Referent ştiinţific:

Nicolae Nacu

Coperta:
Maria Paşol
Coperta I: Templul Soarelui de la Konark,
India, sec. XIII, detaliu.

Tehnoredactare &
procesare text:
Raluca Stan

Corectură:
Sanda Zenovie

2

AITAREYA  KAUTAKI-BRHMAA
VETVATARAMUAKA  MKYA
MAITREYA KAIVALYA  JBLA
VAJRASCIKA  KALI-SANTARAA

Traducere din limba sanskrită,

note introductive şi comentarii:
Ovidiu Cristian Nedu

EDITURA HERALD
Bucureşti

3
 Cuprins

Prefaţă ................................................................. 5
Introducere .......................................................... 7
Aitareya Upaniad............................................. 49
Kautaki-Brhmaa  ......................... 69
Śvetvatara  .................................... 119
 ......................................... 166
 ....................................... 196
Maitreya  .......................................... 206
Kaivalya  .......................................... 214
Jbla  .............................................. 226
Vajrascika  ..................................... 240
Kali Santaraa Upaniad................................ 248

Bibliografie 255

Index sanskrit 257

2
 Introducere

1.VEDA ŞI UPANIŞADELE
şele marchează începutul gândirii metafizice în India,
trecerea de la investigaţia şi explicaţia empirică sau mitologică a
întregii existenţe la analiza reductivă, centrată pe căutarea unui
principiu unificator al unui anumit tip de experienţe, sau chiar al
întregii experienţe, în ansamblul ei, analiză care nu îşi mai găsea
punctul final în registrul imanent. Naşterea lor este precedată şi
cauzată de apariţia unor alte scrieri cu caracter religios, însă în
mică măsură filosofic, adică Vedele.
Probabil că, cel puţin parţial, conţinutul Vedelor ţine de o
perioadă foarte veche, anterioară separaţiei neamurilor ariene
(elemente comune între mitologiile diverselor popoare ariene, deşi
nu foarte multe, totuşi există). Elaborarea şi definitivarea Vedelor
a avut însă loc după invazia arienilor în penindula Hindusthn, iar
influenţa culturii şi religiei dravidiene (populaţia băştinaşă a sub-
continentului indian înainte de venirea arienilor) asupra acestui
corpus de texte este certă.
Există patru colecţii de scrieri denumite Veda. Prima şi cea
mai veche este g-Veda, iar cea mai recentă şi din această cauză,
cu un statut mai special fiind Atharva-Veda. Rolul Vedelor era în
primul rând unul liturgic. g-Veda şi Sāma-Veda conţineau imnuri
de slavă adresate diverselor zeităţi. Yajur-Veda conţinea formule
sacrificiale, iar Atharva-Veda consta din descântece, formule cu
puteri magice, care erau folosite tot în cadrul diferitelor ritualuri.
Cu timpul, au apărut diverse şcoli (kh) ce se ocupau cu
interpretarea şi explicitarea ritualurilor în care erau utilizate
Vedele. Fiecare şcoală a redactat câte un corpus de texte denumit
Brāhmaa care avea drept rol explicarea tehnicilor şi simbo-
lismului ritualurilor care utilizau o anumită Veda. În cadrul acestui
corpus de texte au apărut porţiuni ce făceau speculaţii cu caracter

7
 “Prin mijlocirea suflului ().”
“Prin mijlocirea cui, [numele mele] neutre? “
“Prin mijlocirea minţii (). “
“Prin mijlocirea cui, numele feminine? “
“Prin mijlocirea vocii (). “
“Prin mijlocirea cui, mirosurile ()? “
“Prin mijlocirea suflului ().”
“Prin mijlocirea cui, formele ()? “
“Prin mijlocirea ochiului (). “
“Prin mijlocirea cui, sunetele ()? “
“Prin mijlocirea urechii (). “
“Prin mijlocirea cui, gustul () hranei ()?“
“Prin mijlocirea limbii (). “
“Prin mijlocirea cui, faptele ()? “
“Prin mijlocirea celor două mâini (). “
“Prin mijlocirea cui, plăcerea ( şi durerea?“
“Prin mijlocirea corpului ().“
“Prin mijlocirea cui, beatitudinea (), plă-
cerea () şi procreaţia ()? “
“Prin mijlocirea organului genital ().“
“Prin mijlocirea cui, mişcarea ()? “
“Prin mijlocirea celor două picioare ().“
“Prin mijlocirea cui, gândul (), ceea ce trebuie
cunoscut () şi dorinţele ()?“
“Prin mijlocirea conştiinţei ().“ – astfel
trebuie el să răspundă.
Lui, [Brahman] i-a spus:
“Apa, cu adevărat, este lumea mea1. “
Primul Adhyya s-a terminat.

1
Apa este elementul primordial al Universului, elementul din care
toate iau naştere (în mitologia vedică). De aceea, atunci când vorbeşte
despre Univers, Brahman foloseşte termenul generic “apa”.
81
 215, 216, 247, 248, 249,
250, 251
brahmacrin, 229
brahmacarya, 230
brahmaloka, 71, 214
Brāhmaa, 7, 8, 14, 15, 16,
17, 36, 37, 42, 70, 91, 110,
116, 145, 239, 240, 241,
242, 243, 244
Brahmastra, 254
, 124, 128, 168,
169, 176, 192, 205, 229,
233
brahmavidvas, 77
brahmavidy, 213
Bhadrayaka, 71
Bhadratha, 204, 205
Bhaspati, 168, 195, 226
bhat, 110, 111
, 139, 145, 149, 155,
158, 163, 196, 220
C
cakravartin, 207
, 55, 57, 59, 60, 81,
82, 84, 95, 96, 97, 102,
143, 151, 170, 178, 187,
239
cala, 240
, 55, 57, 94, 111,
145, 216
carant, 175
Caturtha, 194
cetana, 161
, 181, 187, 197
cet, 161
chandas, 148, 169
, 18, 103, 176, 187, 196,
198, 215, 220, 244
, 103, 176, 187, 196
D
darana, 242
, 33, 130, 131, 220, 235,
240
, 136, 143, 156
, 22, 27, 36, 54, 56, 58,
62, 63, 66, 77, 80, 82, 83,
95, 103, 113, 117, 118,
125, 128, 129, 131, 133,
137, 138, 145, 149, 150,
151, 153, 157, 159, 160,
161, 163, 164, 167, 168,
174, 179, 186, 187, 191,
195, 226, 252
, 54, 56, 58, 82, 83, 95,
113, 150, 160, 191
dev, 174
dhma, 159
, 38, 82, 83, 239, 241,
252
dhrmika, 242
, 52, 65, 73, 81, 105, 107,
124, 132, 133, 159. 171,
175, 183, 188, 190, 213
dhyta, 60
dk, 179
dhti, 65
, 102, 125, 131, 214,
235
, 55, 57, 94
, 186, 243, 228
, 98, 105, 124, 127,
141, 163, 217
dra, 187
Dvāpara, 248, 249
dvra, 176
dvea, 129
dyu, 53, 181, 229
3
 E I
, 53, 84, 102, 103, 117,
125, 137, 138, 148, 152,
154, 158, 161, 174, 199,
215, 240
Ekari, 192
ekbhta, 197
G 215, 218, 220, 228, 239
gandha, 26
Garua, 168, 195
Gauapda, 193, 198
gopt, 168
grsa, 156
ghin, 230
, 141, 144, 179, 180,
187, 192, 214, 220
, 121, 125, 143, 146,
154, 155, 157, 159, 162,
243
, 158, 162
, 164, 176, 215
H 242
, 129
, 55, 57, 65, 117, 134,
142, 151, 178, 183, 215
, 55, 57, 65, 117, 178,
183
hdayagranthi, 183
hasa, 127, 143, 162, 234,
235
, 58, 149, 152, 232
, 130, 139,
149, 250
huta, 173
I, 228
Idandra, 61
Ikvku, 206
Indra, 61, 66, 77, 78, 89, 91,
92, 99, 100, 101, 110, 112,
118, 168, 195, 216
, 22, 27,134, 143, 178,
ia, 175
, 88, 230
itihsa, 244

, 128, 137, 140, 157, 162,
184, 185
, 141, 143, 148, 163
vara, 198
J
, 24, 140, 148, 162
, 124, 137, 138, 151,163,
, 62, 63, 129, 144, 156,
220
jantu, 227
japya, 229
jgaritasthna, 196
, 86, 217, 218
jna, 231
, 61, 145, 152
jti, 65, 240, 241, 243
, 33, 127, 217, 239, 240,
251
j, 38, 92, 128, 158, 186,
188, 224, 227, 228, 229

4
, 38, 153, 172, 186,
187, 217, 221, 229, 239,
240, 241, 243
jna mrga, 38
jyotirmaya, 186
, 66, 141, 178, 183,
218
jyotia, 115, 169
K
kaivalya, 211, 221
Kali, 5, 10, 245, 247, 249,
250, 251, 2
kalpa, 164, 169, 243
Kapila, 153
kara, 157, 171, 177, 179,
223, 251
karaa, 160, 169
, 30, 38, 63, 75, 81, 88,
97, 100, 104, 109, 116,
151, 154, 158, 159, 171,
172, 174, 176, 180, 183,
187, 191, 214, 217, 240,
235, 242
karmin, 175
, 107, 116, 154, 168,
185
, 124, 125, 150, 157,
158, 159, 174, 190, 214,
216
, 65, 67, 81, 105, 130,
161, 186, 188, 197, 243
, 124, 125, 160
, 160
, 53, 54, 57, 135, 158,
178, 196, 197, 218
kratu, 65, 148, 179
kriy, 157, 192, 243
Ka, 249, 250
kttman, 189
Kta, 249
ktya, 63
Katriya, 42, 116, 239, 241,
242
Kurik, 167
kla, 158, 162, 235
Kuruketra, 223, 226, 227
L
laghutva, 136
lakaa, 244
lbha, 235
, 33,130, 160, 189, 234,
240
ll, 218
loka, 22, 24, 27, 32, 53, 54,
58, 63, 64, 66, 67, 98, 100,
101, 103, 109, 113, 115,
120, 123, 132, 133, 137,
139, 143, 146, 147, 148,
149, 152, 154, 155, 158,
160, 171,173, 178, 181,
188, 190,198, 199, 200,
229
lokapla, 58
M
Madhva, 247, 251
madhya, 227
mahari, 138, 149, 241
, 139, 209, 218
mahim, 182
Maitryai, 203, 204
, 22, 35, 52, 55, 57, 59,
60, 65, 73, 78, 81, 82, 84,
95, 96, 98, 102, 132, 133,
134, 135, 139, 142, 151,
158, 171, 174, 178, 181,
188, 196, 218, 233, 235
5
manomaya, 182 nikriy, 161, 163
mantra, 172, 231, 232, 250 , 130, 144, 161, 170,
manuya, 252 218
marc, 53 niyati, 124
mara, 53
Mkya-Krik, 198 O
, 129, 148, 177, 217
, 148 OM, 181, 182, 195, 199, 200,
248
mrga, 235
mtra, 104, 108
mtyu, 110 P
miti, 201 paita, 175, 217
, 103, 156, 244 panth, 233
moka, 162, 232 , 127, 130, 140, 141,
, 180, 214 148, 152, 159, 160, 164,
, 55, 57, 114, 130, 136, 168, 169, 177, 180, 183,
140, 150, 162, 175, 216 185, 186, 188, 191, 192,
mumuku, 163 209, 214, 216, 229, 251
mha, 175 , 127, 132, 148, 164,
mrti, 58 185, 186, 188, 191, 192,
216, 234, 235, 251
N paramrtha, 242
paritpti, 217
nbhi, 55, 57
parivrjaka, 232
, 117, 182
nka, 175, 214 paroka, 62
, 61, 66, 102, 151, , 110, 153, 160, 162, 174
pda, 196, 219
172, 191, 229, 249, 250
, 38, 100, 139, 159, 185,
nndana, 60
214, 220, 228
Nārāyaa, 249
ppmana, 118
na, 220, 228
netra, 66 , 128, 129, 137, 150,
nigha, 131, 213 157, 161, 217
paya, 185
niravadya, 163
phala, 154
nirgrantha, 234
Pigal, 228
nirgua, 161
nirmama, 235 pips, 56
nirva, 210 pit, 75, 186, 241, 252
pitamaha, 214
nirveda, 176
prrabdha, 242
nirvikalpa, 243
prabhava, 138, 198
, 163, 183, 187, 220
6
prabhu, 216
, 120, 129, 160, 162,
239
praj, 108, 110, 117, 199
Prajāpati, 66, 77, 78, 91, 92,
110, 115, 145, 230
, 16, 49, 66, 79, 81, 84,
96, 98, 104, 105, 106, 107,
108, 117, 151, 197, 199,
201
prajna, 65, 66, 197
prajtman, 102, 103
praka, 153, 163
prakti, 120, 146, 148, 158
pramha, 175
, 131, 181, 217
, 144, 163, 187
, 164, 176, 190, 215
pratim, 151
, 56, 66, 124, 168,
191
prayatna, 235
, 36, 55, 57, 59, 60, 69,
75, 79, 80, 81, 82, 83, 84,
86, 91, 94, 95, 96, 97, 100,
101, 102, 103, 108, 117,
126, 135, 155, 171, 178,
179, 181, 182, 185, 187,
214, 216, 218, 227, 230,
235, 238
, 127, 130
priya, 174
, 25, 54, 66, 132, 158,
178, 181, 218
puya, 38, 174
Pure, 238
purtana, 219
pra, 110, 112, 226
prta, 175
, 50, 54, 57, 61, 62,
110, 111, 112, 113, 114,
115, 116, 120, 124, 129,
140, 142, 146, 177, 214,
219, 249
Purua-Skta, 142
, 137, 139, 159, 163
pta, 221
putra, 133, 164, 168, 241
R
Rajas, 121, 146, 230
rasa, 26, 81, 97, 104, 209
ravi, 251
, 129, 175, 243
retas, 55, 57, 62, 75
Rudra, 14, 122, 137, 138,
139, 140, 149, 152, 211,
221, 227
, 26, 81, 102, 108, 129,
141, 150, 151, 152, 155,
156, 157, 159, 172,177,
180, 183, 187, 191, 209,
215, 217, 219, 240

, 80, 89, 90, 148, 178
, 52, 73, 78, 186, 190
, 63, 154, 163, 186, 189,
192, 241
S
saccidnanda, 18
Sahasrra, 60
salokatā, 251
sama, 160, 235
samīpatā, 251
samyak, 163
7
, 65, 100, 155, 156 , 57, 78, 173, 174, 175
, 120, 121, 129, sunicita, 190
139, 140, 146, 177, 204, supratiha, 127
209, 210 supta, 197
sanysa, 223, 229, 235 suskma, 171
sanysin, 14, 187, 215, suupta, 102, 197, 201
232, 233, 234 suuptasthna, 102, 197, 201
sasra, 162, 221, 249 suupti, 217, 219
sayoga, 124 srya, 176
santana, 216 , 124, 153, 154,
sacita, 242 157, 160, 243
sandhi, 229 Svh, 84, 85, 231, 234
Sandhy, 229 svapnasthna, 196, 201
santati, 63 svarj, 216
sarpat, 251 svarpa, 243
sarvagam, 162, 190 svarga, 64, 67, 115
sarvaja, 172, 182, 198
sarvavid, 182 
sarvavidy, 158
sarvavypin, 141 abda, 26
sattva, 121, 125,146, 230 kh, 7, 8
, 52, 73, 76, 80, 99, 100, , 125, 132, 145, 160
110, 131, 171, 172, 177, nta, 140, 163, 199
179, 181, 186, 192, 243 , 64, 81, 105, 134, 136,
savit, 123, 132, 133, 134 156, 182, 186, 217
sdhya, 179 Śatarudrya, 211, 221
, 161, 216, 219, 220 Śiva, 14, 78, 79, 122, 138,
Sma-Veda, 79, 80, 87, 169 140, 141, 149, 150, 151,
, 89, 178 157, 199, 202, 211, 212,
smya, 185 215, 216, 219
sra, 199 , 173, 179, 214
sāyujyatā, 251 , 55, 57, 59, 60, 81, 82,
smna, 60 84, 95, 96, 97, 102, 170,
smti, 65, 239, 244 178, 239
soma, 91, 116, 133, 178, 179 ruti, 249
spara, 26, 209 , 139, 145, 149
sra, 150 , 190, 214, 220, 235
, 156, 196 Śdra, 239, 241
, 81, 98, 105, 124, 161,
217

8
 T vara, 228
varada, 148
Taijasa, 197, 198, 201, 218
vayas, 63
tamas, 121,125, 146, 140,
, 52, 55, 57, 59, 60, 65,
151, 209, 216, 217,230
73, 81, 82, 84, 86, 94, 96,
tan, 33, 139
97, 102, 110, 115,174,
tanmtra, 24, 209
178, 181, 187, 233, 239
tanmaya, 154, 162
Vnaprastha, 204, 205, 213,
tapas, 205
215, 230
, 129, 132, 137, 158,
, 25, 55, 57, 60, 66, 94,
206
96, 221
Traka Brahma, 227
Veda, 7, 11, 13, 14, 16, 17,
, 25, 62, 87, 92, 94, 110,
18, 46, 52, 73, 89, 111,
124, 135, 158
154, 165, 210, 238, 245
traya, 127, 129
Vednta, 119, 122, 164,177,
tridaa, 234
190. 210, 212, 220, 245,
tridhtu, 230
247, 248, 251, 255
Turya, 194
vedya, 143, 243
tyga, 214, 252
vett, 220
vibhu, 170, 215
U
vicakaa, 91
ubhayatva, 201 vidhi, 232, 251
Udgtha, 79 Vidti, 60
Uktha, 87, 89, 102, 103 , 90, 134, 175, 176,
upsana, 229 185, 189, 214
upaniad, 8, 9, 10, 51, 52, 73, , 75, 89, 129, 152, 168,
123, 132, 167, 195, 213, 169, 175, 176, 192
225, 238, 248, 254 , 65, 102, 180, 183,
190, 191
V vijnamaya, 191
vijt, 107
, 99, 143, 148, 168, 183 vipra, 133
, 144, 170, 239 Virj, 23, 24, 25, 139, 216
vaa, 66 , 137, 187, 188, 215
vain, 161 Viu, 216, 249, 250
vahni, 220 vioka, 215
Vaivnara, 218 , 24, 27, 28, 129, 145,
vairgya, 205 148, 149, 150, 153, 157,
Vaiśvnara, 196, 200, 208 159, 162, 168, 171, 178,
Vaiśya, 239, 241 184, 188, 218, 219
vanin, 230
9
vivddhi, 156 yajus, 178
, 144, 147, 185 yaja, 148, 179
, 148, 192, 206 Yama, 110, 114
vykaraa, 169 yjopavta, 234
, 128, 209, 215 Yoga, 13, 37, 60, 66, 123,
125, 135, 136, 157, 159,
Y 161, 166, 190, 214, 223,
227, 228, 256
yaja, 174
, 124, 128, 134, 148,
yajopavta, 89, 225, 232
152, 153, 154, 171, 185,
yajamna, 174
198, 215, 216, 230
yajana, 226 Yuga, 248, 249, 250
Yajur-Veda, 7, 8, 79, 80, 87,
119, 169, 221

10