunge
in regiune din spatiul retrostilian, trecand inferior pantecului
posterior al muschiului digastric.
 Trunchiul tiro-linguo-facial incruciseaza fata externa a arterei
carotide externe, respectiv arterei carotide comune, acoperind planul
arterial al spatiului carotic. Poate lipsi, constituentii ei varsandu-se
separat in vena jugulara interna.
 Nodulii limfatici cervicali profunzi superiori (Nodi lymphatici
cervicales profundi superiores) ale lantului jugular intern, sunt plasate
pe suprafata antero-lateraia a vaginei carotice, de care adera. Din acest
grup ganglionar un interes particular detine:
 Nodulul jugulodigastric (Nodus jugulodigastricus) (Kuttner);
 Nervii regiunii:
 Nervul vag (N.vagus), aflat in vagina carotica, coboara in unghiul
diedru deschis posterior, format de vena jugulara interna si artera
carotida comuna, respectiv artera carotida interna. Este insotit in
regiune de nervul laringeu superior (N. laryngealis superior), care
descinde la laringe
 Nervul hipoglos (N.hypoglossus) apare in regiune inferior de
pantecul posterior al muschiului digastric, in unghiul superior al
trigonului carotic. Are un traiect recurbat anterior, trecand in
regiunea submandi-bulara. La locul de incrucisare cu manunchiul
vasculo-nervos, emite ramura descendenta, care coboara pe fata
externa a vaginei carotice.

391
  Ansa cervicala (Ansa cervicalis) sau "ansa hipoglosului", se
formeaza la intersectia vaginei carotice cu tendonul intermediar al
muschiului ornohioidian, prin unirea aparenta a ramurii descendente
a nervului hipoglos XII (radacina superioara) cu nervul cervical
descendent (radacina inferioara) al plexului cervical. Tot la acest
nivel se degaja filetele motorii din ansa, destinate muschilor
infrahioidieni.
 Nervul accesor (N.accesorius), are un traiect scurt in regiune,
traversand unghiul superior al trigonului carotic, coboara inferior de
muschiul sternocleidomastoidian (la 4 cm de procesul mastoidian)
distribuindu-se acestui muschi si muschiului trapez.

Referiri de ordin practic

 Descoperirea manunchiului vasculo-nervos profund al gatului se face
prin peretele superficial al spatiului carotic printr-o incizie
presternocleidomastoidiana. Tot prin aceasta incizie se descopera si
lantul limfatic jugular intern. Ca punct de reper, se iau in considerare trei
triunghiuri topografice si anume:
 Triunghiul muscular carotic, aflat intr-un plan superficial.
 Triunghiul lui Guyon, dispus la nivelul planului venos, delimitat de:
- Pantecul muschiului digastric.
- Vena jugulara interna
- Trunchiul tiro-linguo-facial.

Triunghiul lui Farabeuf, dispus pe acelasi plan cu precedentul avand

insa o marime mai mica, format de:
- Nervul hipoglos
- Vena jugulara interna .
- Trunchiul tiro-linguo-facial.
 Comunicarile lojei cu compartimentele circumorale si cu mediastinul
explica posibilitatea propagarii infectiilor in special din:
 Spatiile laterofaringiene
 Loja parotidiana (spatiul retromandibular)
 Loja submandibulara.

392
Fig.162 Formarea ansei cervicale

393
 ZONA DE TRANZITIE VASCULO - NERVOASA
CERVICO - TORACICA
Teritoriul de jonctiune si de raspantie vasculo-nervoasa dintre torace si baza
gatului nu are un termen anatomic omologat. Aceasta zona are o situatie
topografica limitrofa, fiind delimitata pe suprafata anterioara a gatului in
raport cu portiunea inferioara a muschiului sternocleidomastoidian ca:
 Regiune sternocleidomastoidiana (Regio sternocleido-mastoidea), intr-
un sens mai restrans, delimitata de acest muschi, pana la intersectarea lui
cu tendonul intermediar al muschiului omohioidian.
 Fosa supraclaviculara mica (Fossa supraclavicularis minor), arie
triunghiulara, marginita de cele doua fascicule de origine ale muschiului
sternocleidomastoidian si articulatia sternoclaviculara.
Deoarece aceste doua regiuni se suprapun, defalcarea continutului zonei de
tranzitie ar fi artificiala. Pe acest considerent atat din punct de vedere
anatomic cat si aplicativ este justificata descrierea unitara a tuturor
elementelor de la acest nivel intr- un singur teritoriu topografic

Planul de acoperire este format de structurile superficiale ale bazei gatului,

si anume:
 Pielea, nu difera de cea a regiunilor invecinate.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul), contine: .
 Platisma (Platysma)
 Vena jugulara externa (V. jugularis externa) incruciseaza oblic
muschiul sternocleidomastoidian si trece in regiunea laterala a
gatului:
 Nervii superficiali, ramuri din nervul transvers al gatului (N.
transversus colii) si din nervii supraclaviculari (Nn.
supraclaviculares).
 Stratul musculo-fascial superficial, format de portiunea de origine a
muschiului sternocleidomastoidian (M .sternocleido-mastoideus) si de
teaca fasciala a acestuia, alcatuita prin dedublarea lamei superficiale a
fasciei cervicale (Lamina superficialis fasciae cervicalis).
 Stratul musculo-fascial mijlociu, format de tendonul muschiului
omohioidian (M. omohyoideus) si lama pretraheala a fasciei cervicale
(Lamina pretrachealis fasciae cervicalis).

Loja carotica. Spatiul carotic amintit in regiunea trigonuiui carotic se

ingusteaza, si va dobandi o situatie retromusculara, fiind plasat posterior
segmentului inferior al muschiului sternocleidomastoidian.
 Peretii lojei:
 Antero-lateral, muschiul sternocleidomastoidian.
 Posterior, planul prevertebral.

394
  Medial, traheea si esofagul.

 Comunicarile lojei (relatii de continuitate) cu:

 Spatiul carotic din regiunea trigonuiui carotic
 Mediastinul superior.
 Continut. Manunchiul vasculo-nervos profund al gatului este cuprins in
vagina carotica. El este format din:
 Artera carotida comuna (A. carotis communis) are o situatie
mediala.
 Vena jugulara interna (V. jugularis interna), ia o pozitie antero-
mediala, fata de axul arterei.
 Nervul vag (X) (N. vagus - X) are o pozitie mai anterioara si astfel
va patrunde in mediastin, anterior de artera subclavie.

Fig.163 Zona de tranzitie

Triunghiul scaleno-vertebral (Thoma Ionescu), formeaza planul osteo-

musculo-fascial profund al zonei, situat postero-lateral de loja carotica Ia
granita cu regiunea laterala a gatului
 Limitele triunghiului:
 - Medial: coloana cervicala
 -Lateral: marginea mediala a muschilor scaleni;
 Inferior: cupola pleurala (domul pleural).
 Continutul triunghiului in sens antero-posterior:
 Vena subclavie, segmentul terminal si confluentul venos subclavio-
jugular (unghiul venos Pirogov), posterior de articulatia
sternoclaviculara.
 Trunchiurile colectoare limfatice. in stanga arcul ductului toracic in
dreapta duetul limfatic drept.
 Artera subclavie, segmentul prescalenic, situata superior si lateral.
 Artera tiroidiana inferioara, traverseaza triunghiul incrucisand
posterior manunchiul vascular profund al gatului, aproximativ la

395
 inaltimea tuberculului lui Chassaignac.
 Artera vertebrala, strabate triungiul oblic superior si medial, de la
portiunea prescalenica a arterei subclavii la orificiul transvers al
vertebrei cervicale sase.
 Nervul frenic, coboara in triunghiul scaleno-vertebral, dupa ce a
parasit suprafata anterioara a muschiului scalen anterior. Patrunde in
torace, trecand intre vena si artera subclavie, lateral de nervul vag.
 Ganglionul cervicotoracic (stelat), este situat profund posterior de
artera vertebrala, anterior de colul primei coaste. Formeaza ansa
subclavie (Vieussens) in jurul arterei.
 Ligamentele de suspensie ale cupolei pleurale (domului pleural),
formatiuni fibroase intre pleura si coloana cervicala, prima coasta,
muschii scaleni etc.

Referiri de ordin practic

 Posibilitatea lezarii simultane a mai multor elemente vasculare (si
nervoase). Hemoragiile manunchiului vascular profund al gatului, pot fi
oprite temporar prin comprimarea digitala a vaselor pe planul osos
vertebral.
 Tranzitia formatiunilor prin zona se face la:
 Mediastinul superior
 Trigonul carotic
 Regiunea laterala a gatului
 Complexul glandular tiro-paratiroidian
 Canalul vertebral si cu cavitatea cranina (artera vertebrala).

396
 VIII. REGIUNEA CERVICALA LATEALA (REGIO
CERVICALIS LATERALIS)

Sinonime:
 Regiunea laterala a gatului
 Regiunea supraclaviculara
 Triunghiul supraclavicular.

Limite:
 Anterior: marginea posterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian
 Posterior: marginea anterioara a muschiului trapez
 Inferior: clavicula.

Forma exterioara. Regiunea are aspectul unui triunghi, a carei baza

corespunde claviculei. Reprezinta o regiune de tranzit intre gat si mediastin,
respectiv intre gat si membrul superior.
 Fosa supraclaviculara mare (Fossa supraclaviculans major) este
depresiunea regiunii aflata deasupra claviculei, in aceasta poate fi
palpat continutul regiunii.
 Trigonul omoclavicular (Trigonum omoclaviculare).

Planul de acoperire
 Pielea, subtire si mobila.
 Tesutul subcutanat (Subcutisul) este lax si lamelar, contine:
 Platisma (Platysma), in partea anteroinferioara a regiunii.
 Artere mici din ramura superficiala a arterei cervicale transverse (R.
superficialis a. transversa cervicis - colii) (artera cervicala
superficiala).
 Vena jugulara externa (V. jugularis externa), apare in unghiul intern
al regiunii. Perforeaza straturile fasciale pentru a se varsa in
confluentul subclavio-juguiar.
 Limfaticele, insotesc vena jugulara externa (nodulii limfaticijugulare
superficiale) la nodurile cervicale profunde inferioare
(supraclaviculare).
 Nervii cutanati, provin din ramurile celor trei grupe de nervi
supraciaviculari (Nn. supraclaviculares), nervii supraclaviculari
mediali, intermediari si laterali (posteriori).
 Lama superficiala a fasciei cervicale (Lamina superficialis fasciae
cervicalis) se intinde sub forma unei lame unitare de la muschiul
sternocleidomastoidian la muschiul trapez, unde se dedubleaza din nou.
 Este perforata infero-medial de vena jugulara externa, iar superior la
jumatatea marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian

397
 de ramurile plexului cervical (puncturn nervosum).
 Muschiul omohioidian (M.omohyoideus), traverseaza oblic regiunea cu
pantecul sau inferior, divizand triunghiul supracla-vicular in:
 Trigonui omociavicular (Trigonum omoclaviculare), formeaza
partea anterioara mai mica a triunghiului supra-clavicular, delimitat
de muschiul sternocleidomastoidian, clavicula si muschiul
omohiodian.
 Trigonul omotrapezoidian (Trigonum omotrapezoideum), mai mare,
marginit de muschiul sternocleidomastoidian, muschiul omohioidian
si muschiul trapez.
 Lama pretraheala a fasciei cervicale (Lamina pretrachealis fasciae
cervicalis) se continua de la regiunile anterioare infra-hioidiene: acopera
trigonul omoclavicular, dubland la acest nivel fascia cervicala
superficiala.
 Infero-medial este perforata de vena jugulara externa, prezentand un
orificiu cu margini fortificate (repliul falciform Dittel).

LOJA SUPRACLAVICULARA
Are forma unei piramide triunghiulare, aplicata cu baza la clavicula. Dispune
de pereti, comunicari si continut.
 Peretii au o constitutie variata.
 -Peretele superficial (chirurgical), este format din straturile planului
de acoperire.
 Peretele medial este alcatuit din muschii scaleni.
 Peretele posterior este constituit din muschii splenius si muschiul
ridicator al scapulei.
 Baza sau planseul lojei este format de clavicula, corpul primei coaste
si cupola pleurala (domul pleural).
 Comunicarile lojei. Loja supraclaviculara comunica prin doua interstitii
intermusculare, denumite defileuri interscalenice cu mediastinul superior
si regiunile anterioare ale gatului si printr-un orificiu osteo-fibros cu
regiunea axilara.
 Defilelul (hiatul) interscalenic aflat pe peretele medial al lojei, este
delimitat de:
- Muschiul scalen anterior .
- Muschiul scalen mijlociu
- Prima coasta.
 Hiatul prescalenic, situat tot pe peretele medial este un interstitiu
ingust, delimitat de:
- . Muschiul scalen anterior
- . Muschiul sternocleidomastoidian.
 Orificiul varfului axilei, in partea infero-laterala a planseului lojei,
reprezinta locul de pasaj osteo-fibros, prin care continutul lojei
coboara la membrul superior. Este delimitat de:
- Clavicula

398
 - Prima coasta
- Ligamentul coracoclavicular

Fig.164 Regiunea laterala a gatului

Continutul regiunii (lojei):

 Artera subclavie si colateralele acesteia
 Vena subclavie si afluentii ei
 Limfatice
 Nervul frenic
 Plexul brahial (portiunea supraclaviculara)
 Tesut celuloadipos
 Artera subclavie (A. subclavia), patrunde in loja din fosa sca-
lenovertebrala prin defileul interscalenic.

399
  Portiunea interscalenica a arterei, este asternuta pe prima coasta in
santul arterei subclavie.
 Portiunea extrascalenica, este dispusa mai superficial, in triunghiul
omoclavicular, si se indreapta la orificiul varfului axilei.
 Ramurile portiunilor inter- si postscaienica, degajate in loja
supraclaviculara sunt:
- Trunchiul tirocervical (Truncus tyrocervicalis) si ramurile
acestuia:
- Artera tiroidiana inferioara (A. thyroidea inferior)
- Artera cervicala ascendenta (A. cervicalis ascendens)
- Artera suprascapulara (A. suprascapularis)
- Trunchiul costocervical (Truncus costocervicalis)
- Artera transversa a gatului (A. transversa cervicis- coli).
 Vena subclavie (V. subclavia) se situeaza anterior de artera in triunghiul
omoclavicular. Traverseaza hiatul prescalenic, ajunge in triunghiul
scalenovertebral, ia unghiul venos al lui Pirogov.
 Vena jugulara externa (V.jugularis externa), patrunde in loja,
coborand la confluentul subclavio-jugular.
 Limfaticele regiunii sunt:
 Nodulii limfaticicervicale profunde inferioare (Nodi lymphatici
cervicales profundi inferiores) sau supraclavi-culare, se astern atat
in triunghiul omoclavicular, cat si in cel omotrapezoid.
 Trunchiurile limfatice jugulare drept/stang (Truncus jugularis
dexter/sinister), descind de la nodulii amintiti la vasele limfatice
colectoare mari ale triunghiului scaleno-vertebral.
 Nervul frenic (N. phrenicus), coboara pe suprafata anterioara a
muschiului scalen anterior, acoperit de lama prevertebrala a fasciei
cervicale. Paraseste aceasta fata la marginea mediala a muschiului si
trece in triunghiul scalenovertebral. Se situeaza lateral de artera cervicala
ascendenta.
 Plexul brahial (Plexus brachialis), format din ramurile anterioare ale
ultimilor patru nervi cervicali (C5-C8) si al primului nerv toracic (T1),
care impreuna formeaza radacina plexului. Portiunea supraclaviculara
(Pars supraclavicularis) a plexului este formata din trei trunchiuri
primare, care trecand inferior de clavicula formeaza portiunea
infraclaviculara (Pars infraclavicularis) vor da nastere trunchiurilor
secundare si fasciculelor nervoase.
 Trunchiurile portiunii suprclaviculare sunt:
- Trunchiul superior (Truncus superior) din C5-C6; .
- Trunchiul mijlociu (Truncus medius) din C7 .
- Trunchiul inferior (Truncus inferior) din C8-T1.
 Din trunchiurile amintite ies urmatorii nervii in regiune:
- Nervul suprascapular (N. suprascapularis), urmeaza pantecul
inferior al muschiului omohioidian, la scapula.
- Nervul dorsal al scapulei (N. dorsalis scapulae) coboara la

400
 peretele posterior al lojei.
- Nervul subclavicular (N. subclavius), coboara inaintea arterei
subclavie la muschiul omonim.
 Privind relatiile topografice ale plexului amintim:
- Plexul se formeaza superior arterei subclavie in hiatul interscalenic.
- Trece in triunghiul omoclavicular, aflandu-se superior de artera
subclavie.
- Paraseste regiunea prin orificiul varfului axilei.
- Este strabatut de artera cervicala transversa.
 Tesutul celulo-adipos formeaza o atmosfera laxa in jurul formatiunilor
vasculo-nervoase, umpland loja subclaviculara. Acest tesut se continua
cu: tesutul similar al mediastinului superior, al regiunilor anterioare ale
gatului si al axilei..

Fig.165 Regiunea laterala cu ramurile plexului brahial

401
Referiri de ordin practic
 Dispozitia elementelor anatomice in raport cu hiaturile scalenice:
Spatiul prescalenic Spatiul interscalenic
Vena subclavie Artera subclavie
Vena jugulara externa Plexul brahial
Trunchiul limfatic jugular Trunchiul costocervical
Artera cervicala superficiala
Artera suprascapulara
Artera cervicala ascendenta
Nervul frenic

 Formatiunile vasculo-nervoase ale regiunii sunt plasate in triunghiul

omoclavicular, au o situatie superficiala. Totodata detin relatii directe cu
formatiunile osoase de la baza regiunii.
 Nodulii limfaticiale regiunii reprezinta ultima statie de drenaj pentru
toate limfaticele capului si ale gatului.

402
 IX. REGIUNEA CERVICALA POSTERIOARA
(REGIUNEA NUCALA SAU CEAFA- REGIO
NUCHALIS)

Cuprinde partile moi retrorahidiene cervicale, continuand structurile spatelui.

Partea superioara a cefei are o constitutie aparte fiind considerata ca entitate
topografica denumita “regiune suboccipitala”.
Ceafa este delimitata
 Superior de protuberanta occipitala externa si de linia nucala
superioara
 Lateral de marginea superioara a muschiului trapez iar
 Inferior de o linie conventionala transversala asezata pe apofiza
spinoasa a vertebrei C7.

Forma exterioara:
Reliefurile paramediene ale muschilor semispinali delimiteaza sub
protuberanta occipitala externa groapa suboccipitala (nucala) mediana, iar
lateral groapele nucale laterale in care se proiecteaza artera occipitala.
Inpartea inferioara a cefei pe linia mediana proemina apofiza vertebrei C 7 si
uneori C6.

Stratigrafie:
Planul de acoperire este formata de:
 Piele acoperita in parte de par si bogata in glande sebacee si foliculi
pilosi, tesut subcutanat adipos compartimentat. Contine ramurile
cutanate ale nervilor occipitali (n. suboccipital, occipital mare si mic)
precum si ramurile postrerioare ale nervilor C 4- C8. Deasemenea
ramurile arterei occipitale si transversei cervicale.
 Fascia superficiala inveleste muschii cefei, cea mai groasa lama fiind
fascia nucala care inveleste muschiul trapez si se continua in fascia
cervicala superficiala si inferior cu fasciile toracelui si spatelui.
 Planurile musculare in continuarea muschilor spatelui formeaza
urmatoarele straturi:
 Stratul superficial alcatuit din prtiunea superioara a trapezului, cu
partea superioara a aponevrozei rombice, ramurile posterioare
perforante ale nervilor cervicali si ramurile musculare ale ramurilor
externe a nervului accesor.
 Stratul muschilor vertebro-scapulari: ridicator al omoplatului,
romboidul mic si dintatul postero-superior.
 Stratul muschilor splenius capitis si cervicis, muschii
spinotransversali divergente. Cela al capului fiind perforat de nervii
occipital mare si tertius si artera occipitala.

403
 Stratul profound in totalitate (Erector spinae) formeaza patru coloane
musculare longitudinale aflate in santurile vertebrale ca partea
cervicala a iliocostalului, partea cervicala si cefalica a muschiului
lung dorsal (longissimus) iar medial semispinalul capului (marele
complex muschi transversooccipital cu fibre convergente, recunoscut
cu usurinta, deoarece este un muschi lat, avand in partea superioara o
intersectiune aponevrotica iar inferior un tendon intermediar. Este
perforat de nervii occipitali si vasele occipitale. Dedesubtul acestor
muschi se afla fascicole musculare ale sistemului transverse-
occipital (muschi multifizi si rotatori).
 Planul muschilor suboccipitali situati sub muschiul semispinal al
capului formati din cate patru muschi, descrisi la musculature
spatelui (drepti posterior mare si mic, drept lateral, precum oblicii
mic si mare ai capului) dintre care trei muschi formeaza:

Fig.166 Regiunea cervicala posterioara

404
 TRIUNGHIUL SUBOCCIPITAL
Este delimitat
 medial de dreptul posterior mare,
 inferolateral de oblicul inferior, iar
 superolateral de oblicul superior al capului.

In triunghi se proiecteaza apofiza transversala a atlasului cu degmentul

arterei vertebrale, nervul suboccipital (C 1) care inerveaza muschii
suboccipitali.
 Platforma profunda a triunghiului corespunde cu spatiul occipito-
vertebral acoperit de ligamentul occipitoatlantoidian posterior.
 Planul osteoligamentar este format de arcurile vertebrelor cervicale,
ligamentele intertransversale, interspinoase galbene si cel supraspinos
dezvoltat, denumit ligament nucal, intins intre protuberanta occipitala
externa si apofiza spinoasa C7.
 Aretele si venele
 Artera vertebrala urca intremuschii scalene si prevertebrali (portiune
prevertebrala) la orificiul transvers al vertebrei C6, traverseaza
aceste orificii pana la atlas (portiune cervicala sau transversa) unde
descrie o curba mediala si se plaseaza in santul sau omonim de pe
arcul posterior al atlasului (portiune atlantica). Coteste apoi din nou,
traverseaza membrana atlanto-occipitala si patrunde prin gaura mare
pe fata anterioara a puntii (portiune intracraniana).
 Artera occipitala ajunge in regiune dedesubtul insertiei mastoidiene a
sternocleidomastoidianului. Emite ramura descendenta pentru
muschii cefei si ramuri ascendente pentru partile moi ale regiunii
occipitale.
 cervicala profunda (din trunchiul costocervical) trece prin spatiul
dintre prima coasta si apofiza transversa a vertebrei C7 si urca la
muschii cefei.
 Venele cefei sunt satellite arterelor. Venele occipitale sunt tributare
venei jugulare externe. Vena vertebrala se formeaza din plexul venos
occipital de la baza craniului, traverseaza primele sase gauri
transversale alaturi de artera omonima si inainte de a se varsa in vena
brahiocefalica de partea corespunzatoare, colecteaza vena cefalica
profunda.
 Caile limfatice ale cefei sunt drenate in nodulii limfatici occipitali in
numar de 2-3, palpabile in gropile suboccipitale laterale, precum si in
nodulii limfatici cervicali profunzi.
 Nervii regiunii nucale sunt ramurile dorsale ale nervilor cervicali.
 Nervul suboccipital (C1) prima ramura posterioara, ajunge im

405
 triunghiul suboccipital si se distribuie muschilor de aici.
 Nervul occipital mare (Arnold) (C2) ocoleste muschiul oblic inferior
al capului, are un traiect ascendant strabate muschii cefei si ajunge in
subcutis ca nerv senzitiv, dedesubtul liniei nucale superioare la 1,5
cm lateral de linia mediana (punctual neuralgic).
 Al treilea nerv occipital (C3) se distribuie pielii si muschilor cefei.
 Ramurile dorsale ale nervilor cervicali C 4-8 inerveaza muschii cefei si
pielea acestuia.
 Nervul vertebral se formeaza din radacinile ganglionului stelat.
Trunchiul nervos patrunde prin al 6tlea orificiu transvers cervical,
insoteste artera vertebrala sub forma de plex, continuandu-se in
cavitatea craniana.

Fig.167 Triunghiul suboccipital

406
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1) Basmasian I.V, Slonecver L.E., Grand’s methods of Anatomy. Ed.

Williams and Wilkins, Boston 1986
2) Brantigan OC., Clinical Anatomy. Ed. Mc.Graw-Book Co., New-York
1965
3) Hafferl A., Lerbuch der topografischen Anatomie. Ed Springer, Berlin
1969
4) Frazer J.E., Robbins R. H., Manual of practical anatomy. Ed. Baillière,
Tindall and Cox, London 1937
5) Last R. J., Anatomy regional and applied. Ed. J&A Churchill, London
1956
6) Liebgott B, The anatomical Basis of Dentistrz. Ed WB Saunders Co,
Philadelphia 1982
7) Maissonet J, Coudane R., Anatomie clinique et operatoire. Ed G.Doin,
Paris 1969
8) Maros T, Lázár L, Seres-Sturm L., Anatomia descriptiva si topografica
a omului. Ed UMF Tg. Mures 1978
9) Moore KL., Clinically oriented Anatomy. Ed. Wiliams and Wilkins,
Baltimore 1985
10) Pávai Z, Branzaniuc K, Seres-Sturm L., Anatomia capului si gatului.
Ed UMF Tg Mures 2001
11) Putz R., Pabst R., Sobotta – Atlas of human anatomy. Ed.
Williams&Wilkins, Baltimore 1993
12) Rouviere H, Delmas A, Anatomie humaine. Ed. Masson, Paris 1967
13) Schumacher GH., Anatomie fur Zahn-mediziner. 3.Auflage. Ed
Huthig GmbH, Heidelberg 1997
14) Seres-Sturm L, Niculescu V., Matus P., Anatomie stomatologica si
cervico-oro-faciala. Ed. Mirton, Timisoara 1997
15) Seres-Sturm L, Pávai Z, Sipos R., Anatomia topografica cervico-oro-
faciala. Ed. University Press Tg. Mures 2005
16) Seres-Sturm L., Anatomie cervico-oro-faciala. Sistematizare, sinteze
functionale, relatii topografice. Ed. UMF Tg Mures 1980 si
Ed.Lucian Blaga Sibiu 1991
17) Sicher H, Du Brul EL., Oral Anatomy. 6th ed, Mosby 1990
18) Szentágothai J., Réthelyi M., Funkcionális anatómia. Ed. Medicina,
Budapest 2002
19) Töndüry Angewandte und Topographische Anatomie. Ed. Thieme,
Stuttgart, 1965

407