“Scopul educaţiei şi instrucţiei este de a scoate din ce în ce mai multe informaţii
de la individ, decât de a introduce din ce ţn ce mai multe informaţii în mintea acestuia.” F. Froebel
Începând cu anul şcolar 2008-2009, conform O.M. nr. 5233 / 01.09.2008, în
grădiniţele din România se aplică noul Curriculum pentru învăţământul preşcor, care are la bază principiile politicii educaţionale (elaborate în 2007 cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF din România) de Educaţie timpurie, conform “Reperelor fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani” (RFIDT). Elaborarea prezentului curriculum prefigurează patru mari tendinţe de schimbare: - Diversificarea strategiiilor de predare-învăţare-evaluare cu accent deosebit pe: a) Metodele activ-participative, care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent; b) Jocul, ca formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului; c) Evaluarea, care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). - Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale; - Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener, părinţii trebuie să cunoască şi să participle în mod activ la educaîia copiilor lor desfăşurată în grădiniţă; - Conceptul de dezvoltare globală a copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a preşcolarului, pregătirea copilului pentru viaţă şi pentru şcoală trbuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice,ci în aceeaşi măsură capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio- emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea fizică în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar continua îmbinarea suplă a ideilor pedagogiei trdiţionale autohtone cu ideile pedagogiilor alternative moderne din lume, procesul de învăţare fiind unul lejer, în care copilul învaţă o serie de lucruri noi, stabilindu-şi singur sau, uneori împreună cu educatoarele, atât subiectul învăţării cât şi limita. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a 6 teme (Cine sunt/suntem?; Când, cum şi de ce se întâmplă?; Cum este, a fost şi va fi aici pe pămînt?; Cum planificăm/ organizăm o activitate?; Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?; Ce şi cum vreau să fiu?), pentru grupele mici abordarea a cel puţin 4 teme anuale , iar pentru grupele mari este obligatorie abordarea tuturor celor 6 teme. Proiectarea didactică va fi realizată pe Metoda proiectelor la vârste timpurii, într-un an şcolar grupele de nivel I (mică şi mijlocie) vor desfăşura un minim de 4 proiecte tematice, iar pentru grupele de nivel II (mare şi mare-pregătitoare) se pot derula maxim 7 proiecte tematice. Un proiect are o durată de maxim 5 săptămâni, dar pot exista în proiectare şi săptămâni în care copii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Grădiniţa noastră urmează politica educaţională naţională, la care se adaugă curriculumul la decizia unităţii, bazat pe specificul local, pe resursele materiale, umane şi de timp de care dispunem. Activităţile opţionale sunt alese de educatoare, în urma consultării părinţilor, se desfăşoară la nivelul fiecărei grupe (maxim 1 pentru grupa mică şi mijlocie şi maxim 2 pentru grupa mare şi mare-pregătitoare). Activităţile opţionale pentru care s-a optat la nivelul unităţii pentru anul şcolar 2009- 2010 sunt următoarele: Să învăţăm limba engleză Gimnastică ritmică în paşi de dans Pictura – prin jocuri de culori Micul ecologist Folclor, tradiţie, educaţie Arta comunicării prin poveste După cum deja există o tradiţie, în unitatea noastră se vor continua activităţile din cadrul PROIECTELOR EDUCAŢIONALE şi CONCURSURILE NAŢIONALE. În contextual noilor finalităţi şi obiective în învăţământul preşcolar, oferta curriculară trebuie să definescă un cadru coerent şi flexibil în care cooperarea, independenţa în gândire, creativitatea, atitudinile sociabile pozitive să fie elemente definitorii ale personalităţii copilului.