ZBURATORUL,IH RADULESCU Aparuta in 1844, in Curierul romanesc", Sburator

ul" este o balada inspirata din mitul erotic al Zburatorului, unul dintre cele p
atru mituri fundamentale romanesti; potrivit acestuia, Zburatorul este un demon
frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si tanjirile inta
iei iubiri" (Calinescu).
Balada lui Ion Heliade Radulescu este alcatuita din trei parti:
Monologul tinerei incercate de fiorii iubirii (strofele I-XII)
Pastelul innoptarii (strofele XIII-XX)
Imaginea Zburatorului (strofele XXI-XXVI).
Universul operei: Prima parte a textului, cuprinde confesiunea unei tinere care
i se plange mamei sale de starile contradictorii si imposibil de definit, care o
incearca:
Ah! inima-mi zvacneste! ... si zboara de la mine! imi cere... nu-s ce-mi cere! si
nu stiu ce i-as da: Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine; in brate n
-am nimica si parca am ceva:"
Invazia sentimentului erotic este privita ca o boala ne cunoscuta explicabila mit
ologic si curabila magic" (Calinescu); de aici, ruga repetata a tinerei, dorinta
ei de a scapa de aceste chinuri, prin slujbe, descantec sau prin vrajitorie:
Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica:
O sti vreun leac ea doara... o fi vreun zburator!
Or aide l-alde baba Comana ori Sorica,
Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor."
Tanguirea erotica (motiv cultivat in lirica iubirii de mai tar ziu) necesita si
mijloace adecvate de exprimare; asa se explica multimea exclamatiilor, a interog
atiilor retorice si a verbelor la indicativ prezent. in acest context, repetitia
si plang, maicuta, plang" condenseaza aceasta tanguire.
Partea a doua a baladei este un pastel al inserarii agreste, cel dintai din lite
ratura romana.
In primul moment al tabloului descriptiv, imaginile vizuale ( soarele sfintise"),
auditive ( A puturilor cumpeni tipand") si motorii caracterizeaza un univers rusti
c aparent obisnuit; impresia covarsitoare provine insa din densitatea materiei t
elurice, din forta pe care o degaja elementarul: navala grea a vitelor si mugete
le taurilor, care fac sa vibreze vazduhul ( Vibra al serei aer de tauri grea murm
ura"). Impresia de viata traita care se reverbereaza din acest tablou pictat par
ca in pasta densa, se completeaza prin metafora: s-a laptelui fantana / incepe sa
s-auza ca soapta in susur".

In cea de-a doua secventa a pastelului se instaureaza atmos fera de eres si mist
er propice aparitiei Zburatorului: luna este tarzie", cate o stea cade (prevestin
d o moarte), iar lumea incremeneste ca si cand s-ar afla sub puterea unei vraji:
incantec sau descantec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se misca, nici vantul nu
suspina, Si apele dorm duse, si morile au stat".
Dintre mijloacele artistice utilizate in acest pastel pot fi mentionate: metonim
ia ( Si latratorii numai s-aud necon tenit"), repetitia ( E noapte nalta, nalta"), m
etafora ( Vesman tul sau cel negru, de stele semanat"), personificarile etc.
Partea a treia a baladei cuprinde imaginea Zburatoru lui, asa cum se constituie
ea in discutia" dintre doua surate".
Peste somnul lumii si peste visele ei, se arcuieste lumina rosietica, de sfarsit
de Univers, care coloreaza cerul venind din miazanoapte; zmeu, balaur de lumina
" sau Fat-Frumos cu par de aur, Zburatorul intruneste atributele demonicului si
pe cele ale angelicului, ascunzand sub infatisarea umana trasaturi ale fiintelo
r eterne:
Pandeste, bata-l crucea! si-n*somn calea mi-ti vine Ca brad un flacaiandru si tra
s ca prin inel, Balai cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de s
ange..."
Alcatuita la modul folcloric, cu ajutorul exclamatiilor, al interogatiilor si al
expresiilor populare ( pacoste de zmei", bata-l crucea"), schita de portret a Zbur
atorului cuprinde si o nota de grotesc ( s-un nas - ca vai de el!"). In final, faz
ele erotice (visul, tulburarea si dominatia sentimentului) apar ca un dat al viet
ii de care nimic nu te scapa: ca nici descantatura, /Nici rugi nu te mai scapa".
Versurile baladei sunt ample, cu masura de 14 silabe, iar rima este incrucisata.