GRILE JUDECATĂ

1. Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi:

a) pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi
justa soluţionare a cauzei;
b) sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor;
c) nu sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

2. Se numeşte sentinţă:
a) hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra recursului în casaţie;
b) hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă de judecată;
c) hotărârea prin care prima instanţă de judecată se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza.

3. Hotărârea prin care instanţa penală soluţionează fondul cauzei se redactează:

a) în cel mult 20 de zile de la pronunţare;
b) în cel mult 30 de zile de la pronunţare;
c) în cel mult 10 de zile de la pronunţare.

4. Când hotărârea prin care instanţa penală soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care a avut
loc judecata:
a) se întocmeşte încheierea de şedinţă în 48 de ore de la terminarea şedinţei;
b) nu se întocmeşte încheierea de şedinţă;
c) se întocmeşte încheierea de şedinţă de îndată după terminarea şedinţei.

5. La ultimul termen de judecată al cauzei penale X/Y/2014, la finalul cercetării judecătoreşti, instanţa de
judecată, din oficiu, fără a pune aceasta în discuţia părţilor, a schimbat încadrarea juridică a faptei
imputate inculpatului din furt calificat în abuz de încredere (infracţiune pedepsită la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate). Profitând de prezenţa părţii vătămate în sala de judecată, instanţa a
luat act de faptul că aceasta înţelege să facă plângere prealabilă, luându-se un supliment de declaraţie
părţii vătămate în acest sens şi a dat apoi cuvântul pe fond. Prin sentinţă, instanţa l-a condamnat pe
inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an şi jumătate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere.
Având în vedere datele din speţă, care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) instanţa de judecată, considerând că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi
schimbată, era obligată să pună în discuţie noua încadrare;
b) instanţa de judecată, considerând că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi
schimbată era obligată să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau
amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea;
c) instanţa de judecată, considerând că încadrarea juridică dată faptei prin catul de sesizare urmează a fi
schimbată în una mai uşoară, a procedat corect în speţă.
6. În cauza penală X/Y/2014, având ca obiect judecarea în fond a infracţiunii de omor săvârşită de AB, în
cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a dispus audierea martorului BC. În declaraţie, deşi în cursul
urmăririi penale declarase că l-a văzut pe AB atacând-o pe victimă, în faţa instanţei de judecată acesta a
declarat că nu a văzut când s-a produs înjunghierea victimei, el ajungând la locul săvârşirii faptei
ulterior, victima fiind la acel moment deja decedată. În aceste împrejurări, instanţa de judecată,
constatând săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prin încheiere a pus în mişcare acţiunea
penală împotriva martorului BC. Având în vedere datele din speţă, care din următoarele afirmaţii sunt
corecte:
a) instanţa de judecată, în mod corect, a dispus prin încheierea punerea în mişcare a acţiunii penale;
b) instanţa de judecată, în mod greşit, a dispus prin încheierea punerea în mişcare a acţiunii penale;
c) în cauza, acţiunea penală putea fi pusă în mişcare numai de procuror, prin declaraţie orală.

7. Când completul de judecată nu poate rămâne același în tot cursul judecării cauzei, acesta se poate
schimba:
a) până la închiderea dezbaterilor;
b) până la începerea cercetării judecătorești;
c) până la începerea dezbaterilor.

8. Prin încheierea pronunţată la data de 08 iulie 2015 Judecătoria Constanţa a respins cererea
inculpatului X de recunoaştere a învinuirii şi de solicitare ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor
administrate în cursul urmăririi penale şi a dispus începerea cercetării judecătoreşti. După efectuarea
actelor de cercetare judecătorească în condiţii obişnuite dacă instanţa va reţine aceeaşi situaţie de fapt ca
cea recunoscută de inculpat:
a) se reduc la jumătate limitele de pedeapsă în cazul condamnării la pedeapsa închisorii;
b) se reduc cu o pătrime limitele de pedeapsă în cazul aplicării pedepsei amenzii;
c) se reduc cu o treime limitele de pedeapsă în cazul condamnării la pedeapsa închisorii.

9. Hotărârea prin care se soluționează cauza de către prima instanță de judecată:

a) este întotdeauna o sentință;
b) se redactează de grefierul de ședință în maxim 30 de zile de la pronunțare;
c) trebuie că cuprindă, în conținutul expunerii, și arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în
cauză.

10. În cauza x/z/2016 aflată pe rolul Curții de Apel Ploiești având ca obiect judecarea apelului declarat de
inculpatul MT, acesta din urmă a formulat cerere de suspendare a cauzei. Constatându-se pe baza unei
expertize medico-legale că MT suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, instanța
de judecată a dispus suspendarea cauzei. Încheierea dată de Curtea de Apel Ploiești prin care aceasta a
dispus suspendarea cauzei:
a) poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile de la pronunțare
pentru procuror, părţile şi persoana vătămată prezente, şi de la comunicare, pentru părţile sau persoana vătămată
care lipsesc;
b) nu este supusa apelului;
c) poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare
pentru procuror, părţile şi persoana vătămată prezente, şi de la comunicare, pentru părţile sau persoana vătămată
care lipsesc.
11. Declararea ședinței nepublice de către instanța de judecată se face:
a) în camera de consiliu, fără citarea părților;
b) în camera de consiliu, după ascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procurorului;
c) în şedinţă publică, după ascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procurorului.

12. În cursul judecății:

a) inculpatul care a solicitat în scris instanței să fie judecat în lipsă poate fi adus la termen cu mandat de
aducere;
b) suspendarea judecăţii pe motiv că inculpatul suferă de o boală gravă se dispune prin încheiere ce poate fi
atacată separat cu contestaţie şi de către persoana vătămată;
c) instanţa poate dispune extinderea acţiunii penale cu privire la alte acte materiale.

13. Nu poate fi atacată cu nicio cale de atac:

a) încheierea prin care prima instanţă de judecată declară şedinţa nepublică;
b) încheierea prin care prima instanţă de judecată dispune disjungerea acţiunii civile;
c) încheierea prin care prima instanţă de judecată respinge cererea persoanei vătămate de constituire ca parte
civilă în proces.

14. În cauza penală nr. X/Y/2014 aflată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect
judecarea inculpatului AB pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, după deliberarea
completului de judecată, inculpatul AB a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Minuta care
consemnează rezultatul deliberărilor se semnează:
a) de membrii completului de judecată;
b) în caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, de preşedintele
completului şi dacă şi acesta din urmă este împiedicat a semna, de preşedintele instanţei;
c) de membrii completului de judecată şi de grefier.

15. Prin rechizitoriul nr. 16/P/2016 Judecătoria Sector 1 a fost sesizată cu judecarea cauzei având ca
obiect săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de disp. art. 229 C.pen. - furt calificat. În cadrul procedurii de
camera preliminară, inculpatul RR a invocat nelegalitatea probelor administrate prin declarațiile de
martor aparținând lui AA, SS ţi CC . Persoana vătămata ţi partea civilă nu au formulat cereri si excepții
în camera preliminară. Soluționând cauza, judecătorul de camera preliminara a respins cererile ţi
excepțiile invocate de inculpatul RR şi constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor
şi a efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecații. Celelalte probe administrate în
cursul urmăririi penale şi necontestate de către inculpatul RR:
a) nu pot fi administrate din oficiu de către instanța de judecată;
b) pot fi administrate din oficiu de către instanța de judecată, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea
adevărului şi justa soluționare a cauzei;
c) sunt avute în vedere de instanță la deliberare fără a mai fi puse în dezbaterea contradictorie a parților, a
persoanei vătămate şi a procurorului, chiar dacă nu au fost readministrate în cursul cercetării judecătorești.
16. În cursul judecăţii:
a) cererea inculpatului de înlocuire a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe cauţiune se
soluţionează în cameră de consiliu;
b) procesul se poate desfăşura şi în lipsa inculpatului arestat preventiv dacă acesta solicitat judecarea în lipsă;
c) inculpatul arestat în altă cauză poate fi reprezentat la judecarea cauzei dacă instanţa apreciază că prezenţa sa
la judecată nu este necesară, chiar dacă acesta nu a solicitat judecata în lipsă.

17. În cursul cercetării judecătorești pot fi administrate:

a) şi probele necontestate de părți sau persoana vătămată;
b) și probe ce au fost excluse în procedura soluționării plângerii împotriva ordonanței de clasare, în cazul în
care s-a admis plângerea și s-a dispus începerea judecății;
c) probe noi prin care să se dovedească aspecte ce au făcut obiectul unor mijloace de probă excluse în
procedura de cameră preliminară.

18. În cursul judecăţii în primă instanţă:

a) neacordarea ultimului cuvânt inculpatului determină nulitatea absolută a hotărârii;
b) instanţa are obligaţia de a dispune din oficiu administrarea de probe sub aspectul laturii penale a cauzei
atunci când inculpatul este minor;
c) procurorul poate renunţa la administrarea unor probe încuviinţate în cauză la solicitarea sa.

19. Poate asista la ședința de judecată:

a) persoana înarmată care dorește să prezinte instanței arma cu care inculpatul a comis asupra ei tentativa de
omor;
b) persoana fără discernământ;
c) minorul sub 14 ani care are calitatea de parte civilă în cauză.

20. Instanța se pronunță întotdeauna prin sentință:

a) în materia executării pedepselor;
b) atunci când soluționează cauza pe fond, în primă instanță;
c) la soluționarea cererilor privind măsurile asiguratorii.

21. Administrarea de probe din oficiu se poate face, în cursul judecății:

a) doar în cazul în care părțile și procurorul nu au propus probe;
b) doar după administrarea probelor propuse de părți și procuror;
c) oricând pe parcursul cercetării judecătorești.