Diagnosticul pacientului amețit
Andaluzia Oancea, Ioana Alexandra Voda, Petru-Ion Nacev, Arzzu-Ellis Caiali
Spitalul Clinic Colțea, Bd. I.C.Brӑtianu 1-3, sector 3, București
Rezumat
Scopul studiului constă în
determinarea unei conduite eficiente ce
conduce la diagnosticul pacientului cu vertij.
Cuvinte cheie: diagnostic, vertij.
Introducere
Sindromul vestibular este un termen
general care include totalitatea semnelor și a
simptomelor caracteristice unei leziuni a căii
vestibulare(1). Acesta se împarte în două
categorii: periferic (în care leziunea este
situată la nivelul receptorilor vestibulari sau
la nivelul nervului vestibular) și central (în
care leziunea este situată de la nivelul
nervului vestibular până la nivel cortical).
Din ce în ce mai mulţi pacienți
(aproximativ 30%) se prezintӑ la medicul
ORL acuzând simptome legate de pierderea
echilibrului(2). Obiectivele pe care ni le
propunem sunt de a stabili o secvențialitate
rațională a probelor utilizate în diagnosticul
vertijului, în funcție de datele de anamneză
și datele clinice ale pacientului.
Materiale și metode
Obiectivul inițial al clinicianului în
abordarea pacientului cu tulburări de
echilibru este de a determina sistemul
implicat în apariția simptomatologiei (vertij
central versus vertij periferic). Acest lucru
se realizează cu ajutorul anamnezei și al
examenului clinic(3) (Tabel 1)
Procedeele diagnostice prezentate
mai jos sunt cuprinse în examenul obiectiv:
examen neurologic (testul Romberg, testul
Fukuda/Unterberger etc.), examen otologic
(testarea auzului cu diapazonul, audiograma,
impedansmetrie etc), examen neurootologic
(testul rotator al capului – HST, Bow and
Lean test, manevra Dix-Hallpike, Roll test);
şi probele specifice laboratorului de
vertigologie (videonistagmografie – VNG,
probe calorice cu apă sau aer – PC, proba
rotatorie – PR, Video Head Impulse Test –
vHIT, Potenţiale Miogenice Evocate
Vestibulare – VEMP, Posturografie
Computerizată Dinamică – PDC).
Discuţii
Semnele și simptomele orientează
către un diagnostic de etapă (Tabel 2). Spre
exemplu, vertijul rotator, ce durează
secunde, recidivant, însoțit uneori de greață
și vărsături, ridică suspiciunea de vertij
paroxistic pozițional benign – VPPB(2),(4).
Pentru certificarea diagnosticului, în
funcţie de diagnosticul de etapă, se continuă
cu testele obiective conform Tabelului 2.
Revenind la exemplul de mai sus, pentru
confirmarea unui vertij paroxistic pozițional
benign, se efectuează probele poziţionale
(Bow and Lean test, manevra Dix-Hallpike,
Roll test), în urma cărora este identificat
canalul sau canalele semicirculare afectate(2).
În cazul pacientului cu neuronită
vestibulară, cel mai precis test diagnostic
este proba calorică (Tabel 3) în constrast cu
proba rotatorie şi video Head Impulse Test,
ce dau mai frecvent rezultate fals pozitive(5).
Migrena vestibulară rămâne un
diagnostic de excludere, probele vestibulare
fiind nespecifice acestei patologii(6). Aceasta
necesită cooperare interdisciplinară
Otorinolaringologie -Neurologie(7).
 Un rol de bază în diagnosticul
dezechilibrului de cauză vasculară îl ocupă
imagistica, oferind informații despre tipul și
localizarea leziunii(8).
Concluzii
Atât anamneza și examenul clinic,
cât şi probele obiective sunt esenţiale în
evaluarea pacientului ameţit.
Probele vestibulare obiective vin în
completarea diagnosticului de etapă și sunt
necesare în stabilirea tratamentului adaptat
fiecărei patologii.
7. Nowaczewska M, Vestibular
migraine – an underdiagnosed
cause of vertigo. Diagnosis and
treatment, NeurolNeurochir Pol.
2020; April 54(2).
8. Miyamoto N, Ueno Y et all,
Characteristics of Clinical
Symptoms, Cerebral Images and
Stroke Etiology in Vertebro-Basilar
Artery Fenestration-Related
Infarction, BrainSci, 2020 April
20;10(4).

Bibliografie
1. Rudolf Probst, Gerhard Greves,
Heinrich Iro, Basic
Otorhinolaryngology, Ed. Thieme,
Stuttgart – New York, 2006.
2. Peter C. Weber, Vertigo and
Disequilibrium, Ed. Thieme, New
York, 2017.
3. Ataman Traian , Otologie, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 2008.
4. Brandt Thomas,Vertigo:it’s
multisensory syndromes. 2nd
edition, London, Springer, 2008.
5. Lee JY, Kwon E, et all,Dissociated
Results between Caloric and Video
Head Impulse Tests in Dizziness:
Prevalence, Pattern, Lesion
Location, and Etiology, J Clin
Neurol. 2020 April;16(2).
6. Rizk HG, Liu YF et all, Predictive
Value of Vestibular Evoked
Myogenic Potentials in the
Diagnosis of Menière’s Disease and
Vestibular Migraine, OtolNeurotol.
2020 April.