Rolul stilistic al semnelor de ortografie si punctuație

I. Semne de ortografie

- Apostroful este utilizat pentru a marca o caracteristică a vorbirii unui personaj (se

sugerează caracterul neîngrijit al vorbirii sau originea precară). În poezie apostroful ajută la
păstrarea ritmului și măsurii versului.

            - Cratima , din punct de vedere prozodic, ajută la menținerea ritmului și măsurii versurilor.

II. Semne de punctuație

- Două puncte marchează începutul vorbirii directe. În operele dramatice sau în operele

epice dramatizate se folosesc după numele personajului ce rostește replica. Ele pot atenționa
asupra faptului că urmează a fi enunțată o idee importantă.

            - Ghilimelele sunt folosite pentru o poreclă / un supranume, dacă un cuvânt este folosit în
sens conotativ sau dacă se citează vorbele cuiva, sugerând astfel prezența discursului în discurs.

            - Linia de pauză poate sugera introducerea unei explicații sau poate marca atitudinea
afectivă a vorbitorului. În poezie, această evidențiază alternarea planurilor lirice. Se folosește, de
asemenea, pentru a marca stilistic locul unei pauze mai mari decât cea care e cerută de semnul de
punctuație anterior.

            - Paranteza este folosită pentru a sugera introducerea unei informații suplimentare. Ea

reprezintă modalitatea de comunicare a naratorului cu lectorul și pune în lumin ă caracterul
modernist al textului.

            - Punctele de suspensie marchează continuarea ideii dincolo de text, punctează intensitatea

emoțiilor sau exprimă starea afectivă a vorbitorului. În textile narative / dramatice care conțin
dialogul, au funcție substitutiva (țin locul replicilor nerostite) indicând uimirea, neînțelegerea sau
neasumarea unei opinii.

            - Semnul exclamării reprezintă o marcă a afectivității, exprimând atitudinea vorbitorului.

Coroborat cu un verb la imperativ, impune un act receptorului, valorificând funcția conativă a
limbajului. Poate și să apară într-o exclamație retorică, având semnificația exprimată inițial.

            - Semnul întrebării exprimă starea de incertitudine a personajului sau a instanței lirice și

poate exprima complexitatea psihologică a personajului. În proza subiectivă, oferă posibilitatea de
explorare a spațiului sufletesc interior.