ACADEMIA DE POLIȚIE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”

BUCUREȘTI 2017

Ce
sau este riscul?
de a-ţi deMajoritatea
fi cauzate
dicţionarelor, diverse
exemplu arprejudicii.
răspunde
Shorter Oxford că riscul idee
Această este posibilitatea
Dictionary există
of the şi deLanguage
a fi rănit
în majoritatea
English
1. Cartea verde din 8 martie 2006 asupra unei strategii europene pentru o energie sigură, competitivă și
durabilă, inclusă în Hotărârea Parlamentului european privitoare la securitatea apropivizionării energetice a

UE.

2. Towards a new Energy Strategy for Europe 2011-2020.

3. Comisia Europeană, Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere

inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 3 martie 2010.

4. Consiliul Uniunii Europene, Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea

Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, Bruxelles, 28 mai
2010.

5. Cătălin-Iulian Balog ,Securitate și echilibru în regiunea extinsă a Mării Negre,revista

Infosfera, nr.4/2009

6. Georgeta Gavrilă, Cooperarea regională în Zona Extinsă a Mării Negre,

Universitatea Națională de Apărare, București, 2009.

7. Ilie Bădescu, Tratat de geopolitică, Vol. 1, Edit. „Mica Valahie”, București, 2004.

8. Iulian Chifu, Gândire strategică, Editura Institutului de Științe Politice și

Relațiile Internaționale al Academiei Române, București, 2013.
Cristina Bogzeanu, Evoluția mediului de securitate în zona extinsă
nt la infracţiune.
În funcție de modalitatea faptică de comitere, în unele situații,
infracţiunile pot fi surprinse în flagrant, fie spontan, fie prin organizarea, de
către organele de urmărire penală, activităţii de surprindere în flagrant ori în
faza actelor pregătitoare (în situația acelora care sunt incriminate) ori în faza de
tentativă sau a consumării infracţiunii.
Organele judiciare sesizate într-o astfel de modalitate – indiferent de
împrejurarea că sunt cele
 ă a cercetărilor, nemaifiind necesare alte activităţi pentru stabilirea
acestora, ceea ce asigură celeritatea urmăririi penale în cauză, la economisirea
de forţă şi timp în dezvăluirea activităţii infracţionale. Atunci când manifestarea
ilicită este săvârşită în participaţie, surprinderea în flagrant a unuia dintre
făptuitori, constituie punctul de plecare în identificarea tuturor celor care au
conlucrat la pregătirea şi punerea în executare a hotărârii infracţionale.
În vederea exemplificării aspectelor reliefate mai sus, voi aduce în vedere
prezentarea unui caz rea1l ce m-a situat direct în efectuarea unor activități, ce au
condus la definitivarea cercetărilor prin trimiterea în judecată a inculpaților.
Întreaga activitate desfășurată pe parcursul urmării penale de către
organele de poliție judiciară a condus la trimitrea în judecată a unui număr de 15
inculpați. În fapt, s-a reținut că aceste persoane printr-o întelegere prealabilă se
deplasau pe raza județului Iași sau a județelor limitrofe, abordau persoane în
vârstă și câștigându-le încrederea le sustrăgeau diferite sume de bani din
locuințe.
În cadrul activităților infracționale a acestora, în grupuri de câte 3-5
persoane abordau persoane vârstnice de la sate încercând să le vândă ”la ofertă”
diferite obiecte, de regulă pilote, sau să achiziționeze de la aceștia electrocasnice
vechi, fier vechi, băuturi alcoolice, etc.
Autorii purtau discuții cu persoanele vătămate pentru a obține informații
cu privire la veniturile câștigate, persoanele cu care locuiesc, dacă sunt vizitați
de copii, după care le ofereau spre vânzare pilote la un preț foarte redus,
câștigându-le astfel încrederea pentru a putea pătrunde în locuință. În momentul
în care unul dintre bătrâni se deplasa în casă în camera unde erau depozitați
banii, unul dintre autori surprindea momentul în care luau sumele de bani pentru
a achita produsele cumpărate, iar prin distragerea atenției le erau sustrase diferite
sume de bani.
În cazul în care autorii nu reușeau să sustragă sumele de bani în momentul
când se aflauîn interiorul locuinței, aceștia reveneau după aproximativ două-trei
zile, pe timpul nopții și prin efracție pătrundeau în locuința acestora de unde
sustrăgeau diferite sume de bani sau bunuri.
Importanţa organizării surprinderii în flagrant, în situaţia
infracţiunilor în discuţie, rezidă în următoarele aspecte:
– împiedicarea consumării activităţii infracţionale sau la limitarea
consecinţelor faptei comise prin intervenţia organelor de urmărire penală;
– are menirea de a demasca făptuitorul şi acţiunile sale ilicite, asigurându-
se în acest fel tragerea la răspunder2e penală a făptuitorilor la un moment mult
apropiat de conceperea şi punerea în executare a manifestării ilicite;
– se realizează un important moment de natură preventivă, cu efect direct
în sporirea rolului educativ al tratamentului judiciar aplicat (sancţiunile penale);
– încununează “activităţile specifice” derulate de organele răspunzătoare
cu aplicarea legii în cauză, putându-se afirma că realizarea surprinderii în
1
agfsfghdfhjdghrfg
2
Aefergfethjtu i yu tdt y s
flagrant reprezintă coroana muncii informativ-operative desfăşurate faţă de
persoanele vizate (ţintă) şi faptele acestora;
– se îmbină, întrepătrund și complinesc mijloacele,metodele specifice3
și procedeele investigative4, ambele categorii din panoplia organelor
răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, cu procedeele
probatorii prevăzute de codul de procedură penală, asigurându-se transformarea
datelor, indiciilor și informațiilor obținute prin derularea activității informativ-
operative, în probe și mijloace de probă, ce profită activității de urmărire penală
și judecată;
– creează posibilitatea utilizării metodelor speciale de supraveghere sau
cercetare5, în condițiile autorizării, pe o durată de maximum 48 de ore, de
către procuror, precum și a folosirii acestora, respectiv a supravegherii
tehnice6, utilizarea, de îndată, a altor metode speciale de cercetare precum și a
unor procedee probatorii clasice7, față de toate persoanele implicate, chiar dacă
acestea sunt beneficiarele unor imunităţi, aceste posibilități fiind determinate de
situația de urgență, pe care o reprezintă surprinderea în flagrant;
– organizarea surprinderii în flagrant este de natură a constitui punctul de
plecare al investigaţiei penale pentru identificarea tuturor celor care au conlucrat
la pregătirea şi punerea în executare a rezoluţiei infracţionale;
– creează posibilitatea efectuării imediate a percheziţiei corporale, a
tuturor persoanelor implicate, chiar dacă acestea sunt beneficiarele unor
imunităţi, precum şi a cercetării la faţa locului, acolo unde se impune, la locul
comiterii faptei;
– în anumite împrejurări, organizarea surprinderii în flagrant a
făptuitorilor în momentul săvârşirii uneia din acţiunile ce constituie latura
obiectivă a infracţiunii, este unica modalitate de dovedire a existenţei
infracţiunii şi a vinovăţiei acestora;
Pentru documentarea întregii activități infracționale a persoanelor ce
comiteau aceste furturi din locuință au fost solicitate judecătorului de drepturi și
libertăți listing-urile furnizate de operatorii de telefonie mobilă din care rezultă
convorbirile efectuate prin terminalele GSM efectuate în refelul aferent zonei
comiterii faptei, listing-urile furnizate de operatorii de telefonie mobilă din care
rezultă traseul urmat de inculpaţi imediat după comiterea faptei, în baza
3
Metodele și mijloacele specifice activității informativ-operative (art. 9 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I.
4
Procedeele investigative speciale prin care se pot obține informații privind amenințările la adresa securității naționale sunt prevăzute de art.
122 alin. 2 din Legea nr. 51/1991, 
5
 Conform art.138 alin. 1 din codul de procedură penală constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:A. metode
speciale de supraveghere tehnică a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă; b) accesul la un sistem
informatic; c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere; d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice; e) obţinerea datelor
privind tranzacţiile financiare ale unei persoane; f) reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;B. metode special de
cercetare g) utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor; h) participarea autorizată la anumite activităţi; i) livrarea
supravegheată; j) obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, reţinute de către aceştia în temeiul legii
speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii
de comunicaţii electronice destinate publicului. 
6
Condițiile legale – substanțiale și procedurale -, precum și procedura legală de îndeplinit este statuată prin prevederile art. 141 alin. 1-8 din
NCPP.
7
Ridicarea de obiecte și înscrisuri, ridicarea silită de obiecte și înscrisuri, efectuarea imediată a percheziţiei corporale, a cercetării, acolo
unde se impune, a locului comiterii faptei și reconstituirii, fotografierea și luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau a altor persoane,
dispunerea efectuării unor expertize criminalistice, medico-legale, tehnice judiciare, examinarea fizică a persoanei/lor.
relaţionării pe telefoanele mobile și supravegherea tehnică a mai multor
terminale mobile folosite de către inculpați.
Toate elementele descrise mai sus se obţin din analiza şi evaluarea
datelor, indiciilor şi informaţiilor obţinute prin metodele, mijloacele şi
procedeele investigative pe care organele de cercetare penală le au la îndemână.
Anticiparea intuitivă în planul mental, de către organele investigative, a
unor acţiuni pe care făptuitorul le poate întreprinde îşi are temeiul în analizarea
extrem de atentă a datelor informative rezultate din executarea “activităţilor
specifice” şi din interceptarea comunicaţiilor, practic din întreaga investigaţie
desfăşurată.
Stabilirea necesităţii şi oportunităţii surprinderii în flagrant este
condiţionată, pe de altă parte, şi de cunoaşterea suficientă şi corespunzătoare a
făptuitorului care urmează a fi surprins precum şi a activităţilor concrete pe care
le desfăşoară, ceea ce reprezintă un alt criteriu care trebuie avut în vedere de
organele care organizează acţiunea. Astfel a fost documentată întreaba activitate
infracțională a inculpaților, în sensul că au fost identificate imobilele în care
locuiau, autoturismele deținute și folosite de către aceștia, persoanele din
anturajul acestora, localurile unde își petreceau timpul liber, traseele care erau
frecventate de către aceștia și terminalele mobile folosite.
Totalitatea investigațiilor efectuate au fost făcute cu profesionalitate,
deoarece este preferabil să nu se procedeze la acţiuni pentru surprinderea în
flagrant, întrucât pot fi sortite eşecului, deconspirării şi prevenirii făptuitorilor în
ce priveşte “activităţile specifice” şi, în general, efectuarea actelor
premergătoare.
Intervenţia organelor de cercetare penală presupune cunoaşterea unor date
şi informaţii despre momentul în care va avea loc activitatea ilicită a
făptuitorilor (când?), modalitatea în care se va consuma această activitate
(cum?) şi locul comiterii (unde?) pentru ca funcţie de aceasta să-şi adapteze
activităţile. Informaţiile despre proximitatea locului şi timpului în care se va
produce activitatea ilicită transpar din corespondenţa, convorbirile telefonice ori
ambientale ale făptuitorului, din manifestările exterioare ale acestuia sau din
informaţiile de „ultim moment”, parvenite din partea surselor umane de
informare (informatori, surse) ori a unor denunţatori şi pot fi receptate de
investigatori prin metodele, mijloacele şi procedeele investigative specifice.
Intervenţia organelor de investigaţie presupune cunoaşterea unor date şi
informaţii despre momentul în care va avea loc activitatea ilicită a făptuitorilor
(când), modalitatea în care se va consuma această activitate (cum) şi locul
comiterii (unde) pentru ca funcţie de aceasta să-şi adapteze activităţile.
Informaţiile despre proximitatea locului şi timpului în care se va produce
activitatea ilicită transpar din corespondenţa, convorbirile telefonice ori
ambientale ale făptuitorului, din manifestările exterioare ale acestuia sau din
informaţiile de „ultim moment”, parvenite din partea surselor umane de
informare (informatori, surse) ori a unor denunţatori şi pot fi receptate de
investigatori prin metodele, mijloacele şi procedeele investigative specifice.
 Exceptând situaţiile în care evenimentul se derulează potrivit aspectelor
intuite şi organizate de organele de investigaţie, în cazul intervenirii unor
împrejurări noi, care nu au putut fi avute în vedere de organizatorii şi executanţii
operaţiunii de surprindere în flagrant vor trebui să acţioneze spontan, dar
raţional şi legal, potrivit experienţei şi maturităţii profesionale, într-o manieră
care să asigure succesul activităţii ce se desfăşoară.
Când se stabileşte modul de acţiune cu prilejul surprinderii în flagrant este
necesară o instruire a efectivelor, care vor executa operaţiunea pentru a elimina
eventualele disfuncționalități sau riscuri ce pot apărea pe parcursul desfășurării
activității.
Sintetizându-se informaţiile acumulate până la momentul respectiv şi
datele rezultate din supravegherea operativă și supravegherea tehnică asupra mai
multor inculpați, organele de urmărire penală au organizat surprinderea în
flagrant a acestora imediat după săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat din
locuință, fiind găsite asupra lor bunurile provenite din săvârșirea acestei fapte.
În acest fel, prin declarațiile inculpaților s-a reușit coroborarea întregului
amsamblu probator ce a condus la trimiterea în judecată a acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Aioniţoaie, V. Bercheşan, I. E. Sandu, Constatarea infracţiunii

flagrante, în Tratat de tactică criminalistică, Ed. Carpaţi, Craiova, 1992, p. 292-
293;
2. M. Udroiu, R. Slăvoiu, O. Predescu, Tehnici speciale de investigare în
justiția penală, Ed. C.H. Beck, București, 2009;
3. E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Universul juridic (ediția a V-a,
revăzută și adăugită), București, 2010;
4. Legea nr. 286/2009 privind Noul Cod Penal al României;
5. https://www.juridice.ro/313155/sesizarea organelor de urmarire penala
prin constatarea infractiunii flagrante in cazul infractiunilor contra securitatii
nationale si actelor de terorism elemente de tactica criminalistica.html;
6. http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf;
 7. https://andreivocila.wordpress.com/2010/04/14/%E2%80%9 Emoduri
de actiune ale politistilor in diferite situatii operative%E2%80%9D/;
8. LUHMANN, Niklas, Risk: a sociological theory, New Jersey,
Transaction Publishers, 2005
9. Legea nr 360/2002 privind statutul politistului