Curs 2: Bacteriile: structuri şi funcţii

 Principalele structuri  Rolul structurilor

• constante bacteriene
• facultative • biologic
• în patogenie
• taxonomic
 Importanţa medicală

• Cunoaştere mecanisme de
agresiune

• Ţinte pentru efectori imunitari

• Ţinte pentru antibiotice

 Principalele structuri:

 Protoplastul bacterian
 Peretele bacterian

 Glicocalixul bacterian

 Organitele de locomoţie

 Pilii bacterieni

 Endosporii bacterieni
Clasificarea structurilor
 Diferențe între eucariote și bacterii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_%28biologie%29

Structură Eucariote Procariote

Material nuclear Nucleu Nucleoplasma

Membrană nucleară -
Nucleoli -
citoplasma Ribozomi 80S Ribozomi 70S

Organite -
- aparat Golgi
- reticul endoplasmic
- mitocondrii
Membrana citoplasmatică steroli -
Excepţie micoplasme
Perete celular - Rigid (peptidoglican)
Flexibil la spirochete !
Excepţie micoplasme
 Rolul structurilor
bacteriene
 Rol în creştere, înmulţire, supravieţuire -
semnificaţie biologică
 Permit clasificarea şi identificarea -
semnificaţie taxonomică
 Rol în virulenţă - semnificaţie patogenetică
Caractere taxonomice
primare
 Incluzii citoplasmatice

 Flageli

 Endospori
Structuri cu rol în
patogenitate
 Penetrare
 Menţinere pe suprafaţa gazdei
 Supravieţuire

 Înmulţire

 Invazie

 Eludare răspuns imun

 Supravieţuire între două gazde

 Lezarea structurilor gazdei

 Structuri cu rol în
patogenitate

 Meţinerea pe suprafaţa gazdei

• Fimbrii (pili)
• Glicocalix (capsula)
 Invazie - mobilitatea spirochetelor
 Supravieţuire între gazde succesive – endospori

 Lezarea structurilor gazdei - endotoxinele (din

peretele bacteriilor Gram negative)
 Ţinte selective ale medicamentelor
antibacteriene

 Peretele bacterian – peniciline,

cefalosporine

 Membrana citoplasmică – polimixine

 Ribozomi - aminoglicozide, tetracicline,

macrolide
Protoplastul bacterian

 Citoplasma
 Nucleoplasma

 Ribozomi

 Incluziuni citoplasmatice

 Membrana citoplasmică
citoplasma

 80% apă
 Stare de gel

 Fără membrane intracelulare

 nucleoplasma

 Un singur cromozom
 o moleculă unică de ADN d.c., circular
 aproximativ 6.000 gene

Rol în:
• creştere

• structurare

• multiplicare
Detalii structurale în micrscopia electronica
Legendă: Nu = nucleoid
Rib = ribozomi
PM = membrana
CW = perete celular
http://emp.byui.edu/wellerg/The%20Cell%20Lab/Prokaryotic%20Cells/The%20Prokaryotic%20Cell.html
 genomul bacterian
 suportul material al eredităţii
 suma genelor unui microorganism

http://www.genomenewsnetwork.org/r
esources/whats_a_genome/Chp1_3_1
.shtml

 gena = unitatea funcţională de bază a

informaţiei genetice
 Genomul bacterian

 ADN plasmidic = elemente genetice

extracromozomale
• molecule de ADN circulare, mai mici
• replicare autonomă
Rol:
 ne-esențiale
 de rezistenţă
 de virulenţă

 Episomi - integraţi linear în cromozomul bacterian

/
http://www.labmonsters.com/case-studies/222
 http://www.bbc.co.uk/schools/gcsebitesize/scienc
e/edexcel_pre_2011/genes/genesrev1.shtml

Genotipul
 totalitatea informaţiei înscrisă în genomul
bacterian

Fenotipul
 suma caracterelor observabile consecutiv
interacţiunii genotipului cu mediul ambiant
 Variaţia genotipică

- modificare bruscă,
transmisibilă la descendenţi
a unuia sau a mai multor caractere
- produsă prin două mecanisme
• Mutaţia

• Transferul de ADN de la un donor la un

acceptor
Mutaţia
http://www.phschool.com/science/biology_place/bio
coach/transcription/tctlpreu.html

 eroare de autoreplicare a ADN

 modificare în secvenţa nucleotidică a unei

gene (substituţii, inversii, inserţii, deleţii)
 Mutaţii bacteriene
Consecinţe

 rezistenţa la antibiotice

 pierderea unor factori de patogenitate

(capsula)

 modificarea aspectului coloniei (variaţia S – R)

 Transferul genetic

în sens unic, de la o bacterie donor la una

receptor

exogenot = materialul genetic transferat

endogenot = materialul genetic propriu

 Mecanisme de transfer

 Transformarea

 Transferul prin bacteriofagi

 transducţia
 conversia lizogenică

 Conjugarea
Transformarea

- bacteria acceptor primeşte ADN liber

provenit din liza spontană a bacteriilor
donatoare.
 Transducţia

otransfer de ADN de la o celula

bacteriană la alta prin intermediul
bacteriofagilor
 Conversia lizogenică

 informaţie genetică adiţională, de

origine fagică
 rol: producerea toxinei botulinice
– toxiinfecţie alimentară
 Conjugare

- transfer genetic consecutiv contactului fizic

între două bacterii cu polaritate sexuală
diferită
- bacteria donor (”sex masculin”) - plasmid
conjugativ (factorul F+)

Pilul sexual
- se ataşează la receptori specifici de pe
suprafaţa unei celule receptor ( F-, de “sex
feminin”)
plasmidul F : gene adiţionale
(rezistenţa la antibiotice)

http://www.apologeticspress.org/apcontent.aspx?category=9&article=572
 ribozomi

 Proteine și ARN ribozomal http://biowiki.ucdavis.edu/Biochemistry/Catalysis/Ribozymes

 Formaţi din 2 subunități: 30S + 50S

 Rol în sinteza proteică

 Numeroşi → metabolism bacterian intens

 Ţinte pentru antibiotice (e.g. tetracicline)

incluziuni citoplasmatice
 Rol:
 rezerve de nutrienţi
 caractere taxonomice primare (importante pentru
identificare)

Bacilul difteric
 Membrana citoplasmică

 dublu strat fosfolipidic şi proteine inserate

Particularităţi:
 Lipsită de steroli (excepție micoplasme)

 Este sediul respirației aerobe (bacteriile nu

au mitocondrii)

 Excretă enzimele hidrolitice – digestie

extracelulară ! (bacteriile nu au lizosomi)
membrana citoplasmică

http://www.geocities.ws/micro2052000/architecture.htm
 Peretele bacterian
 Roluri

 Structuri:
 Structura de bază
 Structuri speciale
 Gram +
 Gram –
 BAAR (bacili acido-alcoolo-rezistenţi)
 Rolurile peretelui bacterian

 Protejează protoplastul de agenții nocivi

 Absoarbe diferența de presiune

osmotică dintre interior (5-20 atm) și
exterior
 Rolurile peretelui bacterian
rigid (! excepţie spirochete) - conferă forma celulei

http://www.ppdictionary.com/gnbac.htm
 Rolurile peretelui bacterian

 condiţionează comportamentul bacteriilor în coloraţii

diferenţiale
 Gram
 Ziehl-Neelsen

Informații rapide pentru

-identificarea bacteriei
- orientarea antibioticoterapiei de prima intentie
 Coloraţia diferenţială Gram

http://en.wikipedia.org/wiki/Gram_staining

http://www.childrensonlinebooks.com/bi284/differentialTests/GramStain.html
Frotiu colorat Ziehl-Neelsen
bacili acido-alcoolo-rezistenți (BAAR)

Roşu = BAAR

http://www.inds.co.uk/slides/slides.php?category=280&class=940
 Peptidoglicanul = Structura de bază a
peretelui
lipseşte la molicute!
 Lanțuri polizaharidice legate prin peptide
 Lanțuri de glican
• acid N-acetil muramic
• N-acetil-glucozamină
 Lanțuri peptidice

Ţinta de acţiune pentru:

lizozim
antibiotice (peniciline)
Structura Structura
peptidoglicanului la peptidoglicanului la
bacteriile gram- bacteriile gram-
negative pozitive
 Peretele bacterian de tip gram-pozitiv

 Peptidoglicanul
 Constituent major al peretelui celular
 Dispus într-o reţea
tridimensională
groasă
omogenă
cu ochiuri strânse
 Structurile speciale = acizii teichoici
 Stabilizează peretele bacterian
 Antigene de suprafaţă – rol în subtipare
 Liganzi la receptori celulari
 Peretele bacterian de tip gram-negativ

 Peptidoglican
Subțire (10 - 20% din peretele bacterian)
Dispus într-o reţea
bidimensională
laxă
neomogenă
complexă

 Structuri speciale
 Membrana externă
- difuziune nutrienţi
- receptori pentru bacteriofagi şi pili sexuali

 Lipoproteine

 Lipopolizaharid (LPS) = endotoxina

 Lipopolizaharidul (LPS)

1.Lipid A – activitate toxică

2.Miez polizaharidic (core)

• - “coloana vertebrală”
• - reprezintă antigenul R

3.Unități (tri)zaharidice repetate

• Reprezintă antigenul O - util în serotipare

• Forma de cultură S

• Efect antifagocitar
 Spațiul periplasmic (doar la
Gram-)

 între membrana citoplasmică – membrana externă

 conţine enzime cu rol în:

digestie
inactivarea antibioticelor

 Conferă avantaje selective pentru bacteriile Gram (-)

 Dezvoltare în medii minimale nutritiv

 Rezistenţă la substanţe antimicrobiene

 Peretele bacterian
de tip acido-alcoolo-rezistent
Micobacterii (Mycobacterium tuberculosis,
M.bovis, M.leprae)

Conţinut mare de ceruri şi lipide (60%)

Structuri speciale
- Acizi micolici (acizi grași ramificaţi cu 70-90 atomi carbon) –
conferă acido-rezistenţa
- Arabinogalactan ~ endotoxine
- Lipoarabinomanani – inducția formării granulomului
- Micozide – protejează faţă de enzimele lizozomale
- Substanțe ceroase

Particularităţi:
- colorabilitate (acido-rezistenţa în coloraţia Ziehl-Neelsen)
- rezistenţă la desicare, antiseptice, dezinfectante, chimioterapice
- caracterul cronic şi granulomatos al infecţiei
 Glicocalixul prokariot

 Polizaharide sau polimeri (e.g., polipeptide) care înconjoară

bacteria
 Structurat dens - Capsulă

 Structurat lax = substanţa capsulară (slime)

- Separat prin centrifugare
- Vizualizat în microscopie electronică
 Capsula la pneumococi
Nu se colorează în coloraţia Gram – halou incolor în jurul
bacteriei
 Rolurile glicocalixului

 Atașarea bacteriilor
 la celule
 la suporturi inerte (catetere, proteze – formează biofilm)
 Protecție
 contra fagocitozei !
 bacteriile din biofilm→ rezistente la antiseptice, dezinfectante,
antibiotice
 Nutriţie
 Virulenţă

 NU reprezintă caracter taxonomic primar !

 Flagelii
! Caractere taxonomice primare - Importanţă pentru
identificare

 organite filamentoase lungi, flexuoase

 structură proteică

Rol: mobilitate
Evidenţiaţi prin:
 Colorații speciale

 Microscopia preparatului umed (nativ)

 Cultivarea în coloană de geloză moale (tulbură mediul de cultură)

http://biobakteri.wordpress.com/2009/06/07/
3-struktur-di-permukaan-sel-bakteri/

http://www.marietta.edu/~spilatrs/biol202/labresults/motility.html
 Structura flagelului

 Filament

 Cârlig

 Complex bazal http://biobakteri.wordpress.com/2009/06/07/3-struktur-di-permukaan-sel-bakteri/

 Fibrele axiale

- analogii flagelilor
- întâlnite la spirochete http://www.ucmp.berkeley.edu/bacteria/spirochetes.html

- dispuse în spaţiul periplasmic

- la treponeme, borrelii – înrulate în jurul
protoplastului

 la leptospire – formează un axistil în

jurul căruia se înrulează protoplastul
 Pilii bacterieni
Nu sunt caractere taxonomice primare ! http://biobakteri.wordpress.com
/2009/06/07/3-struktur-di-
permukaan-sel-bakteri/

 organite filamentoase
rigide
scurte
 Observaţi în microscopie electronică

• comuni
• sexuali (G-)
Rol:
 Adezivitate

 Conjugare
 Sporul bacterian

Rol
 Identificare (Caracter taxonomic primar !)
 Formă de rezistență (metabolic inactivă)
Bacillus

Unic !
Nu se colorează în coloraţia Gram

Structura:
- protoplast deshidratat, bogat în dipicolinat Ca
- perete sporal
- cortex
- tunici proteice

Clostridium