FUNDATIA CULTURAL UMANITARA „HENRI COANDA”

ORADEA

SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-

MODULUL 25
GASTROENTEROLOGIE SI
NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL II

1
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.

Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .

Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32
dinti :

- 8 incisivi

- 4 canini

- 8 premolari

- 12 molari

2
Limba este un organ musculos.

La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.

Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.

Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.

Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla

amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.

3
Esofagul este un organ musculo-membranos.

Face legatura intre faringe si stomac.

Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac.

Are o lungime de 25-30 cm.

Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia.

Are trei regiuni: cervicala, toracala, abdominala.

Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa

- musculara

- submucoasa

- mucoasa

4
Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja
gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.

Stomacul prezinta - doua fete - anterioara

- posterioara

- doua curburi - marea curbura

- mica curbura

- doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul

- pilorul, care asigura legatura cu duodenul

Subimpartirea stomacului

a) Portiunea verticala a stomacului este construita din :

- fundul stomacului, fornix sau camera de aer

- corpul stomacului

b) Portiunea orizontala formata din :

-antrul piloric

- canal piloric care se termina la orificiul piloric

Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, care
secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare pot fi :

- cardiale

5
 - gastrice

- pilorice

Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta pepsinogen, acid
clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului este de rezervor in care se acumuleaza
alimentele ingerate, dar are si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric,
care este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in
mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.

Compozitia sucului gastric :

- 99% apa

- 1% - substante organice : - enzime

- mucus

- substante anorganice - acid clorhidric

- cloruri de Na, K

- fosfati de Ca, Mg

Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :

- activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru
actiunea acestora

- actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile

- stimularea evacuarea gastrica

- are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata

cu alimentele ingerate.

Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime :

- pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac
de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de
proteine rezultand peptide

6
 - labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui
prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se
transforma in paracazeinat de Ca

- gelatinoza lichefiaza gelatina

- lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.

Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in
special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.

Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul gastric
care va trece in intestinul subtire unde are loc digestia propriu-zisa.

Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la valvula
ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :

- duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si enterochinaza.

Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si
sucul pancreatic

- jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.
Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are
rol in digestia grasimilor, glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei,
sarurilor minerale si vitaminelor.

Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu rectul.

7
Are lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :

- cec

- colon ascendent - de absorbtie

- colon transvers - de trecere

- colon descendent - aici se face o ultima absorbtie

o Ficat

 prin secretia biliara

contine saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia
grasimilor si vitaminelor solubile
 pigmentii biliari dau culoare scaunului
o glandele intestinale
 prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si
glucolitici
- absorbtia se realizeaza
o slab la nivelul cavitatii bucale
o la nivelul
 stomacului pentru alcool si unele medicamente

8
  intestinului subtire – monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina
si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul subtire
 intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina K
In urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat in masa fecaloida
ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina
prin procesul de defecatie.

MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

- vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire

- consta in
o dispensarizarea persoanelor cu
 risc crescut
 simptome nespecifice
o educarea populatiei privind
 igiena bucala
 igiena alimentatiei
o alimentatie echilibrata
 cantitativ
 calitativ
o orarul alimentatiei
 mese regulate
o igiena psihonervoasa
 servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta placuta
o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare
 alcolismul
 fumatul

MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

- urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii

- se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi
MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA
- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a
invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor
ALIMENTATIA
- rol important
- fiecare boala are regimul propiu
- trebuie fractionata in cantitati mici si dese
- sa fie usor digerabile
- sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri
- bogate in vitamine
- preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate
- in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei
- alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea
asistentei

9
SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR
- prevede
o urmarirea alimentatiei
o pofta de mincare
o inapetenta
o cantitatile consumate
o modul de masticatie
o preferintele bolnavului
o acuzele subiective legate de alimentatie
o greturile
o varsaturile
o durerile abdominale
o meteorismul
o flatulenta
o diareea
o durata
o orarul fata de alimentatia acestor simptome
o calitatea scaunelor emise
- asistenta urmareste personal toate acuzele bolnavului
- parazitii intestinali eliminati de bolnav cu scaunul sau cu ocazia varsaturilor trebuie
pastrate si aratate medicului, dupa care vor fi trimise la laborator
EXPLORAREA BOLNAVILOR
- recoltarea sucurilor digestive prin sondaje
- recoltarea scaunului
- pregatirea bolnavilor pentru explorarea radiologica si endoscopica
- in preajma explorarilor functionale se va atrage atentia bolnavilor ce este interzisa
nu numai alimentatia dar si fumatul , precum si luarea medicamentelor
- tehnica sondajelor si spalaturilor trebuie sa fie foarte bine cunoscuta atit pentru
efectuarea explorarilor cit si pentru efectuarea numeroaselor procedee terapeutice
- de exemplu:
o in caz de atonie gastrica sau intestinala se aplica adesea aspiratie continua
combinata cu hidratarea bolnavului
o in caz de stenoza pilorica seara inainte de culcare se goleste stomacul prin
spalatura gastrica
o incontinenta continutului intestinal cere permanentizarea toaletei
o ingrijirea bolnavilor cu anus artificial costituie o problema aparte
o modul de evacuare al continutului intestinal depinde de locul unde a fost
abandonat tubul digestiv
 anusul contra naturii efectuat dupa ileostomie evacuarea
continutului intestinal fluid este continua
 dupa colectomie descendenta sau sigmoidiana evacuarile au o
anumita ritmicitate, scaunele fiind consistente
 segmentul exteriorizat sub forma anusului contra naturii hotareste
sarcinile de ingrijire
 evacuarile din segmentele superioare ale tubului digestiv cu
caracter continuu se ingrijesc cu pungi colectoare

10
  daca anusul exteriorizeaza colonul descendent sau sigmoidian cu
evacuari mai consistente si cu o oarecare ritmicitate , se poate
acoperi orificiul artificial cu leucoflex, care adera de tegumentele
din jur si poate fi indepartat la nevoie
 pungile colectoare sunt de mai multe feluri
de unica folosinta
refolosibile, care dupa golire si curatare pot fi reutilizate

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
- trebuie facuta foarte punctual
- se respecta orarul fata de alimentatie
- fenomenele secundare trebuie semnalate medicului
o arsurile stomacale
o eructatii
o uscaciunea mucoaselor
o tulburari vizuale
- dintre antibiotice se prefera cele cu administrare orala si care se resorb mai greu
exercitind efectul local
- aparitia micozelor bucale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg se
previne prin igiena riguroasa a cavitatii bucale si medicamente antifungice

EXPLORAREA FUNCTIONALA A TUBULUI DIGESTIV

- se poate face prin ingerarea substantei de contrast si urmarire a acesteia sub

ecranul radiologic de-a lungul tubului digestiv
- studiul colonului se face prin irigoscopie

Tubajul gastric cu histalong

ETAPE DE TIMP DE EXECUTIE

EXECUTIE
Pregatirea - se pregateste materialul ca pentru tubaj
materialului - in plus hitamina, romergan, sau feniramin fiole
- seringi de 20 ml, 2 ml
- ace
- 8-10 eprubete
- tavita renala
Pregatirea - asistenta va anunta bolnavul ca i se suspenda
bolnavului terapia medicamentoasa cu 24-48 ore inainte
de executarea testului
- bolnavul trebuie sa nu manince , bea si fumeze
cu 12 ore inainte si nici in dimineata
examinarii
- se linisteste si se pregateste bolnavul
Introducerea sondei Asistenta va avea grija ca sonda sa ajunga in partea cea mai

11
 decliva a stomacului (poate fi controlat radiologic)
Extragerea sucului
gastric (lichidul de
staza si 4 esantioane)
pe timp de 1 ora
- dupa introducerea sondei (45-50 cm) bolnavul
este asezat in decubit lateral sting
- la capatul distal al sondei se ataseaza o seringa
de 20 ml
- se extrage toata cantitatea de suc gastric
existenta in momentul respectiv in stomac ,
acesta se colecteaza separat , se masoara si se
noteaza volumul
- se continua apoi extragerea secretiei gastrice
timp de 1 ora in felul urmator: timp de 15 min
se colecteaza intr-o epribeta sau grup de
eprubete esantionul I intre 0-15 min
- este preferabil ca aspiratiile de suc gastric sa
fie din 3 in 3 minute sau continue
- in continuare se extrage sucul gastric extras se
colecteaza in a doua eprubeta, tot pe periada de
15 min (esantionul II intre 15 -30 min)
- apoi se injecteaza bolnavului i.m. un
antihistaminic de sinteza in doza de 50-100 mg
- acesta se administreaza inainte cu 30 min de
administrarea Histaminei, pentru prevenirea
unor eventuale fenomene alergice
- se continua aspiratia sucului timp de 30 min,
probele fiind colectate in 2 esantioane tot la 15
min interval respectiv esantionul III (intre 30 -
45 min) si IV (intre 45-60 min)

Aceste 4 esantioane care reprezinta cantitatea de secretie gastrica spontana pe un

interval de 1 ora poarta denumirea de debit acid bazal (DAB) sau debit oral bazal (DOB)
care in conditii normale este 60-80 ml.

Injectarea La terminarea extragerii bazale (timp de 1 ora) se injecteaza

Histaminei subcutan 0,5 mg Histamina, dupa care se continua aspirarea
sucului gastric
Recoltarea sucului Timp de inca 1 ora se colecteaza secretie gastrica in 4 probe
gastric dupa separate , la 15 min interval, obtinind inca 4 esntioane de suc
administrarea de gastric
histamina

Aceste 4 probe reprezinta secretia gastrica pe o perioada de 1 ora si poarta

denumirea de debit orar sercretor posthistamina (DOH) sau debit acid maximal (DAM) in
conditii normale este 130-140 ml.
Sucul gastric recoltat in cele 8 epribete se determina volumetric obligatoriu.

Extragerea sondei

12
Trimiterea probelor Toate cele 8 probe obtinute se trimit la laborator etichetate.
la laborator La laborator se dozeaza acidul clorhidric , rezultatele fiind
exprimate in mEq‰. VN = concentratia de HCl atinge 40-60
Eq‰.

Tubajul matinal a jeune

- dimineata pe nemincate se introduce sonda Einhorn in stomac
- se aspira continutul gastric si se arunca
- apoi timp de 1 ora va fi extrasa secretia gastrica din 3 in 3 min si va fi
repartizata in 4 eprubete, reprezentind secretia din 15 in 15 min

Tubajul gastric nocturn

- determinarea secretiei acide bazale pe timpul noptii
- bolnavul nu primeste nici un aliment sau apa de la prinz, ora 13
- la ora 19 se introduce sonda Einhorn in stomac si se extrage sucul
gastric din ora in ora pina la 7 dimineata fara introducerea unui
excitant al secretiei
- cele 12 esantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului
acid
- in mod normal intre 23 si 4 dimineata exista o pauza secretorie de HCl
liber.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

- se poate face urmarindu-se modificarile parametrilor functionali

biochimici care pot fi cuprinse in 4 sindroame
o de hapatocitoloiza
o de deficit functional hepatic
o de imflamatie
o colestatic

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

- sindromul de hepatocitoliza → alterarea integritatii hepato-celulare

Determinari Recoltare Valori normale

TGP (transaminaza 2-3 ml 4-13 UI
glutamicopiruvica)
ALAT 40 U Karmen,cresc in
(alaniaminotransferaza) leziuni minore
TGO (transaminaza Din acelas singe 5-17 UI
glutamicooxal-acetica)
ASAT 25 UK
(aspartaminotransferaza)
Aldolazele Din acelasi singe 1-2 USL
Sideremia 10 ml singe 90-140µg%

13
EXPLORAREA SINDROMULUI DE DEFICIT FUNCTIONAL HEPATIC SAU
SINDROMUL HEPATOPRIV

Teste care evalueaza activitatea metabolica si de sinteza

Teste Recoltare Valori normale

Teste ce se refera la 5-6 ml singe 7-8 g%
metabolismul protidic
-determinarea proteinelor
Teste de coagulare -0,5 ml oxalat de sodiu+4,5
-timpul Quick ml singe TQ 12''- 16''
-timpul Howel TH 60''- 120''

Testul Koller precizeaza Dupa 24 ore de la

daca alterarea TQ se administrarea vit K (30 mg
datoreaza unei insuficiente im) se recolteaza singe
hapatice ori unei cauze pentru TQ
extrahepatice
Testul poate diferentia un
icter mecanic de unul
parenchimatos.
Dozarea fibrinogenului 0,5 ml citrat de 200-400 mg%
sodiu+4,5ml singe
Determinarea colinesterazei 180-280 U/mol/ml/h
serice (metoda huerga)
3-8 U/ml/min (metoda
Ellman)
Amonemia (reflecta functia 14+/-4 Ug% in plasma
ureogenetica a ficatului)
Teste care se referea la
metabolismul glucidic
Testul hiperglicemiei
provocate (testul tolerantei
la glicemie)
Testul tolerantei la galactoza Bolnavul nu maninca Interpretare : in conditii
, se bazeaza pe capacitatea dimineata , isi goleste normale , in prima urina
ficatului de a maetaboliza vezica urinara si ingera 40 poate aparea galactoza, in a
galactoza fara interventia g galactoza in 300 ml apa, doua nu
insulinei, excesul de se recolteaza urina la 2 si la
galactoza se elimina prin 5 ore de la administrare
urina
Teste ce se refera la 2-4 ml singe 500-700 mg%
metabolismul lipidic
Determinarea lipidemiei
Determinarea colesterolului Din acelasi singe 150-250 mg%

14
 4,7-6,7 mmol/l
120-160 mg%
(esterificarea se face in
ficat)
Lipidiograma Din acelasi singe
Alfalipoproteine 1,80-2,30 g%(25-45%)
Betalipoproteine 3,40-4,50 g%(55-58%)

Teste care exploreaza fenomenele metabolice excretorii si circulatorii

- capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetata prin:

Determinari Timpi de executie Rezultate

Testul cu BSP 1. se recolteaza ~ 5 ml Interpretare : normal la 45
(bromsulftaleina) sau singe proba martor min retentia de BSP este sub
retentia de BSP 2. prin acelasi ac se 5% din doza administrata
injecteaza 1 ml BSP
0,5% / 10kgcorp
3. se recolteaza singe
din bratul opus la 5
si 45 min
la laborator se dozeaza
colorimetric
Clearance-ul BSP Se administreaza i.v. o In mod normal volumul de
doza standard de BSP plasma epurat de celule
(270 mg la barbat si hepatice intr-un minut
240 mg la femei), apoi reprezinta 14,5% din
se recolteaza singe 3-4 volumul sanguin si scade in
ml la 8, 15, 45 si 90 afectiuni hepatice.
min de la injectare Numai in bila BSP apare la
pentru 5-15 min.
urmarireadescresterii Dupa injectare eliminarea
colorantului in singe. urinara a BSP in mod
Proba necesita si normal se face numai in
efectuarea unui tubaj primele ore.
duodenal pentru a se
putea urmari aparitia si
concentratia BSP in
bila.
Se mai poate explora
eliminarea urinara
Clearance-ul cu roz Se injecteaza
131
Bengal si cu aur coloidal bolnavului o cantitate
de izotop dupa care, se
preleva singe in care se
determina
radioactivitatea

15
EXPLORAREA SINDROMULUI DE INFLAMATIE SAU DE REACTIE
MEZENCHIMALA

Determinari Recoltare Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de sodiu+1,6 5-10 la 1 ora
ml singe 10-20 la 2 ore
Teste de disproteinemie (R. 2 ml singe 0,2 u. Mc Lagen
Takata-Ara, R. Gross, R. 0.20 u fotometrice
Kunkel, banda de coagulare
Weltman, reactia de
turbiditate cu Timol, R. Sia).
Cel mai des se pactica
R.Timol
Electroforeza 2-3 ml singe Albumine 60%
Globuline 40%
Din care :
ά1=6%
ά2=9%
β=14%
γ=15-18%
Imunoelectroforeza 2-3 ml singe IgG=1200µg/100ml
IgA=140-420µg/100ml
IgE=0,01-0,4µg/100ml
IgD=3-40µg/100ml
IgM=5-150µg/100ml

EXPLORAREA SINDROMULUI COLESTATIC (EXCRETOBILIAR,

BILIOOBSTRUCTIV)

Determinari Recoltare Valori normale

Determinarea bilirubinei 2 ml singe 1 mg%
bilirubinemia conjugata
(directa)= 0-0,2 mg%
bilirubinemia neconjugata
(indirecta)=70% din totala
Determinari enzimatice
Fosfataza alcalina 2-6 u Bodanschi= 15-35 uI/l
2-3 ml singe
Determinari urinare 50-100 ml urina Examen sumar de urina
bilirubina
urobilinogenul

EXPLORARI MORFOLOGICE

- laparascopie

16
- punctie bioptica hapatica
- sintigrafie hepatica
-ecografia

EXPLORARI FUNCTIONALE CU SEMNIFICATIE ETIOPATOGENICA

1. Ag. HBs (antigenul australia) – prezent in singele bolnavilor in hepatita virala B

2. Ac. HBs (anticorpul anti AgHBs) – aparitia anticorpilor are o semnificatie
favorabila pentru evolutia procesului hepatic
3. complementul seric
4. alfa feto proteina – este prevazuta in procent de 70% la bolnavii cu cancer
primitiv hapatic
5. IDR Casoni pentru chist hidatic
6. testul Coombs pentru anticorpii antihematie

EXPLORAREA FUNCTIONALA A CAILOR BILIARE

- TUBAJUL DUODENAL este cel mai folosit mijloc de explorare a cailor biliare si poate
fi efectuat prin metoda Meltzer- Lyon sau prin metoda tubajului minutat.

TUBAJUL DUODENAL MELTZER- LYON

lipsa de scurgere a bilei A
o cu toate ca sonda este in duoden
o indica un sfincter Oddi inchis ( obstacol pe canalul coledoc: spasm, litiaza,
neoplasm)
o normal bila este de aspect clar
o patologic bila A este
 viscoasa
 tulbure in angiocolit si coledocite
lipsa de scurgere a bilei B
o dupa instilare sulfatului de magneziu pledeaza pentru un obstacol al
colului vezicii biliare, respectiv al canalului cistic (calcul, tumora)
o evacuarea bilei in cantitate mare , colorata inchis , urmata de ameliorarea
starii bolnavului sunt semnele hipotoniei biliare
o aparitia tardiva a bile B in cantitate mica, slab colorata, asociata cu dureri
in hipocondrul drept , orienteaza spre o hipertonie a cailor biliare
lipsa bilei C
o survine in obstructia canalului hepatic comun

Examenul citologic al bilei A.B.C trebuie efectuat imediat dupa recoltare

evitindu-se autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziti
In sediment se pot evidentia la microscop celule epiteliale, leucocite in
cantitate mare, ceea ce pledeaza pentru un proces inflamator .

TUBAJUL DUODENAL MINUTAT

17
 - prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar, notindu-se din 5 in 5 minute
reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate
- tubajul minutat are 5 timpi
o timpul I – coledocian
 se scurge un amestec de bila coledociana, pancretic si duodenal
 in cantitate de 10-15 ml
 dupa 5 min se introduc 40 ml de ulei de masline
o timpul II – oddi inchis
 apare la 4 min de la introducerea uleiului de masline si dureaza
3-6 min (nu se scurge bila)
o timpul III – scurgerea bilei A
 dureaza 3 min
o timpul IV – vezicular
 apare bila B
 dureaza 20-25 min
 se scurg 25-30 ml bila
o timpul V – hepatic
 incepe cu aparitia bilei C
- la sfirsit se administreaza pe sonda 30 ml sulfat de magneziu 33% pentru a
verifica daca vezicula s-a evacuat complet

Etape de executie Timpi de executie

Pregatirea Aceleasi ca si pentru metoda Meltzer –Lyon
materilului In plus se adauga 50 ml ulei de masline
Un stativ cu 2 rinduri de 8 eprubete
Pregatirea
bolnavului si
introducerea sondei
Administrarea Dupa 5 min de la aparitia bilei a se adapteaza seringa la sonda
uleiului de masline Se injecteaza 40 ml ulei de masline
Se penseaza sonda timp de 5 min
Recoltarea sucului in Se procedeaza la fel ca si dupa injectarea sulfatului de magneziu
primele 8 eprubete utilizind a doua serie de 8 eprubete
Extragerea sondei
Trimiterea probelor Se noteaza intr-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la
la laborator emisie, precum si senzatiile dureroase
Cele 2 serii de eprubete etichetate cu monstrele de bila vor fi
trimise la laborator

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI EXOCRIN

METODE DIRECTE
- se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice din singe si urina si sucul
duodenal
A.CERCETAREA ENZIMELOR DIN SINGE SI URINA
- amilaza

18
 o 6 ml singe dimineata pe nemincate fara sunbstanta anticoagulanta
o valoare normala 16-32 U Wohlgemut
o utila in pancreatitele acute cind creste mult
o pentru amilaza din urina se trimit la laborator 50 ml urina din prima
emisie de dimineata
o valori normale 32-64 U Wohlgemut
B. CERCETAREA ENZIMELOR (TRIPSINA, LIPAZA, AMILAZA) IN SUCUL
DUODENAL
- recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin tubaj
duodenal
- recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter 2-3 ml
introdus pe sonda duodenala
- mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina
injectate intravenos
ETAPE DE TIMPI DE EXECUTIE
EXECUTIE
Pregatirea Acelasi ca pentru tubajul dudenal
materialului In plus substanta excitanta a secretiei pancreatice
Ace
Seringi
Pregatirea bolnavului
si introducerea
sondei
Evacuarea bilei A si Se recolteaza bila A si B stimulata cu sulfat de magneziu
B
Recoltarea sucului
dupa stimularea
secretiei pancreatice:
a. stimularea cu
eter
b. stimularea cu Dupa evacuarea bilei A si B se adapteaza la capatul liber al
secretina sondei o seringa si se introduce eterul 2-3 ml
Se recolteaza in continuare un suc mai bogat in enzime
pancreatice

ATENTIE!!!continutul primei eprubete , fiind amestecat cu eter, se arunca, iar

restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat

Dupa evacuarea bilei A si B si dupa efectuarea testarii

sensibilitatii organismului la secretina , se injecteaza intravenos
secretina 1 U/kg corp
Se recolteaza apoi 4 probe de suc pancreatic din 10 in 10 minute

DACA SE FOLOSESTE STIMULAREA CU PANCREOZIMINA , DOZA

INJECTATA I.V. ESTE DE CIRCA 100 UNITATI.

19
Extragerea sondei si Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere
trimiterea probelor la pentru dozarea amilazei
laborator

METODE INDIRECTE
- examenul materilor fecale
o se executa dupa ce pacientul timp de 3 zile a urmat dieta SCHMIDT-
STRASSBURGER
o examenul coprologic ofera date orientative importante privind
consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale
o in suferinta pancreatica se constata urmatoarele
 examenul macroscopic
cantitate abundenta
aspect lucios, sticlos
culoare deschisa
fara miros deosebit
 examenul microscopic
pune in evidenta multe grasimi neutre, fibre musculare
 examenul chimic
evidentiaza lipide peste 10-50 g/zi = steatoree neta
normal nu depaseste 5 g/zi
in insuficienta pancreatica 70-80 % din grasimi se
regasesc in materile fecale
cantitatea de azot creste peste 3g/zi
- alte metode indirecte
o explorare cu izotopi radioactivi
o scintigrafia pancreatica

EXAMENUL MATERILOR FECALE

- ofera date orientative asupra digestiei si absorbtiei
- intrucit alimentatia influienteaza cantitatea si calitatea fecalelor fecoltarea se
face dupa un regim care sa contina toate principile alimentare – regim
standard prinzul Schmidt- Strassburger compus din 125 g proteine, 200 g
hidrati de carbon, 100 g grasimi
- acestea pot rezulta din meniul urmator
o dimineata
 500 ml lapte, piine cu unt sau un ou moale
o prinz
 125 g carne tocata si pregatita
 supa de carne sau legume
 250 g piure de cartofi cu 100 ml lapte , 20 g unt
o seara
 lapte sau ceai
 cartofi copti
 unt 20 g
 sunca fiarta

20
 - la orele 10 si 17 sa mai poate adauga lapte
- in mod practic acest regim se compune din 200-300 g cartofi, 50-60 g unt,
200 g carne si 500-800 ml lapte
- acest regim este urmat 3 zile
- a treia zi se recolteaza materile fecale
- se exclud medicamentele cu influienta asupra proceselor digestive
ATENTIE!!!!!
- recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte impune respectarea unor indicatii privind
alimentatia
- inainte de recoltarea fecalelor i se va administra 3 zile regim alimentar compus din
fainoase si lapte
- alimentatia va fi lipsita de : carne, alimente care contin singe, fructe, legume verzi,
cacao, ciocolata
ALTE RECOMANDARI
- nu sunt permise medicamente pe baza de fier sau hemoglobina
- nu se fac extractii dentare
- se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii, epistaxis
H.O. apar in caz de singerari gastrointestinale mici
- se face cu ajutorul reactiei ADLER.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DIGESTIVE TRATATE

MEDICAL

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

STOMATITA – inflamatia mucoasei bucale

- apar din cauze diferite

- infectii
o virale
o bacteriene
- in cursul unor boli
o pelagra

21
 o scorbut
o leucemie
- in intoxicatii
o plumb
o mercur
o arsenic
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoane care au in antecedente pelagra, leucemie
- persoane cu carente vitaminice si scaderea imunitatii
- persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu arsenic,
mercur
MANIFESTARI
alterarea mucoasei cavitatii bucale
roseata
ulceratii
leziuni necrotice
arsura in cavitatea bucala
dureri la
o masticatie
o deglutitie
salivatie abundenta
miros neplacut al gurii
gingivoragii
febra
alterarea starii generale
OBIECTIVE
sa prezinte stare de bine
sa se poata alimenta si hidrata
sa prezinte temperatura corporala in limite normale
PROBLEMELE PACIENTULUI
alterarea integritatii mucoasei bucale
alterarea confortului fizic
risc de suprainfectii
INTERVENTII
efecueaza
o spalaturi bucale
o gargarisme
hidrateaza pacientul cu lichide prin tub
alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, fara condimente
educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea integritatii mucoasei
bucale
o alcool
o fumat
o proteze dentare neadaptate
verifica intelegerea sfaturilor

22
 administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic
respecta masurile de prevenire a suprainfectiilor
o vesela si tacimuri proprii
o obiecte de toaleta individuale
utilizeaza instrumente de unica folosinta
supravegheaza si noteaza temperatura corporala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

- este o ulceratie pe
-stomac
-portiunea inferioara a esofagului
-duoden

- intereseaza intregul organism

- e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna da infectia
locala cu H. Pylori
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
persoane
o cu orar neregulat de alimentatie
o exces da condimente, alcool, tutun
o cu teren ereditar
o cu sters fizic si psihic
o cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINS
o frecventa mai mare la barbati
o incidenta maxima la persoanele cu virsta intre 55-60 ani
SEMNE SI SIMPTOME
durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese, care se calmeaza dupa
alimentatie
durerea apare in pusee dureroase , toamna si primavara, urmate de perioade de
remisiune

23
 pirozis ( senzatie de arsura)
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
PROBLEME
discomfort abdominal cauzat de durere
anxietate
deficit de volum lichidian
risc de complicatii
o HDS
 Hematemeza
 melena
o Perforatie
o Stenoza pilorica
o malignizare
OBIECTIVE
sa prezinte stare de comfort fizic si psihic
prelungirea perioadelor de remisiune
sa se alimenteze corespunzator
sa fie constient de modul sau de viata, de alimentatie, sa poata preveni
complicatiile
INTERVENTII
ASISTENTA
asigura repausul fizic si psihic
o 12-14 ore /zi repaus la pat
o repaus postprandial obligatoriu in perioada dureroasa
asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii
o alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi
o in faza dureroasa
 supe de zarzavat strecurate
 lapte indoit cu ceai
 supe creme de zarzavat
 pireuri
 sufleuri
 soteuri
 brinza de vaci
 piine veche
 fainoase fierte in lapte
 carne fiarta de pasare sau vita
o in faza de acalmie
 lapte dulce
 fainoase fierte in lapte
 ou fiert moale
 carne de vita sa pasare fiarta sau la gratar
 piine veche de o zi

24
  supe de zarzavat
 biscuiti
 soteuri
 fructe coapte
o urmatoarele alimente sunt interzise
 lapte batut
 iaurt
 carne grasa
 legume tari
varza
castraveti
fasole
 piine neagra
 cafea
 ciocolata
 supele de carne
 sosuri cu prajeli
 alimente reci sau fierbinti
pregateste pacientul pentru explorari functionale
administreaza medicatia prescrisa de medic
o medicatia antisecretorie inaintea meselor
o antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa mese
o administrarea medicatiei adecvate pentru H. Pylori
 amoxicilina
 claritromicina
 omeprazol
supravegheaza
o puls
o tensiune
o apetit
o semne de deshidratare
o scaun
o greutate corporala
face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate
pregateste preoperator
educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor
o scaunul melenic
o caracterul durerii in caz de perforatie
o varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica
educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata

25
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU VARSATURI

- survin in numeroase si variate afectiuni

- pot apare in imbolnaviri ale aparatului digestiv, precum si in imbolnaviri extradigestive

- boli in care pot apare varsaturi

abdomen acut
edem cerebral
infarct miocardic
intoxicatii acute
infectii acute
boli cronice
insufuiienta renala
- uneori domina tabloul clinic
- gravitatea se apreciaza dupa asocierea cu urmatoarele simptome
stare generala alterata
tegumente si mucoase uscate
tahicardie
tulburari de ritm
hTA
dispnee cu polipnee
oligurie
tulburari nervoase
o somnolenta
o convulsii

26
 o coma
- masurile terapeutice se adreseaza bolii de baza
- asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa anunte medicul simptomatologia care
premerge sau insoteste varsaturile

CONDUITA DE URGENTA IN AMBULATORIU

Obiective Masuri de realizat

- prevenirea deshidratarii si altor - in cazurile grave primele masuri trebuie
complicatii instituite in ambulator
asistenta medicala nu va parasi
bolnavul in timpul varsaturilor si il
va linisti psihic
va ajuta bolnavul in timpul
varsaturilor
se va pastra produsul eliminat intr-o
tavita renala pentru a-l arata
medicului
la indicatia medicului va aplica
masurile adresate bolii de baza si va
institui o perfuzie cu ser fiziologic
va administra medicamente pentru
combaterea simptomatologiei, de
preferinta injectabil sau supozitoare
pentru internare se pregateste
bolnavul in pozitie semisezinda
se vor nota toate masurile
terapeutice pe biletul de internare

INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL

Materiale necesare
musama
travers
tavita renala
servet pentru gura
pahar cu apa pentru clatirea gurii
tampoane
material pentru perfuzie
pentru spalatura gastrica
pentru aspiratie gastrica

OBIECTIVE MASURI DE REALIZARE

ingrijirea bolnavului in timpul bolnavii cu greturi si varsaturi vor fi
varsaturilor amplasati in camere aerisite
vor fi izolati cu un paravan

27
 pozitie semisezind sau sezind
daca nu poate fi ridicat in pat va fi
asezat in d.d. cu capul intr-o parte
aproape de marginea patului
se va proteja lenjeria cu musama si
traversa
vor fi indepartate protezele dentare
cind apare varsatura asistenta va
tine ea insasi cu o mina tavita renala
sub gura si barbie , iar cu cealalta
va sustine fruntea
pentru a atenua greata , bolnavul va
fi sfatuit sa inspire profund
prevenirea unor incidente sau plagile operatorii se protejeaza prin
accidente compresiunea cu mina in timpul
eforturilor de varsatura
la bolnavii inconstienti varsaturile
devin periculoase prin posibilitatea
de aspiratie a continutului gastric
- pentru prevenire se va intoarce
capul bolnavului in partea
stinga
- la nevoie se va aspira
continutul sau se va face
aspiratie continua
daca continutul a patruns in caile
respiratorii se va face imediat
aspiratie si se va aseza in pozitie de
drenaj postural (bolnavul sa fie
alungit pe un pat, cu picioarele
suprainaltate)
daca varsaturile sunt cauzate de
ingestia unor substante toxice sau
din cauza unei stenoze pilorice se
face spalatura gastrica
ingrijirea bolnavilor dupa se va indeparta tavita renala
terminarea varsaturilor folosita, dar se pastreaza continutul
se sterge gura bolnavului
se aduce alta tavita renaa curata
i se da un pahar cu apa pentru
clatirea gurii
se aseaza in repaus
va fi linstit psihic
daca e inconstient se vor indeparta
toate resturile din gura si faringe cu

28
 tampoane curate
aplicarea tratamentului se vor pregati medicamentele si se
medicamentos vor adminstra la indicatia medicului
medicamentele pentru combaterea
simptomatica a varsaturilor
aceste sunt
- plegomazin fiole 25 mg, im
- clordelazin drajeu 25 mg
- emetiral drajeu 5 mg
- torecan 1 fiola sc, im, iv sau dg
- regla fiole sau dg
- papaverina fiole sc, im, iv lent
5-10 min in glucoza
- atropina fiole 1 mg
- scobutil im, iv, comprimate,
supozitoare

NU SE COMBAT VARSATURILE DIN INTOXICATII SI TOXIINFECTII

ALIMENTARE

alimentatia si corectarea tulburarilor se suspenda alimentatia pe gura

hidroelectrolitice pentru inceput se face parenteral cu
glucoza, aminoacizi, vitamine,
electroliti
bolnavii cu varsaturi nu pot fi
alimentati prin sonda
rehidratarea per os se va face treptat
cu cantitati mici de lichide reci cu
lingurita, apa, apa minerala,
limonada, sucuri de fructe cu cuburi
de ghiata
reechilibrarea hidroelectrolitica se
face in functie de simptomatologie
si de rezultatele de laborator
pentru inceput se instituie perfuzii
cu ser fiziologic
recoltarea produselor biologice se va recolta singe pentru examene
de laborator
- rezerva alcalina
- ionograma
- hematocrit
- uremie
ele pun in evidenta
- hemoconcentratia
- hiposodemia
- hipocloremia

29
 - hipopotasemia
- alcaloza metabolica
la nevoie se recolteaza si varsatura
urmarirea functiilor vitale si se masoara
vegetative - temperatura
- pulsul
- TA
se observa varsaturile
- numarul
- cantitatea
- aspectul
se observa urina
- se urmareste cantitatea (poate apare
oliguria (micsorarea volumului
urinilor/24ore, mai putin de 500 ml))
se observa scaunul
- numar
- aspect
- frecvent varsaturile se asociaza cu diareea
OBSERVATIE asistenta va tine o
stricta evidenta a pierderilor de
lichide (prin varsaturi, urina,
diaree) la care se adauga
cantitatea de ~ 800-1500 ml
reprezentind pierderile prin
respiratie si perspiratie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

- sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si colonului

30
 - enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie,
virus sau parazit
- contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau prin transmisia
intre indivizi
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoanele care au consumat alimente contaminate cu proteus, sallmonela,
shigella
SEMNE SI SIMPTOME
- greata
- inapetenta
- cefalee
- neliniste
- dureri abdominale
- balonare
- varsaturi alimentare
- scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi
- tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal sau vezical,
însoţite de arsuri, senzaţie penibilă de tensiune şi senzaţia imperioasă şi
continuă de urinare sau defecare)
- febra
- frisoane
PROBLEME
- deshidratare
- discomfort abdominal
- hipertermie
- riscul raspindirii infectiei
OBIECTIVE
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- sa prezinte stare de confort fizic
- sa prezinte temperatura corpului in limite normale
- sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
INTERVENTII
ASISTENTA
- asigura repausul fizic si psihic
- mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei

31
 - reechilibreaza hidroelectrolitic
o prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez)
o apoi regim de tranzitie
 orez fiert in apa
 supa de zarzavat sarata
 brinza de vaci
 carne fiarta
 ou fiert moale
 pireuri
 soteuri
o dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile
- supravegheaza scaunul
o frecventa
o cantitatea
- recolteaza scaunul
o pentru examen bacteriologic
- recolteaza singe
o ionograma
- supravegheaza semnele de deshidratare
o piele uscata
o oligurie
o tahicardie (Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe
minut.)
o HTA
- Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei
- Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea durerilor
- Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat de medic
- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU DIAREE

poate aparea singura sau insotita de varsaturi

constituie urgenta datorita tulburarilor hidroelectrolitice
materiale necesare
o musama
o aleza
o plosti
o material necesar
 pentru toaleta regiunii anale
 pentru recoltarea scaunului si singelui
 echilibrare hidroelectrolitica
o paravan
o paturi
o material pentru
 hemocultura
 coprocultura

32
obiective
pregatirea conditiilor de ingrijire
supravegherea tranzitului intestinal
si a igienei locale
corectarea tulburarilor
hidroelectrolitice , recoltarea de
produse biologice si urmarirea
functiilor vitale si vegetative
asigurarea repausului si mentinerea
temperaturii constante
masuri de realizat
va fi plasat intr-o rezerva
patul se acopera cu musama si
traversa
in caz de incontinenta de materii
fecale se va aseza o plosca
pneumatica de cauciuc care se va
schimba periodic
vor fi pregatite suficiente aleze si
comprese pentru a fi la dispozitie
daca numarul scaunelor este mic si
starea este buna, bolnavul va fi
insotit la toaleta de infirmiera
numarul scaunelor poate ajunge la
10-20 / zi , insotite de dureri ( in
holera poate ajunge la peste 100)
va fi servit cu plosca la pat
asistenta noteaza numarul si
caracterul scaunelor
pentru analiza unele emisii vor fi
captate in bazinet
la cei cu incontinenta sau cu diaree
intensa sa li se aseze comprese
uscate in regiune anala pentru ca
materile fecale sa nu se imprastie
schimbarea acestora se face de cite
ori este nevoie
toaleta anusului se face de mai
multe ori pe zi si se dezinfecteaza
cu acid boric 2-3%
in diareei hidratatrea se poate face
si oral, completata cu perfuzii
se urmareste inlocuirea pierderilor
prin ioni
prin diaree se pirde mai mult sodiu
si potasiu
in caz de infectii se recolteaza singe
pentru hemocultura si scaun pentru
coprocultura
repausul la pat se impune in
cazurile cu stare generala alterata
diareea intensa duce la mari pierderi
de energie calorica
bolnavii vor fi incalziti cu
33
 termofoare, paturi, perna electrica
pe abdomen
asigurarea alimentatiei in primele 24-48 ore consta in dieta
hidrica
-ceai neindulcit(menta, coarne, afine
sau musetel)
-supa de morcovi strecurata
-zeama de orez
-mere crude rase
treptat se introduc cantitati mici de
carne slaba fiarta
-brinza de vaci
-piine alba prajita
-supe strecurate de legume cu paste
fainoase
-oua fierte moi
dupa 4-5 zile se ajunge la o
alimentatie completa
ATENTIE: se interzic pentru o
perioada de timp : laptele,
dulciurile, legume bogate in
celuloza, grasimi prajite,
conservele, condimentele,
ciocolata
Tratament medicamentos Asistenta pregateste medicamentele
pe care la indicatia medicului le
administreaza
Pentru tratament simptomatic
- preparate de bismut
- calciu carbonic
- spasmolitice (atropina,
papverina, scobutil)
- opiaceele se administreeaza
numai in diareeile severe si
numai pentru o perioada scurta
dupa ce s-au epuizat alte
mijloace terapeutice
Pentru tratament antimicrobian
- sulfamide
- antibiotice
- furazolidon
- saprosan
- fermenti digestivi

INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA HEMORAGICA

34
 - este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent
localizate in regiunea rectosigmoidiana si uneori cuprine colonul
- boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoane cu virste cuprinse intre 24-45 de ani
- etiologie neprecizata
- frecvent boala familiara
SEMNE SI SIMPTOME
- scaune diareice pina la 20/zi de cele mai multe ori mucosanguinolente
- dureri abdominale
- tenesme
- jena permanenta in regiunea anorectala
- febra
- scadere ponderala
- astenie
- paloare
PROBLEME
- alterarea eliminarilor intestinale
- discomfort abdominal
- hipertermie
- deshidratare
- anxietate
- risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii a colonului
OBIECTIVE
- sa prezinte starea de bine fizic
- sa prezinte eliminari intestinale normale
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute
- sa diminueze anxietatea
- sa se prelungeasca fazele de liniste
INTERVENTII
- asigura repausul fizic si psihic in fazele evolutive
- pregateste pacientul pentru examinari
- asigura alimentatia
o in perioadele acute
 regim hidric
 apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez
 brnza de vaci
 oua moi
 carne fiarta
 piure de morcovi
 sarea fiind permisa
o in caz de denutritie
 regim hipercaloric
- reechilibreare hidroelectrolitica

35
 o se realizeaza prin
 transfuzii de singe integral
 transfuzii de plasma hidrolizata de proteine
 perfuzii cu solutii Ringer
- supravegheaza scaunul si caracteristicile
- monitorizeaza
o pulsul
o TA
- Evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cind constata
prezenta lor
- Recolteaza
o Singe
o Materii fecale
o urina
- administreaza medicatia prescrisa
o antiinflamatoare
o antiinfectioasa
o simptomatica
 corticoterapie
 salazopirina
 antispastice
- aplica tratamentul radioterapic cind acesta este recomandat si tratamentul
local – clisme medicamentoase cu cortizon , tanin
- furnizeaza pacientului cunostiitele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGII DIGESTIVE

- pot fi secundare unei afectiuni digestive sau manifestarea unei boli generale
- se pot exterioriza prin
varsatura – hematemeza
o singele eliminat din stomac este brun inchis, asmanator zatului de cafea
o eventual amestecat cu resturi alimentare
scaun – melena
o singele eliminat prin intestin este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs
de sucurile digestive
o apare cind singerarea este mai mare de 100 g
- culoarea singelui poate fi rosie deschisa daca hemoragia e fulgeratoare si masiva
- cauzele
o ulcer cronic si duodenal
o tumori benigne sau maligne ale tubului digestiv
o gastrite hemoragice acute
o varice esofagiene

36
 o enterite
o hipertensiune portala de diverse cauze
o ciroza hepatica
o tromboza venei porte
o cauze generale
o boli ale vaselor
o boli de singe
- simptome
o anemia
o in hemoragiile mari
o anxietate
o sete accentuata
o transpiratii reci
o extremitati reci
o puls mic si rapid
o lipotimie
o TA scazuta
o colaps
o pentru diagnosticul de certitudine
o se vor exclude
 hemoptizia
 epistaxisul
 hemoragia mucoasei bucale singe inghitit si apoi eliminat sub
forma de varsaturi sangvinolente
 hemoragii digestive inferioare – anorectoragii manifestate prin
scaune sangvinolente
 modificari de culoare ale scaunului datorita unor medicamente pe
baza de bismut, fier, carbune sau alimente afine
regula ganerala → in orice hemoragie digestiva internarea este obligatorie

obiective masuri de realizat

asigurarea repausului
supravegherea functiilor vitale si
repaus strict la pat in decubit dorsal,
fara perna
in hemoragiile masive – in pozitie
Trendelenburg pentru mentinerea
unei circulatii cerebrale adecvate
se interzice orice efort fizic
bolnavul va fi linistit
repausul la pat dureaza cel putin 3
zile
singele eliminat va fi colectat intr-
un vas
va efectua curatirea gurii bolnavului
cu capul asezat intr-o parte, fara a
deplasa bolnavul
se va urmari

37
aprecierea clinica a gravitatii - puls
- TA
- Diureza In hemoragiile masive
se face din ora in ora
se va aprecia gravitatea
- dupa cantitatea singelui pierdut
- hemoragie masiva pierderi 1500-
2000 ml
- gravitate medie pierderi se singe
500-1500 ml
- hemoragie usoara 50-250 ml
- dupa modul cum s-a produs
hemoragia
- rapiditatea pierderii – brutal, repetat,
moderat
aplicarea masurilor terapeutice aplica punga cu gheata in regiunea
epigastrica
pregateste singe izi grup si Rh si
instaleaza tranfuzia de singe
administreaza medicatie
hemostatica
- clorura de calci
- calciu gluconic
- vit. K
- vit. C
- venostat
- trombina
- adrenostazin
- etamsilat
- ciclocapron
instaleaza perfuzie cu substituienti
- dextran 70
- dextran 40
- in lipsa acestora se poate
perfuza ser fiziliologic sau
glucoza
- pregateste si administreaza in
cazurile indicate sedative
pentru calmarea starii de
agitatie
- uneori se recomanda aspiratie
gastrica pentru evacuarea
singelui, hemoragia se opreste
mai usor daca stomacul e
colabat
- evacuarea stomacului opreste

38

examinari de laborator
alimentatia
particularitati terapeutice
greturile si varsaturile
- pune in repaus stomacul si
favorizeaza hemostaza
- se pot efectua in scop
hemostatic si spalaturi →
refrigeratie gastrica prin lavaj
continuu cu apa de la gheata
singe pentru determinarea
- hematocrit
- hematii
- hemoglobina
scaun
- reactia Adler
in cazuri grave stari de soc se
determina
- azotemia
- ionograma
- rezerva alcalina
- teste de coagulare
se suprima alimentatia pe gura
se administreaza doar lichide reci si
cuburi de ghiata
eventual lapte rece in cantitati mici
din ora in ora
in functie de evolutie a 2-a zi sunt
permise 12-14 mese compuse din
150-200 ml lapte si regim
hidrozaharat
incepind cu a treia zi regimul se
imbogateste → supe mugilaginoase,
gris cu lapte, pireuri de legume,
budinci, creme, ou moale, carne
slaba de vita sau pui, legume fierte,
fructe crude
cind hemoragia e produsa de
ruptura varicelor esofagiene se
introduc in esofag pentru 24-30 ore
sonde speciale cu balonas esofagian
compresiv
uneori se recomanda evacuarea
singelui din intestin prin clisme
in gastritele hemoragice se
administreaza pansamente gastrice
amestecate cu trombina uscata
sterila
39
 - in cazul in care hemoragia nu cedeaza sau se repeta dupa incercarea
metodelor terapeutice , se recurge la interventia chirurgicala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA

- este o suferinta hepatica cronica, cu evoutie progresiva

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoane cu hepatita virala tip B,C,D in antecedente
- persoane consumatoare de alcool
- persoane cu tulburari metabolice
o diabet zaharat
o supraalimentatie
o subalimentatie
- persoane tratate cu medicatie hepatotoxica
- suferinzi ai unor obstructii cu infectii in tertoriul cailor biliare
- femeile la menopauza
- tinerii
SEMNE SI SIMPTOME
- in peioada de debut
o fatigabilitate (Reprezinta scaderea anormal de rapida a fortei musculare)
o depresie
o scaderea capacitatii de effort
o inapetenta
o greturi
o balonare postprandiala
- in perioada de stare
o stelute vasculare
o eritem palmar
o limba lucioasa rosie
o icter
o edeme
o ascita
o scadere marcata in greutate
o ginecomastie (dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati)
o somnolenta

40
 o coma
o encefalopatie portala
PROBLEME
- discomfort abdominal
- deficit de volum rahidian
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- risc de alterare a integritatii tegumentelor
- ascita
- epistaxis
- HDS
- Coma hepatica
OBIECTIVE
- Sa prezinte stare de confort
- Sa se poata alimenta
- Tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj
- Sa cunoasca modul de viata
- Sa fie ferit de complicatii
INTERVENTII
- Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie adoptata de
pacient cu ascita masiva care sa il ajute la respiratie
- Reduce la maxim efortul fizic
- Mentine igiena
- Ingrijeste cavitatea bucala
- Recolteaza singe, urina
- Supravegheaza urina, scaunul, icterul tegumentar, greutatea corporala
- Hidrateaza pe cale orala cind e permis si pe cale parenterala in celelalte
situatii cu solutii de glucoza tamponata cu insulina
- Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, supe,
pireuri
- Alimentele sunt desodate
- Educa pentru respectarea alimentatiei si normelor de viata

- Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale

41
 - Pregateste pentru punctia abdominala exploratorie sau evacuatorie
- Supravegheaza pacientul
- Administreaza medicatia
o Hepatoprotectoare
o Corticoterapia
o Calmanta a pruritului
- Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant
hepatic la indicatia medicului

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE CAILOR BILIARE

- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare

- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice

- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani
- Paciente cu tuburari neuroendocrine
SEMNE SI SIMPTOME
- In angiocolecistita
o Febra 39-40°C
o Frison
o Dureri colicative
o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut
- In colecistite acute
o Febra 39-40°C

42
 o Frison
o Stare generala alterata
o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in
spate
o Varsaturi biliare
o icter
- In diskinezie biliara hipokinetica
o Greturi
o Varsaturi biliare
o Constipatie
o Depresii
o Inapetenta
o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
- In diskinezie biliara hiperkinetica
o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept
PROBLEME
- Alterarea confortului
- Hipertermie
- Risc de deshidratare
- anxietate
OBIECTIVE
- aeliorarea confortului
- echilibrare hidroelectrolitica
- combaterea hipertermiei
INTERVENTII
- asigura repausul fizic, psihic si alimentar
- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ
- reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,
glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma
- asigura alimentatia
o in perioade dureroase
 regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci
o in perioade de liniste
 sunt contraindicate alimentele grase
- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice
- recolteaza singe pentru laborator
o VSH
o Hemograma
o bilirubina
- administreaza tratamentul prescris
o antispastic
 papaverina
 scobutil
 atropina
 no spa
o antiemetic

43
  emetiral
 metocloramid
o antiinfectios neopiaceu
 ampicilina
 gentamicina
- supravegheaza durerea notind caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice
folosite pentru diminuarea durerii

- monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA

- instruieste pacientul privind regimul de viata
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci cind medicul
hotareste

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

- reprezinta inflamatia acuta a pancreasului

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
persoane cu afectiuni ale cailor biliare
alcoolici
persoane care prezinta infectii
persoane cu traumatisme pancreatice
persoane care au efectuat colangiu pancreatografie enoscopica
pacienti tratati cu glucocorticoizi
SEMNE SI SIMPTOME
debut brusc
dureri violente

44
 in abdomenul superior, deseori in centura , iradiind in spate
greturi
varsaturi
meteorism abdominal
retentie de facale si gaze
febra
tahicardie
rareori ascita , revarsat pleural
PROBLEME
discomfort abdominal
alterarea eliminarii intestinale
risc de deshidratare
hipertermie
risc de soc hipovolemic
OBIECTIVE
sa se amelioreze durerile abdominale
sa fie echilibrat hidroelectrolitic
sa prezinte eliminari intestinale normale
INTERVENTII
asigura repaus la pat postalimentar si de lichide
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala
reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor
o 400-500ml ceai/24 ore
o supa zarzavat strecurata
o biscuiti
o cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise
administreaza tratamentul prescris
o antialgic
o antiinflamator
o antihemoragic
o antienzimatic
urmareste ingestia/excretia
monitorizeaza semnele vitale
monitorizeaza presiunea venoasa centrala

MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE

Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii
despre volumul sanguin si functia cordului drept
INDICATII
terapia volemica care nu raspunde la tratamentul initial
FACTORI DETERMINANTI
 volum intravascular
 tonus vascular intrinsec
 capacitatea functionala cord drept

45
  modificarea presiunii intraabdominale, toracice
 terapia vasopresoare
MATERIALE
 cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD)
 robinet 3 cai
 punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala
 sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului electronic
 monitor ECG cu canal presional ptr PVC
TEHNICA
 Abord: CVC jugulara, subclaviculara
 Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD)
 fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0
 umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC
 stabilirea pct 0 pe monitor
 Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de perfuzie

COMPLICATII
Cele legate de abordul venos central:
- malpozitie cateter
- tulburari de ritm (cateter in cord)
INTERPRETARE
 masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC
 variatii minime sincrone cu respiratia
 valori normale: 2-7 mmHg
 valori fals crescute:
-hidro/hemo/pneumotorace;
-cateter obstruat sau cudat valorile nu se modifica de la o determinare la alta
 pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca:
-CVC in VD
-insuficienta cardiaca dreapta severa

46
 -insuficienata tricuspidiana
PVC TA CAUZA

normal normal Normovolemie

crescuta crescuta Hipervolemie

scazuta scazuta Hipovolemie

scazuta normal Hipovolemie compensata

crescuta scazuta Insuficienta cardiaca

RECOMANDARI
Masurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi
conditii (parametrii ventilatori neschimbati).
De evitat:
- punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice
- punctia controlaterala in caz de pneumototax
- punctia subclaviculara la un bolnav ventilat
instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza
introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua
recolteaza singe si urina
o glicemie
o amilazemie
o uree
o creatinina
o teste de coagulare
o amilazurie din urina
pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica
pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala
educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul
sa combata obezitatea
sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor

ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE

Antivomitive antidopaminice

Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida

- propulsive gastro – intestinale
- stimuleaza motilitatea gastro – intestinala

47
Metoclopramida
- Se administreaza oral si injectabil
- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta
- antivomitiv eficace
- stimuleaza peristaltismul gastric
- relaxeaza sfincterul piloric
- grabeste golirea stomacului
- efecte adverse
- somnolenta
- nervozitate
- diaree
- dureri abdominale
- spasm tetanic
- miscari distonice ale limbii
- galactoree
- ginecomastie
- reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)
Domperidon - motilium
- administrat oral
- antivomitiv moderat
- creste secretia de prolactina
Cisaprida
- actiune prochinetica
- stimuleaza in plus si motolitatea colonului
- util in constipatia cronica idiopatica
- nu se utilizeaza ca antiemetic
Fenotiazidele
Clorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina
- antivomitive foarte eficace

Antivomitive antiserotoninice

Odansetron, Granisetron,Tropisetron
- antivomitive eficace
- de electie
- profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie
- efecte adverse
o constipatie
o cefalee
o nu determina efecte extrapiramidale
Antihistaminice H1
Prometazina
- utilizat in raul de miscare
- are si efect antihistaminic si sedativ

Parasimpaticolitice

48
Scopolamina
- antivomitiv cu efect anticolinergic central
- sedativ psihomotor
- de electie in profilaxia raului de miscare
- produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si sedare
-
Laxative si purgatve

- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului

- Utile in constipatie
- Purgativele
o Grabesc tranzitul intestinal
o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase
, apoase
- Laxativele
o Au actiune mai blinda
o Produc un scaun normal
- Clasificare – dupa mecanismul de actiune
o Laxative de volum
 Cuprind fibre vegetale nedigerabile
 Cresc peristaltismul
 Nu se digera
 Nu sunt toxice
 Se indica in constipatia functionala
 Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de in,
mamaliga, tarite, agarul
 Galgorin granule
o Laxative prin inmuierea scaunului
 Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie
 Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni anorectale
 DECUSATUL SODIC
Efect laxativ slab
hepatotoxic
 ULEIUL DE PARAFINA
Amestec purificat de hidrocarburi alifatice
Nedigerabil
Patrunde in bol
Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia
Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
o Purgative osmotice ( SALINE)
 Saruri hidrosolubile
 Au absorbtie redusa
 Cresc peristaltismul
 Efect laxativ in doze mici
 Efect purgativ in doze mari
 Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului

49
 Intoxicatii alimentare
Medicamentoase
Examen radiologic
 Efecte adverse
Hipermagnezemie
Hipernatremie
Hipercalcemie
Greturi
varsaturi
 reprezentanti
sulfatul de magneziu
oxidul de magneziu
sulfatul de sodiu
o Purgative iritante
 Substante care au actiune directa asupra mucoasei intestinale
 Cresc peristaltismul
 Fluidifica continutul
 Favorizeaza eliminarea
 Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
 Reprezentanti
Ulei de ricin
Purgative antrachinonice
o Frangula
o Aloe
o Rubarba

Antidiareicele

- substante care reduc volumul si numarul scaunelor

- produc o scadere a motricitatii
- clasificare
o antidiareice simptomatice
 cresc tonusul muschilor netezi intestinali
 reduc peristaltismul stomacului si intestinului
 reprezentanti
difenoxilatul
o reduce motilitatea
o util in diareea acuta si cronica
o nu dezvolta dependenta decit dupa administrare
indelungata
loperamida (imodium)
o actiune antidiareica de tip opioid
o efect intens mai prelungit
o nu dezvolta dependenta
o antidiareice etiologice

50
  sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama diareice
infectioase
 reprezentanti
streptomicina
kanamicina
salazopirina
colistin
furazolidon
saprosan
nistatin
miconazol
o antidiareice adsorbante
 fixeaza excesul de gaze
 formeaza un strat protector
 reprezentanti
diosmectita
o este un silicat natural
o are putere mare de acoperire a mucoasei intestinale
o creste rezistenta barierei de mucus
o normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera
peristaltismul
carbune medicinal
o absoarbe secretii si substante nocive din tubul
digestiv
o antidiareice de substitutie
 cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si microorganisme
antidiareice sintetizatoare de acid lactic
 lactobacilus acidophilus

MEDICATIA ANTIULCEROASA

- intervin in
o scaderea secretiei gastrice
o protectia mucoasei gastrice
o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
- antiacide sistemice – alcalinizantele
o bicarbonatul de sodiu
 actiune antiacida rapida si de scurta durata
 in exces alcalinizeaza continutul gastric
 poate produce alcaloza
o fosfatul de sodiu
o carbonatul de calciu
o citratul de sodiu
 sunt solubile in apa
 se absorb rapid
 neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric

51
  pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound (reaparitia la
sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)
- antiacide nesistemice – neutralizante si adsorbante
o hidroxidul de aluminiu
 actioneaza lent dar persistent
 indicate in
gastrita hiperacida
ulcer gastric si duodenal
esofagita de reflux
in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei acestora
 efecte adverse
reboundul secretiei acide
 efect secundar comun
scad/inactiveaza activitatea pepsinei
 efect secundar propriu
alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si
litiaza urinara
neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala
producind constipatie sau efect laxativ
o fosfatul de aluminiu
o silicatul de aluminiu si magneziu
o carbonatul bazic de bismut
o reprezentanti
 dicarbocalm
 almagel
 malox
 ulcerotrat
o c.i.
 abdomen acut
 hemoragii
 perforatii gastrice
- inhibitoare ale secretiei gastrice
o realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acide
o antihistaminicele H2
 reprezentanti
cimetidina
ranitidina
axid
 caracteristici
administrare pe cale orala sau iv
metabolizare hepatica
difuzeaza bine in organe si urina
 utilizari
ulcer duodenal si gastric
esofagita de reflux

52
  efecte adverse
sunt bine suportate
cimetidina
o greata
o varsaturi
o ameteli
o cefalee
o constipatie
o dureri musculare
o uscaciunea gurii
o eruptii cutanate
o ginecomastie
o galactoree
o tulburari neuropsihice
 c.i.
cancer gastric
sarcina
- blocantele receptorilor muscarinici
o gastrozepin
o sunt eficace in ulcer duodenal si gastric
o diminueaza secretia gastrica
o efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi gastrointestinali
o efecte adverse
 uscaciunea gurii
 constipatie
 tulburari de vedere
 crestera presiunii intraoculare
- inhibitoarele anhidrazei carbonice
o acetazolamida
 inhiba secretia gastrica acida bazala
 are si alte efecte
efect diuretic cu alcalinizarea urinei
actiune entiepileptica
 reactii adverse
acidoza hipercloremica si hipokalemianta
parestezii ale extremitatiilor
astenie
somnolenta
- blocantele pompei de protoni
o omeprazol, pantoprazol, losec
o antiulceroase intense
o efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide
- analogi ai prostaglandinei
o misoprostol, enprostil
o se absorb rapid dupa administrare orala
o efect antisecretor

53
 o efect citoprotector
o efect ocotocic
o c.i. la gravide
- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerarii
o sunt eficace in ulcer datorita
 protearii directe a mucoasei
 stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare locala
o sucralfatul
 nu se asociaza cu antiacidele
o subcitrat de bismut coloidal
 actiune antibacteriana fata de H. Pylori
 citoprotector la leziunea ulceroasa
 stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus
- eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
o e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastric
o e incriminat in patologia bolii ulceroase
o schema de tratament
 tripla terapie timp de 7 zile cu
omeprazol
amoxicilina
claritromicina sau metronidazol

54
BIBLIOGRAFIE

1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală,

Bucureşti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition,
Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală,
Bucureşti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical
care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI

ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală

Românească

6. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa

Medicală Românească

7. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A

BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică

8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE

MEDII

55