Volumul

1
NOTE DE CURS
Catedra de Propedeutica si Materiale
Dentare

Propedeutica

1
ProtezelorFixe
Dentare

2
 C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Administrative Stylesheet Guide

 Inspired Technologies
12345 Main Street • Suite 100
Phone 123.456.7890 • Fax 123.456.7890

Table of Contents
]Introduction i

CHAPT ER 1

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Foo

ters 3

How To Save Time in the Future 4

How To Create a Document 4

More Template Tips 4

CHAPT ER 2

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Footers 3

How To Save Time in the Future 4

ii
 Capitolul

PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI

1
Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode:
 directe (obturatii)
 indirecte (unidentare/pluridentare)
Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza
(total sau partial) un organ (dintii).
Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in
laborator).
Clasificarea protezelor:
1. proteze dentare;
2. proteze chirurgicale;
3. aparate ortodontice.

Protezele dentare
Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care
restaureaza morfologia unui dinte sau a unei arcade
intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind prin
aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective,
a sistemului dento-maxilar.

Clasificare:
1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:
 Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura
dentara in principal prin frictiune si secundar prin
cimentare.
Sunt :
1) unidentare=microproteze-ce refac
morfologia unui element dentar.
 2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor
elemente dentare (1 pana la 4 dinti absenti ).
 Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale)
refac partial morfologia de arcada (la nivelul
edentatiilor : uniterminale, biterminale,latero-
terminale, fronto-terminale, mixte)
Sunt proteze partiale :
1) Acrilice
2) Scheletate
 Proteze mobile (totale)-restaureaza integral
morfologia si functionalitatea aparatului dento-
maxilar (ADM) , a sistemului dento-maxilar.

Protezele chirurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe
afectate din zona maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche,
nasul in totalitate, proteze oculare ). Se fixeaza cu adezivi
speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si
corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale
lezate.
In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele
tip obturatoare, care refac morfologia ososa a zonelor afectate
in special de formaţiuni maligne, ele aplicandu-se dupa
rezectia acestora.

Aparatele ortodontice
Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de
pozitie, a incongruentelor, a inghesuirilor dentare.
Sunt:
1. Mobile;
2. Fixe.

Edentatia
Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada
=edentatie.

Clasificarea edentatiei :
 partiala:
a) redusa (lipsa 1-4 dinti);

4
 b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe
arcada)=edentatie subtotala, restaurata
protetic cu proteza partiala mobilizabila.
 totala:
-absenta tuturor dintilor de pe o arcada
(edentatie unimaxilara);
-absenta tuturor dintilor de pe cele doua
arcade (edentatie bimaxilara).

Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi

=infrastructura dentara prin:
 frictiune +cimentare =varianta clasica cu cimenturi
conventionale (FOZ);
 frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice,
ionomere=CIS sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

Cauzele leziunilor dentare:

 Caria dentara: simpla/complicata;
 Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;
 Fracturile dentare.
 Tratamentul cariei simple si cariei complicate se
realizeaza prin restaurari morfologice directe
(obturatiile).
 Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari
morfologice indirecte.

Leziunile dentare:
 cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile,
displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei
in zona de colet).
 fara lipsa de substanta = anomalii dentare:
 de forma (la incisivul central superior sub
forma de tarus);
 de volum (forma nanica a incisivului lateral
superior);
 de pozitie (caninul superior in vestibulo sau
palatopozitie)
 de culoare (datorita igienei bucale defectuoase,
medicamente cu sulf, bismut si tratament
conservative si restauratoare defectuoase).

5
 Campul protetic:
Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in
contact cu restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt:
 bontul dentar+tesuturile parodontale;
 dintii vecini +ariile de contact;
 dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal
=zonele de „stop ocluzal”;
 relatia de ocluzie.

6
7
 Capitolul

PROTEZELE FIXE UNIDENTARE –

2
DESCRIERE, CLASIFICARE -
Caracteristicile protezelor fixe unidentare:
 restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet
dentar;
 proteze de mare precizie;
 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa
parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi
etapele tehnologice –L.P.).

Clasificarea protezelor fixe dentare:

1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
 incrustatii (restaurari protetice indirecte care
refac partial morfologia coronara si un volum redus
de tesut dentar).
 coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare
volum de tesuturi dentare distruse si in functie de
gradul de acoperire sunt:
 coroane de invelis totale (acopera in
totalitate bonturile);
 ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-
sunt indicate pentru cazurile clinice afectate
parodontal; se obtin prin turnare din aliaje
nobile si se inchid marginal pe un prag situat la
1,5mm de colet;
 coroanele de invelis partiale (onlay-uri)
acopera o parte din fetele axiale (laterale) :
coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M);

8
  coroane de substitutie: refac in totalitate
morfologia coroanelor dentare. Se agrega
intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul
unui pivot, continut in dispozitivul radicular al
coroanei.
2. Dupa aspectul estetic:
 proteze unidentare fizionomice , care refac
integral fizionomia dintelui afectat:
 coroane polimerice (acrilice, diacrilice);
 coroane ceramice (integral ceramice, metalo-
ceramice);
 croane mixte (au cea mai mare rezistenta
mecanica).
 proteze unidentare nefizionomice , care se obtin
din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur, alb-
argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr.
 proteze unidentare mixte:
 metalo-polimerice;
 metalo-ceramice;
 metalo-compozite.
3. Dupa indicatiile clinice:
 pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la
fracturi;
 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate
si reechilibrarea ocluzala;
 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip
inlay=incrustatii si onlay=coroane);
 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt
prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea
PPS.;
 pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma,
numar).
 coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada,
punti totale;
 coroane de substitutie.

4. Dupa tehnologie:
 restaurari fixe turnate;
 polimerizare si termopolimerizare si
barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite);
 sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru
restaurarile ceramice si metalo-ceramice.

9
 Capitolul

INCRUSTATIILE METALICE

Definitie:
Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica
dimensiune (cea mai mica dimensiune) care restaureaza
partial morfologia coronara.

Caracteristici:
 Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare
precizie ;
 Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-
tehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur

10
 (inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice si
rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali ,
cavitati clasa I –dintii premolari, molari la
persoanele de sex feminin)
 Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam
(rezistenta mecanica mai mare), precizie in
restaurarea morfologiei (punct de contact)
 Ca element de agregare pentru puntile de mica
amplitudine-necesita dotare si experienta clinica , o
echipa medic-tehnician de exceptie.

Indicatiile incrustatiilor:
 Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea
morfologiei coronare distruse sau afectata,
modificata datorita proceselor carioase,
traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;
 Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din
afectiunile parodontale –sub forma de inlay
intratisular dar in special inlay extratisular sau
pinlay
 Ca element de agregare a puntilor speciale , a
puntilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustatie in
incrustatie=agregare labila la un capat.
 Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor
ocluzali, ai crosetelor turnate (PPS);
 Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile
mentionate anterior : dificultati clinice in
prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si clinica
insuficienta-lipsa de experienta ; pretul uneori
prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor
specifice.

Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si

intinderea leziunii:
 incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal
de pereti suficient de grosi de tesut dur (smalt);
 incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4
fete axiale sau 4 din 5 la dintii cuspidati –premolari,
molari=incrustatii extratisulare=coroane partiale-
cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare.
 incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - cand
inlay prezinta un sistem retentiv tip pivot.

11
Etapele clinico-tehnice de realizare a
incrustatiilor metalice
Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile
protezelor dentare trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice
specifice.

1. Examenul clinic:
 Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale
(procese carioase), fracturi, abraziuni.
 Tratamente odontale simple, complicate.
 Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale
simple sau complicate tratate sau netratate +
solutia protetica (se stabileste indicatia de
tratament cu sau fara).

2. Pregatirea dintilor:
In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare)
dintii sunt pregatiti pentru onlayuri/inlayuri-cavitati
intracoronare cu forme geometrice retentive. Se frezeaza
fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de
incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile
pe dintii frontali : incisivul central, canin (3/4)-trei din fetele
axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci din
fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).

Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular

Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica
principiile lui Black:
 Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient
de grosi si inalti, usor divergenti ocluzal sau
proximal.
 Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un
unghi drept, bine exprimat de inlayul metalic ;
 Unghiul de intalnire intre pereti si marginile
peretilor verticali vor fi rotunjite pentru inlayul
ceramic.

12
 Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic
contribuie la eficientizarea imbinarii adezive si evitarea
fracturilor (stratul subtire ceramic e fragil).
Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta
rezistenta mecanica si sunt indicate pentru adaptarea
marginala prin BRUNISARE.
Adancimea preparatiei
 aproximativ 2 mm.
 mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic
 pentru inlay metalic va fi mai mica de 2
mm dar nu foarte mult pentru ca trebuie
sa existe retentie.
Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor
ocluzale, iar marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica
se bizoteaza accentuat: 30-45º. Pentru inlayul ceramic
bizotarea va avea valori mici de 5-10º.
Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze
fissure metalice sau diamantate inclinate 30-45º pentru inlayul
metalic si pana in 10ºla inlayul ceramic.

Caracteristicile de preparare a cavitatilor:

Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu
inlayuri (intratisulare) simple.
Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara
situate in centrul suprafetelor ocluzale ale premolarilor,
molarilor iar marginile vor fi rotunjite (bizotate).
Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o
adancime suficienta (2 mm) si pereti verticali-marginali
limitanti-suficient de grosi altfel se fractureaza.
Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay
ceramic sau de compozit.
Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile
rotunjite-pentru inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii
verticali sunt usor divergenti pentru a facilita insertia.
Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla
situate pe fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai
rar canin.
Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt
metalice la molari.
Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu
inlayuri intratisulare . sunt compuse dintr-o cavitate verticala
care dupa preparare elimina de pe fetele proximale procesul

13
carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal
(distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a
premolarilor, molarilor se afla cavitatea orizontala de retentie
cu forma de delta (in coada de randinica).
Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt
restaurate cu inlayuri triple. Se indica ca elemente de
agregare pentru puntile mici si in imobilizarile de durata ale
dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati proximale
(mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la
incrustatia dubla si o cavitate ocluzala ce uneste cele 2
cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor fi bizotate ca la
inlayul metalic.
La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la
nivelul cavitatii orizontale cat si la nivelul celor verticale.
Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii
definitive a cavitatii sa se trateze plaga dentinara
(liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de sticla).

Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):

 Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala)
aproximativ 1mm, planandu-se aceste fete si fiind
orientate convergent oral sau spre palatinal.
 Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce
0,5-0,75mm pana la 1 mm.
 La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.
 Preparatia este continuata de un sant situat pe fata
proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie
retroincizal unit cu cel proximal de pe fata distala.
 Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul
de retentie.
 Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata.
 Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile
indicate pe dintii cuspidati (PM, M) dar santul
retentiv e pe fata ocluzala cara va fi preparata la
nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor
proximale si ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele
proximale sunt planate.
 Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal
retentiv.

Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):

14
  Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea
retentiei.
 Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de
santuri sau orificii intracoronare in care intra
pivoturile de retentie.

Observatie clinica:

Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca

elemente de agregare pentru punti de mica dimensiune si pentru
imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate de la 1-3. Se indica pe
dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de carie,
dinti voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).

3. Amprentarea:
Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul
coroanelor s-au preparat incrustatiile.
A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a
elementelor campului protetic; realizandu-se cu metode si
materiale speciale.

Metode de amprentare:
In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de
amprentare:
 Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);
 Metoda de amprentare cu materiale elastice.

1. Metoda clasica de amprentare:

Etape:
1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este
inlocuita de inele calcinabile (din poliester). Este o
amprenta unidentara (unitara).
Tubul metalic este o portamprenta unidentara
adaptata intim pe preparatie iar pentru inregistrare se
umple cu material de preparatie tip KERR, STENTS sau
elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezulta
astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se
justifica amprenta cu inel.
2. Supraamprentarea:

15
 Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic
si anume dintii vecini +intreaga arcada.
Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de
situatie. Supraamprenta inregistreaza campul protetic.
Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-azi abandonat.
Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi
chitosi) –frecvent utilizati.
3. Amprentarea dintilor antagonisti:
Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC,
YPEEN, SEPTALGIN).
4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:
 folie de ceara;
 elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;
 pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.
Observatie clinica:

Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu

aceleasi materiale si metode cand se amprenteaza integral
arcadele dentare (amprente globale sau de arcada :arch
impression).

Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista

este integra si sunt suficiente unitati masticatorii. Modelele se
pozitioneaza in PIM (pozitia de intercuspidare maxima) manual.

Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita

amprentei unitare cu tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa
este cea cu materiale termoplastice :STENTS, KERR ce
reproduc toate detaliile preparatiei :forme, unghiuri, santuri,
etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributiei
uniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte
subtire.
Spre deosebire de materialele siliconice , materialele
rigide termoplastice inregistreaza cu maximum de fidelitate
detaliile preparatiei. Siliconii reproduc unghiuri drepte
rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta.
Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de
metoda cu materiale elastice.

2. Metoda de amprentare cu materiale elastice

In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada
cu materiale elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt
siliconii de aditie si polieterii.

16
Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):
 Materialul se aplica in portamprenta individuala
prevazuta cu sisteme de retentie, orificii si stopere
interne cu rol in dirijarea materialului de amprenta.
 Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor.
 Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-
culoare roz, PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare
albastra si elastomerii polieterici –IMPREGUM F-
prezinta modificari volumetrice minime (mici
coeficienti de contractie), rezultand amprente de
mare precizie.

Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):

Etape:
 Se amprenteaza intreaga arcada cu material
elastomeric chitos=amprenta primara de precizie
mica.
 Amprenta finala de precizie se realizeaza cu
material elastomeric siliconic, polieteric sau
polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta de corectare.
Observatie clinica:

Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei

primare ce consta in sectionarea lamelelor interdentare si
practicarea unor santuri de degajare pentru siliconul semifluid.De
asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival.

Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari

ale amprentei atunci cand aplicam al 2-lea material de
amprentare.

Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile

generand imprecizii.

Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se

realiza in linguri standard metalice, nedeformabile. Se
contraindica lingurile din material plastic.

Alte metode de amprentare cu materiale elastice.

Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2
materiale in lingura si pe bont cu seringa.

17
 La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza
procedee de amprentare in dublu amestec simultane de tip
WASH/LAVIS TECHNIC.
Cand materialul de amprentare are termen de
valabilitate incert se indica amprenta de corectare in dublu
amestec (se ia amprenta primara, se asteapta priza si se face
corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS
TECHNIC nu se asteapta priza). Metoda de corectare e cel
mai frecvent utilizata in tehnica.
In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia
incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de
hemiarcada (segmentara). Aceasta amprenta este
contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluzie
datorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu
cheie diastala de ocluzie).

4. Modelul de lucru:
Reprezinta reproducerea in marime naturala a
elementelor campului protetic. Se obtine dupa turnarea
amprentei.
Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a
unor materiale speciale de modele.

Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor

fixe:
 gipsuri dure /superdure ;
 rasini compozite pe baza de rasini epoxidice
(EPOXIDIE)-materialelsuperioare gipsurilor
superdure deoarece conserva integritatea
preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe ,
putin utilizate in tehniologia modelelor de lucru.
 ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se
utilizeaza rar, in scop de cercetare ; este o metoda
laborioasa.

Tipuri de modele de lucru:

 Model de arcada cu bonturi mobilizabile –cel
mai indicat in tehnologia protezelor fixe;
 Model cu bont fix (monobloc);
 Model de hemiarcada cu cheie distala de
ocluzie si bont fix (monobloc) sau bont mobilizabil ;

18
 Observatie:

In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de

arcada sau hemiarcada.

Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile:

 Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ;
 Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ;
 Se evita deformarea machetelor ;
 Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat
cu mare exactitate;
 La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul
arbitrar. Tehnica obtinerii modelelor enumerate-vezi
L.P.Conditionarea amprentei. Turnarea gipsului.

Modele speciale:
1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie
intr-un conformator din material plastic. Fixarea se
realizeaza cu cimenturi ionomere (are loc o
cimentare/lipire).
Este un model curent utilizat in tehnologia
incrustatiilor ceramice dar si metalice.
2. Cu pinuri – tip ZEISER I, II
Arcada se toarna din rasina compozita in care se
fixeaza pinuri metalice. Soclul este sub forma arcuata din
material plastic cu orificii.In orificii se fixeaza arcada.
Caracteristici:
 model de manevrat
 tehnica moderna
 arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure
sau din rasini compozite (tehnica originala)
 tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu
se pot deplasa in nici un sens ;
 este un model de mare precizie.
3. Modelul virtual
4. Modelul holografic

19
 5. MACHETA

Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in

modelarea in ceara sau materiale rasinice (rasini compozite
sau acrilice) cu volum si forma identice cu viitoarea
incrustatie.

Materiale de macheta
 uzuale:
 Ceara
 Rasinile acrilice simple
 Materiale de macheta ideale:
 Rasinile compozite

Metode de obtinere a machetei:

 Metoda directa:
Macheta inlay este modelata de medic in
cabinet direct , in cavitatea preparata. Clasic
modelajul se realiza din ceara; metoda dificila
rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera
imprecizii datorita contractiei necontrolate ale
cerurilor in cursul manevrarii.
Se indica mai mult rasini compozite (procedeul
modern).
Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material
fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de
contractie mic, are proprietati superioare cerurilor,
timpul de priza scurt 60-90 secunde.Se pot prelucra
si adapta dupa priza. Sunt transparente si sunt
vizibile zonele de contact (de adaptare marginala).
Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.
 Metoda indirecta:
Macheta se modeleaza pe model de catre
tehnician. Aceasta metoda este cea mai indicata si
utilizatadatorita conditiilor obiective (pe model
vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ; forma
preparatiei, relatii proximale, ocluzale etc).
Materialul uzual este ceara.
 Metoda mixta:

20
 Macheta este modelata de medic direct pe
dinte in cavitatea bucala din rasini acrilice simple
ssau rasini compozite si perfectata adaptarea
marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai
mult macheta mixta ca material si procedeu.

Observatie clinica:

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda

directa cat si in celelalte macheta mixta (din 2 materiale : rasini
+ ceara).

Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control

al inchiderii perfecte ; inchiderea se realizeaza cu ceara speciala
de inlay.

Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia

de obtinere a reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..

Principii de modelaj pentru ceara:

 Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate
cu vehicul gras (spray-uri siliconice).
 Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau
fularea energica a cerii deoarece poate duce la
deformari, contractii la racire.
 Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a
machetelor din ceara. Prezenta api in cavitati
incetineste ritmul polimerizarii, se utilizeaza lacuri
siliconice izolante :LUSTROL.
 Machetele modelate final se detensioneaza prin
racire lenta in recipient (metoda directa) sau pe
model (metoda indirecta) timp de 5-10 ore.
 Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa
=detensionarea termica amachetei

Tijarea machetelor - metoda directa:

 Machetele pentru indepartarea din cavitati si
transport sunt tijate in mod diferit functie de tipul
viitoarei incrustatii.
 Incrustatii simple - se aplica tije unice.
 Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale.
 Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.

21
  Transportul se realizeaza in recipiente curate :
flacoane de sticla sau material plastic cu vata sau
postiren pe fundul lor, nu in recipiente cu apa (au
loc contractii si deformari).
 Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca
support pentru macheta canalului principal de
curgere a materialului.
 In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea
mai groasa a inlay-lui.

6. TIPARUL
Este etapa tehnologica indispensabila in tehnologia
protezelor fixe.
Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat
(materiale refractare) pe suprafata machetelor cu vibrare
manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin parcurgerea mai
multor etape.
Etape de obtinere a tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea propriu-zisa ;
 Evacuarea machetei din ambalaj.
Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o
cavitate cu volum si forma identice cu cele a machetei , situata
in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare.
Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in stare
fluida a aliajului necesar obtinerii incrustatiilor.

Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru
ambalaj. Se finiseaza cu ajutorul unei bulete imbibata in
solvent organic. De asemenea se detensioneaza prin racirea
lenta pe model timp de 5-10ore.

Etape:
1. Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm.
Tija poate fi din ceara la aceleasi dimensiuni sau din
material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea
cerii.
Pozitia: verticala.
Lungimea :30mm.

22
 Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si
material plastic deoarece sunt livrate
prefabricat(contin macheta rezervorului de metal
fluid+istmul)
2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de
contractie, bila de contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul
in tipar.
Diametrul: 3,5-4,5mm.
Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni
minime).
3. Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj
fluid si suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a
metalului spre tipar.
4. Fixarea machetei pe capacul
conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se
pozitioneaza cu macheta rezervorului de metal in
centrul termic al tiparului.
Observatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½

conformatorului cu macheta rezervorului de metal in centru.

5. Detensionarea:
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul
conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta.
6. Macheta canalului de evacuare a gazelor
din tipar:
Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1
mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in
portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe
versantele conului.
7. Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu
solventi organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de
grasime rezultate din contactele digitale din timpul
modelajului.

23
Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce
consta in aplicarea materialului refractar pe macheta
pregatita pentru ambalare.

Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
 pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
 pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus
(Bego).
Instrumentar:
 Dozatoare;
 Bol de cauciuc;
 Spatule ;
 Vacuum malaxor ;
 Masa vibratoare;
 Conformator cilindric(metalic, material plastic) si
capac prevazut cu orificii concentrice de
dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare
cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se
fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului
pe capac rezulta o incinta in care se poate aplica
masa de ambalat preparata.

Mase de ambalat:
 Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
 Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe
bazade fosfati deoarece se evita contaminarea
aliajului fluid . Nu rezulta produsi sulfurosi ca la
cele pe baza de sulfati.

Etapele ambalarii:
1. Dozarea , prepararea materialului refractar
Prepararea manuala in bol sau in vacuum
malaxor(cea mia indicata metoda).
Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa
distilata. Se aplica in recipient sau vasul vacuum si se
prepara. Rezulta o pasta semifluida aplicabila in
conformator prin pensulare.
Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de
aer, rezulta tipare poroase si rezistenta la soc mica.

24
 Se indica metoda electromecanica cu malaxor
vacumate.
2. Aplicarea masei de ambalat
Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau
direct in conformator pana la umplerea cu vibrare
mecanica.
3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.
Observatie clinica:

Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit

cu azbest sau hartie pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii
totale a masei de ambalt si evacuarea ambalajului din
conformator.

Metode de ambalare:
 intr-un timp cu 1 material;
 in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin
aplicarea cu pensula+ vibrare manuala a masei de
ambalt, grosime de 5 mm.Priza nucleului :5
minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa de
ambalat in conformator pana la umplere.Este
metoda de ambalare cea mai exacta in tehnologia
coroanelor fixe.
 in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de
ambalat si 2 nespecifice : nisip +gips. Se
contraindica in tehnologia incrustatiilor.

Eliminarea machetei din tipar

Macheta este eliminata in etapele de conditionare
termica ale tiparului (preincalzire, incalzire).
Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire,
ardere si de a pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a
aliajului.

Preincalzirea
Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a
ambalajului in regim lent in cuptoare speciale, de la
temperatura mediului ambiant la 200ºC, timp de 1 ora.
Tehnica:
 ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de
preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul este prevazut

25
 cu hota de evacuare a gazelor de ardere si cu o
tavita de colectare a reziduurilor.
 In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin
aplicarea ambalajului deasupra unei flacari a
becului Bunsen sau a aragazului.
 Se extrage in prima faza tija metalica.
 In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de
incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru
turnaturile de precizie din aliaje nobile.
Scopul preincalzirii:
 de elimina partial prin topire macheta din ceara sau
arderea machetei din rasini acrilice simple,
 de a elimina partial apa din peretii ambalajului,
 de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului
tipar sub actiunea agentului termic dirijat.
Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu
temperaturi crescute si incalzirea accelerata, brusca,
deoarece se expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri
in momentul topirii-turnarii aliajului.

Incalzirea ambalajului:
Se practica in regim termic lent. Temperatura este
ridicata de la 200-750ºC strict, timp de 1 ora in cuptoare
speciale cu program=cuptoare de calcinare.
In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice
initiate in etapa de preincalzire :
 eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ;
 eliminarea apei din peretii ambalajului ;
 aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii
datorita dilatarii finale termice (dilatare
higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala).
Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele
nobile la 1,20-1,35%=coeficient de dilatare care
compenseaza coeficientul de contractie al aliajului
nobil.
Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict
indicata pentru aliajele nobile. Nu se depaseste 750ºC
deoarece masele de ambalat pentru aliajele nobile sunt pe
baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai mari
de 750ºC se poate descompune liantul lor in produsi
sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usor combinabila cu metalul
fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalul rezultand

26
turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene care nu mai pot fi
omogenizate.
Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea
aliajelor nobile sunt cele pe baza de fosfati ce nu prezinta
riscul de contaminare a metalului fluid.
Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se
obtine tiparul propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice
cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar (a
masei de ambalat). In aceasta cavitate se va introduce fortat
(sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.

7. Topirea şi turnarea
Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului
specific si supus regimului termic de topire devine fluid si este
introdus in tipar (in conditii tehnice de maxima siguranta)-
necontaminare+protectie.
Subetape:
 alegerea aliajului;
 alegerea sursei de topire;
 alegerea aparatului de turnat;
 determinarea intervalului de topire.

Alegerea aliajului
Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe
baza de aur cu continut crescut de aur si platina in
compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii INLAY GOLD
(aliaj soft).
Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai
mic de 60% aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-
Pd ; 50%aur si 20-30%paladiu) care se indica in tehnologia
incrustatiilor dupa conditionarea termica (tratament de
inmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi turnate
pentru puntile speciale agregate-incrustatie in incrustatie-din
aliaje Ag-Pd =PALIAG.
Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de
tipul incrustatiei:
 Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se
indica 3 g de aliaj.
 Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.
 Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj
nobil.

27
 Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub
forma de con si tja laboratorului.

Sursa de topire
Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse
caldura degajata de:
 Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze
naturale :gaz metan, propoan, butan, hidrogen,
acetilena.
Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta
o temperatura intre 1500-2000ºC suficienta pentru
topirea metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara
oxihidrica) sau a oxigenului cu acetilena (flacara
oxiacetilenica) dezvolta temperaturi prea mari
pentru metalele nobile , deci indicate pentru
materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt
fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea
mai utilizata.
 Curentii electrici sub forma rezistentelor si a
bobinelor de inductie=curenti de inalta frecventa,
medie si joasa frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu
valori ridicate :2000-3000ºsi programabile la
aparatele de turnat electronice.
 Laserul - sursa energetica focalizata foarte
eficienta, dezvolta temperaturi mari,
necontaminante; putin utilizata in tehnica de
laborator;
 Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu
utilizare industriala; in tehnica dentara utilizata
restrans; mai eficient ca laserul.
Cea mai frecvent utilizata susa de topire este
repreyentata de flacara produsa de amestecul oxigenului cu
gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in camera
de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat
printr-un orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara
cu 3 zone:
 Zona rece;
 Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai
eficace;

28
  Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Observatie:

Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor

nobile datorita efectului de contaminare a aliajului fluid.

Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida

in interiorul tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul
fortei centrifuge veticale sau orizontale.

Aparatele de tunat
Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il
reprezinta forta centrifuga orizontala dezvoltata de aparate
speciale:
 simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare
cu chinga ; nu are o forta centrifuga foarte mare ;
 semiautomate sau centrifuge
semiautomate :ROTOJET, DENTAL FARM,
SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai
mare si implicit forta de impingere a aliajului in
tipar ;
 centrifuge electronice complet automate tip: TIM
500 DENTAL FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT
(Krupp); forta centrifuga suficient de mare pentru
introducerea aliajului in tipar
In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu
flacara oxigaz iar turnarea acestora cu cu centrifuge simple
(Rotax mecanic) ce exista in laboratoarele modest dotate sau
centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acest procedeu,
insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta
de catapultare este variabila, deseori insuficienta.
Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda
se contraindica in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia
chimica a aliajului topit cu borax s-a dovedit a fi insuficienta.
De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobile
este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip
Castomat.
La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in
creuzete ceramice care sunt plasate in contact cu palnia
tiparului unde prin centrifugare va patrunde prin catapultare
aliajul fluid in tipar.

29
 In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de
topire cel mai indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau
inalta frecventa, acestea fiind surse rapide de topire,
necontaminante, cu actiune indirecta.
Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil
(argon, kripton).
Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o
perdea de protectie antioxidanta, rezultand turnaturi de
calitate.
Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia
incrustatiilor este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa
frecventa, in creuzete speciale din grafit sectionate vertical
care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in
palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea
negativa creata anterior).
Aparatul de turnat Haereus –Kulzer cu curenti de joasa
frecventa faciliteaza introducerea aliajului in tipar prin
vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si mai
necontaminant deoarece:
 nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul
tiparului, materialul fluid fiind aspirat.
 topirea se face cu protectie de gaz nobil.
Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in
creuzete ceramice (aparate semiautomate+automate).
Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru
turnarea aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu.

Intervalul de topire al aliajului

In etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de
topire indicate de fabricant.
 aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC
 aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-
1250ºC
 aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-
Mb :1350-1450ºC,
 aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)
Limita superioara a intervalului de topire reprezinta
temperatura la care aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in
acest interval va duce la aparitia defectelor de turnare.
Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat
(datorita randamentului si temperaturii) sunt aliajele nenobile
si dintre ele cele mai dificile aliajele pe baza de titan.

30
 8. Dezambalarea şi prelucrarea
Subetape:
 racire tipar si tratare termica a turnaturii;
 dezambalare propriu-zisa;
 sablarea;
 dezoxidarea;
 prelucrare si lustruire.

Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii

Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si
ajunge la aproximativ 800ºC dupa care este introdus brusc in
apa rece. Prin acest procedeu are loc calirea, recoacerea
turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline a
aliajului.

Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si
fragmentele de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula
de pe turnatura; turnatura este acoperita de fragmente de
masa de ambalat si oxizi.

Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de
particule sub presiune pe suprafata turnaturii pentru
obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.

Particule curent utilizate:

 particule de cuart nisip fin
 particule de corindon (oxid de aluminiu)
 particule de alumina (dimensiuni micronice).
Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi
din aliaje nenobile.
 Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) -
pentru sablare turnaturi din aliaj nobil

Dezoxidarea
Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin
introducerea sa in solutii acide din eprubete.

Solutii acide pentru dezoxidare:

31
  Pentru aliaje baza aur –acid clorhidric 10-15% ;
 Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in
eprubete pana cand solutia ajunge la punctul de fierbere.
Rezulta piese protetice curate ce pot fi in continuare
prelucrate.

Prelucrarea, lustruirea
Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se
realizeaza in laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija
pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar restul este utilizat
pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.
Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet
pentru examenul intraoral. Se urmareste adaptarea
marginala, realizarea punctelor de contact marginal,
adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.
Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita
cu gume (polipant), pasta de lustruit :oxid de crom verde.
Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand
suprafete netede, tip oglinda (numai cea externa se
prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure
frictiunea).

9. Fixarea incrustatiei
Reprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea
incrustatiei in cavitati dupa inserarea de ciment in cavitati si
aplicarea unui strat subtire si pe incrustatie.

Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice:

 cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-
cimentare; sunt dizolvabile marginal ;
 cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin
frictiune-lipire; cimenturi moderne ; adera chimic de
peretii cavitatii intracoronare; datorita adeziunii
chimice sunt mai insolubile in mediu umed,
determina o imbinare marginala de buna calitate.

Defecte de turnare
Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii
metalografice.

32
Clasificarea defectelor de turnare:
 negative
 totale;
 partiale (microcavitati, pori);
 pozitive
 sferice - perlate;
 aciforme - lamelare;
 volumetrice
 supradimensionarea;
 subdimensionarea.

Defecte de turnare negative:

Defecte de turnare totale

Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar
dupa topirea-turnarea aliajului (« expresia curenta : nu a iesit
la turnat »)
Cauze:
 Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in
palnia tiparului si necurgerea lui pe canalul
principal (ramane material in palnie, vascos) ;
 Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau
creuzet dar se declanseaza tardiv centrifugarea
(cand aliajul e aproape solidificat-absenta turnaturii
in tipar).

Defecte de turnare partiale - porozitatile:

Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in
tehnologia protezelor fixe.
Cauze:
 Cantitatea de aliaj insuficienta ;
 Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care
se toarna incrustatia ;
 Prezenta unor subdimensionari pe traiectul
metalului=gatuiri, obstacole care uneori pot antrena
fragmente de masa de ambalat in aliajul fluid ;
 Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;
 Forta centrifuga ca durata si intensitatea
insuficienta.

Defecte de turnare partiale – microcavitatile:

33
 Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza
tijei canalului principal de curgere. Cand sunt situate
superficial pe con spre tija se elimina prin prelucrare.
Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a
peretilor axiali necesita returnarea uneori a protezei fixe
(turnatura e declarata rebut).
Cauze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei
pentru ambalare si topire –turnare.
Cauze ce tin de pregatirea machetei:
 Subdimensionarea machetei rezervorului de metal
fluid duce la microstructura poroasa ;
 Subdimensionarea canalului principal ;
 Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si
plasarea machetei rezervorului de metal fluid la o
distanta prea mare de suprafata ocluzala.
 Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj
fluid in conformator.
Cauze ce tin de topire-turnare:
 Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica
(cu flacara oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte
de turnare ;
 Forta de impingere a aliajului topit in tipar
insuficienta.

Defecte de turnare pozitive

Defecte de turnare perlate sau sferice

Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;
Cauze:
Se datoreaza in principal erorilor din etapele de
pregatire a machetei si ambalare a machetei:
o Degresarea incorecta sau absenta degresarii
este principala cauza a aparitiei microspatiilor
dintre masa de ambalt si macheta pe care va
patrunde metalul fluid. Datorita urmelor de
grasime de pe macheta, la suprafata machetei
rezulta o tensiune superficiala negativa ; masa
de ambalat nu adera de macheta. In spatiile
create dintre macheta si masa de ambalat
patrunde metalul fluid.

34
 o Absenta vibrarii mecanice in momentul
aplicarii masei de ambalat si utilizarea doar a
vibrarii manuale duce la aparitia microspatiilor
in care va patrunde aliajul fluid ce ia forma
sferica.
Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt
insotite de porozitati se pot plana (prelucra) rezultand
suprafete bine turnate.

Defecte de turnare aciforme - lamelare:

Cauze:
Erori mari in etapa de conditionare termica a
ambalajului (preincalzire, incalzire):
 Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura
neindicata de fabricant ;
 Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;
In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora
fortat cu tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in
etapa de turnare a aliajului. Cand tiparul nu se sparge, in
microfisurile rezultate datorita preincalzirii/incalzirii
accelerate patrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare,
aciforme ; ele sunt prelucrabile, se reduc cu freze speciale si
piesa turnata este corecta.

Defecte volumetrice

Supradimensionarea:
Cauze:
 Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al
masei de ambalat mult mai mare si cel de contractie
al aliajului mult mai mic,
 Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin
metoda directa). Fularea cerii in cavitate
acumuleaza tensiune, cavitatea se dilata rezultand
defecte de turnare cu supradimensionare ce se
caracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si
adaptarii incrustatiei pe model.

Subdimensionarea:
Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a
incrustatiei in cavitate.

35
 Cauze:
 Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata

Capitolul

4
suficient de mult (eroare de alegere a masei de
ambalat) ;
 Conditionarea termica a machetei prin introducerea
in apa in etapa de detensionare duce la contractii
mari nedetensionabile ;
 Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru
izolarea cavitatii intraoral sau pe model conduc la
obtinerea unor machete subdimensionate.

Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv

pregatire, ambalare, topire-turnare (turnarea directa in palnia
tiparului) genereaza cele mai multe defecte de turnare in
domeniul protezelor fixe.
Indicatii: tehnologia moderna.
Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din:
 mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali,
sexul feminin);
 mase ceramice.
Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt
aliajele metalice si masele ceramice.

36
INCRUSTATIILE NEMETALICE
-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C.,
mase ceramice.
 R.A. S. –abandonate, datorita dezavantajelor ;
 R.D.C.-in special pentru zona frontala;
 Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice,
carora le sunt superioare.

Incrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:
 adaptarea marginala superioara;
 aria de contact proximal;
 suprafata ocluzala modelata corect anatoform;
 prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net
superioare.

Dezavantaje:
 timp de lucru mai mare;
 materiale si aparate mai costisitoare ;
 prêt de cost superior.

Indicatii :
 pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam ,
compozite, care prezinta modificari coloristice ;
 pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa
preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-
orala intercuspidiana.

R.D.C. pentru incrustatii:

 materiale hibride compozite, cu componenta
preponderent anorganica (80%).
 HERCULITE (Kerr);
 SIGNUM (Haereus Kultzer);
 BRILIANT (Coltene);
 special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer),
CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS -
polisticla.
37
Etapele clinico-tehnice
1) Prepararea cavitatilor:
 pereti usor divergenti (10-20º);
 se bizoteaza fin marginal;
 formele de caseta cu unghiuri rotunjite;
 limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele
de contact ocluziv ;
 adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;
 proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru
imbinarea adeziva eficienta.
2) Amprentarea:
 cu materiale elastomerice ;
 bifazica sau monofazica;
 cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure
(soclul);
4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se
aplica pas cu pas in cavitate ce a fost conditionata in
prealabil cu lac separator :
 se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea
~1mm ;
 in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;
 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea
dominanta a inlay-ului) ;
 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;
 in final se aplica un strat de transparent total, care
permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;
 se adauga un alt strat transparent usor opac, mai
intens in zonele proximale (pentru culoarea
estetica) ;
 stratul final este smalt ;
 dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si
se lustruieste
5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata
eventualele retusuri marginale ; se conditioneaza
cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prin imbinare
adeziva marginala
6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al
cavitatii (acid fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare,
uscare, aplicare de adezivi (bondinguri).

38
 Observatie :

Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara

pinuri metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.

Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea
prin arderea sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837).
Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa
elaborarea maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid
dublu, elaborarea bondingurilor=agentilor de legatura
(cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dubla
polimerizare :DUAL CURE.
Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor
imbinari adezive (incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente.
Pana la elaborarea demineralizantilor, bondingurilor si
cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cu
cimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu
se obtinea o legare chimica incrustatie-aderent.

Indicatii:
 restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase
 restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)
 restaurarea dintilor depulpati

Contraindicatii:
 in parafunctii;
 ocluzii adanci nefavorabile;
 la fumatori.

Avantaje:
 estetica deosebita.
 tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).

Caracteristici clinice
Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru
inalyul metalic dar cu urmatoarele diferentieri :
 Peretii verticali divergenti 5-8º;

39
  Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete
parapulpar rotunjite ;
 Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate
de contact maxime intre incrustatie si marginile
cavitatii, favorizand legarea chimica ;
 Adancimea prag mini 1 mm ;
 Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ;
 La prepararea cavitatii nu se aplica principiul
extensiei si retentiei (cavitatile de retentie
orizontale sunt preparate asemanator rectilinii) ;
Amprentarea:
 identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin
metoda clasica (cu inel) ;
 cea mai indicata : metoda de amprentare
monofazica cu elastomer de sinteza aplicat in
portamprenta individuala (vezi inalyul metalic) ;
Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si
pentru incrustatia ceramica (la metodele de obtinere prin
topire-turnare-injectare).
Observatie:

Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu

metodele enumerate la inlayul metalic. Metoda CAD/CAM
utilizeaza amprenta optica realizata de camera video introrala.
Imaginea este prelucrata de calculator.

Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:

1) prin turnare (tehnica DICOR) ;

2) prin presare–injectare (EMPRESS –SYSTEM)-Ivoclar;
3) modelare directa (VITA IN CERAM);
4) metode substractive
 Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted
design-computer asisted manufacturing – CEREC
SYSTEM
 Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM –
Mickronia.

1) Metoda turnarii:
 preparare cavitate;
 amprenta;

40
  model de lucru;
 macheta ;
 tipar ;
 topire–turnare vitroceramica (la t =1370ºC),
rezultand un miez vitroceramic, care va fi reambalat
si ceramizat (tratat termic) 4-6 ore, de la
temperatura de 670ºC pana la 1050ºC, rezultand
miezul cristalin vitroceramic, pe care se vor aplica
mase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic.
Caracteristici :
 timp de lucru lung
 procedeu depasit
 rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Tehnica presarii-injectarii:
 amprentare
 model
 macheta
 tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se
introduc lingouri ceramice plastifiate, la
temperatura de 850ºC, timp de 90 minute, dupa
care se injecteaza la 1100ºC.
Caracteristici :
 precizie
 exactitate
 siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAM

Se caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din
ceramica aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din
gips special (poros) in 2 etape:
1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si
se face arderea miezului la 1200ºC timp de 2 ore ,
rezultand miezul poros ;
2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi
temperatura , dupa care , in partea finala se face
arderea de infiltrare, rezultand un miez ceramic
optim, care se nuanteaza coloristic.
Arderea directa pe modele termorezistente este
procedeul cel mai sigur, cel mai raspandit si cel mai economic
pentru elementele integral ceramice.

41
4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM
 nu necesita amprenta;
 nu necesita model, macheta, tipar;
 amprenta se realizeaza cu camera intraorala;
 macheta este procesata;
 frezarea este asistata de calculator;
 din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

4b) Sistemul substractiv CELAY

 frezare prin copiere;
 neasistat de calculator.

I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral

ceramice a esuat, datorita adeziunii scazute a acestora la
materialele de cimentare, dupa 1990, utilizarea clinica a
ceastor sisteme cunoaste un progres datorita:
 posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu
(demineralizarea smaltului)
 aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare
 bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt
 se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica
deosebita.

Fatetele ceramice
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii
modificate a discromiilor, a anomaliilor dentare.

Avantaje:
 metoda minim invaziva ;
 permite modificarea formei, pozitiei, aspectului,
culorii ;
 favorizeaza transmiterea luminii ;
 metoda simpla, durabila ;
 da reactii tisulare minime.

Dezavantaje:
 reduceri de tesuturi dure in smalt;
 nu se pot face rectificari;

42
  nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la
dintii cu discromie avansata) ;
 fixarea nu este totdeauna eficienta ;
 rata de esec ~ 5% ;
 manipulare dificila ;
 ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi
retusata ;

Indicatii :
 anomalii de culoare si forma ;
 distrofii , displazii, eroziuni ;
 fracturi de unghiuri ;
 malpozitie.

Contraindicatii :
 dinti devitali ;
 ocluzie mai mare ;
 parafunctii ;
 morfologie coronara nefavorabila ;
 igiena dentara precara ;
 in smalt insuficient .

Etape clinico-tehnice
1. Prepararea fetei vestibulare:
 slefuirea reductionala a smaltului;
 adancime 0,3-0,8mm;
 margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare
supragingival);
 margini proximale terminate inaintea punctului de
contact;
 marginea incizala usor scurtata.
2. Amprentarea;
3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode
de obtinere ca la INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent
VITA in CERAM);
4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice
(Duracryl??????????).

43
 Capitolul

DISPOZITIVELE CORONO-
RADICULARE (D.C.R.)
Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia
coronara partial sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune–
cimentare in lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate
pe 2/3 din lungimea radacinilor.

44
Componentele D.C.R.:
 Segmentul radicular : stift, pivot ;
 Segmentul coronar sub forma de bont artificial
metalic subdimensionat, cu o forma
cvasizsemanatoare coroanei.
N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.

Indicatii D.C.R.:
 In restaurarea dintilor fracturati accidental ;
 Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde
in scop protetic;
 In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau
fizionomice (in scop protetic);
 In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti
sau nu cu coroane;
 Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax
modificat sau angulate;
 In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai
biologica conservativa decat coroana de substitutie.

Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de

substitutie):
 Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale
mic ;
 In abraziuni exagerate ;
 In distructii masive corono-radiculare cu fisuri
radiculare;
 La pacientii sensibili alergici la aliaje.

Etapele clinico-tehnice
1. Prepararea dintelui:
Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine
(obturatie de canal corecta pana la apex).
Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza
canalul radicular care dupa sectionarea coroanei pana la
nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 din lungimea sa.
Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica
fara praguri pe 2/3 din lungimea radacinii. Nu se frezeaza
excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a se realiza

45
preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa).
D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.

2. Amprentarea :
1. Metoda indirecta:
 Metoda rigid elastica=STENTS+material
siliconic aplicat pe canal ;
 Metoda cu material siliconic in dublu amestec
cu sau fara tija de suport pentru materialul
siliconic;
2. Metoda directa:
Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:
 ceara,
 rasini acrilice simple (R.A.S.);
 rasini compozite ;
 rasini+ceara.
In metoda directa , medicul realizeaza macheta care
va fi trimisa in laboratorul de tehnica , tehnicianul o
ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este
cu R.A.S.
Avantaje:
 Dupa priza macheta poate fi prelucrata in
fomra si volumul dorite de clinician ;
 In final se poate perfecta adaptarea marginala
cu ceara de inaly (inlay wax) ;
 Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje)
rasinile compozite.
Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele
prezentate la incrustatia metalica:

3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau

segmentar cu bont mobilizabil);

4. Macheta
Metoda directa:
 conditionarea modelului 5 minute ;
 alegerea tijei ;
 se modeleaza dispozitivul intraradicular si
segmentul coronar;
 intraradicular ceara este modelata prin
plastifieri succesive si ulterior fulata;

46
  se introduce in ceara tija incalzita, se raceste
si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal;
 se modeleaza bontul artificial, cu forma
morfologica subdimensionata ;
 macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija
metalica se aplica machetele secundare.
Metoda indirect-directa:
 macheta se modeleaza pe model in cabinet;
 este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de
catre medic, in cavitatea pacientului;
 metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;
 se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu
un strat subtire de ceara.
5. Ambalare
6. Turnare
7. Dezambalare
8. Prelucrare

Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:

Pentru turnare R.C.R. se indica:
 Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR);
 Sunt stabile fizico-chimic;
 Prelucrare usoara;
 Pret de cost ridicat.
 Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT
 Sunt mai ieftine ;
 Sunt stabile fizico-chimic ;
 Se prelucreaza greu.
 Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma
de monezi.
 Sunt materiale cu o rata mare de coroziune,
produc metaloza.
 Sunt cele mai folosite.
Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia
integral ceramica.

Avantaje D.C.R. :
 Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ;
 Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste
rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare
devenind apt pentru noi protezari ;

47
 Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale
elementelor dentare (vezi D.C.R. angulate) ;
 D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru
toate tipurile de coroane (pragri vestibulare,
proximale, circulare), casete (suficient de adanci).
 Este o solutie mai biologica decat coroana de
substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai
mare de coroane.

48
 Capitolul

6
COROANELE DE INVELIS METALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce

acopera partial sau total preparatia dentara (bontul dentar).

Clasificare
Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice
se clasifica:
 coroane totale (acopera in totalitate preparatia
dentara, acopera intotdeauna suprafetele axiale)
 coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la
coletul anatomic; acopera suprafata ocluzala si
fetele axiale.
 coroane partiale (incrustatii extracoronare tip
onlayuri), reprezentate de coroana ¾ (3 din 4 fete
sunt acoperite : canin, incisiv central, rar incisivii
laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari).

Indicatii:
1. In scop bioprofilactic:
 pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu
obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite);
 prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare
datorita agregarii protezelor partiale prin crosete;
 prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor
de colet;

49
  prevenirea afectarilor parodontale in absenta
zonelor de contact (cand spatiul e pana la 2mm se
aplica o singura coroana de acoperire si cand
spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea
cu 2 coroane metalice si restaurarea zonelor de
contact proximale.
 prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale
(absenta zonelor de contact proximo-proximale
favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele
interdentare).
2. In scop morfofunctional:
 Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata,
distrusa prin :
 atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de
smalt) - bruxism;
 abraziune (frecare cu alimente exogene);
 Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in
disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in
propulsii ,antero-lateralitate). Planul se aduce in
normofunctie.
 Pentru restaurarea dintilor posteriori
(premolari/molari) din zona de sprijin, pentru
conservarea dimensiunii verticale de ocluzie
(D.V.O.);
 In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe
fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen;
 Cea mai importanta indicatie din punct de vedere
morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a
cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila,
dar indispensabila);
3. In scop protetic:
 pentru agregarea puntilor dentare
 ca element proprotetic de ancorare a protezelor
mobilizabile (P.P.S.)
 ca element de imobilizare a dintilor potential mobili
din afectiunile parodontale - scop protetic
parodonto-profilactic.

50
COROANA TURNATA

Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita
parcurgerea unor etape clinico-tehnice:

1. Prepararea dintelui:
Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o
forma specifica -bont dentar.
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a
elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma
prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta
diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-
conica.
Etape:
1. Prepararea suprafetei ocluzale:
Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu
freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut
dentar (smalt) urmarind morfologia suprafetei
ocluzale.
Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa
ne apropiem foarte mult de coanele pulpare cu
deschiderea camerei pulpare).
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza
modelajul machetei.
2. Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si
dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate
cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi
asemanatoare de talia coronara astfel incat in final sa
rezulte o forma cilindro-conica.
Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica
favorizeaza insertia coroanei metalice.
Prepararea ideala a peretilor axiali este cea
cilindrica, dar inseram cu mare dificultate cand sunt
mai mult coroane.
3. Preparatia cervicala:

51
 Se realizeaza in 3 variante.
 Curent preparatia cervicala este plasata prin
limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm
pana la 1mm, desi este o preparatie
generatoare de iritatii locale. Preparatia
subgingivala se indica pentru prevenirea
cariilor de colet, hiperestezii, aspectul
inestetic, preparatiile vechi subgingivale.
Daca este mai mult de 1mm generam
inflamatii prin deranjarea sistemului
epitelial.
Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e
realizata fara o limita decelabila, in muchie de
cutit sau in bizou (Knife ridge) pe care realizam
o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita
terminala plasata subgingivala sa fie
decelabila.
 Preparatia la nivelul marginii gingivale.
Bontul se preparara pana aproape de limita
cervicala. Este o preparatie noninvaziva
(negeneratoare de iritatii). Se indica la
tineri.
 Preparatia supragingivala. Prepararea
supraecuatoriala se realizeaza pe traseul
ecuatorului anatomic. Bontul prezinta un
prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe
aceasta limita sub forma de prag , coroana
se inchide foarte precis. Preparatia e
decelabila si se poate observa clinic calitatea
inchiderii marginale. Pentru acest tip de
preparatie se indica utilizarea numai a
aliajelor nobile. Se obtin turnaturi de mare
precizie ca pot fi adaptate pe preparatie
Observatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop

parodontoprofilactic, la pacientii parodontopati si cu anumite
inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai mare ,
retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de
stopare).

Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru

deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce

52
 accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie,
mobilitate).

2. Amprentarea
Amprentare reprezinta reproducerea elementelor
campului protetic cu materiale specifice aplicate in
portamprente diferite: standard, individuala,
speciale(Kettenbach).
Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
 Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea
maides utilizata in practica.
 In primul timp se ia amprenta primara (chitul
nu reproduce toate detaliile campului protetic).
 In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita
impreciziile datorate produselor expirate).
 Amprenta de arcada intr-un singur timp
(monofazica)
 Elastomerii se aplica in portamprenta
individuala.
 Amprenta clasica cu inel si material siliconic in
portamprenta standard rar utilizata.
 Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
 aplicarea elastomerului fluid pe bont cu
seringa si a siliconului chitos in portamprenta
cu care se amprenteaza campul protetic;
 aplicarea ambelor materiale (a ambilor
elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu
aplicare imediata pe campul protetic
conditionat (SANDWICH TECHNIC)
Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de

calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

 Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)
 Este neindicata in tehnologia protezelor de
inalta precizie.

53
  Pentru coroanele metalice poate fi utilizata
pentru coroane solo (este de o mare
imprecizie).
 Genereaza inaltari de ocluzie.
 Amprenta cu lingura Kettenbach:
 Se aplica material siliconic in dublu amestec.
 Amprenta e de hemiarcada in ocluziune.
 Neindicata in tehnologia protezelor fixe de
precizie.
 Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului
ce determina distorsiuni in masa elastomerului
si imprecizii in obtinerea modelului de lucru.
Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu
foarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de
amprentare. Amprentele cu materiale elastomerice nu
reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se
reproduc rotunjite).
Erori de amprentare:
 strat neuniform de material;
 Desprinderi ;
 Microglobule in materialul elastomeric ;
 Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;
 Incorecta inregistrare a conturului cervical si a
terminatiei cervicale.
Toate aceste erori impun reamprentarea.

Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:

 Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor
coronare, in special cele inel +material termoplastic
STENTS ;
 Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu
mare exactitate.
 Redau si erorile de preparatie.
 Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana
de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit,
metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu
prag (infundat subgingival, proximo-proximal).
 Grosimea materialului de amprenta este uniforma in
amprenta determinand precizia.

Conditionarea locala a campului protetic:

54
 Conditionarea campului protetic pentru amprentare
consta in:
 hemostaza;
 dilatarea santului gingival;
 spalare/uscare;
 aplicare rapida a materialului siliconic Pentru
amprentarea zonei subgingivale preparate se indica
indepartarea tesuturilor parodontale adiacente de
bont.

Procedee de dilatare a santului gingival:

 mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu
substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%,
efedrina 5%, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de
fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Se
contraindica utilizarea clorurii de zinc
neconditionata (nediluata).Are efect caustic local.
Dupa 5-10 minute are loc o indapartare a
parodontiului marginal cu expunerea zonei
subgingivale.
 Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu
seringa in sulcusul subgingival pentru a obtine o
dilatare fara fir.
 Chirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea
unei amprente de foarte buna calitate.

3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele
morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti
antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din
materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1
timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV
(gipsuri superdure).

Tipuri de modele:
 Modele segmentare:
 curent se toarna model de hemiarcada cu bont
fix=model monobloc ;
 model de hemiarcada cu bont mobil ;

55
  Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de
hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei
distale de ocluzie.
 In tehnologia coroanelor turnate solo se
recomanda modelul segmentar cu bont mobil ;
 Modele de arcada:
 cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor
fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada)
 model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije)
metalice-in mod curent, si fara pinuri tip
ACCU-TRACK.

Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi

mobile:
 conditonare amprenta ; igienizare,
dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau
glutaraldehida, aplicare lamele)
 turnare gips superdur in amprenta
(FUJIROCK) ;
 plasarea tijelor in pozitia verticala si
solidarizarea in sens transversal sau orizontal a
tijelor;
 priza gipsului superdur;
 turnare soclu cu prelungire distala (din
gips dur compatibil cu cel superdur);
 priza gipsului pentru soclu (20-
30minute) ;
 turnarea antagonistilor din gips dur cu
prelungire distala pentru a modele cheia de ocluzie;
 priza;
 demularea amprentei;
 obtinerea bonturilor mobile prin
sectionare cu panza de fierastrau;
 presiune pe tije sau lamele.

Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica

PINDEX:
 consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips
dur ;
 priza gipsului 20 minute ;
 demularea amprentei cu prelucrarea plana la
polizor a modelului arcadei ;

56
  frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin
cimentare in dreptul fiecarui bont ; controlul
frezajului cu 1 spot luminos ;
 modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in
amprenta ;
 se toarna soclul (priza gips dur) ;
 obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-
proximala si presiune verticala pe tija ;
PINDEX este un procedeu tehnologic modern
recomandat in tehnologia de precizie a coroanelor metalice de
invelis.

4. Macheta coroanei turnate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata.
Se obtine prin mai multe metode si prin procedee diferite
pentru coroana turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de
cea cu grosime dirijata.

Coroana turnata cu grosime totala

Caracteristici:
 Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu
bontul (pe toata suprafata) ;
 Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme,
variabile 0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi
1,5mm) ;
 Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu
bontul ;
 Transmit diferentele de temperatura din mediul oral
bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu
e suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ;
 Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu
dificultate, chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel
ocluzal se fractureaza frezele, se sparg discurile) ;
 Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;
 Indicatia de electie : ca element de agregare a
puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori
(cu deosebire molarii cu diametre crevico-incizale
mici).

Indicatii:

57
  element de agregare a puntilor, aplicandu-se de
regula pe dintii posteriori.

Sisteme de machetare:
1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe
bontul izolat. Se depune ceara in limitele
dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Ulterior,
se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei
ocluzale asemanator tehnicilor descrise.
2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul
izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se
depune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm),
solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acest
prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si
suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa
din ceara ». Peste capa, prin picurare, se adauga
ceara pentru convexitatile fetelor laterale si
morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare
cu spatula) se da forma finala a machetei. Macheta
este modelata in functie de dintii vecini (sunt
refacute punctele de contact), de dintii antagonisti
(un angrenaj corespunzator) si de ocluzia
inregistrata.
3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material
plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense
speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este
plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o
chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat
in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat
asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce
depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din
plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare
de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic
este aplicat pe model, se continua modelarea
machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale
pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru
cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este
indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care
reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si
suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.
Avantaje:
 ergonomica;

58
  exacta;
 se obtin machete cu pereti uniformi;
 metoda rapida, cea mai indicata in
tehnologia coroanei turnate cu grosime
totala.
4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda
laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda
foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de
modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile
descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si
Payne necesita aparatura complexa (articulator
adaptabil, arc facial). Modelarea propriu-zisa
cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile
cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor
preparate, sunt unite, prin creste marginale de
ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice,
se stabilesc santurile si crestele secundare. In final
sunt inserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere
exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea
criteriilor morfologice, geometrice si functionale.
Conform acestei metode, macheta va avea o
suprafata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic
(santuri, fose, versante, convexitati).
Indicatii: Tratamente protetice complexe, in
ocluziile cu point centric, conceptul gnatologic de
reechilibrare ocluzala.

Coroana turnata cu grosime dirijata

Caracteristici:
 Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;
 Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;
 Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal,
cu bontul ;
 In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare
coroana (rol termoizolant) ;
 Transmite variatiile termice mai putin ;
 Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime
totala ;
 Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;

59
Indicatii:
 ca element de agregare punti totale /de hemiarcada,
coroane solo pe dintii posteriori( molari) ;
 ca element de agregare datorita relatiei de contact
cu bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile
pe bonturi pe care se aplica piese protetice ample
(punti de hemiarcada/totale).

Machetarea:
1. Din machete prefabricate - metoda rapida,
ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute,
adaptate pe bontul cervical si ocluzal; Este o metoda
in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre
bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii.
In practica nu e curent utilizata.
2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se
vizualizeaza subetapele cu exactitate;
3. Metoda cu model duplicat:
 Mai intai se modeleaza macheta preliminara,
fixa, subdimensionata pe bontul mobil. In zona
cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii
externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact.
Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa
a-2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul
si macheta se introduc in material siliconic
aplicat in conformator, rezultand amprenta
duplicat. Turnare model duplicat (din mase de
ambalat specifice din care se va obtine tiparul
pentru coroana respectiva, fosfatice);
 Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe
bontul duplicat in contact intim cu acesta pana
la forma finala a acesteia, rezultand o macheta
fixa, nedeformata care va fi ambalata impreuna
cu modelul, facand parte din viitorul tipar.
Procedeu tehnologic foarte exact, indicat de
regula in tehnologia clasica de obtinere a
coroanelor si puntilor (din elemente unite)
turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr)
care prezinta coeficienti mai mari de
contractie. Sistemul de machetare cu model
duplicat actualmente are utilizare restransa.

60
 4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu
cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare
lob) , prin picurare pana la realizarea contactului
static cu fosa antagonista. Se indica in tratamente
protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn
varianta gnatologica =ocluziile cu POINT
CENTRIC=pozitia mandibulei fata de craniu =cu
pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari.
Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita
modele de arcada montate in articulatoare
semiadaptabile dupa inregistrari prealabile
(pantograf +arc facial), trusa speciala de
modelaj+tehnician experimentat.

Examinarea machetei:
Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie,
trebuie sa prezinte:
 Puncte de contact cu vecinii;
 Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice –
fosete , versante corect modelate;
 Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati;
 Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura
vestibulara a arcadei.

Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol

parodontoprofilactic.

Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala

favorizeaza redarea morfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice
cu ale machetei, situata in interiorul unui material refractar
specific(masa de ambalat).

Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la

incrustatia metalica:

61
  Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final,
detensionare, tijare, degresare) ;
 Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat
specifice) ;
 Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare
termica=obtinere tipar;

Pregatirea machetei pentru ambalare

Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu

lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea
aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau
coroane ca elemente de agregare a puntilor se indica metoda
moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a
canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile
2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal
intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din
canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:

Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-
ceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un
sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal
secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-
ceramica, metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase ,
curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai
exact, cu coeficient de contractie compensabil fara incluziuni
gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal
fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel
mai tarziu. Are un rol esential in scaderea contractilor.Tijele
se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºC pentru a
evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se
utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate
(metalice : agrafa, freza sau ceara –varianta clasica)
Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau
masuri suplimentare de contracarare erori.

62
 Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului
de metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm
deoarece aliajul are conductivitate termica foarte mare (se
raceste relativ repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o
cantitate mai mare de material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe
fetele proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la
nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90º,
combate turbionarea aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in
centrul termic al tiparului.
Machetele propriu-zise-plasate excentric.
Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul
conformatorului a machetei cu plasare in centrul
conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid.

Ambalarea:
Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
 Modern:
 intr-un timp
 in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi
tip) - procedeul cel mai indicat.
 Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) -
contraindicat

Timpi:
 Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-
50cm3 apa distilata
 Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se
obtine o masa de ambalat fara incluziuni de aer),
rezultand tipare cu pereti cu grosimea
corespunzatoare ;
 Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare
electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un
timp pana la umplerea conformatorului sau in 2
timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica
Observatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza

de fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar

63
 numai pentru aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de
dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie
al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta
reginul termic.

Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-
Cr+nobile.

Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de

dilatare ce compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-
Cr /Co-/Cr moderne.

Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de

alumina, oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare
termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire.
Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de
temperatura si durata indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a
machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din
rasini acrilice simple.

Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent;
depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea liantului
sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care
vot contamina aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai
lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) ,
functie de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala
a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

64
6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj
pentru turnare sunt topite cu :
1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in
palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si
contraindicat; flacara prin aportul de carbon are
efect contaminat asupra aliajului fluid.
2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet
ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul
sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se
face cu protectie chimica (aplicare de borax).
Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge
semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa,
eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de
topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai indicata
pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se
realizeaza indirect in incinte ceramice. Se
contraindica folosirea creuzetelor grafitice pentru
turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza
aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un
flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza
prin centrifugare automata.
Varianta ideala de topire-turnare-procedeul
Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat
pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S.

Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:

 sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
 ambalare in 2 timpi ;
 preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu
vibrare mecanica;
 aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul
termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara
a conformatorului) ;
 topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu
curenti de inalta frecventa si mediu de protectie)
 Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de
turnare.

65
7. Dezambalare, prelucrare:
Este o etapa efectuata in laborator.
Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic
pe bontul real (relatia de ocluzie, zone de contact
proximale+constatare nivel convexitati), prezenta santurilor
de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada,
echilibrare ocluzala riguroasa.
Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu
polipant/pasta de lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o
proteza ce poate fi fixata prin cimentare provizorie (de
durata).

COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI

A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime
dirijata.
Obtinere:
 Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;
 Se realizeaza capacul prin picurare ;
 Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o
coroana superioara celei stantate, bine adaptata
cervical si ocluzal.

COROANA STANTATA
Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje
nobile (aur) si aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).

Caracteristici:
 coroana cu pereti subtiri;
 modelaj ocluzal aproximativ;
 inchidere marginala deficitara.

Avantaje fata de coroana turnata:

 toleranta in prepararea bontului si insertie;
 tehnologie putin costisitoare;
 termoizolarea cu strat gros de ciment.

Dezavantaje:
 riscul perforarii ocluzale;
 adaptare cervicala aproximativa;
 absenta convexitatilor;
66
  imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului
mare de contractie (nu existau mase de ambalat
specifice in anul 1940).

Ambele coroane au valoare istorica.

Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in
tehnologia metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj
nobil (aur, Au-Pt), in tehnologia coroanelor fizionomice
ceramice.

DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea
sistemelor de tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).

A. Lipsa totala :
 aliaj insuficient topit in palnia tiparului
(procedeul clasic) ;
 aliajul este topit dar este declansata tardiv
centrifugarea (creste vascozitatea prematura a
turnaturii)

B. Lipsa partiala:
 cantitate insuficienta de aliaj;
 topirea insuficienta , prin nerespectarea
intervalului de topire al aliajului ;
 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara,
neconcordanta ;
 absenta machetei de evacuare a gazelor ;
 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale
tiparului , ce devin obstacole in curgerea aliajelor
in tipar ;
 forta de centrifugare si timpul insuficiente.

II. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :
 incorecta degresare a machetei ;
 absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza
microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste

67
 defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi
corectate.

2. Aciforme, lamelare:
 conditionarea termica a ambalajului refractar
defectuoasa;
 evaporarea apei accelerata;
 ambalajul preincalzit brusc este expus la
microfisuri, unde patrunde metalul fluid;
 aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta
in momentul topirii-turnarii;

III. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii:
 subdimensionarea canalului principal, a machetei
rezervorului de aliaj fluid si plasarea rezervorului
excentric ;
 supraincalzirea aliajului ;
 forta de impingere si topirea insuficiente ;
 absenta mediului de protectie.

IV. Defecte de turnare volumetrice :

1. Supradimesionarea :
 restaurarea fixa nu se insera pe bont :
 datorita detensionarii incorecte a machetei ;
 neconcordanta coeficientului de dilatare al
masei de ambalat, mai mare decat coeficientul
de contractie al aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :
 restaurarea se insera lejer ;
 coroanele nu se insera pe bont deoarece :
 s-a racit repetat macheta in etapa de modelare;
s-a contractat macheta si a rezultat o
incrustatie mai mica;
 izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
 masa de ambalat nespecifica.

68
 Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin
cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare

Capitolul

7
*densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).

COROANELE DE INVELIS NEMETALICE

Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:

69
  Rasini acrilice ;
 Rasini (mase )compozite ;
 Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice),
ceramice, compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru
restaurarea functiei estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii
frontali. Are un caracter provizoriu pentru unele scoli. Este
pe cale de a fi inlocuita de tehnologiile –materialele moderne
(rasini diacrilice = compozite, polisticle, ceromeri)-materiale
moderne, superioare rasinilor polimerice.

COROANA DE INVELIS ACRILICA

(JACKET ACRILIC)
Indicatii:
 Distructii coronare partiale/totale ale dintilor
frontali ;
 Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele
axiale (proximale)
 Traumatisme insotite de fracturi ;
 Discromii (modificari de culoare) de diferite
etiologii :
 endogene (tratamente intracanalare eronate) ;
 exogene – aport excesiv de factori modificatori
de culoare :alcool, tutun, vin rosu.
 Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.
+jacket acrilic)
Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei
materialelor moderne.

Contraindicatii:
 Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune
(sau pacienti cu parafunctii :scrasnitul dintilor,
bruxism) ;
 Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata
orala) datorita contactului ferm abraziunii intense
cu expunere la fracturare.In parafunctii se indica

70
 onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un modul
de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.
 La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii
(fatete din masa compozita, mase ceramice, coroane
metalo-ceramice) ;
 Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica
la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate
semestrial (la 6 luni)si examinarea relatiei ocluzale
(a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se pierde
stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana
mixta cu stop ferm metalic sau cu o coroana
ceramica.
 Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor
frontali, unde nu se pot realiza preparatii cu
prag.Jacketul acrilic necesita o preparatie
nebiologica, cu sacrificiu de material dentar.

Etape clinico-tehnice:

1. Prepararea:
Elementul dentar se prepara sub forma unui bont
cilindro-conic neretentiv. Prepararea se realizeaza secvential
prin reducerea (frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea
incizo-ocluzala. Reducerea e mai accentuata prin frezare pe
fetele vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata
ocluzala) pentru a crea un spatiu necesar obtinerii unui
rezultat estetic bun.
Vestibular:
Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe
dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se
poate efectua in sens sagital mai mult adanca.
Cervical:
Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical
axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm
vestibular si dupa taiere plasat subgingival, continuat
proximal la nivelul insertiei gingivale, iar oral situat la 1-
1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera
maxim de spatiu pentru un rezultat estetic bun.

71
 Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu
diametre mici, se diminueaza retentia expunand coroana
la decimentari.
Varianta 2:
Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu
plasare subgingivala si continuare pe fata proximala.
Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu
retentie mult mai mare decat varianta clasica.
Varianta 3:
Este o preparatie tangentiala, fara o limita
decelabila. Preparatia este in bizou, muchie de cutit
(knife edge) pe care nu se poate inchide foarte exact
marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele
fizionomice trebuie efectuata pe prag (cu adancime
suficient de mare)
Se contraindica in general la coroana fizionomica
preparatia tangentiala, cu deosebire la jacket
acrilic.Neinchiderea coroanei are efect iritativ local.
Incizal:
Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a
obtine un efect estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini

diacrilice (compozite), polisticle, ceromeri:
 Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu
terminatie cervicala sub forma unui prag
semirotund CHAMFREIN cu reducere oral 0,8mm,
fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.
 Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera
estetica, proprietati mecanice, tehnologie moderna,
tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).

2. Amprenta:
Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului
protetic, indeosebi a bontului.

Metode de amprentare:
 Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele
doaua variante:
 rigid-elastica (Stents+elastomeri);
 in dublu amestec siliconic(Kettenbach);

72
 Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu
cele mai indicate.
 Amprenta de arcada :
 de corectare ;
 metoda dublului amestec ;
 Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta
de material siliconic. Rar utilizata.

Conditionarea:
Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala
(pregatirea sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea
parodontiului gingival prin mijloace mecano-chimice,
chirurgicale si prin frezaj intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea
(evidentierea) limitei terminale a preparatiei cervicale.
Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din
bumbac imbibate cu solutie vasoconstrictoare,
hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat feros,
alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:

Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie

mai mare de 10%.

Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.

Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se
sectioneaza fata interna a peretelui gingival +toaleta
(indepartare detritus), hemostaza+amprentare rapida . Este
cea mai eficienta modalitate de largire a santului gingival.
Sectionarea fara interesarea insertiei epiteliale.
Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival
fara lezarea insertiei cu hemostaza si apoi amprentare in
sedinta.

3. Modelul:
Reproducere in marime naturala a elementelor campului
protetic la scara 1/1.
In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul
monobloc (segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat
desi contraindicat. Cel mai indicat este modelul de lucru cu
bont mobil sectionat proximo-proximal.

73
 Materiale, tehnica de lucru-vezi
L.P.???????????????????????????

4. Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :
1. Tehnica racirii gradate si picurare;
2. Tehnica picurarii;
3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator
campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in
profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe bontul
izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand
modelajul prin sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.

Etape machetare:
o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10
minute, aplicare DIE SPACER (lac) –creaza distanta
pentru filmul cimentului si ne ajuta la indepartarea
machetei de pe bontul dentar.
 Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
 Racire lenta fara introducere in apa;
 Modelajul primar prin sectionare+modelajul
anatoform functional (de detaliu: creste, convexitati,
cingulum, zone de stop);
 Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur
in interiorul machetei sub forma de bont. Degresare
macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de
pregatire a machetei pentru ambalare.

5. Ambalarea:
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in
tehnologia coroanei acrilice:
 gipsuri dure tip Moldano;
 amestecul de gips dur cu gips normal.

74
 In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza
numai gips normal. Masa de ambalat se aplica intr-un
conformator - chiuveta sau cuveta. Conformatorul este format
din 2 inele si 2 capace. In conformator se aplica cu vibrare
pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in
materialul de ambalat exista 2 metode :
1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata
in jos ;
2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos,
macheta patrunzand pana la nivel cervical.
Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi
L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Observatie tehnica:

Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda

orizontala deoarece se poate controla dispunerea rasinii in tipar
si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu valoare estetica
superioara comparativ cu metoda verticala (mai indicata pentru
coronale provizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).

6. Polimerizarea coroanei acrilice:

Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii
acrilice introduse in tipar, in mai multe subetape tehnice.

Conditionare tiparului:
Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din
tipar (apa fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la
40-45ºC si apoi se conditioneaza prin izolare cu lacuri
alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3 straturi sau lacuri
siliconice .
Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu
contraindicate actualmente.

Rolul conditionarii:
 Separa rasina de masa de ambalat ;
 Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;
 Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

75
Dozare, preparare rasina:
Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de
fabricant 1/1, 2/1.Se aplica pulberea intr-un godeu ceramic si
se prepara prin spatulare, rezultand o pasta vascoasa ce trece
prin mai multe stadii fizico-chimice pana la cel favorabil
introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai
culoarea de baza, apoi culoarea pentru colet si incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan
umed+presare capac chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea
nu e cea dorita se sectioneaza in bizou cervical si incizal si se
prepara din nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile
chiuvetei sunt asamblate si chiuveta este introdusa intr-o
presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timp de 15
minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/
dreptunghiular =RING, care mentine partile chiuvetei in
aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.

Observatii tehnice:

In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica

pulberea+monomerul in tipar direct, rezultand culori uniforme,
terne.

Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza

conform schemei SPOFA impartite la 2. Pentru obtinerea
coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA in 15 nuante
tip SUPERPONT.. Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT
(Kulzer).

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.

Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea
caldurii umede. Polimerizarea are loc conform curbei termice
care debuteaza cu cresterea lenta a temperaturii de la
temperatura mediului ambiant pana la 60ºC, in timp de 30
minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in
urmatoarele 30 minute, la temperatura de 100ºC si se mentine
timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8 ore.
76
 Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.
Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu
se volatiliza monomerul si pentru a se consuma lent in timpul
reactiei cu obtinerea unor structuri fara porozitati (cu
monomer rezidual minim, structuri foarte compacte).

7. Dezambalarea, prelucrarea
o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a
gipsului, indepartarea de pe coroana?????? si
enucleerea coroanei din masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat
plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.
o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul
modelului ; se realizeaza o adaptare exacta
cervicala, o adaptare proximo-
proximala+echilibrare ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta
abraziva (feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul
piesei protetice se obtine prin prelucrarea cu pufuri din
bumbac.

Observatie:

Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei

sa nu prezinte franjuri pentru a nu avea efect iritativ asupra
parodontiului).

ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI

JACKET POLIMERICE

I. Din materiale moderne:

 Rasini diacrilice compozite;
 Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;
 Ceromeri.
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a
coroanei fizionomice polimerice.

77
Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:
1.Preparatia dintelui:
 in limitele preparatiei conventionale ;
 se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;
 se contraindica preparatia tangentiala ;
 se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-
2mm fetele axiale, 1,5mm incizal.

2. Metode de amprentare: identice.

De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a
campului protetic.

3. Modelul de lucru: identic.

Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile
obligatoriu (tehnologia moderna).

4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina

etapa de machetare, ambalare, tipar deoarece rasinile
diacrilice compozite, polisticlele si ceromerii se aplica strat cu
strat, direct pe bontul conditionat.

Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice

moderne:
 Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;
 Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare)
pentru rasini diacrilice compozite.In urma
polimerizarii materialului rezulta structuri compacte
cu proprietati mecanice superioare si calitati
estetice adecvate.

5. Prelucrarea:
Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative
(abrazive) specifice tehnologiei : freze extradure, freze
diamantate, polipanturi cu paste speciale pentru lustrul final
(aici se deosebesc de masele ceramice).

Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali:

 (multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice,
biologice mult imbunatatite) :
 preparatia bontului , amprentarea, modelul =in
varianta conventionala (preparatia mult mai
conservativa) ;

78
  rezultate finale estetice superioare ;
 adaptare marginala /proximala mult mai exacte ;
 pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia
integral creamica de obtinere a jacketurilor
fizionomice.
 elimina subetape tehnologice : machetare,
ambalare, introducerea machetei in tipar,
polimerizarea in vase (toate impreciziile generate de
ele). Tehnologia anticipeaza tehnologia metalo-
ceramica.
 Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa
conditionare fete interne (obtinerea unor suprafete
aspre prin frezare sau sablare).

Dezavantaje:
 pretul de cost al materialului +tehnologia mai
scumpe decat la jacketul acrilic (nu e accesibil orice
laborator) ;
 nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a
evalua exact stabilitatea stopurilor centrice
(rezistenta la abraziune) ; in zona laterala ne ferim
de a aplica pentru a nu perturba functional zona
respectiva ;
 termobaropolimerizarea se realizeaza pentru
rasinile diacrilice compozite la temperaturi mai mari
de 100ºC si in intervalele de timp mai scurte 7-30
minute ;
 masele compozite si polisticlele (materiale hibride in
general) se livreaza sub forma de pasta, culori
diferite si sub forma de masa opac, masa pentru
dentina, mase pentru incizal, mase
corectoare+flacoane cu lichide pentru conditionat
(aderenta intre aceste mase) sau compactizarea
suprafetelor laterale modelate.

II. Din fatete prefabricate:

Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza
pe bont si este definitivata macheta partiala pentru fetele
proximala si orala). Se ambaleaza , rezulta tiparul, se
polimerizeaza, se obtine o coroana acrilica cu proprietati
superioare fata de varianta clasica (tehnologia clasica e pe

79
cale de a fi abandonata datorita aparitiei materialelor
moderne).

III. Din acrilate baropolimerizabile:

(tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93)
Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat
pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice).
Se poate polimeriza in:
 Piroconvectoare (sub actiunea caldurii
uscate :BIOMAT) ;
 Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la
temperatura de 120C, timp de 30 minute.
Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu
(suprafete compacte, lucioase).

IV. Din coroane prefabricate:

Acestea pot fi din:
 Acetat de celuloza;
 Rasini policarbonat ;
 Rasini sintetice.
Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se
prelucreaza marginal, se lustruiesc si se cimenteaza
provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale, implanturi.

V. Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN).

Etape:
 Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se
amprenteaza dintii cu materiale alginice sau
elastomeri siliconici.
 Preparare dinti;
 Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina);
 Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in
amprenta + pe preparatii;
 Priza rasinii care e autopolimerizabila;
 Dezinsertia din amprenta a coroanei;
 Prelucrare;
 Lustruire;
 Cimentare provizorie.
Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter
provizoriu. Se contraindica pe dintii laterali.

80
 Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu
dotare minima; Coroanele jacket moderne se obtin in

Capitolul

laboratoare dotate tehnologic.

8
COROANA DE INVELIS INTEGRAL
CERAMICA (JACKETUL CERAMIC)

Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat

dintre toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice
nuanta coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
1. Clasic:
 ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape
metalice din platina sau aur platinat ;
2. Modern :
 prin aplicare directa pe
bont;??????????????????
 turnare-presare,
 frezarea unor lingouri.

Indicatii:
Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale
jacketului acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari
fizionomice ale dintilor frontali. Se contraindica pe dintii
laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica in
cvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:
 leziuni carioase profunde;

81
  discromii cromatice exo/endogene;
 anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare;
 pe dintii cu indice de carie mic.

Contraindicatii:
 La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se
poate realiza preparatia.
 Pe dintii laterali;
 Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza
pragul cervical;
 In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de
abraziune);
 In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);
 La pacientii cu indice de carie crescut (semn de
distructie coronara rapida).

Avantaje:
 Estetica - restaurare fizionomica excelenta;
 Biocompatibilitate (integrare tisulara);
 Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe
fata vestibulara si coroana mixta ; pe fetele
proximale si orala reducerile prin frezare sunt chiar
mai mari.

Dezavantaje:
 Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la
adaptare);
 Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;
 Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag
axial (circumferential).

Etape clinico-tehnice

1. Preparatia dintelui:
Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-
conica , neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate
fetele axiale si 1,5-2mm incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire
intre peretii axiali si prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor de
intalnire.

82
 Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau
obtuze (unghiul ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN.
Reducerea mai accentuata la nivel incizal. In rest reducerea
este uniforma.

2. Amprentarea:
Metode de amprentare pentru tehnologia integral
ceramica: se indica amprenta de arcada exclusiv:
 Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat
in portamprenta individuala este cea mai indicata;
 Amprenta de arcada bifazica :
 de corectare ;
 in dublu amestec (vezi inlay).
 Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu
material elastomeric ; mai rar utilizata , dar
indicata.
 Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si
metoda combinativa « hidrocolizi reversibili-
ireversibili »(metoda hidroalginica :H.R.
+H.I.R)=scoala americana.

3. Modelul:
In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica
numai modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare
situatii modelul de hemiarcada (in zona frontala) numai cu
bont mobilizabil.

Materiale utilizate:
 Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai
folosite ;
 Rasini compozite pentru completare ; cele mai
indicate , dar nu au utilizare larga ;
 Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau
rasina de completare ; tehnologie laborioasa, rar
utilizata numai in ceramica.

83
4. Macheta / obtinerea coroanei:
In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea
se indica pentru procedele tehnologice moderne (turnare,
presare): DICOR SYSTEM, EMPRESS (Ivoclar)-(plastifiat-
turnat-presat).
In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica
clasica se adapteaza pe bont o folie de 0,2 mm de platina sau
aur platinat obtinandu-se dupa pirosirea foliei o capa intim
adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe aceasta capa
usor extinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa
ceramica care va fi sinterizata (arsa strat cu strat).
Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei
integral cermice: procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita
sistem de machetare pentru ca , coroana se obtine prin
aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.

Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:

 Amprentare;
 Model de lucru;
 Conditionare bont (DIE SPACER);
 Amprenta duplicat =duplicare;
 Modelul duplicat din masa de ambalat
termorezistenta: SUPERHARD;
 Ardere succesiva a ceramicii speciale
(aluminoceramica) in 2 etape pentru obtinerea
miezului ceramic pe care se aplica masele ceramice
conventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai
sigur.

Etapele de lucru:
In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:
 se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent
cu pensula si se arde la 1100ºC timp de 2 ore,
rezultand o capa poroasa. ardere de infiltrare=se
aplica pe capa obtinuta in prima ardere
aluminoceramica cu particule de sticla (alumina 70-
75%) si se arde (ceramizeaza) timp de 4 ore, la
aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistenta
mecanic=miez alumino-ceramic.
 pe acest miez se aplica mase ceramice de placat
pentru nuantare coloristica. Arderea are loc la
temperaturi mai mici de 1000ºC ( 990-950ºC).
84
 Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza
de pe bontul din masa de ambalat prin pulverizarea acestuia
cu agenti de sablare si coroana este adaptata pe modelul de
lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv (cimenturi
rasinice ionomere).
Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul
ceramic.

Etape de lucru ale tehnologiei clasice:

Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat
ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica) -
componenta de baza 60-80%.
Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:
 feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza
in faza de topire amestecul, iar dupa ardere confera
transluciditate. Din punct de vedere chimic
=trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.
 componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata
masa ceramica in momentul arderii, iar dupa ardere
confera luciul caracteristic.
 caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa
care influenteaza fluorescenta maselor ceramice.
Alte elemente componente:
 aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu,
sodiu, borax) cu rol de a creste masa produsului si a
scadea temperatura de ardere.
 pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera
maselor ceramice stabilitate cromatica.
Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia
metalo-ceramica). In masele ceramice se adauga miniprocente
de oxizi metalici precum: aur, argint, fier, crom, cobalt, nichel,
titan, indiu, staniu.
 Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom,
nichel, titan (generati de componenta metalica si
adaugati in masa ceramica).
 Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu
(metale usor fuzibile) care migreaza termoelectronic
in zona de interdifuziune. Si masele ceramice contin
aceeasi oxizi pentru a facilita legarea chimica intre
cele 2 componente.
Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de
portelanul dentar e un portelan caolinic (caolin 50-70%) care

85
ii confera o cluoare alb-laptoasa, cuart 20-25%, feldspat 25-
30%.

Masele ceramice moderne:

 Aluminoceramica;
 Vitroceramica;
 Ceramica magnezica;
 Ceramica zirconica.
Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai
metalelor grele). Contin in plus substante fluorescente care
cresc gradul de translucenta (oxizi ai metalelor grele din
pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.
Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana
reprezentata de apa distilata si alcool, la care se adauga lianti
hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu rol de a mari adeziunea
ceramicii de suportul metalic.

Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):

1. Capa din platina, anterior arderii maselor
ceramice se degazeifica ( se conditioneaza prin
incalzire la 1200-1300ºC) timp de 10 minute
rezultand o capa apta de a primi masa ceramica
opac.
2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime
de 0,3mm pe toata suprafata care are rolul de a
ecrana eventualele modificari coloristice ale
bontului sau reconstituirilor si de a favoriza
aderenta masei dentina-smalt.
3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5
minute cu preardere prealabila in gura cuptorului.
4. Arderea dentinei si a smaltului –pe capa acoperita
cu opac se aplica in exces masa de dentina +smalt
(20-30%)cu vibrare si absorbtie a apei distilate
(sugativa hartie filtru).
5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura
cuptorului pentru preardere (in prezenta oxigenului)
, urmata de ardere in vid la 900ºC timp de 4 minute.
Racire lenta.
6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.
7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite
normale morfologice si urmeaza apoi arderea de
corectare.

86
 8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri,
pete si se ard la 950ºC, timp de 4 minute, in vid.

Capitolul

9
9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare,
numai 2 minute, in prezenta oxigenului (aceeasi
temperatura).
4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute,
in prezenta oxigenului.
10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se
controleaza pe modelul de lucru adaptarea.

5. Prelucrarea:
Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si
clinicianul vor controla minutios adaptarea.

6. Fixarea:
Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna
(fixarea adeziva) dupa conditionarea prealabila a fetei
interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu
rolul de a rezulta o suprafata asperizata ce favorizeaza
imbinarea adeziva.

COROANA MIXTA

Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita

din 2 componente:

87
Metalica-care acopera in totalitate bontul;
Fizionomica –care placheaza partial/total coroana metalica
Coroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis
metalice (proprietati mecanice ) cu avantajele coroanelor de
invelis fizionomice (proprietati estetice).
Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece
sunt mai conservative decat coroanele de substitutie si
constituie un element de agregare mezial mai fizionomic decat
coroanele de invelis metalice.

Indicatii:
Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale
coroanelor de invelis fizionomice si metalice.
Din punct de vedere conservativ-restaurator:
 in restaurarea morfologiei dintilor afectati de
procese carioase voluminoase , traumatisme,
abraziune;
 in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);
 in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;
 ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali
cat si pe dintii laterali (morfologie adecvata, ca
elemente de agregare punti speciale, cazuri clinice
speciale-estetica deosebita).
Din punct de vedere protetic:
 ca element de agregare pentru punti mixte partiale
(de hemiarcada), punti totale;
 ca lement de agregare (curent) al protezelor
partiale scheletate;
 ca element de imobilizare a dintilor mobili
recuperabili (in parodontopatii);
 in echilibrarile ocluzale (curent).

Contraindicatii:
 pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu
exista spatiu pentru cele 2 componente +retentie
preacara);
 la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere
pulpare voluminoase. Nu se pot face preparatiile
indicate (preparatii cu prag);
 la adultii care nu accepta sacrificiul biologic
(depulpari in scop protetic).

88
Avantaje:
 coroane mult mai conservative decat coroanele de
substitutie ;
 efect fizionomic satisfacator si superior celor
metalice ;
 pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai
conservativ :D.C.R.+coroana mixta.

Dezavantaje:
 Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari
+reduceri mai crescute de tesut dentar (fetele
vestibulare) fata de coroanele de invelis metalice si
fizionomice (ceramice de regula-cu ele comparam) ;
 grad de retentie inferior altor coroane de invelis
datorita formei bontului (avem o reducere mai mare
de tesut dentar) ;
 Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul
interfetei metalo-polimer cu modificari coloristice.
Observatie clinica

Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.)

genereaza disfunctii ocluzale datorita abraziunii care duce la
pierderea stopului ocluzal.Chiar si compozitul prezinta deficiente
si se abrazeaza in timp. Deci, se contraindica placarea cu rasini la
nivel ocluzal..

Clasificare:
Coroanele mixte se clasifica:
Dupa aspectul estetic:
 coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara
este placata cu componenta fizionomica (metalo-
acrilicele, metalo-diacrilicele=compozite) ;
 coroane mixte total fizionomice =componenta
fizionomica acopera in totalitate fetele axiale
ramanand numai o colereta metalica 0,5mm
vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea
gingiei colereta metalica devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de
placat):
 coroane metalo-polimerice :
 metalo-acrilica (clasica);
 metalo-diacrilica (compozita);
 coroane metalo-ceramice.
89
 Dupa tehnologia de obtinere a componentei
fizionomice:
 termopolimerizare clasica: rasini acrilice;
 termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura
(piroconvectoare);
 termopolimerizare sub vapori de presiune -
baropolimerizare (modern);
 fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);
 fotobaropolimerizare: rasini compozite;
 fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata
pentru componentele fizionomice din rasini
compozite;
 prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare
speciale;
 din rasini compozite: in cuptoare cu microunde
(MICRO BASE SYSTEM).

Componenta metalica se poate obtine prin:

 turnare (procedeu devenit clasic);
 sinterizare;
 galvanizare;
 ambutisare;
 galvanizare.
Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a
componentei metalice (de regula pentru coroana metalo-
ceramica)
Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta
componenta se arde masa ceramica.
Observatie:

Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este

abandonata dar ea este utilizata in tehnologiile moderne de
obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.

Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este

coroana mixta metalo-ceramica datorita stabilitatii coloristice
in timp, biocompatibilitatii+proprietatilor mecanice (cazuri
clinice speciale care trebuie sa fac fata pretului de cost,
rezolvari protetice speciale, in conditii de dotare adecvate).

90
Etapele clinico-tehnice:
1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)
In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-
conica , neretentiva.
Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si
incizal/ocluzal.
Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si
incizal:1,5-2mm =coroana mixta metalo-polimerica. Aceste
reduceri se indica pentru a crea un spatiu necesar celor 2
componente.
Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai
putin :0,3-0,5mm cand sunt acoperite cu metal in varianta
clasica si pana la 1-1,2mm si cu o conicizare spre ax in
varianta moderna cu componenta fizionomica extinsa (metalo-
compozita, metalo-ceramica).
Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica
(metalo-compozita )2mm.
Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila
=PRAG.

Preparatia cervicala:
Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in
sens sagital). Oral se deretentivizeaza prin slefuire
morfofunctionala.
Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale:
 preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife
Edge » ; ce nu are limita. Se contraindica in
tehnologia coroanelor mixte ; este cel mai mult
utilizata in practica (este simpla de preparat,
comoda, deretentivizeaza rapid, da rapid amprenta).
Are efect iritativ local. Prezinta inchiderea dento-
protetica aproximativa, genereaza in timp iatrogenii,
sangerari, mobilitate, retractii etc.
 cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN
scurt- (pentru coroana mixta metalo-polimerica) sau
CHANFREIN lung (“dup”) -(coroana mixta metalo-
ceramica). Prepararea CHANFREIN, dupa scoala
japoneza, e favorabila obtinerii unor coroane
metalo-ceramice fizionomice cu o inchidere
marginala (dento-protetica buna).
 prag in unghi drept cu unghi de intalnire, pereti
axiali rotunjit = vezi jacketul ceramic;
91
  prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.
Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat
suficient de gros ceramic - un rezultat estetic excelent.
Inchiderea marginala prin cimentare este dificila
(riscanta-se poate fisura masa ceramica) daca este in unghi
drept. Din acest motiv preparatia trebuie sa se realizeze cu
prag bizotat – se observa colereta metalica si fata de
praparatia EN CONGE preparatia este mai biologica, mai
dificil de facut. Ideal CHANFREIN CIRCUMFERENTIAL pe
toate fetele.

2. Amprentarea:
Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin
metodele de amprentare prezentate la corana fizionomica
+coroana de inveli metalica .
Se indica preponderent amprenta de arcada.
Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare
(de hemiarcada) in ocluzie si model segmentar obligatoriu cu
bont mobil.

3. Modelul:
Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de
cea mai buna calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si
superdure (arcada). Modele de arcada cu bonturi detasabile
(mobile) sunt cele mai indicate.
Observatie clinica:

Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.

Pentru obtinerea modelelor pot fi utili zate si alte

materiale: rasini compozite, metale electrodepuse sau
pulverizate. Clasic se utiliza modelul duplicat din mase de
ambalat termorezistente.

4. Macheta componentei metalice:

Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua
variante.
1. varianta clasica:

92
  tehnica racirii gradate
 tehnica picurarii.
Procedee pe cale de disparitie.
2. varianta moderna:
 ceara calibrata +elemente prefabricate.
Capa din ceara calibrata + capacul =din
element turnat si lipit.
 discuri termoplastice (prin ambutisare);
 rasini compozite foto;
 tehnica aditiei de ceara.
In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-
ceramica sunt necesari pereti cu grosimi uniforme, rigizi,
nedeformabili care ofera spatiu necesar componentei
fizionomice.
Tehnica de lucru la sistemul de machetare –vezi
L.P.........................
Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic
sa se inscrie in standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm
pentru un rezultat estetic foarte bun –strat suficient de gros
pentru a permite translucenta luminii).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-

polimerice:
 prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle,
butoni sau anse ce pot sa transpara prin rasini) ;
 peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre
vestibular. Macroretentii +retentii+prag cervical cu
rol in mentinerea mecanica a componentei
fizionomice.
 componenta metalica dupa sablare prezinta si
microretentii (microcavitati).
 prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a
materialului fizionomic (sa nu se desprinda datorita
impactului ocluzal) ; nu lasam componenta
fizionomica neprotejata.

Macheta componentei metalice a coroanei metalo-

compozita:
 Prezinta micro si macroretentii: perle micronice,
perle macro :0,2-0,4mm –IVOCLAR,
RENEFERT+prag , rama de protectie.

93
  Componenta metalica la metalo-compozite prin
conditionare : sablare, degresare, gravaj
electrochimic, silanizare este pregatita pentru a
fuziona fizico-chimic componeta diacrilica (legatura
prin punti ce este superioara fata de metalo-acrilica
care se mentine stric mecanic).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-

ceramice:
 Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri
ascutite;
 Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -
prag);
 Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala
sau pereti proximali evazati;
 Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara
calibrata sau ambutisare obtinandu-se grosimi
uniforme;
 Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm
pentru a favoriza translucenta ; se obtine o
fizionomie excelenta.
Observatie tehnica:

Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.

Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati ,

microdenivelari care vor favoriza fuzionarea masei ceramice pe
capa :BONDING TREPTHS (cavitati negative)

Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de

NaCl si apoi se spala cu jet de apa rezultand microcavitati ce
favorizeaza aderenta masei ceramice.
Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru
metalo-ceramica genereaza fisuri, desprinderi ale masei
ceramice .Se contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-
compozite se folosesc machete prefabricate +sisteme
retentive (perle, butoni) tip INZOMA (Ivoclar) si PROBOND
(Renefert). De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete
concave ; cu cat sunt mai numeroase cu atat gradul de fuziune
este mai crescut : tehnica SHORE.

94
Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de
bondinguri (agenti de legare, cuplare) : INZOMA P pentru
aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje nenobile ce au rolul
de acreste gradul de fuziune de aderenta, creste legatura
fizico-chimica a maselor ceramice de componenta metalica.
Avantaje:
 Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu
ochiuri, fetele interne plane, fetele externe concave
cu rolul de a creste umectarea intre masa ceramica
si metal. ;
 Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru
coroane propriu-zise dar si pentru intermediari
pentru a face economie de metal nobil intre 40-60%.

5. Topirea, turnarea
Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza
identic ca la coroana de invelis metalica (aliaje, surse,
metale?????????????????????).

6. Placarea coroanei mixte:

Placajul cu rasini acrilice simple:
 Componenta metalica se conditioneaza prin sablare,
degresare , lustruire, curatire in bai galvanice
(electrochimic) rezultand suprafete foarte curate.
 Modelare macheta pentru coroana fizionomica:
 Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in
exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin
sculptare.
 Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata
metalica in jos si macheta orientata superior.
 Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul ,
introducere, indesare, polimerizare acrilat. Acrilatul
se prepara ca la jacketul acrilic.
 Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta
clasica).
 Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu
instrumentar rotativ/abraziv si lustruire.
 Retentia componentei fizionomice este pur
mecanica prin microretentii aplicate pe componenta
metalica.

95
  Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit
sau masa ceramica.
 Componenta metalica prezinta
macroretentii+microretentii la coroana metalo-
compozita.

Placajul cu rasini diacrilice compozite:

Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub
forma de pasta vascoasa. Rasina compozita se livreaza in
culori diferite. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri
diferite:
 masa opac (opaquer);
 masa pentru dentina;
 masa pentru smalt;
 masa pentru cervical;
 mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt),
 mase intensive;
 flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ;
lichid pentru activat straturi depuse =ISOSIT N ;
lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea
finala).
Etape:
 conditionare componenta metalica :
 sablare, gravaj electrochinic (metodologia
standard), silanizare.
 Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari,
silicatizari, metalizari, oxidari.
 Rolul acestor conditionari este de a forma un strat
oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega
chimic (punti de hidrogen) cu gruparile –COOH
disponibile ale silanilor in final, rezultand o legatura
fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la
coroana acrilica.
 silanizare :
 Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de
organosilan pe suprafata anterior conditionata.
 aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac
pana la masa de smalt.
 Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.

Rasini compozite de placare:

96
  SR ISOSIT N –rasini fototermopolimerizabile
(Ivoclar) ;
 COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu),
ambele fotopolimerizabile.
 SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala).
 CHROMASIT (Ivoclar) –barotermopolimerizabile.

Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):

Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un
silan numit SPECTRALINK , un lichid pentru activarea
straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT:
compactare, modelare finala +inchiderea porilor rasinii.
Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de
monomeri de dilutie.
Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si
tetravalente cu gruparile –OH , rezultand organo-silani.
Tehnica de lucru:
1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta
metalica conditionata.
2. Aplicarea opacului in grosime
uniforma:0,3mm.
Rol:
 Opacizare, ecranare a metalului;
 Mareste adeziunea cu straturile ulterior
depuse (dentina, smalt).
3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT
timp de 5 minute.Rezulta masa opac aderenta de
componenta metalica, strat uniform fara
transparenta metalului (ideal).Cand avem
transparenta reluam procedeul.
4. Activare masa opac prin aplicare de
SPECTRAACTIVATOR .
5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata
=culoarea de baza ; se aplica de la colet spre
incizal.
6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala
(stratul cel mai gros)spre colet (grosime atenuata)
+masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).
7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid
ISOSIT, reultand forma finala a componentei
fizionomice.

97
 8. Polimerizare: in miniautoclave
(termobaropolimerizare) la 120ºC, presiune 6 barri,
timp de 7 minute.Rezulta o componenta fizionomica
cu proprietati superioare fata de cea acrilica
(mecanice, estetice, coloristice) si in ansamblu
biocompatibilitate.
Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de
aliaje (Au, Pt pana la Gaudent). Avantaj fata de masele
ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft.
Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt
producatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).
La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei
duble retentii: perle 0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv)
si macroretentii.
Observatie tehnologica:

Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat,

aemanator tehnicii metalo-ceramice.

Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei

fizionomica este superioara celei acrilice, se obtine printr-o
tehnica superioara, mai laborioasa, necesitand tehnic dotari
speciale : cuptoare, materiale.
Observatie :

Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara

coroanei metalo-ceramice.

Placajul ceramic:
Masele ceramice preparabile se aplica pe componente
metalice, anterior conditionate.
Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita.
Sablarea.
Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.
Curatire in bai ultrasonice.
Manipulare cu pensula.
Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare
+vibrare (absorbtie).
Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in
etape distincte, totdeauna cu prearderi (preuscari).
1.Ardere (sinterizare) masa opac.

98
Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe
componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in
gura cuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in
vid.
Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY.
Arderea masei opacare ca rol :
-Ecraneaza metalul;
-Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.
Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.
2. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de
baza)-bonding porcelain.
Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal
catre colet , usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se
aplica masa de smalt in 1/3 incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat.
Aplicarea maselor : cu vibrare+absorbtia umiditatii (hartie
filtru, sugativa).
Arderea :
Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata de
introducerea in cuptor la 980ºC, in vid.
Se mentine la acesta temperatura 2-3 minute, urmata de
racire lenta, rezultand un volum mai mic al masei ceramice
(pana la 30%).
Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate
fissure, cu freze extrahard din tungsten.
Se obtine forma caracteristica.
Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model.
Se trimite in cabinet pentru examenul oral.
Pot sa apara erori : fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros
(supraardere).
Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase
speciale de corectat + mase intensive pana la nuantari.
Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea
adaptarii, coroana este degresata din nou in solutii de acid
fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea finala,
(glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta oxigenului.
Glazurarea se obtine prin 2 procedee :
Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) ;
Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane
mixte cu un grad de fizionomie, biocompatibilitate, rezistenta
mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar
inferioare ca estetica celor integral ceramice.

99
 Capitolul

10
!!!!!! A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de
contact.

Cimentare/Fixare :
Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare
cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc)
Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul
cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile
ionomere de sticla sau chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi
ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare
adeziva ( cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile
dentare).

COROANA DE SUBSTITUTIE

Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe

preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.
Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure
distruse.
Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele
mixte).

Parti componente: - 2 dispozitive:

 Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);
 Dispozitivul radicular cu accesorii:
 Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera
suprafata bontului morfologic caracteristica (in
2 versante datorita preparatiei)
 Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm,
plasat subgingival 0,5mm.
 Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea
radacinii, cu o forma cilindro-conica. Ideal ar fi
100
 ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima),
diametrul 1/3 din diametrul radacinii, pentru a
se conserva suficient de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al
pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor
secundare. Inelul impreuna cu placuta constituie capacul.

Clasificare:
Din punct de vedere estetic :
-Coroane de substitutie fizionomice : bont +coroana acrilica
/diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial + acrilat din ce in
ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale
rasinilor acrilice simple.
Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite +
masele ceramice.
-Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Se obtin
prin 2 procedee :
-elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se
lipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin utilizata.
-elemente unite (monobloc)
Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana solo pe
el este solutia moderna.
Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central,
canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj . Coroana va
avea fata orala metalica . Materialul polimeric nu rezista, cel
ceramic rezista chiar abrazand dintii antagonisti.

Indicatii :
Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese
carioase, anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme,
abraziuni.
Individual pe dintii monoradiculari +premolari.
Se contraindica pe molari (de necesitate).
Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile
de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate,
corectandu-se anomalia.
Protetic ca element de agregare pentru punti frontale,
laterale, fronto-laterale fiind indicat ca element mezial de
agregare.Protetic ofera gradul de frictiune cel mai mare dar
risc de fracturare.

Contraindicatii :

101
Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte
(mai conservative).
Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si
indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru
(Gaudent).Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar
genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu verzui pe fond
de oxizi metalici).
Cand dotarile tehnice sunt modeste.

PROPEDEUTICA CURS 12

COROANA DE SUBSTITUTIE

Etapele clinico-tehnice de realizare:

Examenul clinic, diagnosticul protetic (fractura, abraziunea),

analiza RX (exista sau nu tratamentul conservativ, calitatea
obturatiei de canal, starea parodontala periapicala-
osteita,periapicala, prezenta sau nu a parodontopatiilor
cronice.)
Prepararea dintelui :sectionarea coroanei pana in 1/3
cervicala la 1-2 mm de insertia gingivala, prepararea bontului
in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si unul orizontal
(oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand
preparatia in 2 planuri a bontului coronar.Versantul vestibular
dupa adaptarea inelului metalic se plaseaza (infunda)
subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic
superior.Prepararea radiculara : canalul radicular este
cateterizat cu un ac Kerr, dupa care se largeste cu freze de
canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o largime de 1/3 ,
rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde pivotul
(stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul
sectionat inainte de prepararea subgingivala, se prepara

102
subgingival cu peretii axiali convergenti cu freze diamantate
pentru a patrunde subgingival, corect inelul pericervial.
Amprentarea :-3 metode :
a) Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu
sau fara stift metalic ;
b) Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu
stift metalic sau mase plastice ;
c) Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta
unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata.

se indica pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in

care coroana de substitutie este ca element de agregare ;
In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con acrilic.
In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in
care se fixeaza stiftul ;
In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo si
se aplica siliconul in portamprenta, ea se va insera pe
preparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.
amprenta de arcada : stift in canal ;amprenta cu silicon chitos,
se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluid
pe canal, stift + material siliconic chitos.
Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului
gingival cu ajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului
gingival.
Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o
amprenta exacta a preparatiei corono-radiculare.
Modelul :
Se va realiza din gipsuri superdure-arcada + bontul mobil +
gips dur pentru soclu ;
Modelul segmentar se va realiza cu bonturi mobilizabile.
Rasinile compozite vor fi folosite rar ;
Modelul de arcada galvanic-rar.
Macheta :
Ceara ;
Rasini compozite –ideal- mult mai ergonomice, costisitoare ;
Rasini acrilice simple ;
Macheta din ceara – tehnica picurarii –vezi L.P. va razulta o
macheta foarte exacta.
Tiparul :
Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire metalice ;

103
Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam ;
sulfat-nobile; fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare:
intr-un timp si in 2 timpi cu aceeasi masa de ambalat.
Topirea-turnarea :
Identice ;
Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta freventa si
curentii de joasa frecventa atat pentru aliajele nobile +
nenobile, in creuzete ceramice (de regula) si la intervalele de
topire indicate.

Materiale :
Nobile : aur platinat : 833%o aur +12% platina –aliaj foarte
rezistent
Baza paladiu ;
Seminobile : Argint-Paladiu –Palliag ;
De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in varianta
metalo-compozit, metalo-ceramica.
Se contraindica Co-Cr, aliaje baza cupru.!!!!!!!!!1

Ambalarea :
Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare ; dispozitivul
este adaptat de tehnician pe model ;
Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru examenul
intraoral. ; are loc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ;
se sectioneaza cu frezele astfel incat in bizou , inelul sa
patrunda subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai mare
de 1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie
sa permita aplicarea componentei fizionomice.
Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste
bont, pentru obtinerea casetei ce ulterior era lipita de
dispozitivul radicular ; tehnologie abandonata.
Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ;
caseta-mai frecvent.
Realizarea componentei fizionomice :
Rasina acrilica simpla+rasini baropolimerizabile (vezi
coeroana acrilica)-BIODENT, SUPERPONT., cu aplicare
succesiva pe bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna
din punct de vedere fizionomic, cu o raspandire destul de
mare datorita pretului de cost comparativ cu coroana de
substitutie metalo-compozita.
Rasini compozite :in aceleasi conditii ca la coroana mixta ;
pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul se

104
 Capitolul

10
modeleaza cu praguri :vestibular, oral cu macro si
microretentii (conditii identice cu celede la coroana
mixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se
placheaza cu rasini compozite dupa o prealabila conditionare
a acestora : sablare, ceramizare, metalizare+placaj cu rasini
compozite.
Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din
ceramica-macheta pentru componenta metalica-vezi praguri
rotunjite, fara retentii, fara margini ascutite. Unirea este
fizico-chimica, placajul este extins pe toate fetele axiale la
coroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana
mixta cu fetele orale metalice.
Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara
fizionomic coroanei placate cu rasini acrilice simple, au o
biocompatibilitate superioara si parametrii mecanici de
legarea componentei fizionomice este superioara ; varianta
tehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei +
pretul de cost –sufragiul unanim.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete
prefabricate ceramice (crampoane butonate scurte, lungi,
fatete Steel) sunt depasite tehnologic datorita aparitiei
tehnologiilor metalo-ceramice.

PUNTILE DENTARE

Proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintii stalpi prin

cimentare ;
Se obtin prin metode si din materiale diferite ;

Elemente componente :
Elementele de agregare :(coroanele pe care se fixeaza), pe
infrastructura dentara= dintii stalpi ;
Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii
absenti de pe arcada ; corpul de punte in varianta moderna -se

105
modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta
clasica-separat fiind solidarizat de elementele de agregare
prin lipire).

Indicatii :
Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare
edentate

Caracteristicile puntilor dentare :

Sunt proteze fixe ; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii
stalpi ;
Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali, cu un
modelaj ocluzal anatoform functional ;
Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale
dento-parodontal ;
Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide,
nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care
satisfac ;
Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile , raportate la
alte tipuri de microproteze.

Conceperea puntilor dentare :

Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic;
Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente
de agregare , corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate
prin tehnologii cat mai moderne ;coroane metalo-ceramice,
incrustatii in incrustatii.
zona laterala : masticatia : punti
rezistente din punct de vedere biomecanic ; de regula ~
puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de
substitutie, coroane mixte, coroane de acoperire distal).
Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate
corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea
celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte.
Avantajele tratamentului prin punti dentare :
Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele
mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad
superior 90%, functie de conditiile locale, dintii stalpi, starea
crestei edentate, numarul dintilor, raportul corpului de punte
cu creasta edentata.Datorita prezentei morfologiei anatoforme
si functionale sunt superioare.

106
Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale ;
datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere
fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul
alveolar. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce
prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi, fosete, puncte de
contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale.
Confort prin fixitate, aspect, volum=confort psihic si integrare
rapida in mediul social.
Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de
punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in
zona neutrala, modelarea fetelor orale cu creste, cingulum
favorizeaza restaurarea timbrului vocii. Se pronunta corect
dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile.
Lateral punile prin corpul de punte, trebuie sa inchida spatiile
edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii
bucale-timbrul vocii este modificat. Se contraindica corpurile
de punte suspendate in zona laterala maxilara.

Dezavantajele tratamentului prin punti dentare :

Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu
mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele
de trecere, orice corp am concepe se retentioneaza
alimente+igiena precara, insuficienta duce la aparitia halenei
fetide . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) –
igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor
fete ce se corodeaza. Halena fetida apare cand corpul de
punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce duce la
aparitia fenomenelor locale+coroziune.
Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta
metalica placata cu o componenta fizionomica ; componenta
metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma, volum,
culoare ~ dintilor naturali.Transpare metalul la o
individualizare pronuntata ; volumul este mai mare cand se
asociaza cu treme si diasteme ; se restaureaza foarte dificil
distemele, tremele. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel
ideal ; in cele mai multe cazuri exista un compromis intre
principiul biomecanic si cel biofunctional. Cu protezele
mobile, rezultatul estetic este superior.
Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru
obtinerea unor rezultate foarte bune ; se pot realiza si in
laboratoare, dar punti metalice, din gaudent, stantate.

107
Elementele componente :
Corpul de punte
din punct de vedere al materialului : metalice ;
nemetalice ;
mixte.

din punct de vedere al esteticii : fizionomice ;

nefizionomice-laterale
partial fizionomice-
cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie
material si confort, greutatea mai mica
Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei
edentate (bresei).

Elementele de agregare sunt concepute functie de :

topografia edentatiei ;
Dimensiunea edentatiei(numarul dintilor, morfologia
coronara, zona in care se afla.
Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti,
maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine
implantati)
Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.
In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti,
elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a
usura insertia lor.

Edentatia partiala – etiologie

Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala.
Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul
sau hemiarcada.
Cauzele edentatiei partiale :
Extractia dentara ;
Parodontopatia ;
O etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici, fracturi,
accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar.

108
Puntile dentare = piese mecano-protetice, rigide,
nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM
perturbate lent/subit.

Clasificarea starii de edentatie :

dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer );
clasa I-oblica;
clasa II-transversala;
clasa III –unilaterala ;
clasa IV - patrulater.
dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman) ;
Clasa I -edentatia frontala –incizia alimentelor ;
Clasa II -edentatia laterala-masticatia.
dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa)
clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) ,
edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) ;
clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari,
molari) (uniterminala) ;
modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine
clasa I. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si
Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic.
clasa III-zona laterala –premolari, molari –edentatia clasa
III- (unilaterala.);
clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-
frontala.
Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T ;
Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de
hemiarcada (unilaterala)
Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit, extindere
larga, utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze
mobilizabile.

dupa zona topografica (Costa):

-Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie frontala ;
-Absenta dintilor laterali (premolari, molari) =edentatie
laterala ;
-Absenta premolarilor, molarilor dintr-un cadran=edentatie
unilaterala ;
-Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa ;
-Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala, frontala
si terminala ;

109
!!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece
de linia mediana.
-Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin
prezenta a minim 2 dinti pe arcada.
-Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si
4 spre 3.
-Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul
acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4.
-Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule
-Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere).
Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea
personalului ajutator.
Campul protetic :
Dintii limitanti=dintii stalpi ;
Dintii vecini ;
Dintii antagonisti ;
Creasta edentata ;
Relatia de ocluzie.

Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu

pe care se pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe
puntea si tipul raportului corpului de punte.
Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia
laterala).
Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala
/uni/biterminala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand
un bont dentar, subdimensionat in toate sensurile
(axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se
aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic
presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-
parodontal.
Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei
constructii sa fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.
Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens
orizontal astfel :
Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu
aparitia tremelor intre dinti ;
Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.
Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ;
rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea
neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire.

110
Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei.
Daca edentatia are o varsta recenta , ei se mentin in pozitia
initiala. In edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in
cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa
aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru
a realiza a relatie ocluzofunctionala intre elementele dentare.

Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:

Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu
mucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia
blocajelor ocluzale.
Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.
Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea
coronara, aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se
trece la tratamentul protetic definitiv.
Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de
o mucoasa fixa, iar creasta in ansamblu prezinta un grad de
rezorbtie.
Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor
recente, la pacientii tineri, interventii pe parodontiul sanatos.
Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase, la
pacientii parodontopati.

Metode de obtinere a puntilor dentare :

Se aplica pe un suport bine reprezentat, pe un parodontiu
sanatos, pe dintii limitanti bine implantati, pe o ocluzie
echilibrata.
Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se
obtin elementele de agregare. In timpul II se obtine corpul de
punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare
(tehnologia metalo-ceramica-aliaje nobile).
Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia
moderna).

Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile

(igienice) si adezive (Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

Metoda din elemente unite :
Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de
corpul de punte.
Etapele de obtinere:

111
Examenul clinic ;
Diagnosticul protetic ;
Solutia protetica ;
Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi,
creasta edentata)=elementele componente indemne din punct
de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile
ocluzale) ale unei punti dentare.
Amprentarea ;
Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile ;
Machetarea puntii din elemente unite ;
Ambalarea si obtinerea tiparului;
Topirea si turnarea;
Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;
Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea
ocluzala;
Placarea componentei metalice;
Prelucrarea, lustruirea finala;
Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii
stalpi)

Caracteristicile puntilor din elemente unite:

etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;
timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;
prêt de cost mai mic ;
din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite
se impune obtinerea unui paralelism perfect, riguros al
dintilor stalpi.
Necesita o echipa medic –tehnician experimentata profesional
si dotata.

Avantaje :
Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor,
fracturilor si coroziunii.

Indicatii :
Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor
tehnologice (edentatia mixta).
La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri
de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete
prefabricate).
Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni
parte integranta a tiparului..

112
Dificultati :
Se insera in absenta paralelismului cu
micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor
de suport ; au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor
stalpi.

PROPEDEUTICA CURS 13

PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA PUNTILOR

DENTARE

Principiile protetice:
Biofunctional;
Biomecanic;
Bioprofilactic.
Principiile protetice au rol pentru restaurarea functiilor
fundamentale ale sistemului stomatognat: masticatia,
fizionomia, fonatia.

A) Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante.
Vizeaza restaurarea functiei masticatorii/estetice/fonetice si a
ocluziei.
1) Din punct de vedere masticator acest principiu vizeaza
restaurari protetice cu :
Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe
arcada ;
Suprafete morfologic cuspidate ;
Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic
(metalice, ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in
sens vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi
influentata eficienta masticatorie (functia masticatorie nu e
stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se
indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-
fosa (contact stabil, functional, eficient in functia
masticatorie).
Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile
partiale fixe de tipul puntilor.
Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.

113
Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in
restaurarile protetice fixe este contactul tripodic , cu o arie de
utilizare mai redusa la cazurile clinice cu ocluzii labiodonte :
ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-15%).
Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia
de intercuspidare maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul
contactului interdentar de la nivelul arcadelor, contact ce se
stabileste intre versantele cuspidului activ si versantele
fosetei (in 3 puncte).
Cuspidul nu contacteaza planseul fosei.
Este un contact ferm, stabil.
Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la
restaurarile protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale
de regula), numai la cazurile cu ocluzie labiodonta care nu
permit restaurarea in varianta cu long centric.
Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu
proteze totale.
Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar si antero-
laterale « wide centric », proportinal cu miscari condil in
cavitatea glenoida .
Este tipul de contact cel mai indicat in restaurari protetice
fixe.
Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte
de contact initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor
si cei ai fosetei.
Morfologic cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci
(morfologia primara), ulterior consecutiv functionalitatii in
parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin atritie
impreuna cu fosetele anulandu-se morfologia initiala chiar
pana la desfiintare.
Este un contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu
ajutorul puntilor dentare.
Afecteaza in ansamblu ocluzia.
Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si
modelaj aditiv al machetelor. Este rar utilizat.

2) Fonatia.
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea
trebuie restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se
restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza corect lucrarea
fixa.
Caracteristici :

114
Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in
configuratia de arcada, avand un traiect arcuat.
Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica
cu a dintilor naturali ;
Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi
identic cu al dintilor naturali (creste marginale, cingulum in
1/3 medie, convexitati, relief concav-convex);
Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale,
subdimensionat in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie,
sigmatism, sasait (subdimensionarea corpului de punte face ca

3) Fizionomia.
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si
laterale in realizarea volumului, formei si culorii dintilor
artificiali identice cu ale dintilor naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al
elementelor dentare pentru a obtine armonia dento-dentara
caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral
ceramice (estetica mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza
si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte
buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

B) Principiul biomecanic :
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie
rezistente fizico-chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa
fie stabile.
a) Rezistenta fizica : corpurile de punte din punct de vedere
mecanic se realizeaza din materiale rezistente (mase
ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/
abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu
forme care pe sectiune au o geometrie speciala : in litera
« T »/ »L » considerate a fi cele mai rezistente la actiunea
fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea
o forma rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat
vor prezenta diametre maxime in sensul aplicarii fortelor de
presiune ocluzale. Corpurile de punte sunt asemanatoare cu o
bara intre 2 stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de
rezistente.

115
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica
suprafete metalice.
La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile
(1,5mm), materialul de placat ideal va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele
laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini
acrilice, compozite .
Exceptie vor fi cazurile clinice :ppersoane publice care solicita
fizionmie maxima . Se placheaza cu materiale hibride :
ceromeri, compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in
vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice,
polimerice, din ceromeri deoarece se fractureaza.
Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in zona frontala.

b) Insertia constructiei protetice pe infrastructura dentara.

Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia
paralela a dintilor limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai
conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata.
Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu
grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.

c) Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de

frictiunea realizata intre fata interna a elementelor de
agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se
fixeaza puntile pe bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica).

C) Principiul bioprofilactic:
Deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem punti ale
caror elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte
patologice asupra campului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai
bine igienizate prin autocuratire/curatire mecanica
(artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie,
latime, modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata specifice
(modificate) pentru a favoriza in primul rand igiena.

116
 Capitolul

Directia corpului de punte :

11
In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-
l inscrie in configuratia arcadei.
Va fi in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-
incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali.
Numai aceste corpuri de punte pot asigura restaurarea
fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens
vertical, sagital sau modelate aplatizat deoarece genereaza
tulburari fizionomice, de dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie
(ideal) sau usor curba.
b) Raportul corpului de punte cu creasta edentata :
Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie
specifica principiilor bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta
edentata) :
La maxilar :
-Zona frontala : sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica .
Se indica numai in cazurile speciale (creste late si dinti
scurti).
Corpul de punte in semisa este cel mai indicat si utilizat in
practica.
-Zona laterala : corpul de punte tangent liniar la versantul
vestibular (dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa
(dinti scurti cu creste late).
La mandibula :
-Zona frontala : raport sa/semisa/punctiform.
-Zona laterala : tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact
liniar), punctiform , suspendat.

Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi L.P.

CORPURI DE PUNTE MAXILARE

117
Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in
conformitate cu principiile bioprofilactic, biomecanic,
biofunctional.
Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia,
fonatia, ocluzia.
Sunt concepute preponderent din punct de vedere
bioprofilactic.
Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si
realizarea corpului de punte:
In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica si
ocluzo-functionala.
In zona laterala corpul de punte va reabilita functia
masticatorie si ocluzo-functionala.
Functii restaurate de corpurile de punte maxilare :
Functia fizionomica (vezi principiul biofunctional).Dintii
artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea, volumul
dintilor naturali pentru a realiza armonia dento-dentara si
armonia dento-faciala.Gradul maxim de fizionomie se obtine
prin dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilor intermediari
si prin individualizarea lor.
Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte
mixte.Se realizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti
suprapusi, malpozitionati, inghesuiti chiar cu spatiere).
Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta
metalica care transpare in momentul individualizarii si se
anuleaza efectul fizionomic.
Fonatia :
Vezi principiul biofunctional.
Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform (creste
marginale, cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de
ansamblu concav-convex).
Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-
incizala pentru a preveni tulburari fonetice.
Bioprofilactic :
Corpurile de punte frontale : relatia de contact va fi in in
semisa.
Se contraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii
cronice locale, inflamatii).
Ocluzal :
Corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu
marginile incizale inferioare.

118
Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele
marginale. Se va restaura panta de ghidaj cu un traseu de
minim 5 mm din zona de contact pana la nivelul marginii
incizale. Se va realiza ocluzia cu long centric, cu ghidaj
anterior.
Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important
parametru functional.

Corpurile de punte frontale pot fi :

total fizionomice,
mixte fizionomice,
mixte : casete +fatete.
A.Corpuri de punte total fizionomice.
Indicatii : edentatii reduse :1-2 dinti.
1.Se obtin din rasini polimerice : R.A.S.
Rasini diacrilice,
Polisticle,
Ceromeri.
2. Se mai obtin din : Mase ceramice.
Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica
(masele ceramice si materialele hibride:polisticle,
ceromeri) ;in grad satisfacator R.A.S.-(restaurari provizorii ,
din ce in ce mai putin untilizate datorita abraziunii usoare, se
perforeaza, in 6 luni isi modifica culoarea, au o rata de
imbatranire crescuta).
Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.
Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin tehnica :
VITA IN CERAM,
EMPRESS SISTEM.
B.Corpurile de punte mixte fizionomice sunt :
-metalopolimerice,
-metaloceramice,
-metalocompozite.
1.Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice):
Parti componente: o componenta metalica sub forma de bara
simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte
metalo-acrilice clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita
rezultatelor precare generate de componenta acrilica.
2.Corpuri de punte metalo-compozite :

119
Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma
de bara cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-
2mm) si prevazute cu praguri +retentii (macro si
microretentii). Componenta rasinica (rasina standard,
polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice, biomecanice ,
biocompatibilitate.
3.Corpuri de punte metalo-ceramice :
Componenta metalica este modelata sub forma de elemente
dentare subdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu
unghiuri rotunjite +placaj fizionomic ceramic cu rezultatele
cele mai bune.
Randasu –pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice –puntile
clasice.

PROPEDEUTICA CURS 14

Corpurile de punte frontale mixte:

corpuri metalo-acrilice :
Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica este
inglobata in materialul de placat. Clasic componenta metalica
se realiza sub forma de bara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-
a varianta este mai estetica. Barele erau turnate si lipite la
componenta fizionomica.
Tehnologia este depasita.
Tehnica moderna :
Componenta metalica se realizeaza unita de componenta de
agregare sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute
cu prag oral vestibular+retentii). Modelarea elementelor este
subdimensionat 1,5-2mm pentru a realiza spatiul necesar
placarii.
Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (se
contraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor
ocluzale.Pot fi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase
ceramice. Pentru placarea cu mase ceramice componenta
metalica nu prezinta retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite.
Dintii intermediari de modeleaza sub forma de masiv,
subdimensionati mucozal 1,5mm, ocluzal 2mm.

120
Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica
matwerialul ceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.
corpuri metalo-compozite :
Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este
superior estetic placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar
biomecanic +ocluzal nu conserva stopul ocluzal, in timp se
abrazeaza.
Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de
vedere biomecanic, estetic si se contraindica in practica.
corpuri frontale mixte (real) -(caseta metalica+fateta):
Sunt satisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din punct de
vedere biomecanic, ocluzo-functional. Compuse dintr-o
componenta metalica vizibila pe fetele proximale +orale (sunt
vizibile marginile de protectie ) + o componenta fizionomica
pe fata vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate
transpare in 1/3 incizala modificand culoarea in timp.
Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite)
este retentionata de micro-si macroretentii +silan.
Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice
clasice) nu necesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza
fizico-chimic.

Indicatiile corpurilor de punte mixte :

ocluziile adanci ;
ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti subdimensionati care
nu permit preparari conventionale pentru coroane mixte total
fizionomice ;
pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice
maxilare ;
dotare clinico-tehnica modesta.

Materiale :
Componenta metalica a acestor corpuri de punte se poate
turna din toata gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti ,
baza cupru (Gaudent)- in varianta metalo-polimerica.
Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din
aliaje nobile.

Caracteristicile corpurilor de punte frontale :

121
 cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
metaloceramice cu extensia placajului ceramic pe fetele orale
si proximale ;
corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt
indicate in ocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici
interarcadice si cu dinti subdimensionati care nu permit
pregatiri specifice pentru cele mixte fizionomice ;
corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate, cu
fatete Steel, cu crampoane scurte, lungi, butonate,
subbutonate sunt depasite tehnic.

Corpurile de punte laterale maxilare :

Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor

proteticii : biofunctional, biomecanic, bioprofilactic.
Restaureaza functia masticatorie.
Fizionomic:
corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei
vestibulare (PM, M);
spatiul este impartit de la mezial catre distal (armonie dento-
dentara);
culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ;
volum/forma =dintii naturali.

Ocluzal :
Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform
repartizate pe intreaga arcada.
Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de grup.
Functia restaurata contribuie la functionalitatea ADM.

Bioprofilactic :
Raportul cu creasta va fi tangential la versantul vestibular, cu
unghiuri largi de autocuratire si curatire mecanica ;
Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii
speciale de dinti subdimensionati, creasta lata.

Tipuri de corpuri de punte laterale :

corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-
compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;
corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice.
Cele metalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o

122
componenta sub forma de caseta si o componenta fizionomica-
placaj acrilic /compozit).

Conditii tehnice :
Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt favorabile
echilibrarii ocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale
centrice.Sunt indicate frecvent in practica curenta.
Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte
fizionomice, mixte reale-vezi corpuri de punte frontale.

Avantajul suprafetelor metalice :

Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la
materialele fizionomice polimerice;
Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii) dupa
ultima ardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.
Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare
biomecanic si ocluzal ;
Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare estetic.

corpuri de punte metalice :

Se indica in cazuri speciale, dinti subdimensionati cu spatiu
mic, creasta lata edentata, ocluzii labiodonte, atat
mandibulare cat si maxilare.

Materiale :
Pentru componenta metalica : identice cu cele frontale : baza
aur, baza cupru, cu indicatia de metale nobile pentru
tehnologia ceramica.

Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara :

Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice ;
Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici ;
Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate.

Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc,

prin aparitia noilor tehnologii moderne.

123
 Capitolul

12
CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA

Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona

laterala cele mai frecvente si indicate sunt cele mixte, care
restaureaza satisfacator functia fizionomica in varianta
metalo-polimerica si foarte bine functia masticatorie ,
ocluzala.
Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o
morfologie specifica, modificata.
Corpuri de punte frontale mandibulare :
Functiile ce trebuie restaurate :
fizionomia :
Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de expusi
ca dintii frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3
incizala.
La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi
expusa in totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.
Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice
aplicate pe componenta metalica sau pe miezuri ceramice.
Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta)
estetic sunt inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale,
scutului de protectie cu rol de conservare a stopului centric.
Se contraindica margini incizale din R.A.S sau compozite. Se
abrazeaza rezultand disfunctie a ghidajului anterior si efect
discromic. Tot estetic se indica individualizarea volumului si
formei identice cu a dintilor naturali.
bioprofilactic :
Se concep corpuri de punte in functie de morfologia crestei
edentate :
In semisa –creasta normala ca volum ;
Tangent punctiform-creasta rezorbita.
Cele mai indicate sunt cele in semisa .
Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita
dezavantajelor (fizionomic-efect inestetic ; igienic-

124
retentioneaza alimentele). Se vor modela unghiuri deschise,
largi ; igiena totusi nu este satisfacatoare.
Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de
punte in sa.
ocluzal :
Corpurile de punte vor restaura aceasta functie, deoarece au
rol esential in ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara
se realizeaza prima, deoarece este elementul dinamic . Se
realizeaza prin contact cu zonele maxilare infero-cingulare.

Materiale:
Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai
indicat din punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai
rezistent este rama metalica.

Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare :

Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale

maxilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator :– corpurile de punte mandibulare laterale vor fi
concepute cu suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip
cuspid-fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi
materiale foarte rezistente mecanic (aliajele metalice, masele
ceramice). Se contraindica suprafete ocluzale din rasini
acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot realiza aceste
suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic
nu sunt senzationale.
Bioprofilactic :
Sunt concepute in functie de elementele morfologice locale, cu
mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca aceasta
morfologie sa nu afecteze local morfologia campului protetic.
Corpurile vor trebui sa aiba o relatie de contact care sa nu
genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contact
traumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.

Cele mai uzuale corpuri de punte in regiunea laterala

mandibulara :

125
Tangential liniar- suprafata ocluzala metalica, fata linguala
modelaj convex si convergent catre mijlocul crestei. Din
ratiuni economice pentru aliaj, pentru confort se va realiza o
caseta cu o fateta din R.A.S. (rasini compozite).Fata
vestibulara este fizionomica, modelaj convergent spre varful
crestei, are o forma convexa cu unghiuri largi pentru
autocuratire si curatire artificiala.
Raportul tangent punctiform : numai punctiform la nivelul
crestei ; se creaza spatii triunghiulare intre dintii intermediari
si elementele de agregare favorazand curatirea.In realitate si
acest corp de punte prezinta dezavantajul major, in sensul ca
retentioneaza alimente. Estemai putin utilizat.
Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara este
suspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un spatiu
intre el si creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este ideal,
igienic, putin utilizat in practica deoarece nu intalnim conditii
morfologice : dinti inalti=8-10mm, creste rezorbite, pacienti
sanatosi sa accepte.

Fizionomia :
Nu este predominanta ;
Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ;
Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..

La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare +

fata ocluzala.
Materialul ideal: masele ceramice.
Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite)
nu satisfac din punct de vedere fizionomic(este vizibil
metalul), dar satifac biomecanic si biofunctional (maasticator).
Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu modelaj
anatoform.
Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea
mandibulei in sens sagital fara contacte traumatice,
interferente.
Restaurarea ocluzo-functionala este cea mai importanta.
Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice
(gradul I)care trebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de
masticatie si pe intreaga arcada.

126
Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-
lateral :
ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini) ;
ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care este
implicat numai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit
ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este
perturbata (implantare deficiatara a caninului, absenta
caninului).
Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare
trebuie sa elibereze mandibula in miscarile functionale de
contacte premature (mandibula condusa in centric) si
interferente (in miscari excentrice mandibula nu trebuie sa
interfereze in miscarile laterale).

Tipuri de corpuri de punte mandibulare:

Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte :

Corpul de punte metalo-acrilic-caseta cu fateta (acrilica) - in
regiunea frontala si laterala.
Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine din
punct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat corpul
de punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din
ratiuni materiale) ;
Corpul de punte metalo-ceramic ;
-In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat.
-In varianta moderna (cu placare); ceramica este extinsa pe
toate fetele si confera o fizionomie si proprietati biomecanice
excelente.
Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple,
corpul de punte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi
ceramici sunt contraindicate si abandonate tehnologic.
Primele generau disfunctii ocluzale datorita abraziunii
acrilatului, prin modificari ale contactului cuspid-fosa.

PROPEDEUTICA CURS 15

127
 Capitolul

13
DIFICULTATI IN PROIECTAREA SI MODELAREA
CORPURILOR DE PUNTE

Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei

(diasteme, treme), pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax,
in vestibulopozitie sau oropozitie (anomalii de pozitie).
Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat
morfologia corpului de punte asemanator cu dintii naturali.
Din ratiuni estetice, fizionomice, proteticianul incearca sa
redea, sa refaca tiparul fizionomic al cazului clinic, lucru dificil
datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .
Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.
La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia
dintilor limitanti ; nu ramane acelasi spatiu.
Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele
frecvente in terapia protetica).

Modificari orizontale :
Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic,
dintii artificiali, corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au
aceeasi individualizare cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi
modelate mai mari. In ambele situatii nu se reproduce tiparul
fizionomic al cazului clinic.
Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente :
in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele convexe ;
in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu suprafete
plane, conform principiului ca aceeasi dimensiune dar
modelata diferit pare mai mare sau mai mica datorita
unghiului de incidenta a luminii pe suprafata modelata.

Modificari verticale :

128
Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi
importante de tesuturi oasoase si implicit modificari ale
crestei alveolare. In aceste situatii clinice, de asemenea,
pentru echipa medic-tehnician ete greu de restaurat
fizionomia in zona frontala.
Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine
pe dintii limitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei
edentate prin plastie de creasta.
Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare
in zona frontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice,
ceramice cu o culoare asemanatoare mucoasei gingivale
pentru a se corecta defectul.
Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-
compozite (ideal metalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai
bune ca proteze fixe sunt puntile mobilizabile telescopate
asupra carora se pot interveni (igienizare, reparatii).
Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana
clinica mai mare) si spatiul la nivelul edentat este
supradimensionat in sens vertical, dintii intermediari sunt
modelati cu colete false( de modeleaza dintii cu colet normal) ;
de la nivelul coletului anatomic pana la retractie se modeleaza
pentru a compensa deficitul de substanta).

Pentru zona laterala :

Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii
dintilor restanti (meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica
probleme.
In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre
distal. Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului
distal (principiul fizionomic nu este important).
In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si
tehnicianul sa modifice raportul corpului de punte cu creasta
edentata.
La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul
vestibular; de regula se face in semisa.
In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile
de punte suspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa
Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte
va fi total metalic.

Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu

inghesuire.

129
In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt
modelati mai voluminosi.
In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica
aplicarea puntilor provizorii (punti test), obtinerea acceptiunii
pacientului si convingerea clinicianului. Redarea intocmai a
spatiilor prin realizarea de corpuri de punte la distanta exact
ca in situatia clinica initiala.
Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin
conectori metalici plasati oral, in contact lejer cu mucoasa.
Aceasta modificare tehnica reda cel mai bine tiparul
fizionomic al cazului clinic ; nu este o protezare brutala ;
solutia tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot
retentiona alimente
Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-
ceramice, metalo-compozite cu acesti conectori cat mai ales
puntile adezive.
In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi
corectata special.Se aplica principiul mentionat la modificarile
orizontale,(se modeleaza elementele dinspre mezial cu volum
si forma asemanatoare dintilor naturali in detrimentul dintelui
distal ce poate fi modelat ca un premaolar).
Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si
din punct de vedere al proiectarii corpului de punte, in
practica, avem dificultati reale. Componenta metalica nu ne
permite individualizarea si modelarea cu un volum si o forma
asemanatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala.
Aceeasi nisa interdentara nu se poate reda intocmai pe corpul
de punte ; se schiteaza doar. Grosimea in sens V-O a
materialului de placat+transparenta materialului sunt factori
negativi in individualizarea dintilor naturali.

Artificii tehnice:
Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-
proximal pentru individualizarea volumului + o separatie a
dintilor, creand senzatia de volum bine conturat.
Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte
metalo-ceramice, metalo-compozite, puntile integral
ceramice(1 dinte), puntile din ceromeri (Targis-Vectris).
Aceasta metoda nu maimpune probleme ca pentru puntile
metalo-acrilice.

130
 Capitolul

14
PUNTI SPECIALE
Fac parte :
Puntea totala ;
Puntea cu extensie ;
Puntile mobilizabile si demontabile ;
Puntile pe implante ;
Puntea adeziva (colanta)-Maryland.

Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii

clinico-tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al
echipei medic-tehnician.

PUNTEA TOTALA

Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale

si generale.
Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma
de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula
edentatia L, F-F , L
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine
implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati si situati
in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.
Conditiile generale : starea de sanatate, homeostazia cazului
clinic buna, capacitatea pacientului de a rezista la tratament,
posibilitatile financiare, dotarea tehnologica corespunzatoare.
Din punct de vedere al metodelor protetice :
Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) –din elemente
separate;
Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din
elemente unite).

Caracteristici:

131
1) Metoda clasica :
este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult mai
precisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul
dintilor stalpi nu este asigurat, nu este realizat corect.
Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare –de la
amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie
sa fie bine adaptate, exact pe preparatie, adaptate si
echilibrate ocluzal, dupa care se amprenteaza coroanele in
aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale :
clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in
dublu amestec –Lavis Technick/Wash Technick sau materiale
alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model de lucru ce va
contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare
In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu
fateta) pe acest model, se pregateste pentru ambalare,
machetele se tijeaza sistem Bego Haereus, se ambaleaza, se
toarna. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre
elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu
compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.
Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se
insere usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu
creasta edentata, relatia de ocluzie-se individualizeaza
contactele cuspid-fosa, traseele de ghidaj in excursiile
mandibulei din centric.
Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza
obtinerea componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de
mare exactitate.

2) Metoda moderna :
Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a
elementelor de agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie
modelata pe modelul duplicat, ce confera siguranta si precizie
in modelaj, macheta este fixa pe model, modelul duplicat va
face parte integranta din viitorul tipar
Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri
superdure), dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata
orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model.
Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma, puntile
dentare basculeaza pe campul protetic.
Caracteristici :
Timp de lucru redus la jumatate ;
Consum de materiale ;

132
Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate
excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare
(CIF) sunt mult mai exacte .Componenta fizionomica este
asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente
separate.
Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul
ocluzorului, dar rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea
ocluzala ia foarte mult timp, nu este o metoda de precizie
(este una de rutina).
Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea
corecta , fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata
(coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie.
Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de
inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de
ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente, inducerea
disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala
duce la eliminarea dintilor stalpi).

PUNTEA CU EXTENSIE

Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin

(« puntea in consola »).
1.) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat
mezial fata de elemetele de agregare.
Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si
premolarul 1.
2.) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat
distal fata de elementele de agregare.
Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar
si cele maxilare (punti totale).
Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece
genereaza disfunctie ocluzala; in practica sunt modelate
atipic, nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit.
La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu
aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist, dar intre
timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in
antero-lateralitate; dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-
premolarul2).
Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu
dintele antagonist.

133
Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa
sa intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu
de canin), pacienti tineri, sex feminin, din absenta conditiilor
tehnice.
Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu
dinti stalpi bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi
status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala
acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele
varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare
(implantul), fie din ratiuni de functionalitate (proteze
mobilizabile).
Solutii ideale :
Punti speciale agregate cu coroane partiale ;
Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala ;
Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) ;
Punti speciale pe implante (costisitoare).

O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii

terminale, frontale ; (nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie
sa fie bine implantati ; extensia poate fi atasata unei punti
totale (subtotale).

PUNTILE MOBILIZABILE SI DEMONTABILE

Sunt alcatuite din :

componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de matrice
(incrustatie, capa sau implant) ;
componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica
(corp de punte la care este atasat patricea, incrustatia,
coroana, piulita pentru fixare cu surub).
Puntile speciale se agrega prin :
coroane telescopate ;
culise ;
insurubare sistem surub-piulita ;
incrustatie in incrustatie;
agregare prin crosete divizate.

Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile

mobilizabile si demontabile.

134
Necesita o dotare foarte buna, medic+tehnician experimentat,
materiale de calitate pentru a obtine piese de mare precizie.
Indicatii punti mobilizabile :
in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si orizontal
unde se contraindica puntile fixe ;
in defecte osoase postextractionale , postraumatice
nerestaurate chirurgical ;
in agregarea pe implanturi ;
in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen
(leucoplazii) in care se contraindica puntile fixe ;
in conditii de dotare foarte bune.

Avantajele utilizarii puntilor mobilizabile :

se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician ;
se poate examina starea de sanatate a stalpilor, implanturilor,
mucoasei ;
se pot repara in caz de fractura relativ usor ;
se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului osos in
mobilizari ale dintilor sau implanturilor datorita
alveolizelor.Reconsolidarea stalpilor se face cu implant
granular biovitroceramic. ;
se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti
stalpi+implant) sau a agregarii pluriplantara.

Dezavantaje :
tehnologia este pretentioasa, de mare precizie ;
sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita frictiunii
si stenuirii (stergerea filetului).
Zona capului de surub = zona de minima rezistenta deoarece
se obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).

1.PUNTEA TELESCOPATA
Componenta :
Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm aplicata intim
pe bont, are forma cilindrica ;
Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu morfologie
ocluzala normala.
Retentia se realizeaza prin ;
frictiune la puntile pur telescopate
mixt :frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un
capat pe implant si la alt capat pe dinte natural.

135
Materiale :
capele se toarna din materiale rigide , nedeformabile :Au-Pt,
Co-Cr, Ni-Cr, Ti.

Caracteristici :
in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se mobilizeaza cu
usurinta ;
se indica mijloace suplimentare de marire a frictiunii : crosete,
resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in
coroana+teaca la nivelul capei.

Observatie clinica :
Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de
telescopare coroana de substitutie=pivot +teaca fixata
intraradicular cu placuta .
Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza
frictiunea.

2.PUNTEA AGREGATA PRIN CULISE

Culisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia

protezelor scheletate dar si a puntilor mobilizabile.
Au forme diferite.
Parti componente :
Componenta cavitara din matrice ;
Componenta pozitiva din patrice.
Cele 2 componente se agrega frictional.
Puntile sunt agregate cu ajutorul culiselor in 2 variante :
patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de
agregare ;
matricea este fixata la nivelul corpului de punte.
Agregarea conventionala este in cazul PPS.
Matricea fixata de elementul de agregare si patricea agregata
de corpul de punte.Se indica pentru puntile cu agregare mixta
(dinti naturali+implanturi).

136
Aceasta modalitate permite dintelui sa se deplaseze in sens
vertical fiziologic (20-30), neafectand rigiditatea implantului.

PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB

(DEMONTABILA)

Agregarea poate fi :
Mixta: dinti naturali +implant;
Pur implant.
Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din
realizarea unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a
coroanei de acoperire cu orificiu.
Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul distal, cel mezial fiind
agregate fie prin telescopare, culisare, incrustatie in
incrustatie.
Puntea putea fi demontata de clinician si examinata.
Tehnologic foarte rar utilizata.
Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la
sistemul de insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se
foloseau teci filetate in care patrund suruburi de aceeasi
dimensiune.

Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile :

Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante ;
Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal,
periplantar ;
Se poate interveni local chirurgical sau protetic pentru
corecatrea morfologiei corpului de punte (morfologia ocluzala,
contacte dentare, tipul de ocluzie).

Variante tehnologice :
Puntile mobilizabile agregate prin :
sisteme incrustatie in incrustatie.
Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau
semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;
Componenta mobila : incrustatie patrice atasata , unita la
corpul de punte.
Acest sistem se realiza in variantele :
varianta clasica cu agregare pe dinti naturali (incrustatia
patrice este cimentata);

137
agregare mixta : implant+dinti naturali. Incrustatie patrice nu
se cimenteaza.

crosete.
Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor
sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus,
constructie protetica predominanta pentru proteza partiala.
Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost inlocuite
prin solutiile moderne (puntile implantopurtate).

PUNTEA AGREGATA PE IMPLANTE

Componente :
Suprastructura protetica ;
Infrastructura implantara/mixta.

Agregarea pe implante :
Frictiune-cimentare ;
Mijloace speciale :bare ;
Sisteme surub-piulita.
Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii
protetice prevazut sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului
este de a transforma edentatiile terminale in edentatii
laterale.

Tipuri de implante :
In raport cu oferta osoasa :
SCHRODER prezinta 4 implanturi:
a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate +
integrare tisulara mai mare;
b) juxtaosoase, in relatie cu osul
c) submucozale;
d) subperiostale.– nu mai sunt indicate datorita gradului de
rezorbtie in timp.

Functie de material:
-Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;
-Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ;

138
-Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar utilizate,
in scadere.

Dupa forma :
-surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta –FRIALIT
II) ;
-lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul molarului
1, deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta edentata
ascendenta.. In dreptul molarului 1 avem oferta osoasa mult
mai buna – creasta zigomatico-alveolara.
-ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii
dentare ; Azi sistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA,
PRUIN.
Partile componente ale unui implant :
Segmentul osos-conic, cilindric ;
Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ), influenteaza zona
unde se ataseaza fibromucoasa formand santul perimplantar
dupa integrare si vindecare gingivo-osoasa;
Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii;
Accesorii:
Surub de acoperire la implanturile stadiul II;
Cape de transfer ;
Dispozitive directe si indirecte de transfer ;
Stalpul analog.

Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole

proaspete), ce pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30
zile.
Se numesc implanturi FRIALIT I, II cu forma cilindro-conica,
se introduc dupa extractie, avulsie.
Exista si implanturi BIOCERAM – implanturi imediat ceramice
din alumina.
Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic
dupa 3-4 luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-osoasa
este mai rapida si 4-6 luni, la maxilar, unde vindecarea este
mai lenta.
Conceperea puntii pe implante :
Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea
implantului pe arcada.
Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de mentinerea
implantului pe arcada.

139
O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce
la eliminarea implantului prin fibroliza , prin transmiterea
fortelor ocluzale paraaxial (nefiziologic).

Designul (principii protetice) privind puntea pe implante :

Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala ;
Suprafata orala va fi modelata egal sau usor
subdimensionata ;
Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric
si wide centric , pentru ca transmiterea presiunilor ocluzale sa
fie cat mai fiziologic transmise.

Concepte ocluzale :
La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie
mutuala caracterizata prin :
Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de ghidaj
aplatizat ;
Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup ;
Se contraindica ghidajul canin ;
In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara interferente ;
Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara contacte
premature ;
Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj atenuat cu
reduceri in sens V-O a ariilor ocluzale.

2.In supraprotezarile pe implante se indica conceptul ocluziei

lingualizate caracterizat prin :
Contact cuspid fosa aplatizata ;
Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat ;
Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound) ;
Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si fosa.

Metodele protetice :
Cu articulator individual sau semiadaptabil.
Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie pentru a fi
transferate pe articulator.
Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei centrice
cu sablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.

Materiale de placat :
Indicate sunt materialele polimerice (rasini baropolimerice,
rasini compozite) ;

140
Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.

Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa

integrarea lui.

Factorii de succesc ai implantului sunt :

Indicatia implantului ;
Tipul de implant ;
Cum se incarca implantul ;
Gradul de participare al cazului clinic ;
Posibilitatile financiare.

PUNTILE ADEZIVE

Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc

la maximum sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri
de lucrari protetice necesita preparatii superficiale, numai in
smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie sa fie
integri.La prepararea pentru o coroana de invelis
conventionala se sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile
dure dentare coronare, in timp ce pentru o proteza fixa
adeziva se sacrifica0-10%.
Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare
finete si pot fi realizate numai de practicieni meticulosi , cu
experienta.
Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se
microconditioneaza.
Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor
suferite de dintii stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.
Macroconditionarea dintilor laterali posteriori
presupune :
-crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-cervicala ;
-crearea unei forme proximale rezistente ;
-realizarea incercuirii proximale(elementele de agregare
trebuie sa cuprinda dintele pe cel putin180º ;
-obtinerea unei arii de colaj maxime ;
-crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal ;
-crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.
Macroconditionarea dintilor frontali presupune :
-obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie unic.
-crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’

141
 Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid
orto-fosforic.

Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se

conditioneaza si ele prin diferite metode pentru a imbunatati
adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj :
1 . realizarea de macroretentii sub forma de orificii,
retentii perlate, grile sau rugozitati
2.obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid
electrolitic, coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic ;
3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare,
ceramizare, cositorizare,depunerea unui strat intermediar de
silicati
4. tehnici combinate.

Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi

diacrilice(Panavia,C&B Metabond).

Indicatii :
1.restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2 dinti ;
2.imobilizarea dintilor parodontotici ;
3.contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice
si/sau chirurgicale ;
4.restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia
temporara ;
5.la pacientii varstnici care nu suporta un tratament
conventional prin punti fixe sau este contraindicat datorita
unor afectiuni sistemice ;
6.indicate de unii medici pentru marirea DVO ;
7.tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata ;
8. punti clasice la care un element de agregare este
adeziv ;
9.modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea
mijloacelor de mentinere, spijin si stabilizare ale unei proteze
mobile.
10.la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se
coleaza fata palatinala cu o placuta orala.

Contraindicatii :
1.suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi ;

142
 2.dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund
exigentelor fizionomice ale pacientilor ;
3.preexistenta unor treme sau diasteme ;
4.dinti stalpi devitali ;
5. ocluzii adanci, mai ales cele acoperite ;
6.parafunctii de tipul bruxismului ;
7.diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi ;
8. eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi ;
9.absenta dintilor din zona de sprijin ;
10.inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice ;
11.puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate ;
12.igiena bucala deficitara ;
13.pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-dentare(boxeri) ;
14.imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare obligatoriu in restaurarile adezive ;
15. la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea.

Avantaje :
- sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare ;
- riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este minim ;
- fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman intacte ;
- limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii la nivelul parodontiului marginal ;
- sunt estetice ;
- pretul de cost este mai redus ;
- este posibila o refixare daca se decoleaza.

Dezavantaje :
-rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice ;
-necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare ;
-pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa transpara ;
-presupun etape de mare acuratete si precizie ;
-nu se pot fixa provizoriu ;
-daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirarii.

143