TIPURI DE ITEMI UTILIZAŢI ÎN ALCĂTUIREA TESTELOR

Testul (proba) este instrumentul de evaluare proiectat, administrat şi corectat de

profesor.
Definirea itemilor:
Itemul este elementul component al unui test.
Clasificarea itemilor: Aceştia pot fi:
♦ Obiectivi
♦ Semiobiectivi
♦ Subiectivi
A. ITEMII OBIECTIVI
Realizează o structurare a sarcinilor propuse elevilor, în concordanţă cu
obiectivele pe care testele şi le asumă.
Principală trăsătură: obiectivitatea ridicată în măsurarea rezultatelor învăţării.
Aceşti itemi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un timp scurt.
Pentru această categorie de itemi nu este necesară o schemă de notare, punctajul
corespunzător acordându-se sau nu, în funcţie de marcarea răspunsului corect la
item.

Variante de itemi obiectivi:

♦ Itemi cu alegere duală (binari) – solicită celui examinat asocierea

unuia sau mai multor enunţuri cu una dintre componentele
următoarelor grupuri de alternative duale:
- adevărat-fals
- corect-greşit
- da-nu
- enunţ factual-enunţ de opinie
Direcţiile de utilizare ale acestor itemi sunt:
- investigarea cunoaşterii unor termeni, principii, definiţii,
proprietăţi
- testarea capacităţii de a diferenţia faptele de opinii
- testarea capacităţii de a identifica relatia de tip cauză-efect
Sunt de evitat! generalitatea, folosirea unui limabaj prea academic sau o
terminologie foarte specializată.
Avantaje:
 se construiesc relativ uşor;
 măsoară într-un timp scurt un volum însemnat de cunoştinţe ;
 sunt uşor de cuantificat ;
Dezavantaje : sunt date de evalurea nivelelor cognitive inferioare şi de
vulnerabilitatea în faţa răspunsurilor ghicite, la întâmplare.

Exemple :
Răspundeţi cu adevărat sau fals :
Ribozomii au rol în sinteza proteinelor.
Aparatul Golgi are rol în furnizarea energiei celulei.
Mitocondria prezintă două membrane.
Cloroplastele au rol în realizarea fotosintezei.
1. Bifaţi răspunsul corect.
Legătura dintre stomac şi intestinul subţire se face prin:
a) orificiul cardia;
b) orificiul pilor;
c) orificiul ileocecal;
d) orificiul anal.

2. Partea terminală a intestinului gros se numeşte:

a) cecum;
b) colon;
c) ansă intestinală;
d) rect.

3. Alege răspunsul corect prin înscrierea unui X în căsuţa corespunzătoare.

a) Staminele formează: - învelişul florii 
- partea femeiască a florii 
- partea bărbătească a florii 

♦ Itemi de tip pereche ( de asociere) – solicită din partea celor

examinaţi stabilirea unor corespondenţe(asociaţii) între cuvinte,
propoziţii, fraze, litere, formule sau alte categorii de simboluri,
distribuite pe două coloane.
Elementele din prima coloană constituie premisele, iar cele din a doua coloană
răspunsurile.
Avantaje:
 Se construiesc rapid şi cu multă uşurinţă.
Dezavantaje :
 Există totuşi dificultatea de a găsi un material omogen, semnificativ
pentru obiectivele şi rezultatele aşteptate.

Exemple:
1. Asociaţi organele enumerate în prima coloană cu caracteristicile structurale
şi funcţionale corespunzătoare, din a doua coloană:

1. ficatul; a) smalţul său acoperă coroana;

2. faringele; b) produce şi insulină;
3. pancreasul; c) secretă bila;
4. dintele. d) este locul de întălnire al căii
respiratorii cu calea digestivă.

2. ...b..1) T.H. Morgan a) pneumococi

...c..2) G. Mendel b) musculiţa de oţet
…d.3) C.Correns c) mazăre
…a.4) O.T. Avery d) barba împăratului
e) cânepa

3. ...c. 1) 2n =20 a) Drosophila melanogaster

....a..2) 2n=8 b) Homo sapiens
...b..3) 2n=46 c) Cannabis sativa (cânepa)
 d) Mirabilis jalapa

♦ Itemi cu alegere multiplă – solicită elevul să aleagă unul sau mai

multe răspunsuri corecte dintr-o listă de alternative oferită pentru o
singură premisă. Variantele de răspuns incorecte se numesc distractori.
Cel mai adesea în calitate de distractori se folosesc greşelile tipice ale
elevilor.
Avantaje:
 Marea varietate a elementelor de conţinut şi a capacitaţilor testate;
 Obiectivitate şi uşurinţă la corectare;
 Timpul scurt în care răspunsul poate fi dat;
 Posibilitatea introducerii unui număr mare de itemi într-un test
 Pot măsura rezultate mai complexe, beneficiind de o mare flexibilitate,
ambiguitatea caracteristică altor tipuri de itemi fiind eliminată;
Dezavantaje :
 Imposibilitatea urmăririi raţionamentului prin care elevul ajunge la
răspuns;
 Dificultatea găsirii unui număr suficient de mare de distractori
plauzibili şi paraleli ;
 Posibilitatea ghicirii răspunsurilor ;
 Familiarizarea elevilor cu această tehnică şi deci obişnuirea cu un
anumit tip de învăţare ;
 Necesită un timp mai lung de elaborare.

Exemple: Rolul principal în mişcarea peştilor îl au :

1. Inotătoarele pectorale
2. Inotătoarea codală
3. Inotătoarele abdominale

Peştii respiră prin : 1. camera branhială

2. opercule
3. branhii
Rechinul are corpul alcătuit din:
a) oase;
b) cartilaje;
c) cartilaje şi oase

♦ Itemi cu asociaţii multiple – solicită descoperirea relaţiilor dintre

anumite noţiuni şi afirmaţii. Nu conţin distractori.
Avantaje:
 Se previne astfel temerea că elevul ar putea să fixeze anumite
cunoştinţe eronate.

Exemple:
Scrie în dreptul fiecărui organ, notat cu majuscule, acel numar care indică
descrierea structurii acesteia:
A. Inima la peşti
B. Inima la om
 C. Inima la şerpi
D. Inima la broască
1. are 2 atrii şi 1 ventricul
2. are 1 atriu şi 1 ventricul
3. are 2 atrii şi 2 ventricule incomplet separate
4. are 2 atrii şi 2 ventricule complet separate

♦ Itemi cu asociaţii prin excludere – cuprind noţiuni şi un număr mai

mare de afirmaţii decât noţiunile. Fiecare noţiune e legată de o
afirmaţie. Trebuie găsită afirmaţia care nu se referă la nici una din
noţiunile date.

Exemple: Dintre afirmaţiile notate cu majuscule, subliniază pe aceea carenu se

referă la unul dintre organele plantei notate cu litere mici :
a) rădăcina
b) tulpina
c)frunza
d) floarea
A. susţine frunzele
B. realizează fotosinteza
C. fixează planta
D. are rol în reproducere
E. conţine seminţe
1. Descoperă eroarea! Citoplasma:
a) ocupă şi o parte din masa nucleului; b) Este formată din
hialoplasmă şi organite celulare; c) este substanţa
fundamentală a celulei; d) este delimitată la exterior de
membrana plasmatică.
2. Descoperă eroarea! Nucleul are rol în:
a) coordonarea activitatii celulare: b) circulatia intracelulara a
substantelor; c) circulatia informatiei genetica in scopul sintezei
proteinelor; d) depozitarea acizilor nucleici.
3. In structura nucleului nu intra:
a) nucleoidul; b) membrana nucleara; c) nucleoplasma; d) 1-2
nucleoli

B. ITEMII SEMIOBIECTIVI

Cer celui examinat să ofere un răspuns în totalitatea lui sau o parte

componentă a unei afirmaţii sau a unor reprezentări grafice, astfel încât
acestea să capete valoare de adevăr.
Caracteristici:
- obiectivele, enunţul, schema de notare trebuie precizate din
start;
- sarcina este puternic structurată;
- răspunsul este limitat ca spaţiu, formă şi conţinut;
 - libertatea celui examinat de a reorganiza răspunsul în forma
dorită este foarte redusă.

Variante de itemi semiobiectivi:

♦ Itemi cu răspuns scurt – solicită răspunsul sub forma unei

propoziţii, fraze, a unui cuvânt sau simbol. Se foloseşte o întrebare
directă.
Exemple : 1.Care este definiţia celulei ?
2. Câţi cromozomi prezintă Homo sapiens ?

♦ Itemi de completare – solicită drept răspuns doar 1-2 cuvinte care

să se încadreze în contextul suport oferit: un enunţ (frază lacunară)
sau o reprezentare grafică incompletă (desen lacunar).

Exemple :
1. Completati spatiile libere:
a) Cutia toracica este formata din…………………….., …………. si …………..; ea
adaposteste ………… si ……………
b) Sistemul muscular si sistemul osos au rol in………………….
c) Encefalul, maduva spinarii si nervii sunt componente ale sistemului………………
d) Ochiul, nasul, urechea sunt organe de ……………
e) Digestia reprezinta totalitatea………………… suferite de ……………………….
f) Glandele anexe tubului digestiv sunt:…………………,…………..si…………..
g) Schimburile de gaze respiratorii se realizeaza la nivelul ……………pulmonare
si la nivelul ……………
h) Inima are rolul de a ……..……..sangele in tot corpul , ea fiind un organ musculos
i) Arterele sunt vase care transporta sangele de la …………… in…………………...
j) Urina se formeaza la nivelul……………….
k) Organul reproducator femeiesc este………….., iar celula reproducatoare femeiasca
este………………

2. Ce rezultă în urma acţiunii enzimelor asupra factorilor nutritivi?

Enzime
Glucide

Proteine Enzime

Lipide Enzime

3. Recunoaşteţi şi denumiţi sistemul din organism.

4. Noteaza in dreptul fiecarei afirmatii din prima coloana denumirea
componentei celulare corespunzatoare:

Delimiteaza celulele, permite schimbul de substante intre celule si mediu 

__________________
Contine informatia celulei  _____________
Contin suc vacuolar  _____________
Contribuie la producerea de energie celulara , la diferite sinteze, etc 
___________________________
Realizeaza fotosinteza  __________________

5. Completeaza urmatoarele enunturi :

Plantele formate dintr-o singura celula se numesc …………………………….
Plantele formate din mai multe celule se numesc………………………………

6. . Notează pe desenul de mai jos denumirile componentelor florii.

♦ Întrebări structurate – mai multe subîntrebări legate printr-un

element comun. Răspunsul la fiecare întrebare nu trebuie să depindă
de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă.

Exemple:
1. Recombinarea intracromozomială se realizează prin schimbul reciproc
de gene sau crossing-over.
• In timpul cărei diviziuni celulare are loc?
• Cum are loc acest fenomen?
• Cine a explicat acest fenomen?
• Ce rezultă în urma crossing-over-ului?
 Răspuns:
• In timpul meiozei, dar şi în mitoză şi interiorul genei
• Crossing-over-ul are loc prin schimbul reciproc de gene plasate pe
cromozomii omologi.In timpul meiozei cromozomii se pot atinge,
astfel cromatidele se pot rupe şi are loc un schimb de segmente
cromatidice. Dacă pe cromozomi se găsesc şi gene alele atunci
rezultă cromozomi şi gameţi recombinaţi.
• Morgan l-a explicat.
• In urma crossing-over-ului rezulta cromozomi şi gameţi
recombinaţi.

C. ITEMI SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS)

Sunt reprezentate prin sarcini pe care elevul le rezolvă intr-un mod
personal, liber, având posibilitatea ca pe lângă cunştinţe să demonstreze şi
capacităţile sale de exprimare, de gândire logică şi creatoare.
Variante de itemi subiectivi:
♦ Rezolvare de probleme (situaţii problemă) - se
evaluează gândirea convergentă şi divergentă, operaţii
mentale complexe(analiză, sinteză, transfer).
Dezavantaje: - timpul de proiectare a problemelor este lung şi necesită în
aplicare o perioadă mai mare de rezolvare a sarcinii.

Exemple:
1.Ce cantitate de sânge se află în corpul unui om de 80 kg ?
8/100x80=6.4 l de sânge
2. Dacă copilul are grupa sanguină A şi mama are grupa sanguină 0, precizaţi
ce grupă poate avea tatăl?
Reprezentaţi schematic.
R: grupa A sau AB
1) copil grupa A ll x LALA
A
Mama grupa 0 l l L LA
Tatăl grupa A
LAl LAl LAl LAl

♦ Itemi de tip eseu: - cere construirea unui răspuns liber în

conformitate cu cerinţele date.
După dimensiunile răspunsului aşteptat, poate fi:
- eseu cu răspuns restrâns, în care este precizată limita de
cuvinte, paragrafe sau rânduri;
- eseu cu răspuns extins, la care operează doar limita timpului de
rezolvare.
După tipul răspunsului aşteptat, eseul poate fi :
- liber, nestructurat – vizează evaluarea gândirii, creativităţii,
originalităţii;
 - structurat – furnizează indicii, sugestii sau cerinţe care vor
ordona răspunsul pe anumite coordonate(eseu după un plan de
idei).

Exemple:
1.Elaboraţi un eseu structurat cu tema „Mitocondriile-organite cu rol în
furnizarea energiei celulare la eucariote” după următorul plan:
Definiţia celulei;
Caracteristicile celulei eucariote;
Enumerarea substanţelor organice cu rol energetic;
Descrierea structurii mitocondriei;
Evidenţierea rolului mitocondriei în oxidarea substanţelor organice.
Timp de lucru – 15 min.
Rezolvare:
-definiţia celulei
-Celula eucariotă : 99% dintre specii; nucleu cu membrană dublă; conţine
materialul genetic-ADN, ARN; individualizarea cromozomilor; diviziune prin
mitoză şi meioză; organite celulare cu funcţii specifice.
Substanţe cu rol energetic-glucide, lipide
Structura mitocondriei: condriozom; 2 citomembrane-internă şi externă; criste
mitocondriale; enzime, 2 compartimente; ADN mitocondrial, ARN
mitocondrial, ribozomi.
Rolul mitocondriei: ciclul Krebs; eliberarea E prin oxidarea substanţelor
organice; sinteza ATP şi ADP; utilizarea E în celulă.