GH.

SERGIU

SA INVĂTAM
-

EO ITURA CULTURA FIZICA SI SPORT

"SA INVĂŢĂM METODlC ŞAHUL" de GH. SERGIU s 'a editat de EDI-
TURA CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT. A intrat sub tipar la 4 Ianuari e
1951 i"a INTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ Nr. 1:; şi s'a terminat tipa-
rul la 25 Februarie 1951 . Tira; 10.000 exemplare. Format 16/6 I X86. Pagini
I12. Clasificarea zecimală 79-794. Tehnoredactor C. Panaitescu.
 GH. SERGIU

SĂÎ NVĂTĂM
,
METODIC ŞAHUL
 ,

INTRODUCERE
Litera/ura şah ului esle foarle bogată. lncepând cu manuscrisul
arab ai lui Al A/di, dotând din veacul al IX-lea, ea conţine mii da
l ucrări de lba/e felurile , dela manualul pentru începători, pânc k.
tratalele cele mai complicate, accesibile ~ iucă/ariiaT cu lehnică
avansată.
Marea majori/ale a cărlilor de şah au apărut la sfârşitul seco-
l ului al XIX-lea şi 'incepu/ul celui de-aI XX-lea, când mişcarea şa­
h istă a început să se desvolte şi să ia forme organizale. Astăzi în
fruntea literaturii şahista mondiale se află Uniunea Sovietică, atât
dir: punctul de vedere al calilă/ii lucrărilor, cât şi din acela al nu-
mărului şi liraje!or Jar.
Nivelul calitativ al litera/urii şahis/a a crescut în raport direc!
eli fo r/a medie ' a jucători/or. FoaI.' e multă vreme Însă, căI/ile d.,
şah se mărgineau la încercări _ unele destul de reuşile - de (l
explica lazele parlidei de şah, în special deschiderea, fără a SE:. pu-
tea ridica însă Ia formularea unui sistem bazat pe principiile runda-
mentale a)e ioculu!. care ,să poală fi aplicabiI în orice Silullţie.
Prima incercare de a rezolva această prob/'ilmă a făcul-o Phi-
l idor, la sfârşi1ul secolului al XVIlI-lea şi cartel, sa " Analyse du ieu
des Echecs" a constituit multă vreme baza teoriei şah ului. Spre sfâ.-
şitul seco/ulw' al XIX-lea Însă, "Analisa" lui Philidor a inceput să S9
a rate insuficientă faţă de creşterea forţei generale de loc. Campio-
nul mondial SteInilz, un jucător dotm cu un spirit metodic excel>
ţio :lal, a fost primul care a reuşit sa fonnuleze şi să sislemalizeze
principiile teoriei şahiste în cadrt/l unui ansamblu general omogen.
Con!inuatorul lui Stainitz, Tarrasch, a desăvârşit opera predecesoru-
lui său, creind aşa ' numita "şcoală clasică" , baza leoriei moderne
a şahului.
După primul război mondial, principiile "şcoale! clasice" au su-
ferit uneIa schimbări, sub influenţa teorii/or lui RaiI şi 1!imzovici.
 GH. SERGIU
6
Cei ce au avui însă rolul ha/ărîloI în imboqălirea teoriei locu-
lui de şah şi în tlescoperirea de drumuri noi iTi şah au fost şahişfii
sovietici.
Acest fapt nu-; întâmplător, el .se datoreşte condiţiilor lloi in
=are se desvoltă şahul în socielatea socialistă.
Regimul sovietic a deschis În fa/a şahuJui. ca in toate dome-
niile culturii ş/ spoflului, perspective nelimitate. Şahiştii so'tielici au
lost Îr;coniura/i de grija deosebi/ă a Partidului Bolşevic şi a Guver-
nului Sovietic. Lor 11 s'au creal posibilHă/i deosebite centru d6SVOJ-
larea lor creatoare.
Prs/uind acesle cond!ţii. şahiş/ii sovietici Îşi cunosc răspunde­
rea: pentru ei şahul a devenit o cbesliune de interes general.
Tocmai deaceea şahul n'a fosl niciodată studiai cu atâta serio-
zitate, cu atâta energie, cu atâta interes cum e studiai de şahiştii
sovietici. Continuând tradiţiile şcoalel şahlste ruse, ei au ridicat
şeoola şahistă sovietică pe o treaptă ~ecunoscută Încă in istoria ŞQ­
hulul. Vorbind despre principiile şcolii şahiste sovietice, campionul
mondial de şah, Bolvinnic, spune: "Mai nainte de orice es(e vorba
despre atitudinea ş/iintilică fată de şah. Prin aceasta se subînţelege
alitudinea realistă fdţă de şah şi alitudinea critică fală de crea/ie,
la/ă de propria muncă. Acestea au devenit un principiu. Deaceea
ma&ştrii sovietici se află IăTă Încetare în căutare de lucruri noi, des-
c:hizând alte drumuri în domeniul teoriei şi praclicei şahului".
Şahiştii sovietici sunt creatorii concep/iei complexe şi profund&
a luplei şahiste.
Concep/ia aceasta porneşte ..dela premiza că şahul reprezintă
in lond o luptă de un dinamism surprinzător, În care cei doi adver-
sari caută ,tot timpul să rupă un echilibru de lor/e, exislent Ia Înce-
putul par/idei. Lupta aceasta, _ în care mintea se află într'o conti-
nua Încordare, căutând fot timpul solutia justă, combatând ideile
adver.c:arului, făcând mereu apel la cunoştinţe căpătal1? prin studiu,
la ingeniozitate, imaginatie, rationament, _ constitue, de fapl, 100/1'
frumuseţea şahulu i şi, În acelaş timp, incontestabila lui valoare.
Ca în orice luptă, ş~ În şah, omul faca apel la lot ce-i poale a-
corda o suţ.(erioritate asupra adversarului, la la! ce pcote consW r.:i
un m ijloc de obţinere a victoriei. Teoria şah ului reprezintă studiul
metod~c 01 lu/uror acestor mijloace de ,luptă .
O rice jucător de şah core vrea să pr09reseze, nu se poale lipsi
de studiul teoriei. In stadiul ac/ual de desvoltar9 a şah ului, se poale
chiar afirma că fără studiul leoriei niciun jucălor _ cu extrem
 SA INVATAM METODIC Ş AHUL 7

de rare excepţii _ nu pOOJe depăşi forja categoriei a Il~ . •liceasla

ex plică de ce aproape loji jucătorii tineri caută să studieze leoria.
Lucrul acesta trebue însă lăcuI in mod melodic, pornind dela simplu
s pre complicat, dela notiuni de bază solid insuş/le spre complexul
pe care-l reprezintă teoria modernă o şahului. Prin notiuni de bază
n u trebue să se înţeleagă regulile jocului şi nici cunoştinţele
simpl(l ale jucătoruluj Începă/or ,). Noţiunile de bază la care ne re-
lerim constau În cunoaşterea şi putin/a de apreciere comgaralivă În
di1erilele sladii ale partideI. a elementelor constitutive ale şah ului:
fortele (fjgurile şi pionii), spCI\iul (valoarea relativă a câmpurilor la·
bIei de şah) şi timpul (valoarea relativă a al/ernan/el mulărilorJ.
Odală aceste· noţiuni de bată însuşi/e, fucăloruI poate /reca
moi departe. Pulând aprecia comparativ dacă o pozitie oarecare esle
ech ilibrată sau nu, şi În acest din urmă caz, care din părţi stă ma:
b ine, el poate trece la studiul principiilor slraleglei şah ului. Din
0 09sl moment ritmul desvoltă: ii iucăJorului se accelerează, căci in-
suşjndu-şi lunc!amentele foculUi pozitional, el .ooole jude~a pozitia
cu moi multă adâncime şi în acelaş timp Învajă să schiţeze planuri
de Joc, corespunzătoare realităţilor obieclive ale poziJiei. Ultima
etapă a evolu/iei sale o constitue ştiinţa realizării planurr/or slrale·
Qice, adică lac/ica.
Nu esle locul aci să ne oprim prea mult asupra valorii rela-
tive a strategJei şi tac/icei în şah. (Este necesar Însa să arăIăm că lo;i
iuc6t.orii, fără excep:ie, incep să joa~ şah pe ba-.~e tactice, primeIa
m ici combinaţii, cursele, fiind lormele cele mai simple ale tactice;
în şah. Abia mull mai târziu, când s/ăpâneşJe noţiunile de ba1~t
despre core am vorblJ Înainte, jucătorul Începe să cunoască şi să
aplice slrateqia. Cum am spus moi sus, lac/ica serveşte realizării
practice a planurilor strategice. OrI. manevrele tadice clasice sunt
mu/j !Ilai bine înţelese atunci când scopul stralegic pentru care sun!
&/ectuate este clar, decât atunci când ale >sunt studiate separat.
Alora de .a ceasta, trebue făcută o deosebire inlre manevreie tac-
tice sJmple, pe care le cunoaşte orice jucător care a trecut de faza
primelor incepu/uri, şi manevrele tac/ica complicale, cuprinzând com-
bmCIţii greu de v6%ut şi care - conform teoriei Jui SIeinilz - cons-
tiluesc concluzia logică (] unui plan slralegic just şi bine executaU
Un cuvânt mai trebue spus despre absenta completă a sludiu-
--
1) Pentru o bunii fnsuşire a acestor cunotjtlnţe este {>oarte Indicat pentru
lnC:I<pă,orl stud1ul. exc:elentulul manual "Elementele jocului de şah". apArut 11lO
"Editura CuIturii-Fhficl &i Sport".
 GH. SERGIU
8
lui variantelor de deschidere în această carle. Domeniul acesta ::1
teorÎel şah ului a fost evitat deoarece el este mult prea vast şi p re-
supune în acelaş timp o forţă de joc destul de apreciabilă din par-
tea jucătorilor. TrebuBşte combătută tendinţa unora dintre iucătOIli
noştri lineri de o învăţa pe de rost zeci de variante de deschide re,
pe care nu le aprofundează, - cu speranţa de 0-] "prinde" pe ad-
versar ŞI a câştiga uşor partida cu ştiinţa "din carle". Nu aceasta
esle calt::fO cea bună . Teoria deschiderilor trebue desigur cunoscut ă
şJ aprolundarea ei duce la o creştere sensibilă a torţei de joc, C".J con-
diţia însă ca jucătorul respectiv să înţeleagă rostul mutări/oI din vo-
riantele pe core le joacă, să cunoască idelle strategice ale desch ide-
rii respective şi să fie capabil să folosească În jocul de mij16c un
avantaj oarecare obţinut. Lucrul acesta însă nu este posibil decat
atunci când există o bază suficientă de cunoştinţe de strategie şi
tac/ică.
Car/ea de fată îşi propune să contribue tocmai la ridicarea d;n
acest punct de vedere a iucă/orilor noştri. Ea conţine o expunere
simplă a celor mai impor/anle noţiuni de slra/egie şi tactică, bazale
pe exemple din practica maeştri/or. Nevoia de a condensa un ma-
terial destul de vast într'un spatiu nu prea more, a Iăcut pe auto!'
să aleagă numai exemplele cele mai sugestive, lăsând la o parte
materialul complimentar. Cu toale acestea, autorul speră că a reu şit
să fie destul de clar şi că astfel "Să învăţăm melodic şahul" va p u-
tea fi un ajutor însemnat in desvoltarea mJşcărl1 şah is1e din ţara
noasiră.

CAPITOLUL 1,
NOŢIUNILE DE BAZĂ
După cum se ştie, şahul se
J oacăpe o tablă cu 64 de pătra~
te albe şi negre, cu ajutorul
"Unor ~Iguri (deaf>emeni albe şi
negre - 1nnumăr egal), pe
care fleoare dintre jucători le
deplasează alternativ, conform
-unor regult precl.se.
ElernliJltele fundamentale ale
şahului sunt deci următoarele :
1. SPAŢIUL - reprezentat
de tabla de şah, pe 'Suprafaţa
căreia se mişcă figurile. De re-
marcat că spaţiul şahului nu
are deCât două dimensiuni.
2. FIGURIILE - repartizate
egal la începutul jocului Între
cei doi ac;lversari , dar avân'd
valori neegale.
3. TIMPUL - un element
foarle Important, determhat de
alternanţa regulată a rmutărilor
albe şi negre dealungul parli-
dei. Este Important de notat -
ş i asupra acestui lucru vom re-
veni - că nu es.te vOrba des-
pre tmpul de gândire al celOl
doi jucători, sau despre durata
,
•
,
partidei, ci despre nUl11ăruI
'rea] de mutări care se efectu-
ează.
Să examinăm pe rând aceste
trei elemente. O imagine clară
asupra valorii Şi Importanţei
lor este absolut necesară pen-
tru -a ~rmlte judtoruluÎ o
primă apreciere obiectivă a di-
feritelor poziţii, dându·i astfel
pos~bil1tatea de a putea trece
la s,tudtul principiilor strategi.·
ce ale şahului .
Al Spaţiul
Dacă am privi iabla de şah
ca pe o simplă figură geome-
trică, desigur ar trebui să con-
siderăm toate cele 64 de !pă.tl'8.­
te ca având valoare egală. Da·
tOl"i'tă Iinsă prezenţei figurilor,
câmpurile tablei de şah au va-
lori dl,f erlte.
Majoritatea jucătorilor (chiar
mcepătoril) au făcut f-ără îndo·
ială observaţia că raza de ac,ţi­
une 3 figurilor se măreşte cu.
 10 G H . SER GlH

cât sunt aşezate pe I1n câmp 1

mai central şi scade pe măsud
ce sunt mai aproape de margi -
nea tableI. (Numai turnul face
excepţie) .
Luaţi de exemplu un cal ş i
aşezaţl -l pe un câmp in centrul
tablei, el va putea ~ări Ipe opt
că'3 uţe diferite. A'cel a ş cal , po:::.-
tat în toTI ul dintre cele patru
colturi , nu moi are decât două
căsuţe pe ca re se poate depl:a-
sa. Raza lui de ac~iune s'a mic-
şorat la un sfert. Deci, figurile
a u o rază de acţ i une mai mare
aflan clll-se în centrul tablei ş i
pe diagcmala al -h8 (7 câmpur i)
deCi. d in acest punct de vede re,
şi pe diagonal a h2- b8 (alte 6),
C ĂMPURiLe CF.K T RA[ ·E AU deci în total pe 27 de câ mpurl.
O ~tA,-LCAR F: MAT MARE DE - La acestea se adună cele opt
CAT CEi....h L\ Lr~5: . Valoarea căsuţe pe care poate m uta un
cimpu rilo r desc r eşte cu cât cal care a r ·sta la e5 t ceeaCe dă
sunt m'ai aproape de margi nea un total de 35 câmpuri. Ace-
tablei şi mai a,le 5 de c o l ţu ri. ,in eaşi D amă aşezată pe câ~pu l
diagrama 1 ~e poate vedea a- h l nu mai ·poate muta decât pe
ceast ă descr eş te re d e valoare 21 de câmpurl, iar cal ul numa i
exprimată în cifre , pe princi-
. pe 2. Diferenţa de valoare În t re
piul u rmăto r: fi ecare cifră re- câmpurile e5 ŞI hl este evide ntă
ţrezintă numărul total de că­
şi ea trebue avută tot timpul În
:;;u te pe care poate mut a o da- vedere în cursul u nei partide.
mă aşezată pe acel câmp, 'Plus O figură prost pl a sată , pe un
(pent ru o mai exactă ~pre c lere ) câmp la marginea tl1blei, face
numă r ul de căs uţe pe care poa- să s cad ă sensibil forţa de luptă
te m uta un cal aşezat tot pe a- a ansamblului pieselor şi per-
celaş câmp. Astfel , de ex emplu, mite a dversarului să realizeze o
o Damă instalată pe câmpul su perioritate de forte in centru_
central e 5 (in . careul cel mai Aceasta este regula ge n erală
mic al diagramei) , poate mu ta şi ea r ă mâne valab ilă ch iar şi
pe oricare câmp ode pe coloana atumcl când acţlu n~adecislvă Se
" E" (.deci pe 7 câmpurl), pe o- desfăşO ară pe un ul din flan curi.
rizontala a 5-a (alte ,7 câmpur il, Principiul cl!l$ic spune că n lci-
 SA INVĂTAM
un. atac de flanc nu poate reuşi
dacă atacatorul nu stăpâneşte
centrul (sau centrul ~ă fie blo-
cat). DeasernEmi, împotriva u-
nui atae de dIanc cea mai bună
.ripostă o constitue o contraac-
ţiune in centru. Desigur, s~
poate întâmpla ea la un anumit
moment al partidei, un câmp
necentral să prezinte O valoare
deosebită, datorită configuraţiei
speciale a pionilor ş i figuriIOl-.
In astfel de cazuri (care sunt
de~tul de frecvente), poziţia
trebue judecată conform pTinci-
plilor strategice de care ne vom
ocupa mai târziu.
Ocuparea Centrului
Una dintre cele mai impor-
iante .probleme in legătură cu
centrul este lupta pentru oc!l-
parea lui. Cum este ş i natural ,
această luptă se desfăşoară in
majoritatea cazurilor În prim'll
fază a partidei, adică in deschi-
dere. ŞI in jocul de mijloc, sau
An final. centrul esle disputat,
dar deobicei este vorba despre
ll!1 anumit câmp central, pen-
iru care se dă lupta.
In deschidere, conform con-
cepţiei clasice (Tarrasch), fie-
care dln părţi trebue să tindă
să ocupe cu pionii şi figurile
proprII, Cele mai valoroase
câmpurl centrale (d4, c4, res-
pectiv d5 .şi e5; acest careu re-
prezintă centrul . .propriu zis, în
METODIC ŞAHUL
Il
trmp ce careul c3-c6-f6-f3 re-
prezintă "centrul larg", ale că·
rul dmpurl su:nt ceva mal pu-
ţin valoroase) şi în general Să-Şl
desvolte forţele in a.şa. fel încât
ac ţl-unea lor să ·se îndrepte spre
centru.
Principiile acestea sunt astăzi
în mod general aeceptate. Spre
deosebire ~ nsă de ceeace credea
Tarrasch '), in domeniul apli-
-cărfi lor există mai multe me-
tode, dintre care unele par să
contrazică (în aparenţă) Ifeguli-
le clasice. Aceste metode dife-
rite de luptă pentru centru \S'au
născut din soluţionarea dt,f erÎta
a .celor două probleme prîmc\pa·
le care se pun în legătură cu
ocuparea centrului şi anume: a)
Ce este preferabil: ocuparea
centrului cu pioni sau cu fi-
guri? şi b) Centrul trebue ocu-
pat imediat sau ocuparea lui
poate fi întârzlată? La ace~te
două chestiuni, răspunsul şcoa­
lei clasice era categoric: centrul
se ocupă cu pioni şi lucrul aces-
ta trebue făcut cât mai repede
cu 'Il uHnţă .
Ex~ple de . desvolt8r€l con-
form acestei metode sunt foar-
te numeroase, căci ea e~te cel
mai uşOr de aplicat. Astfel, în
varianta principală a Gambitu-
1) Dr. Tarrasch (1862-1933), unu! dln-
!re mari! jucători dela ,UrŞltul seco_
;ul ul trecut, a lost continuatorul lui
Stelnitz Şi londatorul ,,$COalei cl~­
sice" .
 GH.
12
lui Damel (Ata-cuI Rubinstein) :
1. d4, d5 2. d, e6 3. Ce3, C{6
Ng5, Ne7 5· e3, O-O 6. Cf3, Obd7
7. Tel, c6 8. Nd3, de: 9. N'C4:,
Cd5 10. Ne7:, Ik7: 11. 0'0, Ce;}:
12. Te3:, e5 -13..de:, Ce5: 14. Ce5:,
De5: 15. f4, - întreaga luptă se
dă în jurul câmpurilor centrale
şi ea continuă în jocul de
mijloc, albul căutând să folo-
sească mÎ(!a lui superioritate in
centru pantru a organiza un
atac pe flancul regeluI.
In Partida Spaniolă: 1. e4, e5
2. Cf3, Cc6 3. Nb5, albul c'aută
să ajungă in avantaj OC'llpând
câmpul central d4. Avanta.jul
pe care tinde -să-I obţină albul
se vede cel mai bime în varian-
ta Stelnitz, în 'care după 3...
d6 4. d4, Nld7 5. Ce3, Cf6 6.
O-O, Ne7 7. Tel, ed: 8. Cd4:,
O-O 9. Nfi se ajunge la .pozlţ l a .
din diagrama 2, în care superi-
orita tea ttlbul'U i în centru e5-te
indiscutabilă.
Deobicei însă, când de ambe-
le părţi se apUoă in mod. corect
metoda clasică de desvoltare,
rezultatul este o oarecare simp
plificare a poziţl€i, ceeace duee
la joc egal. AlbuJ nu păstrează
dlm avantajul primei mutări
decât O mică Iniţiativă, in ma-
joritatea cazurilor insulflc1entă
pentru câştig. Deaceea unii ju-
cători au incercat să complice
lupta pentru ocuparea centru-
lui. Nlmzovlci, ReU şi Alehin,
Iar -mai târziu Smislov, au de-
SERGIU
2
mon5-trat că ocuparea imediat ă.
şi numai .cu pian! a centrului
nu este obligatorie şi că d e
-multe ori controlul asupra cen·
trului este mai valoros decât 0- '
cuparea lui.
In practică aceste idei au dat
naştere câtorva deschideri noi
(cteschiderea Reti, apă-rarea A·
lehin) şi multor sisteme noi de
joc,in de5-'Chideri cunOS(!ute (va-
rianta Smîslov în a.părarea
Griinfeld), in care fie albul, fie
negrul, Iasă pe adversar să ocu-
pe centrul (cu ,pionii), dup ă
care li atacă şi elimlnându-j
instalează in centru figurile
sau pionii propriI.
Tipică pentru această metodă
este deschiderea Reti: 1. ef3.
d5 2. e4, e6 3. b3, Cf6 4. N·b2.
Ne7 5. g3. O-O 6. Ng2 şi acum
181bul va· continua jocuJ, în 'ra-
port cu mutările negrului, cu
d2-d4 -sau d2-d3 şi e2-e4.
 SA INVATAM METODIC ·ŞAHUL
In· apărarea Alehin, negrul
face trei mutări cu aceeaşi fi-
gură in deschidere (lucru co.n-
damnat de Tarrasch): 1. e4, Cf6
2. e5, Cd5 3. e4, Cb6 4. d4, d6 5.
14, de: 6. fe:, Oc6. pentru a atra-
ge pe alb să-şi formeze ln cen·
tru de pioni avansa-ţi. Cum a:
demonstrat practica, acest cen-
tru de plonl este vulnerabn şt
negrul îl poate ataca destul de
uşor. Deaceea teoria modernă
recomandă pentru alb să îm-
pingă numai doi pionl în aceas-
tă deschidere (1. e4, Cf6 2. e5,
Cd5 3. d4, d6 4. Cf3, Ng4 5.
Ne2) formând un centru mai
uşor de apărat.
Caraeteristic ideilor moderne
de joc impotriva unul centru
de ploni puternic, este ~istemul
lui Smîslov în apărarea GrUn-
reld. După 1. d4, Cf6 2. e4, g6 3.
Cc3, Id5 4. Cf3, Ng7 5. Db3 !I'Ie-
grul părăseşte - poziţia centrală
dela d5, prin 5". de: 6. Dc4:,
O-O 7. e4. Ng4 8. Nea, perrol-
ţând albulul să-şi formeze W1
centru de pioni Ideal (confoJ1lll
concepţiei clasl'ce). Oumt s'a vă­
zut însă în numeroasele partide
jueate cu această variantă, du-
pă 8; .. ,Cf6-d'l! (vezi diagrama
, 3) negrul capătă un joc su.perl-
or de figuri şi are mari şanse
de a ~fărâma centrul de plonl
al albulu!, prin c7-c5.
Problema figurilor sau pioni-
lor in centru este mal greu de
rezolvat, soluţia depinzâ.nd de
13
3
cele mai multe ori de caracte·
ristlcile flecă'Tei poziţii în par-
te. TotUşi, În general prezenţa
pionilor în 'c entru este necesa-
ră, căci ei servesc drept jpWlcte
de sprijin figurilor, care altfei
ar putea fi uşor alungate de că­
tre pionii adversaruluI.
Rezunrând cele de mai su~,
se poate trage următosrea con-
cluzie:
Lupta pantru ocuparea sau
controlul câmpurllor centrale
este deosebit de importantă. Ea
se incepe în deschidere şi con-
tinuă (cu mai mică Intensitate)
în toate fazele partldel. In ce·
eace rpriveşte metodele ce se u-
tilizează în această luptă, ele
sunt variate şi de multe O'ri ~e
combină 'între ele. Principiile
clasice ră.rnân valabile, dar în
aplicarea lOr să se ţină tot tim-
pul !'eama de vulnerabilitatea
 • GH. SERGIU
14
centrului, adică de poslbllltăţlle
eventuale -ca formaţlile de plonl
centrale să fie atacate si dis-
truse.
B) Figurile
La ;începutul jocului, ,p e ta ·
bla de şah sunt aşezate 32 de
piese, 16 albe şi 16 negre. Care
sunt aceste piese, cum sunt a-
şezate şi cwn mută, ştie orice
începător. O chestiune mai im~
portantă însă , pe care VOm" in-
cerca s'o lămurim în cele ce
unnea'Ză, este aceea a valorii a_
cestor piese.
Dela Început trebue să su-
bliniem că intre valoarea abso-
lută a ,pieselor (aceea pe care o
au in poziţia Iniţială 1) şi valoa-
rea lor relativ ă (care depind.e
in Umpul partidei de poziţia lOr
faţă de centru şi faţă de figu-
rtle şi pionii proprii şi adverşI)
există o deo~eblre foarte mare.
Valoarea relativă a pieselor os-
ollează in tot cursul partidei,
depăşind sau fiind Inferioară
valorII absolute, după poziţia
pe care o ocupă.
Valoarea absolută a !pIeSelor,
luând. ca unitate de măsură
pionul, este aproximativ urmă ­
toarea:
- P ionul.
- Calul şi rnebunuI lfiecare
aproxUn8tlv valorând câte 3
plonl).
- Turnul (5 pionl sau un
nebun+2 pionl sau un cal + :!
plonl).
- Dama (aproximativ 2 tur-
nuri ~ au turn+cal+plon).
- Regele (în cazul când ia
parte la luptă, poate fi conside-
rat aproximativ egal cu un cal).
In afara acestei aprecieri
practtce, destul de cunoscută
dealtfel dln experlentă , se
poate face şi un calcul ma!
exact al valorii flgu.rilor, pe
baza numărului de .câmpurl ,pe
care il. pot controla în diferite
puncte ale tablei (vezi diagra-
ma 1). Făcând media posibilită­
ţilor de a muta ale fiecărei ple.
se, pe toate câmpurile tablei, se
ajunge la ·următorul rezultat:
- Dama 22,75.
- Turnul 14.
- Calul 5,25.
- Nebwl.Ul 4,37 (pe o singu-
ră culoare 8,75).
- Regele 6,56.
Această apreciere matemati-
că a valorii figuril or corespun-
de destul de apropiat aprecle· •
ri! ,practice de mai sus.
Valoarea absolută a figurilor
nu constltue decât un punct de
plecare pentru jucătorul prac··
tic În evaluarea o'" C3.re o face
in -cursul partidei şi in care tre-
bue să ţh,ă seama de caracte-
rl-stlcile poziţiei respective.
Pentru inceput, ne vom IImttli
numai la o schitare sumară a
valorii -comparate a figurilor,
urmând ca atunci ,când ne vom
 sA INVATAM METODIC ŞA1U.n,
. ocupa de judecarea ~t rategică a
poziţiilor să revenim cu detalii
&supra acestei chesti\.llr)l.
In general, nebuDul ş i calul
au o valoare aproximativ egală.
In poziţii închise, cu mu lţi pl-
ani, cal ul e ste deobicei supe-
rior. In poziţii deschiose, cu pi-
ani liberi (care pot Înainta fă ră
să fie op r iţi de ploni adverşi),
nebunul este mal tare. Totuşi ,
nebunul marchează o oareca re
i:.uperioritate asupra calului. El
inlocueşte dezavantajul de a
nu putea muta decât pe o s in-
gură culoare, prin raza sa moi
mal . mare de acţiune. Da-
torită acestui fapt , el poale
lupta mai bine împotriva plo-
nllor adverşi , mai ales dacă a-
ceştia sunt împărţiţi pe ambele
flancuri. In lupta împotriva
turnuluI. nebunul, j mpreună cu
pionii, este mai eficace decât
calul. Deasemeni, un nebun
p ::ate contrabalansa triei pioni
În final, in timp ce un cal luptă
greu impotriva lor, mai ales
dac ă sunt pe ambele flancu r i.
In sf ârşit, perechea d e nebuni
e 3te in majOritatea cazurilor
mai ta re decât doi cai.
Turnul are deobicei valo2rea
unui cal (sau nebun) plus doi
pioni. Turn ş i doi pion l con tra-
ba l ansează ion fi nal două figur i
uşOare (cal + nebun), dar este
deobicei inferior in jocul de
mljloc. Două turnuri sunt ceva
mai tari decât o -damă, dar ceva
mai slabe decât doi cat şi Wl
nebun. Doi nebuni şi tvn cal
sunt vădit ~ upe:rtori -celor două
tUrnuri. Interesant este (şi pu-
ţ in i j ucăţori ştiu 8(!est lucru) că
un tum plus 2 nebuni sunt de-
obicei mal tari decât 2 turnuri
şi un cal.
Mai sunt desigur multe al~
comparaţii de valoare posibile
între figuri. , Vom reveni însă
asupra lor în cadrul ~tudlul u:
principiilo r de strategie .
C) Timpul
AI treilea element loolda-
mental al şahulu i este timpul.
Dela început trebue să sublini-
em că nu este vorba despre no-
ţiunea obişn uit ă de timp, rnă.­
sura bilă in Ore, minute Şi se-
cunde, ci de un timp special,
valabil lI1umai pentru o par ti dă
de şah şi măsurabil cu o unita-
te de mă~ur ă fixă, anume mu-
ta rea. Succesiunea timpul ui in-
tr'o partidă de şah este deter-
minată de alternanţa regulată a
mutărilor albe şi negre.
In univers, timpul est e -
după cum se ştie - infinit, deci
fă ră înce!put şi fără sfârşit .
Timpul unei par tide de şah are
u·n inceput fix - p rim a muta~
re - ş i deşi in mod teoreti..::
n'are sfârşi t (o partidă putân-
du-se prelungi la infinit pri'n
repetarea aceloraşi mutări), din
punct de vedere pr actic ea se
16 GH.
un număr oareca-
termină, d\.ljpă
re de .murtări, fie prin mat, fie
prin recunoaşterea reciprocă a
egalităţii evidente: remiza.
Deci timpul sah ului determi-
nă partidei un inceput, un rn1j-
loc şi un sfârşit , concretizate
material 'Prin succesiunea regu'
Iată a rnutărilor. Aceasta este,
pe scurt, 'partea abstractă a
problemei. Care este însă ~m­
portanţa preclică a cun.oaşteril
valorii timpului intr'o partidă'
d_e şah?
Este evident că mutările
fiind exe<:u1Jate de fi gur i
pe tabla de şah, intre figuri,
spaţiu şi timp exlr.t1i o legătură
fOaTte strânsă . Cum am văzut
până acum, câmpurile dIn cen-
trul tabelei sunt mal valor.oo.se
decât cele marginale, deci - in
mod logic - figurile tind să le
ocupe. Datorită acestei tendin-
ţe, chiar dela începutul partidei
se desfăşoară o cursă intre cele
două tabere, fiecare căutând
să-şi !P<M>leze figurile !>e câm-
puri cât mai bune, în raport cu
centrul şi cu figurile proprii si
adverse. In această cursă, care
este jrI'lai a.ocentuată in prima
fază a partidei, albul este avan·
tajat, deoareCe el făcând prima
mutare, trebue în mod flre~
să tel'Inine primul desfăşurarea
forţelor sale, ocupând în aceJaş
timp şi câmpuri mai bune.
Avatntajul primei mutări ar
trebui - din punct de vedere
SERGIU
teoretic - săasigure, invaria ·
bll, victoria albului, care ar
.ajunge intotdeatma primul să
dea mat. Datorită insă dlversi~
tăţil :eombin aţllor posibile .....are
n u pot fi calculate in toată În-
tinderea lor, avamtajul primei
mutări se reduce, .in practică, la
ceeace teoria şahuJul numeşte
iniţiativă. Această iniţiativă a-
parţine intotdeauna la incepu-
tul jocului albului şi nu poate
trece ne.gruJul decât in urma
troei greşeli oarecare. Dacă atât
albul cât şi negrul joacă corect,
-se ajunge la un JOC' de mijloc
în care albul păstrează Iniţiati­
va, dar negrul are re:;urse sufi-
ciente pentru a egala în cele
din urmă jocul.
Despre "Tempou
Se poate oare câştigă :;a u
pierde "timp" in cursul unei
partide de şah? S'ar părea că
nu, -căci sU/..'Cesitmea regulată a
mutărilor nu poate fi întrerup-
tă şi niciunu1 dintre adversan
nu poate -muta de două ori con-
secutiv, 'SaU să nu mute de loc.
Ce se întâmplă insă dacă de
exemplu albul ar incepe ,parti-
da cu mutarea 1. Cgl-f3 Ş i du-
pă ră:;punsul iTlegrulul 1... d7-
d5, ar juca 2. Cf3-g1? Albul a
făcut două mutări , da.r de fapt
n'a făcut niciuna! Piesele sale
stau in aceeaşi poziţie ca la in-
ceputul partkiei, numai ale ne-
grului şi -au schimbat poziţia.
 S'A INVATAM METODIC ŞAHUL 17

Am ales acest exemplu r>xa- ~ arului ş i obliga rea l ui la o mu-

g e rat toom:ai pentru a ilu-stra tare de retragere. Prin ac~astă
mai bine relativltatea noţiumi intrerupere se obţlne adeseori
de "timp" în şah şi legăturile Şi împleklicarea adversaruluj
s trânse ce există intre timp, dela executarea celei mai bune
spaţiu Şi figuri. Deci , ~e poate mutări de a·părare, pe care în
câştiga şi piel'lde "timp" intr'o mod normal ar trebui s'o facă.
partidă de şah. In exemplul de Un exempl u sugestiv de câş­
mai sus, albul a pierdut două tig de tempo este următorul:
mutări, lucru care a avut drept
urmare că avantajul iniţîativei
a trecut la negru, care a câşti­
4
gat Um:p făcând o mutare de
Cesvoltare, în timp ce albul n'a
fâcut niciuna.
Ln timpul unei partide de şah
se ivesc adeseori ocazii (sau
unul dintre jucători le creiază
prin combinaţie) de a câştiga
timp. O formă obişnuită a caş­
tigului de timp constă din ata-
carea unei p iese adverse de va-
loare superioară (o damă de
exemplu), cu una proprie mai
pu/in valoroasă , reaJizând În
acela., timp fie o completare a
desvoltării, fie o îmbunăt3ţire In poziţia djn diagrama 4
a p<niţlel, fie aducerea figurilor s'ar părea că negrul este pier·
proprii in situaţia de a execu.ta dut, căci deşi e~te la mutare şi
o combinaţie deci sivă. Dacă are posibilitatea de a Juca tme~
piesa adversă este nevoI tă să <Bat c2-cl transformându--şi pi~
facă o mutare de retragere, anul intr'o nouă damă, nu se
atunci atacatorul obţine ceeace vede cum: poate para matul pe
se numeşte "câştigul unui tem- ,c are il amen.lnţă albul (hee-
po". pând cu Df8+). Ce e de făcut?
Mai complet, câştiguI tlIwi O combina.ţle clasică de .,câştig
t empo constlt-ue intreluperea de tempo" răstoarnă complet
\'oită - printr'o mutare de situaţia şi pune ~n valoare a-
combinaţi e - a şirului de mu- vantajul săn material.
tări care co.nstttue planul adver- Care sunt premlzele aCI:'6tel
2
 GH. SERGIU
18

combinaţii? Negrul constată că T{2+ m at ) 3.... Dcl-c6+ şi du-

dacă în poziţia din diagramă pă 4. Rg2~h2 (Dacă 4. Rhi,
plonul c2 ar lipsi de ţe tablă, Tbl + 5. Rh2, Thl+ mat) 'Se
el ar putea ,folo!>! avantajul de ajunge din nou la poziţia dl!,
a fi la mutare făcându~şî mat diagrama 4, cu deooebirea el
adversarul prin L. Tf2:+ 2. pianul c2 nu mai există! Ne-
RgI, o.g2+ mat. Pionul c2 nu grul dă acum mat in două mu·
poate li însă eliminat decât cu tă ri , cum am arătat mai sus.
preţul unei mutări, oTi am vă­ In cadrul studiului combina-
zut că negrul nu poate pierde ţiilor, me vom mal întâlni ade-
timp căci la o mutare oarecare seori cu "câştlgul de tempo",
a sa, albul dă mat prin mane- sub forme extrem de var~ate.
vra arătată m:.ai sus. Deci pio- Pentru inceput, credem îns,~ cli
nul c2 trebue înlăturat, fără el:> acest exemplu permite o iaţe ­
albul să poată juca apăraroaa S~ legere desiL,) de clară a "câsti-
cea mai bună, în cazul de faţă gulul de tempo".
atacul de mat prin Df8 +. Deci
neg,rul trebue să câştige un Pierderi
tempo, pentru a putea realiza de tempo-zugzwang
eliminarea pianului c2. Lucrul
acesta poate fi obţinut in felul Există unele poziţii in rar",
următor: 1... Dc6 ~hl+!. Sensul câştlgul unui tempo sau faptul
a<;estul sacrificiu al damel ne- de a fi la mutar'=!, constitue un
gre este simplu: pionul c2 nu dezanvantaj foarte mare şi poa-
poate fi eliminat decât prin te duce chiar la pierderea Ime-
inaintarea lui la el. Pentru ca diată a partidei. La asem6nea
această inaintare să se tacJi cu poziţii se ajung aedeseori in fi -
"câştig de tempo", este necesa r nal. când pe tablă rămân pIese
ca pl01lul tral1'Sformându~sa la puţine şi este posibilă blcx.<area
el în damă, să dea un şah, jm· lor in aşa fel încât ori unde ar
piedlcând a!>tfel pe alb să de!!. muta e rău. In termenii tehnici
mat la f8. Pentra aceasta, dame ai teoriei ş ahulul , o astfel de
neagră se sacriflcă la. hI, for- situatie se "1umeşte "ZUgZW8;1g'"
ţând regele alb să vină pe linia (adică: obligatia de a mutd)
întâia. Pentru a lămuri mai blnr. ce
Deci 2. Rh2: hl, c2-clD+. este "zu~zwanl;Ul", să exami-
Pianul s'a transfonmat in darr-J'i năm un final foarte simplu în
cu şah şi regele alb este nevoit care fiecare din pă:rţi nu ;na!
să mute din nou: 3. RhI~g2 are decât regele şi câte un rion
(La 3. Rh2. ar fi urru-at 3 ... (vezi diagrama 1))
 SA IN VATAM AU:TODIC SA H UL
19

5 s un t apăraţi de către regii res-

In poziţia aceasta .!>ituaţis
pare cu toate ac€slea,
egală. Şi
albul sau .negrul câş ti gă d~ps
cum este sau nu la m utare. Să
analizăm posibil it ăţile pe
le asc.ounde poziţia, din punctul
de vedere al albul ui. (penru
neg ru problema este Iden~;că,
deoarece poziţia este simetri-
că).
Albul !a :nutare, nu are ~e­
dt trei posibilităţi: 1. RfS , 1.
Rg5 ş i 1. RfS, căci orice ~lte
mutări ale regelui îl depăr­
tează prea mult de propriu]
pion (e4), pe care negrul il
poate câştiga cu manevra sim-
plă Rc3-d4: e4. Se vedem ce
rezultate dau cele trei mutări
ale albului:
1. Rf5? el>te o .mutar~ gTl'!şi ­
tă, căci .negrul răspund~ cu 1. ..
Rd4 atacând la rândul său pio-
nul albului. Acum ambii pl'lni
pectivi, care atacă in acelaş
Hmp pianul adversaruluI. In a-
ceastă poziţie ,;cheie", acela
dintre regi care trebue să mute,
pierde partida, deoarece este
~ilit să pă răsească apăra re s
pionului propriu, pe care regeie
advers îl ia Şi c<'i.ştlgă cu plonul
ce i-a r€wm\3.S. (De ex: 2. Rg4,
Re4: 3. Rg3, Re3! 4. Rg2, Re2
5. Rg3, e4, etc). Să ne in-
~ toar-eem acum la poziţi a chel€:.
Albul vede >Că după 1. Rf:l ,
Rd4 pierde partida tOcmOl i
Idatorită faptului că se afl.ă
la mutare. Din contra, ' dacă
negrul ar fi la mutare , a l
pierde el, din aceleaşi motive.
Deci, în poziţia cheie, faptu l de
~i\ft'
a fi la. mutare :\t ra.ge după sine
pierderea partideI. Dar albul
nu se află încă în poziţia cheie.
Prpblema care se pW1e este da-
că el poate ajunge la ea, pier·
z2md într'un fel oarecare "a-
vantajul" de a fi la mutare şi
trecându· 1 adversa.rului. Incer-
carea 1. Rg5 nu- şi atinge ţelul, .
deoarece negrul nefiind obligat
să-şi apere pi~ nl.11. nu r 1i Sllurde
greşit L. Rd4?, după care ar
urma 2. Ri5 şi alb ul câş tigă,
ci joaCă L . Rc4, rezervându-şi
rposlbilitatea de a VOOli la d4,
numai atunci când regele alb
mută la f5. Singura cale de câş­
tig este aşa zisa manevr-ă ,,in
triunghi" , a regelui alb: 1. Rf6!
(regele alb ~tacând pianul e5,
20 GH.
împiedică regele negru să ră s­
pundă şi el cu o manevră in
triunghi" . cum a făcut impotri-
va încercării 1. Rg5) . 1.. .. Rd4
(n6grul al'are altă mutare, -căci
altfel pierde plonul e5) 2. Ri5
şi s'a ajuns la ~zlţla cheie. ne-
grul fiind la mutare, ceeace are
drept urmare pierderea parti-
dei.
URGIU
Câştlgul se obţine deci in 8-
cea5tă poziţie, ,pierzând un tem·
po prin trecerea "avantaj ului"
mutării adverSa.rului, Cl.\ ajuto-
rul m8/nevrel in triunghi.
Cu aceasta am terminat exa-
minarea ,pe scurt a elementelol
şahului şi putem trece ta 's tu-
diul .principiilor strategiei.
 CAPITOLUL Il
DESPRE PRINCIPIILE STRATEGICE
Teoria l'u i Steinitz
Gigorin - şcoala şahistă sovietică
Am. 'Văzut care sunt elemen-
tele şahuJui şi importanţa lor.
In tot cursul unei partide ele
se rombină mereu, in cadrul
luptei ce se dă pentru atinge-
rea scopului jocului, anume de
a-l face mat pe adversar.
Inainte de Stelnitz, adică pâ-
nă a.proape de ~fârşltul secolu-
lui al XIX-lea, .în general, se
credea că singura metodă bun~
pentru câştigarea unei partide
este atacul asupra regeLui ad-
vers, cu orice preţ. Deaceea
partidele jucate î.n această lpe-
rloadă se caracterizează prin
preponderenţa combinaţiilor şi
prin 8'bsenţa aproape totală a
:deilor strategice. Jucători fai-
moşi ca Andersen, ZukertOr1,
Blackbume şi alţii, făceau gre-
şeli strategice ,pe care nu le fac
~1ăzl jucătOri de categoria I-a.
Intre calitatea combmaţiilor Iar
- care atingeau adeseori un
nivel foarte ridicat ' - şi calita-
tea jocului lor poziţional , era
o diferenţă izbitoare, Această
di,feren.ţlă eXlplică triumful lui
M0t1lhy, care in cei doi ani cât
a jucat şah (1857-1859) a bătut •
în mod strălucit pe toţi jucăto­
rl! mari ai timpului. Morphy nu
cunoştea nici el prindplile stra-
tegice, aşa Cum' l~~a expus mai
târziu Steinitz, dar şi-a dat
seama instinctiv de valoarea u-
nOra din ele (in special de va-
loarea mobilităţii figurilor, a
luptei pentru centru şi a im-
portanţei desvoltărll rapide a
fortelor). In aceste condlţiUlll ,
victoria lui a fost uşoară .
Dar Morphy a jucat prea pu-
ţin şi frumus:eţea combinaţiilor
sale a făcut,pe contemporani
să nu-şi dea seama că ele ntl
erau produsul unui s~mplu con-
curs de împrejurări sau al unllI
talent excepţional (deşi Mor-
/
 OH. SERGIU
22
phy era realmente un jucător rle
geniu), ci consecinţa logică a
faptului că Morphy j-uca cl:!
plan, .ţlnând seama de unele
principii straiegice, pe care ad-
versarii lui le ignorau.
Ainallzând partidele lui Mor-
phy, Stelnltz şi-a dat seama de
acest lucru şi ele i-au servit
drept PL01Ct de plecare pentru
elaborarea teoriei sale. Iată ce
spune 'in legătură cu aceasta
marele adversar al lui Steinitz,
Emanuel Lasker:
"Steinitz a pornit dela idela
că orice plan trebue să aibă o
bază, o justificare. Dar niciun
om :înainte de el nu şi-a dat
seama în mod clar, ce-ar trebui
să conţină această bază. Ste i'
nitz şi-a dat seama că pla-
nul, considerat ca o con-
diţie obligatorie, ca o regu·
Iă pentru obţinerea de suc-
eese la tabla de şah , trebue să
aibă alte ,baze decât acelea care
I se atribui au, anu:me, de a fi re-
zultatul genlalităţli jucătorului ,
de a fi o creaţiune ingen ioas ă a
maestrului. Stelnitz şi-a dat
seama că această bază nu tre-
bue că utată i;n Individualitatea
sau in intenţiile jucătorul·ui , ci
că ea se formează din poziţia
existentă pe tablă. Dar ea nil
trebue căutată sub formă de
combinaţii, ci cu totul sub altă
formă, anwne în aprecierea po_
ziţiei. Iată ce şi-a oat seama
Steinltz şi aceasta J·a dus la
fonnularea teoriei pe care ' ti
expus'o lumii şahlste".
Nu ne vom opri asupra eVO-
luţiei ideilor lui Steinitz, nici
asupra luptei indelungate Ce a
trebuit ~o ducă pentru a le Im-
pune atenţiei lumII şahlste ,
deşi acesta este unul dintre ca-
pitolele cele mal interesante
din istoria şahului. Ne vom
mărgini numai la eX'Punere3,
pe scurt, a teoriei lut Stelnitz,
care constltue fundamentul
strategiei moderne a şahului.
La baza teoriei lui Stelnlt2
se ,află următorul prinCIpIU
fundamental: Orice pozitie
conţine anumite indicii, anu-
mite caracteristici c~lIfe deter-
millă planUlI just lele joc. Cu-
nOaŞterea. ace~1or caracteristici
.p ermite economisi rea unei
munci urtaşe in formularea pla·
nului , .căci nu mal este necesa-
r ă studierea nenumăratelor po-
s ibilită ţi combinatlve pe care le
'COnţine orice !pOziţie, ci este
s uficientă studierea poziţiei
însăşi , 8'p recierea el..
Pornind dela acest principiu.
studiul strategiei şah ului poate
fi împărţit im două capitole
distincte:
1. Studiu.l diferitelor carac-
teristiCi pe care le poate con-
ţine ° poziţie şi aprecierea opo-
ziţiilor pe baza comparaţlllor
dintre ele.
II. FOrmularea planurilor ·de
 SA INVATAM METODIC
joc, în raport cu aprecierea po-
ziţîilor.
Pornind dela ideia caracte-
risticilor fundamentale care
există în fiecare poz\ţie, Stei-
nitz a formulat şi alte prÎlrlcipli
de bază ale strategiei şahului.
Despre unele dintre ele (ca de
exemplu teoria falangelor de
ploni sau de~'Pre momentul
când combinaţiile dev in posi -
bile), vom vorbi în cadrul ca-
pitoleJor respective. Mai rămân
în~ă două idei dintre cele lIDai
Interesante, care necesită o dis-
c uţie mal largă.
Prima dintre ele este celebra
teorie a ,.echilibrului poziţii­
lor" despre cal e La:sker afirmă
că iese din limitele jocului de
şah, căci "astfel de lucruri
există numai în viaţă sau in fI-
losotie" 1).
"Pentru practica jocului - a-
firmă Lasker - este suficientă
inţelegerea pr~nciplulu! com-
pensaţie!. Dacă a;vantagiile pe
care le are adversarul sunt
compensate de avantagiile pe
care le am elI, atunci poziţia
este "egală".
,.In acest caz - spune prin-
<;tplul lui Steinitz - nu estp.
permis să se atace, cu btenţi~
de a câştiga; poziţiile egale
duc, dacă ~e j o acă corect , tot
1) Citatul acesta şI cele care ur-
mea ză sunt din cartea lUi Lasker :
,.lJcebrik Sahmatnol Gr9.", apărută.
la M01C;) Va 1937 (Ed. a Ir_'9.).
ŞAH U L
23
la poziţii egale. Numai att..lci
când echilibrul este rupt. par-
tea care are avantaj este justl-
ftcată să atace. Şi aci Stelnlt~
se ridică la .înălţimea unui ade·
Vă1 at filosof, susţinând că acela
care deţine avantajul trebue să
atace, sub amen i nţa r ea de a-l
pie rde".
,;Acest "trebue" e~te o re-
gulă etică grea şi dificilă de
urmat. Să n'o urmezi? Dar
numai acela care o urmează
poate ajunge un adevărat crea-
tor. Acel care o u rmează va
greşi adeseori şi va pierde;
.cel care nu o urmează va câşti­
ga nu numai o dată daUlrJtă
greşelilor adversarului şi nu 5e
va expune niciodată primej -
diei. Dar creator nu va p utea
deveni decât acela care Ul"lTlea-
ză această r egulă etică",
A dOua idee celebră a teoriei
lui Steinitz. este aceea a cum u-
Iării micilor avmtagli. Bazân-
du-se pe aprecie.rea caracte-
risticilor strategice aflătoare în
fiecare poziţie, Steinitz a ajuns
la concluzia că pentru a atinge
scopul final al jocului - câ.şti­
ga rea partidei - trebue por -
nit dela acumularea de mici ~­
vantagii strategice caracteristi-
ce (un pion izolat, câmpurl sla-
be în lagărul adversarului, pe-
rechea de ll1ebunl, etc.), care
trebuesc mărite şi transforma -
'te in avantagii durabile (de ex.
av~ntaj material) care la rân-
 24 GH. SER01U
duI lor 'Vor constitui baza ac·
ţiunilor decis ive, a combIna-
ţ iilor.
De5igur, expunerea de mai
s us a ideilor 1ul Stelnitz este
deJ'.!arte de a fi completă. Ea 011
atinge de,c ât pUnctele princi-
pale şi numai in măsura în care
ele s unt necesare pentru a 'Ser-
vi ca bază înţeleg~r l l concep-
ţiei superioare asupra luptei ş i
creaţi unii în şah la care a ajuns
şcoala şatJ.istă sovietică. Dar,
inainte de a discuta· principiile
acestei şcoale, este necesar să
ne oprim asupra ideilor unui
altui :mare jucător dela sfârşitul
secolului trecut, anwne Mihail
lvanovk! Cigorin, despre care
campionul mondIal M. Botvin-
nîc spune că : ,,8 fost unul di.n.
ire cei mai mari şahişti Tlli?I,
un artist a! gândlril şahiste .şi,
poate,. primul jucător din lume
~are a avut O' atitudine justă
faţă de şah " 1).
Cigorin a fost cel mai de
seamă adversar al lui Steinltz
1$i sfârşitul secolului al XIX-lea
{in domeniul sahuluJ) s'a des-
făşurat sub semnul
lllptei a-
cestor doi mari jucători . A-
ceastă luptă a ~nfluenţat in
mod deosebit toată evoluţia
gândlrii şahlste în decadele
care au ul'mat, deoarece ea hu
s'a desfăşurat numai pe tere-
1) l\rI. M. Bo tv inn ic: " POI rtidp. Al e -
se", pIllI". 21.
nul practic - 'Întâlni rll e pen-
tru c~ionatul mondial intre
cei doi ,protla.gonlşti - ci şi pe
cel teoretic, Ul'lIde Cigorln a
combătut exagerările lui Ste i-
nitz şi ale diScipolilor săI (in
specia.l Thrrasch) şi mai al es
dogmatismul .prea rigid pe ca-
re-l adopta.seră în lfomlulare3
şi aplicarea- prlnckpillor "şcolii
noi" 1).
!ntr'adevăr, în dorinţa sa
ambiţioasă de a-şi apăra prin·
c!pille, elaborate şi sl!tematl-
zate in atâţia ani. Stelnl1:rz alu-
neca adeseori pe panta exage-
rări lor, defect ,pe care l-a moş­
tenit şi principalul său conti-
nuator, Tarrasch. Dimpotrivă,
Cigorln, j ucător plln de lawen-
tivitate şi Fantezie, dotat cu t)
m:are putere combinatorie, era
inclinat să .prefere dogmelo",
realitatea plină de ne8Şt~tate
surprize ale jocului tact\(:.
"Pentru a putea . căpăta o
Imagine a personalităţi crea-
toare a lui Cigorln - scrie M.
Botvinnlc 2) - trebue înţeles
că . el .căuta adeseori în parti-
dele de şah excepţiile şi nu re-
gulile"... Ori, Steinitz şi Tar-
rasch întruchipau regulile, sis-
tematic eX'puse ş i generalizate,
a căror aplicabilitate o co05I-
') Stelni1 z era considerat fo n d a torul
.. $colli no i" , în opoziţie cu "şcoala
v&ehe", romanticA, a ma'lştrilor din
generaţia lui And.ersen fi Zukertort.
2) In ,.Partide Alese", pili. 17.
 SA INVATAM METODl;C ŞA HUL
25

derau posi,bilă şinece~8 ră in comentariul lui Clgarin asupra

toate poziţiile. Cigorin a com- unei poziţii survenite in a 8-"
bătut această generalizare ex- ,partidă a matchului pentru
cesivă a principiilor strategice campionatul mondial d intre
în şah; aceasta alU înseamnă Steinitz şi ' Lasker (1894). In
î.ruă că el nu rec \UlOşlea impor- poziţ i a din diagramă, ultima
tanţa principiilor ;;trategice mutare a negrului fusese 21..,
- din contoo - dar afirma că Tac8, la care albul a răspun~
preţ u Irea poziţiilor şi muUrilor 22. Cd4-b3.
n u trebue făcută exc1\.1'Siv pc
baza principiilor gene.rale, ci şi Em. Lasker
pe baza analizei ccmcrete a va-
riantelor ,p osibile.
"Fără să mă com..ider ca a-
parţinând vreunei "şcoli" oa.re-
cari - scrie elI) - m'am
condus ,i n calil!] acesta nu de
considera.ţii teoretice depăr­
lak asupra valorii comparate 1\
figurilor, etc., ci exclusiv de a-
cele d'a te pe care le-am avut la
d~poziţie în diferitele situaţii
ale partidei Şi care au 'Servit de
obiect unei analize minuţioase
şi pe cât po~lbil exacte. Fie- W, Steinitz
care mutare a m:ea a fost con-
cluzIa logică a unei serii de va- Cigorin scrie despre această'
riante, în analiza cărora "prin- poziţie 1): "Poziţia
aceasta /
dplil'e jocului" nu au avut de- este tocmai una dint re acelea
cât o impo r ta'nţă destul de li- în care reprezentanţii' "vechei
mitată", şroale" şi chiar "vechiul" Stel-
Un exemplu caracteristic al nitz 2) ar fi ştlut;să creeze
diferenţei de concepţie dintre combinaţ ii vioaie şi interesan-
Steinitz şi Clgorin îl constitue
.) Cartea turneului il'lternaiional in
Ifjlimorla lui Cigorln (MOSCO va 1947)
!\ In cadrul up.ul raspuns la com,e ll- ţ al!. 15,
ta riile fAcute de Steinitz celor CO t.':' 2) Oigorin lIe refe,ă aci la stil u i
rartlde p!'ln eore.sponde n\!i pierdute ro mblnat:,v al lui stelnitz d in r n(!-
:" Cîgorin in 1890-91. rl"\e,
 26
te. care ar fi 'dus neapărat
câştlgulpartidei",
Mutarea lui Stei.nttz 22. Cb3
constitue o e roare tipică, pro-
venită din exagerarea impor-
t anţei prlnc~iilor strategice.
Intr'adevăr, porntnd dela con-
5tatarea că în poziţia din dia-
gnam'ă caracteristica, strategică
principală este majoritatea al-
bului de pluni pe aripa damel,
Stelnitz şi-a construit planu.I
strategic exclusiv .pe această
bază, neglijând posibilităţile
tactice pe care le prezenta po-
zl~ta şi care se datorau şi ele
unei altei caracterutic! strate-
gice, anume moblHtatea mai
mare a figurilor albe.
Cigorln a arătat în mod clar
că albul ar fi Iflutut câştiga
uşOr pe cale comblnatlvă. in
felul unmător:
22. b5, b6 23. CI5!, ef 24.
Te7 :, Ce7: 25. Nf6:, gf 26. Df6:,
Rf8(?) 27. Dh6+ , Re8 28. Ch5,
Cg8 29. Cg7+. Re7 30. Tel + .
NeS 31. Cf5:+, Rd132. Te6:! şi
al'bul câştigă.
Totuşi ; Cigorln p reţuia la
j'u~ta valoare pe Steinltz, des-
pre care s'a exprimat in fe-
lul urmAtor 1): "Stelnitz este,
fArA îndolalA, unul dintre cel
mal mari şahişti care au apă-
1) N. 1. Grek ov: M. 1.
via ţa si creaţlun Ue lui', MOSCova 1939,
pal. 4111.
GH. SERGIU
la rut până acum ; personal însă,
tml.displace la el dogmatismul
exagerat. Am vrut să demon-
strez in lupta contra lui, cl
este posibil să 5e opună jocului
eA-u exagerat pozlţ l ona l , ele·
mente mal apropiate de artă:
concepţia 'personală asupra po-
ziţiei, Intuiţia - în sfârşit fan-
tezia".
" ...Sunt de pArere că eu ,,:
Stelnltz reprezentăm, pur ŞI
~~plu, douA Curente deoseblt ~
In arta :noastrA".
Aoeasta era dealtfel părere9
generală in vremea lui Clgo ·
rin. Analiza amânunţltă a par'
tldelor lui, - făcută mai târz iu
de către Alehln, Rublnste:n ,
Nlmzovlc! şi desăvârşită de c ă ­
tre reprezentanţii Şcoalei ş,, ­
h~e sovietice , - a demonstrat
ind că, in fond, Clgorln er:l
un "adânc strateg, un fin prt.:-
tultor al celor mal ascunse va·
lorl po~lţlonale , un tehnlcia'l
excelent, un maestru de frum ~
1'11 finalului".
"Combinarea excepţlonalului
dinamism al gândlrli sale , ca-
re-I permitea ~A calculeze atât
combinaţii cât şi varloote pa-
?iţlonale, - cu o fină intuiţie
in acele cazuri c:ând avea de a·
les o continuare sau alta ţe
baza de principii generale, de
consideraţII cu caracter .gene-
C1iOrln,
r1a1,-I-au fNcut un adversar de
temut. atât pentru genialul
 SA INVATAM METODIC
Steinitz, cât şi pentru ceilalţi
reprezentanţi de frWlte ai artei
şahului din timpul acela:
Lasker, Ptllsbhry, Maroczy,
Sch.lechter, Charousek, JanOlV-
sky, Tarrasch" 1).
Este evident deci că Cigoorin,
prin criticile sale fcmdate a a-
du~ corectivul necesar teoriei
lui Stelnltz şi a demonstrat ci
principiile strategice generale
pot constitui baza Wlui .p lan de
joc poz~ţional, dar pot consUtul
ş i pl1l1clul de plecare al unui
joc combinatlv, ·în care rolul
principal il joacă calcularea
~onc retă a variantelor posibil~.
(Aşa numitul "joc de mijloc
('()ffibinaUv" care a fost pe lar~
studiat şi a devenit una din ar-
mele .principale ale şcoalel şa­
histe sovietice).
Sinteza intre teoria lui Stei-
nltz şi Ideile lui Cigorin &Supu,
utilizării jocului combina tiv
pe.ntru valorificaea c:aracteris-
ticil~r strategice, a fo!;,t realizată
mai târziu de către cel mai ta-
lentat dintre şahiştii ruşi al ge-
neraţiei următoare, fostul cam-
pion mondial, 'A. Ale-hin (1892-
-1946). Acesta, deşi urmaş di-
rect al lui Cigorin in ceeace
priveşte jocul combinativ, ci.
studiat În profunzime şi te)l-
nica jocului poziţional, de-
1) Pag. 396 a lucrării citate in nota
r·rece<lenU.
ŞA HUL
27
slwârşită după Stelnltz de
către Tarrasch, Rubinstein.
Lasker şi Ca.pablanca. In spe.
Mal aceştia doi din urm ă , juci·
tori de un mare talent, &junse~
~e ră la o mare perfectiune în
nomenl ul jocului pozlţlcnal, al
jocului in poziţii simple. Bot-
vinnic scrie 1): Pentru a-I
in treCe .p e cU'ban :), el (A:le-
him) era obligat să'ŞI insu.şerasca
tot ce aduseseră nou În tehnica
artei 'şahului Lasker Şi Capa-
blanca. Lasker adusese la e-
mare perfecţiune arta jocului
in poziţii simple. Capablaru::a
prefera să joace poziţII mal
complicate ; el era un maes.tru
al jocului de mijloc, dar în a
doua jumătate a carierei sale
olvea ş i el tendinţa spre poziţl;
tLmple. Dacă Alehr.. n'ar fi
reuşit să -şi insuşească arta şi
tehnica lor, in special in .poziţll
.::imple, el n'ar fi putut să- I in-
'IÎngă pe Ca.pablanca".
Odată cu Alehln, ideile ava.I-
sate ale lui Clgorln î., dome-
niul joculUi combbativ, capătă
caza poziţională necesară şi îşi
răs-ese o străl ucit ă realizare in
domeniul practic, tăcl AIehln
câştigă titlul de campion mon·
e ial .i n 1927, dem.')nstrâ....,d in
mod convingător în partidele
1) "Part: rle Alese" pag. 13.
2) Este vorba de Capablsnca.
28 OH. SERGIU
sale cu Capablanca, că jocul
strict 'Poz~lional nu poate I'e~
zlbta concepţiei superioare in
care realizarea ideilor strategl~
ce atinge forme comblnatlve
excepţional de complicate, ne-
cesitând o mare putere de c31·
eul conCret.
Şcoala şahiostă sovietică 8 in-
ceput să se fOT1rn'eze având Il
bază concepţia dgoriniană de·
săvârşită de către Alehin , a
cărei eXJperienţă a fost păstra­
tă .şi transmisă de către n.ume-
l'oşii maeştri car~ s'au ridic~:
în perioada imediat post-ctgon-
l!i·an ă: P. Romanovski, G. Le-
venfiş, A. Ilin-Jenevski, V. Ne
narokov , I. Rabinovici, N. G ri-
goriev.
In cartea sa " Partide Alese",
campionul mondial Mihail Bot-
vinnic face o analiză profundă a
caracteristicilor şCOalei şahtste
sovietice, arătâmd -care sunt tră.
săturile caracteristice pe care
şahiştii sovietici Je~au preluat
<lela Cigorin şi Alehin. Din
,p unctul de vedere al studiultll
teoriei principiilor s.irategice ~i
tactice - şcoala şahlstă SOVietI-
că a desăvârşIt Şi sIstematizat
realizărîle lui Cigorin şi Alehin,
adaptând principiile strategice
formulate de către Steinitz, la
complexitatea "mijlocului de
partidă comblnativ", în cadrul
căruia .puterea de creaţIe şi
fantezia oricărui jucător se
pot d es<făşura în mOd liber,
nestânjenită de ingustimea. dog-
melor strategice exagerate.
In s.tudiul oCare urmează, ca·
ractermtteile strategice genera-
le şi planurile de joc care
decurg din ele sunt expltcate pe
bază de exemple din practica
maeştrilor. Majoritatea acestor
exemple au fost alese din .par-
tidele repreza'Iltanţilor şooaJei
şahlste- so.vietlce şi ale marilor
jucători care au contribuit la
formarea acestei şcoli, 'În -spe-
cial Alehin 1) .
In felul acesta, cItitorii noş­
tri îşt VOI' .putea da s.-e-ama, din
comparaţia diferitelor moduri
de utilizare ,a unei caracteris.tici
strategice, care sunt particula-
rităţile stilului de joc al maeş­
trilor sovietici, care sunt meto-
dele combinative de realizare a
unui ava:ntaj strategic, adică în
fond , care este sinte-z.a practică
dintre strategte şi tactică reali-
zată de către şcoala şahistă s0-
vietică.
1) ..... trebue sA spunem cA n ,}) am
st'ldiat desigur, şi creaţiile unor jud_
("ri ca Nimu:wici şi Rubinstein, Laf;-
ker, Capablanoa Şi ale altor maeştrI,
dar cA cea mal mare "'fluentA asu-
lin desvoltlril şcoalei sovietice au a -
vut-o CIgol"l7t ai Alehin". (Botvinnlc,
.,P.ut'de A.]ese", pag. 27).
Deasem&ni trebue meftpoaat ci
~>r.e mple din partide j ueate de alţI
Ill<>eştrl au tost utiliulte numai tn mi.
sura strict necesarA. anume acelea re·
<:unoscute ca ti!lnd clasice.
 SA INVAŢAM
DESPRE CARACTE'RISTICILE
STRATEGICE GENERALE
Caracteristicile strategice g~­
nerale pot fi găsite in toate po-
ziţille. Ele pot fi împărţite in
trei gru.pe maJ"Î :
I. Câmpuri slabe şi Iad.
II. Structura pioniIor (pioni
slabi şi tad, etc.).
llT. Mobilitatea fiqurilor ·şi pas-
tarea lor cât mai activ.
I. Despre câmpuri slabe
şi tari
In primul rând trebm:: să sta-
bilim ce se înţelege IPrkntr'un
câmp slab (respectiv tare pen-
tru Mivers:a:r). O definiţie dată
de către fostul campion mon-
dial Dr. Euwe lămureşte foarte
bine despre ce este vorba:
"Un câmp aflat ,Î n rpoziţia pro·
prie (sau În apropierea ei) este
slab dacă există vreo posibilita-
te ca adversarul să-l controleze,
sau eventual să-I ocupe, mai cu-
rând sau mai târziu în cursul
partidei".
Deci, in mod logic un câmp
este (.'U atât mai slab cu cât este
mai ipuţlrt controlat de figu-
rile şi mal ales de pio-
nii propriI. CâmpurHe controla.
te de ploni 'SWlt ce-le mal tari,
căci În mod normal nlchllla din-
,METODI C $AHUL 29
tre figurile adverse nu le poate
ocupa fără să se expună la pier-
deri de material. In general, se
poate aflnna că IUn câmp este
mai bine apărat (deci mai tare),
cu cât figura care il apără este
mai slabă. Pornind dela această
constatare, devine evident că
majoritatea cimpurilor slabe şi
tari, se formează in cursul par-
tidei în raport cu poziţia pioni-
lor.
In poziţia iniţială nu există
câmpurl slabe şi tari pentru
vreuna din părţI. Niciun pion
In'a mutat ineă şi orice câmp
din faţa lor poate- fi controlat
de câ te doi pioni (:cu exceptia
câJnipurllor de pe coloanele "a"
şi "h", care nu pot fi controlate
decât de câte un singur pion).
Dar din momentul când pionii
incep ~ă se mişte, tăria câ.mpu-
rilor se modlIică. Slăbiciunile
rereate de mişcările plonilor
sunt mult mai dura'b ile decât
cele provocate de poziţia figu-
rilor, căci pionii nu IIll."erg odecât
înainte Şi eventuala lor blocare
de pioni i sau figurile adver-
se fixează un câmp slab pen-
tru multă vreme. Deaceea Stei-
nitz recomarlda o deosebită gri-
jă în executarea mutărilor de
.pioni, căci o mutare de pion
30 aH. SERGIU
greşită este foarte greu de in-
dreptat. Aci mai trebue ' adău­
gat că pionii înşişi pot fi tari
sau slabi, după cum pot sau
nu să fie susţinuţi de alţi
plant (.mai sunt şi alte circum-
stanţe care fac ca un pion să
fie 'Slab sau tare). Despre a-
ceasta ne VQI'l1 ocupa însă mal
pe larg în paragraful următor.
Pentru a lămuri mai bine im-
portanţa poziţiei ploniiaT în fi-
xarea câmpuTllor tari şi slabe şi
rolul figurilor in exploatarea
~lăbi'Chmilor (sau în apărarea şi
eliminarea lor) şi în folO!>jrea
câmpurilor tari, să examinăm
câteva poziţii caracteristice sur-
venite în partide de maeştn.
(>
P. Kerf,>S
M. BotuinniC
(Match-turneul pentr.u ~ ampio.
nalul mondial· 'H.unda a 20-Q.
Moscoua 1948)
In poziţia din diagrama 6 s'a
ajWllS după a 16-a mutare a ne·
gruJui b7- b5?, care constltue o
greşeală gravă din punctul de
vedere al lupt.ei pentru câmpu~
riIe tari. Intr'adevăr, dacă ridi~
căm de pe tablă toate figurile ş i
lăsăm numai pionii (·.inaintea
mutării 16 ... b5?), atunCi consta-
tăm: că numărul câmpurilor sla-
be în lagărul albuIui este mai
mare decât in acela al negru1ui
(vezi diagrama 7), căci negrul
n'are în poziţia sa niciun sin-
gur câmp care n'ar putea fi
C":Introlat de un pion (cu excep-
iia câmpurllor de pe linia a 7-a
şi a 8-a, care nu pot fi niciooată
flpărate de pion!), in timp ce in
j10ziţia albului există o slăbictu ­
ne evidentă la b3, care atrage
<iupă skle şi GIăbiciunea câmpu-
Jui c4 (căci 'pionul alb "b" este
impiedicat \Să înainteze la b3,
fără sprijinul figurilor). Cu mu-
 SĂ INVAŢĂM
tarea greşItă 16 ... b7-b5? negrul
lŞi cr e Îază dintr'odată două
câmpurÎ slabe in poziţia sa, a-
nume c5 ş i c6 :;;i in acel aş timp
măreşte valoarea câmpulul b4
pentru alb, -căci el nu poate fi
controlat decât cu greutate de
un pion negru -pe c5 , Greşala
lui Keres lporneşte probabil
dela considerente tactice (Idei a
de a inainta pionul "b" la M,
sau de a instala un cal pe câm-
pul tare c4), care s'au dovedit a
nu fi fondate. In continua're,
Botvlnnlc a demonstrat prin-
tr'un joc foarte Iprecis că slăbi­
ciunea câmpurilor c5 ş i c6 dă
albului obiective de atac preci-
se, Care pot fi destul de uşOr fo-
losite pentru obţinerea u.nui a-
vantaj vădit. Planul unn:ător <lI
albului este clar şi destul de
u~.Or de găsit ; 1) ocuparea ce-
loanei "c" şi impiedicarea ajun-
gerii unui cal negru la c4, 2) a_
ducerea unuia dintre caii albi
(cel de la f3) pe câmpul b4 , de
unde el va controla (şi eve.ntual
ocupa) cimpul slab c6 şi va ata-
t ca planul slab d5 (plonul d5 a
devenit slab deoarece nu mai
poate fi "'părat cu efi-cacltate de
un pkm negru pe c6), 3)
presiunea oomblnată a figurilor
albe asupra dlferlteloT slăbi·
cluni ale lJlegrulul (pionii d5, c7
şi b5) trebue să ducă în cele din
urmă la obţinerea unui avantaj
material suIlclent pentru câ.ş .
METODIC ŞAI-i JL 31
tlg. Să vedem cum: a realizat
practic Botvlnnic acest plan.
17. Dc2 (împiedică ma :: evra
Ce7-c6-a5) 17 ... ,T cb8 (iMl n t 3-
rea 17 ... c5 ar fi dus după 13.
dc la un final pierdut pentru
negru din cauza slăbiciunII piO-
nulu! d5 şi a faptului că albul
ar fi căpătat câmpul foarte tare
d4 pentru unul din caii ~ăi)
18. Cel! (Foarte exact jucat.
Inainte de a-şi tripla piesele pe
coloana "c", unde s.lăbiclunile
negrului Stult deocamdată apă­
rate de cel doi cai, albul
îşi aduCf' calul la d3 pentru a
paraliza orice, incercare tactică
8: negrulul in legătură cu înain-
tarea b5-b4) 18 ... Cc8 (Negrul
vede că nu 'poate juca 18.. b4,
căci după 19. a,b:, Tb4: 20. Cd3
umnat de Tai, pianul a4 ar fi
constituit o slăbiciune aproape
imposibil de apărat. Deaceea el
încearcă să-şi adUCă unul din
cai la c4) 19. Td, De7 (Poate
ceva mal bine să fi fost 19 ..
Dd7 20. Cd3, f6 ur.mat de re-
întoarC€rea calului la e7, dar şi
abWlcj poziţia negrulu! era
grea) 20. Cd3, Cb6 21. Cb4
(Prin atacul asupra ·plonului d5,
albul impiedic:ă. InstalBtrea calu-
lui negru la c4) 21... Td8 (Apă­
ră piooul d5 pentru a permite
totlliŞÎ Cc4) 22. Dts (Dar albul
il atacă din nou şi continuă să
împiedice planul negrului. In
această luptă in jurul unei păr'ţi
a planului strategic general, se
 GH.
32
vede rolul pe care îl joacă ma-
nevrele tactice . în ,indeplmirea
lui) 22 .. .. 'I1d6 23. Tfc1 (primele
două părţi din planul albulul au
fost indepli'nite. Apărarea ne -
grulu! este foarle greu de con-
dus şi în continuare Keres per-
m ite trecerea intr'un final, in
care albul are în mod practic un
pion in plus. Cea mai bWlă m:u-
tare ar fi fost probabil 23 ...
'J1ad8) 23 ... Tc6: 24. Tdl:. ,'rrl8
25. Tb6:!, l!b: 26. Ce6, Dc7 27.
Cd8:. Dd8: 28. Dc2 (Albul are
efeCtiv un pion in plus, căci pl-
onul dublu al negrulul de pe
coloana "b" este lipl>it de vs.loEl.
re. PăstTând damele, megrul ar
mal fi putut opune o lungă re-
zistenţă. Keres a jucat însă):
. 28 ... Dc7 ( şi du.pă): 2'3. Dc7: ,
Cc7: (a inţrat într'un final de
cai .pierdut, atât din cauza pia-
nului în m\71llS, cât şi din .cauza
slăbiciunii plonilor b5, b6 şi d5.
Poziţia acea5ta poate servi ca
exemplu ajutător paragraIului
despre slăbiciuni de piooL Bot-
vlnnic a jucat în continuare fi·
nalul cu o tehnică exemplară şi
a câştigat in felul următor) : 30.
CbI, Rf8 31. Rfl, Re7 32. Re2,
Rd6 33. Rd3, Rc6 34. Ce3, Ce8
35. Ca2, f6 36. f3. Cc7 37. Cb4+ ,
Rd6 38. e4 (A lbul perm.ite di ~­
pariţia ,piOIlUlui slab al negru-
Iu i de la d5, pentru a obţine in
schimb un pion liber) 38 .. . de:;"
39. fe:, Ce6 40. Re3. l:;c7 41. Ro'"!
Ce6 42. Cd5, Re6 43. h4. Cd8
\
s:f;RGIU
(Ceva mai bine era 43 ... Cf8 4-1.
Cf4, g6) 44. Of4, Rd6 45. ' Ch5.
Ce6 46. Re3, Re7 47. d5, ecă
(Sau 47 ... g6 48. Cf6:, Rf6: 49.
de: şi albul câştigă) 48. Cgi:,
Rd6 49. Ce6, Cd7 50. Rd4, Ce5
51. Cg1, Cc4 52. CI5 + , Rc7 53.
Re3, Rd7 54. g4, Ce5 55. g5, fg:
56. hg:, Cf3 57. Rb4, Cg5 : 58. e5,
h5. 59. eS+ Rd8 60. Rb5: şi n e
grul a cedat.
Atunci câond una din părţi are
o slăbiciune pe linia a 3-a (res-
pectiv, la negru, a 6-a) şi adver·
sarul are posibilitatea de a ins-
tala un cal pe acel câmp, avan-
tajul acesta este de cele mai
multe ori decisiv, căci Înlătura­
rea calului necesită in mod o-
bişnuit sacrificiul calităţii. Un
exemplu clasic de exploatare a
sIăblciu':li! unul câmp pe linia
a 6-a este fahno&;a ·partidă Las-
ker-Capablanca, care a decis
soarta premiului 1 la tumenl
dela Leningrad (1914).
In poziţia din diagrama 8, s'a
ajWls in urma unui joc nepre-
cIos al negrulul în varianta de
5chlmb a partidei spaniole. Al-
bul are majoritatea de ploni pe
aripa regelui, care este teoretic
compensată de perechea de ne-
bWlI a negrulul. Figurile negru·
lui n u ttupă ,Însă cele mai blme
poziţii (tin această variantă pia-
nul cel mai bun al negrului
cons tă în rocada lungă , nebunii
stau pe d7 şi d6, iar calul vine
la gfl pentru a supl'aveghe'.l
 SA INVATAM METODIC
s 16. Tf2, Tac8! cu Şanse. ~.ga1e.
J. R. Capablanca
Em. Lasker
câmpul e5) şi a.lbul are ,posibili-
t.atea de a întreprinde o ID"8Ille-
v ră foarte interesantă, în legă­
tură Cu slăbiciunea câmpul'lli efi
in lagărul negrului. A urmat:
12. f5! (Mutarea ace8!>ta pa.re
la inceput riscată, că(.i albul îşi
.slăbeşte pianul e4 şi mai ales
câmpul e 5. Dar L aske r j oacă la
câştig - numai aşa putea câş­
tiga locul 1 - şi ~ r.: ;t:eea i~tră
uu bl1:1ă ~tI)nţă într'o luptă
complicată, în care slăbiciunile
dela e5 şi e6 se co~pens elZ1)
12 ... b6 13. Nf4, Nb1? (Desigu!',
mu i area aceasta este greşită.
Ea face însă parte <lin planul
Jlegr uJui de a ataca pianul ~lab
e4. Cum s'a arătat d upă ,partidă,
negrul trebui t sa Joa'!e 13
,
... Nf4: 14: Tf4:, c5 15. Tdl, Nb 7
ŞAHUL
33
A:cum albul reuşeşte să ocupe
câmpul e6) 14. Nd6 :, cd: 15.
Cd4 !, Ta d8 16. Ce6, T d7 17.
Tadt (Ocupând câmpul sfab e6,
calul alb stânjeneşte foarte tare
activitatea f igurilor negre. In
plus, 'deşi negrul şi- a indreptat
poz i ţia de pioni pe fl ancul da-
mei, el a căpătat o slăbic i une la
d6, care ·se află sub presiunea
albului) 17 .... Ce8 (Aci Cap a-
blanca afirmă că ar fi fo!>t mal
bine 17... c5 urmat de 18 ... dJ.
Este di~cutabil Însă dacă după
18. Od5, Nd5: 19. T d5: 'p re"lu-
alea albului n'ar ii fost sufici -
entă pentru câştig) 18. Tf2 !
(Prin dublarea turnu rilor .pe ca:
Ioana "d", albul fixează t'alul
negru la 'C8 şi 'prin aceasta Îm·
pie d ică nebunul negrului să
-atace calul bine postat d ela e6)
18... b5 19. Tfd2, Tde7 20. b4.
Rf7 21. a3, Na8 (Probabil cea
rr.a i bt:.Clă şansă a negrulut era
aci să ~acriflce calitatea cu 21.. .
Te6: 22. fe:, Tee6:. După ret ra-
gerea nebunului Ip iesele negru-
lui sunt reduse la o pasivitate
aproape completă şi albul pOate
organiza în liniş t e manevra de-
cls:lvă, care este foarte instruc-
tivă) 22. Rf2. Ta7 23. g4, hG 24.
T1I3, a5 25. h4, ab : 26. ab: (Abia
acum observă negl'U1 că stăpâ­
nirea COIOf{;lei "a" este lip.!>ită
de valoare) 26 ... Tae7 27. RfJ,
TgS 28. &14, g6 29. Tg3, g5+
34 GH. SERGIU

30. ru3, Cb6 31. log: (La 31. 9

Td6: ar fi urmat 31... gh: 32.
Th3, Cc4 33. Td8, Ce5+ 34. Kupchik
Re2, TdB: 35. Cd8:+, Re8' 36.
Ce6, Cg4: cu unele contra-şanse
pei1tru negru) 31 ... hg: 32. Th3.
Td7 33. Rg3!, ReS 34. Tdhl,
Nb7 35. e5 (Eliberează câmplll
tare e4i>entru celălali cal) 35...
de: 36. Ce4, Cd5 ' 37. C6~5
(Caii albului instalaţi pe câ.mpu-
rile cele anal bune, domină toa-
tă tabla) 37... NeS 3S'. Od7:.
N d7: 39. Th7, TfS 40. Tai. Rd8
41. TaS+. Ne8 42. Ce5 Şi ne-
grul 8 JC(,odat.
Tehnica demonstrată de La-:;-
ker in explotareţL poziţiei .do- 'Ianowsky
mInante a calului pe linia a 6·a
a fost impecabilă şi 'Constîtuc cooperarea dintre figurile sale
un exemplu clasi·c de felul cum pr in deschiderea jocului, pentru
se joacă ~'tfel de poziţii. negru, !problema este de a alege
In general trebue subliniat intre două planuri: elimina-
că cea mai bună piesă pentru rea <:'ailor adverşi prin schim-
ocuparea unui câmp slab al ad- buri .sau să-şi creeze .şi el u..'
vel'3arului (mai ales dacă acest .câmp tare la e3, prin ina:nta-
carnp se află în centrul tablei) rea f5-f4, pe care să insta'eze la
este calul. In exemrplul car~ ur· rândul său un cal Partkla 8
mează (vezi diagrama 9). albul cont~:1Uat astfel:
a reuşit să-Şi instaleze ambii 22. e4! (Consecvent planului
cal in poz~:ii eX'cel~nte. Câmpul de deschidere a jocului) 22 ...
e5 constitue s lăbiciunea princi- f4 23. Df2. Ce3 (Negrul alege
pală a poziţiei negrului, iar laI doilea -plan. Mai bine era,
câmpul c5 - deşi teoretie nu fără îndoială, Cf6 unnat de
este &lab, căci poate fi apărat Cfd7, pentfU a elimina caii albi)
prin b7-b6, - practic este slab, 24. Te3:! (Foarte bine jucat. Al-
că'Ci înaintarea b7-b6 ar slăbi bul sacrifi că calitatea pentru a
1remediabilpionul c6. Problema illnIătura calul bine pJSta' al ne·
pentru alh este să accentueze grului Şi a face in aCel aş timp

I
 SA INVATAM: METO DIC ŞAHUL
35
inatacabil calul să u din e5) 24 ... II) Despre structura
. fe: 25. De3:, Oc8 «N u me rgea plonllor
25 ... Cd7, din cauza 26. Ccd 7:,
Nd7: 27. Dg5: şi albul câştigă Mai nainte de a in tra lî n foo-
un al doilea pion pentru calita- dul problemei, trebue să stabi·
te) 26. Cg4 ! (Cu această" mane- Iim şehem atic, care pionl sunt
vră albul deplasează cârn-pul său slabi ş i care sun t tari. Este evi-
tare de pe linIa a 5-a pe a 6-a, dont că W1. 'pion apărat de un
dela e5 la f6) 26 ... Tg6 .::1. e5!. alt .pIon este mai ta re decât un
T g7 28 . . Nc4 (Atacând. pionul pion apă r at de figuTI. (Aci se
:>lab dela e6) 28 .. . Nf7 29. C Et\, aplică .regula. 'Pe care ar.1 vă·
Cb6 30. Cce4 (Susţine calul i6 zut-o la câmpurile tari şi slabe :
şi vizează celălalt câmp foarte a,rpărarea este mal bu nă cu cât
slab al negrului: d6) 30 ... hti apărătorul este mai slab ca va-
3 1. h4 (Albul foloseşte poziţia loare). Deasemen l, un pion csre
foarte proastă a figurilo r negre, a re posibllltatea de a avan~a.
'stânjenite de caii care ocupă este evident mai tare decât un
poziţii dominante, pentru a 01'· pion a drui înaintare este im-
ganiza un atac decisIv la rege) piedicată (un astfel de pion se
31.., Cd5 32. Dd 2, Tg6 33. h g:, numeşte "blocat").
Df8 (La 33 ... hg: 34. Rf2 ur- Pornind dela aceste premize,
mat de Th l ) 34. ·f4, Ce7 35. g4, Steinitz a demonstrat d. cea
hg: 36. fg: ! şI negrul a cedat, mai bună poziţie pe care o pot
oCl~pa doi pioni (sau eventual
căci nu poate .para ameni{}ţarea
m?i .rrru ltO este în "falangă", a .
Dh2 + .
dică un ul lângă altul (vezi dia-
Aceste trei exemple sunt,
g rama 10, pionii a2 Şi b2). Cea
credem,. suficlenta pentru ca cl- mal slabă poziţie ţe cere o pot
titomi l>ă-şj poată face o idee
ocupa doi pioni ( S:l U even :ull
der.pre câm'PuJ'ile tari ş i slabe.
su:nt dublaţi (pionii c7 şi c6); va-
Dealtfel, car-ac!eristlca aceasta
lori intermediare au pionii Izo-
strategică este prezentă în orice
laţi (f7 şi h7) şi plonu] înapoiat
partidă şi vom reveni 8:SUJYfil ei
f2. O slăbicie::l e decsebltă -pre-
în cadrul analizei tuturor e . . . f;m. zintă pianul izolat blocat de o
olelor care uml"ează. Ea j oa că figură adve rsă (d5, blocat de ca _
de multe ori un rol decisiv in lul d4). Cor·side rând că cea m ai
crearea unor al tor caracteristici bună poziţie a pion.ilor este in
strategice şi trebue luată în falangă, Steintz a enunţat prin.
orice caz în consideraţie in a· cipiul că "fal~.ngele de pionl
preclerea oricărei poziţii. trebue să înainteze În aşa 'f el,

"
 GH . SERGIU
36
Încât ele să poată relua mereu îşi instalează pionii, in raport
forma de falangă, până în m'a- cu pionii adversarului, pentru a
mentul când acest lucru nu mai nu-şi crea 6IăbiciW1i.
este neICesar" (de ex. când unul Este evident, Imposibil, şi nici
din pionl are posibllltatea de a nu este necesar 'Să se studieze
.l>e transforma foliat în damă). toate -formaţille posibile de pi-
on!. Cunoaşterea câtorva sche-
10 lete de pioni caracteristice B5te
in general swicientă pentru a
putea aprecia, prin comparaţie,
orice .poziţie. Inainte însă "de a
. face acest lucru, este neceS>ar S3-
vedem mal -deaproape în ce
constau slăbiciunile de .pionl şi
cum pot fi utilizate pentru ob-
ţinerea avantaj ului.

al Pionii dubli şi cei

izolaţi

Am văzut că cei mai slabi

pioni sunt cel dubli (vezi "dia-
lAm spus în paragraful prece- grama la). Lucrul acena se
dent (opag. 22) că majoritatea vede cel Jllal bine in ·poziţia din .
câmpurilor slabe şi tari se for- diagrama 1l . Albul C'âştigă cu
mează lin eursul partidei în ra-
port cu poziţia plonilor. tntr'a- II
devăr, dacă examiInăm poziţWe
Schematice din diagrama la, ve-
dem că !În faţa pionilor odubli, a
plonilor înapoiaţi şi izolaţi, se
creiază (Câmpuri slabe, care pot
fi cu uşUrinţă ocu,pate de figu-
rile adversarului (în special de
ca!) , cum am văzut in exemple-
le date. Deaceea, structura
scheletului de pionl 'Prezintă o
foade mare importanţă şi jucă ­
torul trebue să fie atent ind
de la deschidere la felul cum

XI
 ·SA INVATA M M.ETODIC $AHUL
llLŞ ur inţă finalu l de pioni, pă~
'trunzând cu regele :pe câmpul
oe5, clCi regele negru nu poate
împiedica acest lucru din cauza
.sIăbLcilPlli pianului a7, pe care
'trebue să-] apere. Dacă adău­
.găm figuri, aprecierea poziţiei
.se sch i mbă în oarecare m ăsură,
, deşi ;'in general albul işl păs­
trează avantajul
Astfel, i:n poziţia d in diagra-
m a 12 (survenită după a 26~a
mutare a albului, in tr'o partidă
Samai-ian -Rusenescu, jucată la
sernifinala ca.mpianatului RP.R.
::Suc ureşti 1950), IPrezen~a tu r ~
mirllar nu face decât să lun-
gească p rocesUll de câştig. Deşi
;:albul nu a jucat absolut exact,
-el a obţinut câşti gul destul de
·u::;or, ,in felul următor:
1'2'
RusenesC/l
Samarian
37
26... g6 (Pentru a înl ătura
ameninţa rea de mat pe lin ia .l
Ş·a, in cazul când t urnul negru
s'ar deplasa) 27 . g3 (Inainte de
a.ţrece la atac, albul îşi consoli-
dează -poziţia 'Pionilor) 27 ...
Tb8 28. b3, Rf8 29 . Ta4. Ta8
(Obligaţia de a apăra pionul a7
sileş t e turnul negru să ocupe o
poziţie foarte pas i vă) 30. 1 1.16
(Turnul alb exercită În schimb
maxianum de activ itate, atacând
ambele sLăbic iuni ale negrului:
pionul dublu dela c6 Şi pianul
iwlat a7) 30 ... Re7 31. Tc6 : Şl
albul a câştlgat un .pion, păs­
trâ:nd în acelaş timp avantajul
poziţional, căci pionii negrului
pe flancul damei (a7 şi c7) sunt
iwlaţi şi slabI. Continuarea par~
Udei nu prezintă Interes pentru
tema noastră, deaceea o d ~m
pe scurt, fără comentarii: 31...
Rd7 32. Tc5, Rd6 33. M, c6 34
Ta5, f6 35. Tc5, '!'b8 36. c4,
Tb7 37. M, Tb8 38. Rd3, Te8
39. Ta5, Te7 40 .. Rd4, h6 41.
Ta6, T-d7 42. b5, Re7+ 43 . Rc5,
cb: 44. Rb5:, Tb7+ 45. Rc5, h~
46. a4, Tb3 47. Ta7:+, Re6 48
65, Tg3: 49. a6, TaJ 50. Tb7!.
Rf5 51. a7, Rf4: 52. Rb6, g5 53.
Tb8 ş i negrul a cedat.
Nu întotdeauna insă pionii
dubli constituesc o s l ăbiciun~ .
De multe ori poziţia bună a fi·
gurilor compensează in mare
măsură slăbiciunea pionilaJ' du~
bli, cum se vede în următoarea
poziţie, dată ca exemplu de că -
 OH. S!:ROIU
38
tre Euwe, 1.0 care perechea de
nebuni a negrului {despre a-
ceastă caracteristică strategică,
compensează :pe deplin slăbl~
13
ciuni1e sale de pion!. Ne aflăm
in faţa unul caz tipic in care o
caracteristică st ra tegică com-
pensează o alta.
Există ·chlar deschideri (cum
este Apărarea Nlmzovicl: 1. d4,
Cf6 2. c4, e6 3. Cc3, Nb4) '1:n
care albul se expune voit la du-
blarea ploni1or săi !pe coloana
"c" (de exemplu ipr!.n 4. a3,.
Nc3:+ 5. bc) ,pentru a obţine o
conc:entr8re mal mare a forţelor
sale ~pre centru şi perechea de
nebuni.
O poziţie intereS871tă, în care
atât pionii Izolaţi, câr şi un pion
dublu, sunt compensatl de .po-
z iţla adivă a figurilor, este a~
ceea din: ·dlagtama 14. Sub pro-
t:ecpa .puternicului cal dela d3,.
slăbiciunea ploni.lor izolaţi a4 Ş ii
e4, ca ŞI a pionilo-r dubli c3 şi
c4, nu se r€oSlmte ·p entru mo -
ment Şi albul poate organiza.
cx:Jal1Ipllcaţll tactice pericu1oase~
14
II. SmisJm'
A . Lllie nilwl
(Turnelll delll PCfll eHi / 947)
A urmat: 22, aS! (Unul din-
tre pionii izolati este sacrificat>
pentru a "ndepărta calul neglll
dela supravegherea rpunctului
central e5, care compensează ia
valoare eâm.pul central d5.
aflat in stăpân i rea albulul) 22 ..•
Ca5 :? {Sm1s1ov su bestimează.
posibilităţile alb ului. Din puntt
de vedere al poziţiei plonllor,
negrul capătn un avantaj deci-
sIv, dar îndepărtarea calului
negru de câmpul e 5 dJ pen trlt
 SĂ INVĂŢĂM METODIC Ş .... HUL
39
:moment albului conholul asu. figurile a.dveTSe şi nece6ltă
pra maojorltăţii câm!l)"arIlOr cen- o apărare de figuri. Există
trale tari şl-i permite, afară insă un pion izolat care .pre-
de aceasta, să-Şi creeze un pu- zint~ caracteristid speciale ŞI
1ernic pion ltber, căci înaintând, face ex.cepţie dela regula gene-
ptonul izolat şi slab tA, devine ~ală . Este vOJ"lba despre pianul
foarte puternic 'Prin f8>ptul >că e izolat central care se ct"eiază in
.,liber" - ad.ică nu mal arc în multe deschideri pe oo.I.oana
calea ~a, în drumul spre Damă "d", la d4 - respectiv d5. In
- niciun pion advers) 23. e5!. mod. teoretic, el este la fel de
f5 24. De2, (Planul ameniJ)ţă să slab ca şi oricare alt pion izolat
inainteze) 24 ... Tae8 25. Tael. şi dacă luăm de pe tablă toate
Te6 (Astfel, negrul este silit S3 . figurile, finalul de regi şi pioni
..sacrifice -calitatea, pentru a im. care rămâne este aproape tot-
piedica înaintarea plonului li- deauna defavorabil părţii care
ber al albului, căci nu merge il are. Dar în jocul de mijloc,
25 ... Cc6 26. e6, Dg6 27. e7, acest pion izolat de ţe coloena
Tf7 28. De6 etc) 26. Of4, Tfe8 "d" are o forţă dinamică foarte
.21. Ce6:, De6: 28. Dd3! (Cu atac mare, atât datorită ameninţării
asupra pianului f5) 28 ... g6 de a inainta (când lucrul a"eMa
29. Tf4 ('.A:.;tfel, albul a reUşit este posibil) cât şi datorită fap-
.să apere plonul ~lab c4 şi acum tului că el a-s igură figurilor o
poate trece la operaţi: decisive, desvoltare mal liberă decât a
bazate pe prezenţa pion ului Ii_' adversarului. Problema de a şti
ber) 29 ... Cc6 3Q. Dd5, Ce:): ce prez1n t ă o tmportanţă mal
.(După aceasta negrul pierde re- mare: slăbiciunea lui statlc~
pede, din cauza legării calului sau forţa lui dinamică, este
pe coloana "e", dar oricum par· - după părerea lui Nimzo-
tida nu se putea 'Salva) 31. RU! viei - "una din !problemele
(Pentru a evita Cf3+), Rg7 32. earoinale ,),le jo·cului poziţio- /
Tf2. Rf6 33. Tfe2 şi după câ- nal". Ocu.pându-se de această
teva mutări.negrul a cedat. chestiun~ Nimzovici a dat in
cartea sa, "Sistemul meu", o a-
b) Despre ."isolani" naliză excelentă a problemei,
(plonul Izolat pe coloana din care luăm punctele esen-
ţiale .1).
"d")
Forţa dinamică a pianului (-
Am văzut că pioni: izolaţi
s unt în general slab!, căci ei 1) In tot cursul a naliuJl se consl_ .
pot fi atacaţi cu uşurinţă de de!".. că albul are p:onui Izolat.
 GH. SERGIU
40
zolat al dame i (pe -scurt "isola-
ni" , cum l-a botez-at Nimzovlci)
constă în:
15
SCheletuL de pionl tip!'c, cu ?~o n ul izo_
lat al damei. Cllmpu.rUe insem nate cu
1 sunt tari pentr u alb. Câmpul inse m-
nat cu 2 este tare pentru negru
(După Nlmzovlcl)
1) Posibilitatea de a ,inainta
cu succes la mOm'e;ltul potrivit
(Ipr!n d4-d5).
2) Cres\":?8 a două câmpuri
"tari" - la e5 şi e5 -- care in.:.
trec în valoo're (în jocul de! mij-
!oc) valoarea cimpului "tare" al
negrului (d5). In special câmpul
e5 contribue foarte mult la cre-
area de pos ib ilităţi de atac asu·
pra regelui în jocul de mij loc.
Sllrbiciunea pionului izolal în
final se datoreşte 'SChimbării ra-
portului de v,aloare intre p unc-
tele tari ale a'bului (e5 Şi e5) Şi
_p unctul tare al neg rului (d5).
Prin simpUBcarea jocului nUl
mai s\lnt posibile at,acuri asupra.
regelui şi asUel valoarea câm-
purllor c5 Şi mai ales e5 scade-
s imţitor, în timp ce valO:lrea
câmpulu! d5 creşte. NiTl'l2ovic i..
arată că dacă în diagrama 1fi a-
dăugăm un rege alb la c4 .şi un
nebun alb la d2, un rege negrU:.
la c6 şi un cal negru la e7, fina-
lul este câştigat de negru, care-
goneşte regele alb cu un şah aL
.calului de pe câmpul c4, pă­
trunde apoi cu regele pe dm --
pul ;,tare" d5, după care calul
poate ajunge la e4 sau c4, cu a-
vantaj decisiv. Câ.mpul d5 ser-
veşte in final ca un pivot de
manevră pentru forţele negru-
lui (<le exemplu: Cf6-d5-b4 sau
f4; sau Td8-d5-a5 's au h5 etc.).
°Da'că mai sunt încă .piese pe ta-
blă, un cal ,p ostat ipe câmpul do..
exerc i tă o presi une foarte mare-
asupra poziţiei albului , cccind
1lmleninţărl pe ambel e flaacurL
Un .n ebu n postat pe ace l a,ş câlnpo
poate aduce victoria, chiar dacă
au rămas nebuni ode culori dife _
rlte (cu condiţia ca ambele părţl..
~ mal aibă turnuri).
Afară de ;reşterea tăriei
câmp ului d5 şi slăbirea -:âmpu -
rilar c5 Şi e5, m'aI trebue re-
marcat că se s l ăbesc în mare-
măsură şi câmpurlle albe e4 şi
c4, ceeace c rează multe posibili-
tăţi de Ră tnmd ere figurilor ne-
g re. In sfâ rşit, trebue subliniat!
 SA INVAŢAM METODIC ŞAHUL
41

d'aptui că slăbiciW1en pianului la dl şi el), Nd3 'Sau la bl (nu

-damei iwlat în final !1U se dato- la b3), cai la c3 ş i f3.
reşte atât slăbiciunii lui proprii Unm.ătorul exemplu dat de
(adică ameninţări! de a fi ,pier- Nimzovlci (vezi diagrama 16)
'dut) cât mai ales slăbirii illtre- arată in mod clasic felul cum
gulUI complex de câmpuri de
;altă culoare decât aceea ,pe care 16
stă, care-l înconjoară.
Pionul izolat pe coloana "du Tuabelllwus
poate cOnstitui un puternic ins-
1.rument de atac ~n jocul de
mijloc, mal ales dacă adversa-
rul neglijează ,i n cât de mică
măsură apărarea flancului re-
.gelui. Nimzovici arată că multi
jucători având un " isaI-ani" se
simt obligaţi să atace cu orice
'pr~ţ ,pe flancul regelui, Î.l orice
-condiţiuni, cQJlsiderând că fina-
lul fiind pierdut, trebue ~.ă de·
-cidă partida neapărat in jocul
<de Im ijloc. Este adevărat că ata_
cul pe flancul regelui este stra- ,Vill/ZO iJ jci '
1egia indicat ă atunci când ai un (jll caUi ill 191,1)
pion Izolat, dar acest atac t re-
bue dat numai în . C'Ondlţiuni
trebue să dea albul atacul pe
favorabile. In general el vine
flancul regelui În ,caz:J1 când se
-dela sine , în momentul când ne-
prezintă ocazia potrivită. Poil-
grul îŞi deplasează calul din i6, .
ţia din diagrama 16 a survenit
'-ceeace se întâmplă în majorita- după mutarea a 19-a a albu-
tea cazurilor, căci acest cal tl.11- lui Nd3!. 1). Negrul a continuat
·-de spre d5, pentru a blOCa ten
dlnţa de Înain tare a :pltmului
1\ Parlida s'a deSfăşurat in felul ur_
izolat. Pentru a crea condiţluni­ miitor: 1. d4, d5 2. Cf3, C f6 3. ci, e6
le 'c ele mai propice desfăşurărII 4. e3 , c5 5. Nd3, Cc6 6, O-O, de : 7.
atacului, Nimzovlcl recoma ndă Ncol:, ed: 8, ed:, Ne7 9. Ce3, O-O 10.
ul1ll"1Atoarea schemă de de.!>vol- Ne3!, b6 11. De2, Nb7 12. Tld!. Co.t.
13. Ce5, Tc8 14. Taci, Cbd5 15. Cb5!!,
!lare in deschidere: Ne3 {nu la a6 16. Ca7, Ta8 17. C7c6, Ddli 18
;g5), De2, Turnuri la el şi dl (nu <:e7: + De7: 19. Nd3.
 GH. SERGIU
42
greşit Cu 19 . .... Ce3: şi dupa '20. de joc a albului (aşa zisa vari-
fe:, b5? (a51) 21. Tc5, Tfc8 22. antă Schlechter • Rubinstein)
Tdc1, g6 23. a3 s'a ajuns la un constă în izolarea şi asediul piO -
final. în care alhul a folosit cu nului negru d5, prin 4. ed:, ed
e·x actHate stăpânirea colo:mei 5. Cf3, Cc6 6. g3!, (nebunul se
" c" deschise Şi a câ.ştigat. Dacfl desvoltă lateral pentru a exer-
insă în loc de 19 ... Ce3: , ne~ d ta ~preslune asupra pionului
grul ar fi jucat 19 ... Ce8 (În- izolat) 6... Cf6 7. Ng2, Ne7 li.
depărtând ru:.tfel calul dela apă~ O-O, O-O 9. de:!, d4! . (Neg rul
rarea flancului regelui), atunci -sacriflcă un ţion pen1ru a-ş i:
albul ar fi putut continua ata- in3.inta pianul il.olat. Mai slabă.
cuU în felul urm:ător: 20. Dh5,g6 este v8.rranta 9... Nc5: 10. Ca4,
(dacă 20 ... f5, atunci 21. Ng5) Ne7 11. Ne3, Ce4! 12. '!1c1! ş[
21. -Dh6, Cg7 (sau 2L.. 16 22. negrul are de luptat eu greutăţi ,
Cg4) 22. Ng5!, f6 23. Ng6:, hg: cum s'a văzut în a 7-a partidă
24. Cg6: ŞI acum se despart a matchul'Ui Alehin~Euwe dh"\"
două variante, in ra.port cu re- 1927) 10. Ca4, N(S (vezi ,diagra-
tragerile dame! negre la d7 sau ma 17).
d6. In ,primul caz, albul are
două posibilităţi la dispoziţie: 17
25. Nh41, sau mai combinativ 25.
Nrf6:, de ex. 24 ... Dd7 25. Nf6:,
Cf6: 26. Dh8+ , Rf7 27. Ce5 + ,
ReS 2S. Cd7" ThS , 29. (lf6,+ şi
albul are trei pioni pentru Ii-
gura sacrifica.tă. Dacă p..egrul
joacă 24 ... Dd6, 'Poate urma 25.
DhS+, Rf7 26. Dh7, fg' 27.
CeS+, Re8 28. Dg7:, De7 29.
Dg6+ , Rd8 30. Tc6 cu compli-
caţii mari.
Posibilităţile pe care le pre~
zintă eventuala înaintare a pia-
nului izolat sunt foarte bine Î-
lustl'8.te de una din cele mai
Intere-3a1lte variante a~e apără­ In ·poziţia aceasta s 'au incer_
rii Tarrasch din Gambltul Da- leat mai multe mutăTi pentrU!
mei După cum .se şt i e . în a ce a<;~ alb, da<r ·.majoritatea nu a pu·
tA variantă! după 1. Id4, dS 2. (:4, tut rezolva '.problema pazlţlei în.
e6 3. Cd, c5 cea mal bună lini e mod s atisfăcăto i', de ex .:
 SA INVATAM METODIC $AHUL ,3
1) 11. b4?, d3! ("isolani" &'a joc, având ca temă inaintarea
<1ranstOJmat într'un pion liber) plonulul liber. In studiul lor, ci-
12. e3 (12. ed:, Nd3: 13. Tel, titorul trebue să ţină Seama ca
-Cb4: es:te in favoarea negrulull eJ>le vorba despre o variantă te-
12 ... Cb4: 13. Cd4, Ne4! (mai oretică, in care negrul sacri1ică
'iare de<:ât 13 ... Cc2, care a dw; UD pion pentru a-şi IÎ.nainta plo-
.1a o catastrofă pentru negru în- nul liber. In practică, se .pre~
tr'o partiidă Winter-Tylor, juca- zlni:ă d·~ multe ori ocazii de îna-
tă in 1935) 14. Ne4:, Ce4: 15. Intare a pionului liber, în con-
Tbl «:eva mai bine era 15. a3), diţiuni dintre cele mai diferite,
Da5 16. a3, Cbd.5 17. Tb7:, Da6! .oare trebuesc ' analizate tadlc
1.8. Db3 , d2! cu avantaj evident dela caz la caz. Un exemplu de
pentru negru (ElIskases-Koch, forţa .pe .care poate să o aibă
Swlnemii.nde '1936). inaintarea unui "isolanl" (mai
2) 11. ·014, Ng4 (se poate juca ales când regele advers n'a ro-
:şi 11... Ne4) 12. a3, Cd5 13. c:'8t Încă) este următorul:
Ob3, Ne6! 14. Cf5, Cb6 15.
Ce7:+, De7: 16. DdI, Ca4: 17. 18
.Da4:, De5: cu joc bun pentru
negru (Fine- Vidm'a r, Hastings Flohr
1936/37).
3) 11. a3, Ce4 12. e3, ·d3! 13.
'b4, N:f6 14. Nb2, Nb2: 15. Cb2:,
'Ce3 cu şa"nse de ambele părţi
(J.ohanson-Dr. Dyckhoff, jucată
'prin core~ndenţă in 1948).
4) 11. Nf4! (mutarea lui Fine,
·care pare să d~a totUşi avantai
:;albului, dar care nu a fost încă
-expe rimentată suficient ,m oon·
cursuri). După 11 ... Ce4 12. b4,
N.f6 13." b5, Ce7 14. NeS, NeS:
15. Ce5:, Dd5 16. Od3 albul il
-obţinut avantaj în partida Fine-
Horowitz, New-York, 1940. Toluş
Variantele de mai sus nu ( Turneul dela Pernau 1947)
'(:Qnstitues'C o analiză completă l;t
tuturor posibilităţilor de joc, Poziţia din diagrama 18 a
pornind dela diagrama 17. Ele survenit după următoarele mu-
.constituesc numai exemple d ..~ tări de deschidere: 1, d4, Cf6
 OM. SERGIU
44
2. Cf3, eB 3. Ng5, d5 .4. Cbd2, c5
5. e3, 1Db6 6. Nf6:, gf: 7. c4, de:
8. Nc4:, cd: 9. ed:, Nd7 10.\ O-O,
Cc6~ Plan ul negrului este de.:.-
tu! de simplu: el Intenţionează
să facă rocada lungă ş i să des~
fă.şoare un atac combinat ~uprn
pianului izolat şi asupra flancu-
lui regelu i advers (bazat pe co-
loana deschisă "g"). In realizll-
rea acestui plan, Flohr n'a ţinut.
însă -suficient sefml.a de posibili-
tăţile tacti'Ce legate de Înainta-
rea Ip lanulul izolat. A urmat:
11. d5!, Ca5. (Toluş arată că
. poate cel mal bine pentru ne-
gru ar f i fost săi dea un pion, cu
:1 .'. 00: 12. Nd5: , 0-0-0 pen-
tru a putea termina desvolta-
rea. Aceasta nu constitue Însă
in niciun caz o soluţie a pr:o-
blemel) 12. Tel ! (Mai tare de-
cât 12. de:) 12... e5 (Pl~,ul
Izolat 8 devenit liber şi exe rcită
o mare .presilţne asupra 'P,Oz!ţlet
negrulua) 13. De 2. Ng7 (13."
0-0-0 ducea la rplerderea tlm u i
pion după 14. Nb5+. RbS 15.
Nd 7:, T d7: 16. Ce5:!, Te7 1'1.
Dg4, Od8 18. Cec4, Nh6 19. d6,
Te6. 20.Tcd l !) 14. N1d3. Db2:
(Luarea plonului este forţată ,
că ci albuloameninţa 15. Tbl u r-
mat de b2-b4 cu câştiga rea cs-
lului aS) 15. Te2. Db6 16. Tbl ,
D d6 17.Ce4 (câmpur ile e4 şi în
special f5 sunt slăbic i uni ale po -
z i ţiei negrul ul, pe care al bul le
utilizează ,p ent ru a bbţ lne deci-
z ia) 17 ... De7 18. Cg3. Rd8 (Ce-
va mai m ulte şanse dădea 18. __
O-O, deşi Şi a t unci după 19_
De4, f5 20. Cf5:, Nf5: 21. Df5: ...
Tf.cS 22. Dh7:+, Rc8 23. Te2 8--
tacul albulu l ar fi fost decisivp
19. Nf5, Te8 20. id6! , DeS 21_
Te8: . .f-, Re8 : (21 ... NcS: 22. d7 !
şi albul câştigă: triumful pionu-
lu i Hber!) 22. Db5 şi negrul a..
cedat.
Am văzut care sunt ,posibili -
tăţi l e de atac legate de pianul.
Izolat. Să vedem a~um" cum se·
duce lupta Împotriva !pionului
izolat pe coloana " d". Un exem-
.pl u clasic îl constltue partida.
R ubinstein-La:sker, jucaM. la.
turneul internaţ i onal dela Mos_
COva 1925. A~bul a jucat p&lv
şi neprecis-deschiderea şi a per_
mis negruJu! să- ! creeze un pion .
Izolat pe colOana "d", fă ră să
obţ i nă în schimb o poziţie de '
atac: 1. d4 , d5 2. c4, c6 3. e3.
e f6 4. Ce3. e6 5. ,Cf3, Cbd7 6.
N d3. d c: 7. Ne4:. b5 ~ 8. Ne 2_
(Este in teresant că anutarea a_ o
ceasta a fost reluată în u ltimul
timp cu succes de către m3eştr i L
sovietici) 8 ...'a~ (lnt~o parti . .
dă Szabo-Bronşteln , match ul.
Budapesta-Moscova 1949, ne . . ·
gx~ a jucat direct 8 ... Nb7) 9.
0 ...0 _ (Metoda mademă de jo~
re "bazează 'pe ·inalntarea Ime-
diată 9. e 4, după care albul
obţine un joc bun) 9.· .. .Nb7.
10. b3, Ne7 11. Nb2. 0 . . 0 12.
Ce5, c5! (negrul la Iniţiativa)!
13. Nf3, ne7 Ho. Cd7:, Cd7 :..:
 SA INvA.ŢAM METODIC ŞAHUL
45
15. Ce4 (Nu mergea 15. d5 19
din cauza 15 .'. Tad8 şi dacă
16. de:, atunci 16: ... Ce5
17. ef:+Tf7: urmat de Cf3:+.
Mai bine ar fi fost însă 15. de:,
deşi negrul ar' fi abţmut ,şi
atunci un joc ceva Iffiai bWl) 15 .
... Tad8 16. Tel, Db8 17. De2,
ed: 18. ed: (Pianul Iwlat a fost
creat. Albul ar fi putut evita
acest dezavantaj strategic ju-
când 18. Nd4:, dar atunci după
18 ... e5 urmat de f7-f5, negru!
ar fl o.bţinut un atac foarte pu'
ternic asupra regelui. Dln &Ccst
mOOItent Lasker începe să ma- ,Nd5 29. Rg2, De6 30. Cd2, aS!
nevreze >cu o precizie admirabi- (Cu amenlnţarea\ a5-a4, după
lă. Planul său constă în a forţa care albul t rebuind să joace
trecerea .într'un final cât mai b3-'b4, se slăbeşte decisiv câm-
favorabil, lucru pe care îl obţi ­ pul .c4. Deaceea albul se decide
ne printr'un atac poziţlona1 pe să pună damele la schimb, după
flancul damei, pe caTe âl domi- care insă, slăbiclWlea pionilor
nă Cu ajutorul câlmpu!ui "tare" săi de ,pe flameu! damei permite
d5) 18 ...Tc8 (Posibllitatea a- negrului să câştige un pion) 31.
tacului !a rege dispărând, tur- De3, Nf3:+ ! 32. ef3:, De3: 33.
nurile trebue să oC:upe coloane·
le "c" Şi "a") 19. g3, DaS 20. 20
Rg2, Tfd8 21. Tc8:, Te8:
22. Tel, Tel: 23. Nel:, h6
24. Nb2, Cb6 25. h3, DeS
26. Dd3, Cd51 (Calul a ajuns
pe câmpu! "tare" şi amenin-
ţe.rea Cb4 forţează pe alb la
o slăbire a poziţiei de piani de
pe flancul darn:el) 27 . a3, (vezi
diagrama 19) 27 ... Cb6!! (Acum
slăbiciunea alburlui a trecut
dela câmpul b4, la pianul b3,
deaceea fu locul calului, la d5
se mstalează, nebunul) 28. Rh2,
 CII. SERGTU
46
Nc3 :, a4! (vezi diagrama 20). O
mutare fină, care scoate în evi-
denţă s1ăbkhmea ploniloT albi
de pe flancul da.mel) 34. ba:, ba;
35. RlI (Pionul nu poate fi a~
părat. La 35. Nb4 urmează :35
... Nb4: 36. a.'b:, a3 37. Cd2, Cd5
urmat de venirea regelui negru
pe 'flan:cul dame!. Cu un pion
in plus, finalul este uşor câşti­
gat, de negru. A mal urmat:
35 .'. No3: 36. Re2, Rl8 37. R~3,
Cd5 -38. Ne1, Nd6 39. Re4, Re'l
40. Ce5, NeS: 41. de:, Rd7 42.
Nd2, h5 43. Nel, Re6 44. Na3,
Cb6+ 45. Rd4, Rb5 46. Nl8,
0c4 47. Re3, g6 48. H, Ce3 49.
Rd3, Cds 50. Na3, h4! (Dislocă
lanţul de ploni al albului) 51.
gh:, Cf4:+ 52. Re4, Ch5! 53.
Rf3, Re4 54. Nb2, Rb3 55. NaI,
a3 56. Rg4, Rc2 57. Rg5, Rd3 Şi
albul a <.'edat.
Din exemplele de mai sus se
!poate trage eoncluzia că: pionul
nolat poate duce la pozitii a~
va.n1ajoase numai dacă ,partea
care "il are ajunge la atac pe
flancul regelui sau când este
posibilă $argerea centrului ad·
vers ,prin inaintarea luI. In fi~
/l'al însă (sau in poziţii în care
pal'tea care are pio:nullzolal nu
poate ajunge la atac), isolani
com.tltue o sIăb;ctune, atât prin
el însu$I, cât şi ,prin slăbire~
câmpurtlor inconjurătoare.
Ţlnând seama de tehnica mo~
delV1ă a apărăril1 .impotriva ata-
curilor la rege, se poate afirma
că in general dasavantagiiIe pe
care le camportă un pion Izola 1
sunt mai maTi decât avanta~
glile. Deaceea, fiecare jucător
trebue să eum.pănească Cl\
foarte multă atenţie ,p erspecti-
vele de atac 'pe care le~ar putea
avea, atunci când are de ales
între crearea unui pion liber
sau evitarea acestui lucru.
el Despre pionii
"atarnall"
Prln pioni " atâmaţi" f>e in-
ţelege un grup de doi plOO1.i ală­
turaţi OOre nu pot fi susţinuţi
de alţi pion! şi care stau pe a-
ceeaşi linie (vezi diagrama 23: .
Nlmz-ovici arată că a~h piooi
se crează deobicei în felul ur-
mător:
Mai Întâi una din părţi capă ­
tă un Ipion izolat {diagrama 21),
apoi calul centralizat pe câmpul
slab din faţa pion ului izolat se
schimbă cu un cal advers pe
câmpul c6 (respectiv c3) creind
un cuplu de pio.ni Izolaţi, 'Care
nu St3U ~nsă p e ace eaşi linie
(diagrama 22). In sfârşit, Ip ionul
mai înapoiat al cuplului înain-
tează şi se ajunge la !pIonii "a-
târnaţi'.' ,
Cele trei diagrame <te mal
t'>us, iprezentând acest mod de
naştere al , plonllor "atâmaţl"
sunt luate dintr'o partidă Ru-
 SA INVATAM METODIC
21
EVOluţia: isolaTl; - cuplu de pion; izolaţi -
bJ,ru;;tein~Nbmrovici (Karlsbad
1907). Pionl atârnaţi pot apărea
'insă În multe alte .feluri şi pe
alte coloane decât "d" şi "c·,
deşi aci apar cel mal frecVent.
Ceeace ne interes·:=ază. în 'primul
rând din evoluţia arătată de
Nlm.zovici, este ţaza intermedi-
ară în care oei doi pionl nefiind
încă pe aceeaşi linie (vezi dia-
grama 22) !pot fi blocaţi de ad-
versar, _care în .cazul acesta ob-
ţine un avantaj apreciabil din
stăJpânl rea câmpurilor slabe din
iaţa lor. ·(Incercarea de a ajun-
ge la o astfel de ,poziţie poate fi
considerată 'Ca încă a metodă de
luptă impotriva pion ului iZQlat).
P<tziţia din diagrama 24 nu a
rezultat din jocul împotriva
unui lsolani. Albul a jucat .g re-
şit deschiderea şi a pernnls ne-
grului să ocupe o poziţie domi-
nantă ~n centru, care n'a putut
fi lichkla"tă decât printr'o serie
(le schimburi al căror rezultat a
ŞAHVL
22 23
ploni .,a!ârnaţi··
fost apariţia celOr dOi pioni
slabi pe c3 Şi d4 1).
Continuarea acestei partide
constitue un model de exploata-
re a slăbiciW1l1o r c4 şi "<15, care
s'au format in faţa celor doi
pioni cari nu mai pot Înainta, A
urmat:
22. ". Dd5 23. De3, Db5 24.
Dd2, T,d 5 25. h3, e6 26. Tel,
Da4 27. Tai, b5 28. Ddl, Tc4
(Cu aceasta negrul.a term'lnat
blocarea completă a lPio.nilol'
albi şi trece la atac pe flancul
damei, asupra ,pianului slab a2.
Pentru aceasta el utilizează ca
,pivot .pentru aducerea tUTnurÎ-
1) Inceputul acestei partide a fm;!
următo!'Ul: 1. e4, Cf6 2. d3, e5! 3. 14.
Cc6 4. cn, g6 5. Ne2. Ng7 6. Cbd2.
d57 . O-O, O-O 8. Rh1, b6 9. ed: , Dd5:
10. Del, Nb7 ll. CC4, Cd4! 12. Ce:!.
De6 13. Ndt, Cd5 14. Cd4:, cd: 15.
Cd5:, Dd5: 16. Nf3, Dd7 17. Nb7:,
Db7: 16. c4 (Altfel d ecide presiunea
negrului 'ţ_e COloana "c"), dc3: 19,
bc3:: Tac8 20. Nb2, Ttd8 ZI. Tf3, Nfb
22. d4.
.
48 OH. SERGIU
24
A. Alehin
G. Th omos
( Tufi/ eul dela Baden-Baden,
1925)
lor sale pe coloana "a" tocmai
câmpurile r.labe c4 şi d5, eart!
sunt în stăpânirea sa) 29. Db3,
T,d6 30. Rh2, Ta6 31. T3B, Ne7
32. Rhi (Albul este redus la G
pasivitate aproape complet ă ş i
este nevoit să aştepte desfăşu~
rarea ofensivel negrului) 32 ...
T4c6! (O ' manevră foarte inte·
resantă. Figurile grele ale ne-
grului se regrupează pentru a
putea desfăşura maximmn' de
eficacitate: turnurile trec pe co.
Ioana "a", la 84 şi a6, Iar dama
vine la c4) 33. fieI, Nh4 34. TU
(Turnul nu poate părăsi linia 1.
Dacă de ex. 34. Te5?, atunci 34
'" Db3: 35: ab:, Tal: 36. Nal:,
Ta6 37. Nb2, Ta2 şi negrul câş-
tigă)34 ... Oc4! 35. Dc4: (M3i
curând sau mai târziu schimbul
damelor era Inevitabil) 35 .. ,
Tc4: 36. a3, Ne7 37. Tib1, Nd6
(Nebunul negru atacă punctul
slab a3, dar in acelaş timp ·su-
.praveghează Şi planul i4, care
poate -deveni eventual slab) 38.
g3, RiS (Piesele negrului oc:upit
cele mai bune poziţiI. Pentru
acţiunea decisivă trebue adus Şi
regele în centru) 39. Rg2, Re7
40. Rf2, Rd7 41. Re2, Rc6 42.
Ta2, T4a4 43. 'Dbal, Rd5 44.
Rd3, T6a5 45. Nc1. a6 46. Nb2.
h;;! (Toate figurile albe fiind
con centrate la 3ipărarea pianu-
lui a3, negrul foloseşte mobili-
tatea mai mare a nebunului şi
poziţia dominantă a regelui ~ău
in centru pentru o diversiune
pe flancul regelui care provoaca
h4. după care spargerea cen-
trului Cu e6-e5 -devine d·:cisivă
din cauza slăbiciunii pianului
g3) 47. h4 (Altfel Joacă negrul
h5-h4) 47 .... f6 48. Nc1, eă 49.
fe:, le: 50.'Nb2, ed: 51. cd:, b4!
52. ab:, Ta2: 53. ba:, Th2: şi al-
bul a cedat. Precizia jocului lui
Alehin in acea'Stă partidă pro-
voacă admiraţia.
Un alt exemplu de folosire a
câmpurilor slabe -,<:tiin faţa cu-
plului de pion! Izolaţi care n'au
reuşit să ajungă în faza de pionl
: , atârnaţl" îl prezintă partida
Botvinnic-Boleslavskl jucată În
turneul pentru titlul de cam-
pion absolut al U.R.s.S., 1941.
 SA INVATAM METODIC
In poziţia din diagrama 25 1),
albul nu poate presa 'Pionii ne-
"gru~ui dealungu'l coloanelor (pi*
onul d5 care se află pe coloana
semi - deschisă, este .apărat) dea-
-ceea el aplică altă metodă, ba-
zată pe postarea cailor pe a*
ceste -câmpur i ~mportante. De
remarcat este faptul 'Că şi albul
are o slăbiciune - pionul e3 -
pe' care şi-a creat-o cu bWlă Şti*
inţă, toomai [ n vederea jocului
bazat pe slăbiciunea câmpuri-
lor c5 şi d4
25
1. Boleslof.Jski
M. Boluinnic
J) Part!da s'a început astfel: 1. "4,
"6 2. d4, d5 .'3. Cd2, c5 4. ed:, ed: a.
Nb5 i , Cc6 6. Cgla, Nd6 7. O-O, Cge7
8. de:. Nc!i: 9. Cb3, Nb6 10. Ne3!. Ne3:
Il. Nc6:+!, bc: 12. te:, 0*0 13. Dd2.
Db6 14. Dc3, Tb8 15. Tabt. Te;}.
ŞAHUl.
49
In poziţia din diagramă a
urmat 16. TfeI, mutare despre
care însuşi Botvinnic face ur-
mătorul comentar iu in carte3.
turneului: "Mutarea aceasta in
'Stilul lui Nimzovic\ - "supra-
protecţia" Ipionului e3 - face
pe aJb să ,piardă o bună j umăta·
te din avantaj. Continuarea lo-
gică era 16. Cc5, Cf5 17. TfeI " .
Negrul a răspuns 16 ... Cg6, cu
intenţia de a-şi aduce calul la
e5. A urmat: 17. CC5, Ng4 18.
Cd4. Ce5 19. M, Tbd8 20. ei
("Poate că mai consecvent era
20. ede6, Ne6: 21. DeS:. Jocul
s'ar fi simpHficat, dar albul s'ar
fi consolidat ţe câmpurlle ne-
gre" - comentează Botvinnic).
20... de: (Mai bine era 20 ...
f6) 21. Te4:, aS 2,2. a3 (Mutarea
foarte tentantă 22. Dg3 , nu dă­
dea nLmi<: albului, cum arată
Botvinnic, din cauza 22... m
23. Tg4:, Cg4: 24. Dg4:, şi acum
24... h5; 25. Df4, ab: 26. Cdb3.
Db5 Cll joc aproximativ egal)
22 ... ab: 23. a b:, f6 24. 'l1bel ,
Rh8? (Mutarea ace~ta consti-
tue greşala decisivă, căci dă
timp albului -să-ş i deplaseze re-
gele, ceeace eliberează caii dm
legăt ura pe diagonala b6-gl.
Negrul trebuia să joace 24...
Nh5, profitând de faptul eă alU
este posibil 25. Cde6, urmat
de 25 ... Nf7. Şi atunci albul
ar fi stat mai bine, daT j.clcld
să u ar 11 fost mult mat g.reu) 25.
Rhl, Nd7 (duce la p ierderea
 GH.
50
unui pion) 26. Cd7:, Td7: 27.
De6:, Dd8 (Cei doi .pionl liberi
ai albulul de tpe flancu l damei
ii asigură lCâştigul. Negrul s'a
mal apărat până la mutarea a
65-8 într'un final de tunnuri,
când a f~t nevoit să cedeze 1).
Să trecem acum la pionii "a-
târnaţi" 'propriu ziŞi. Atunci
când o astfel de formaţie de
plonl există pe tablă, jocul ca-
pătă. deobicei un caracter · foarte
tăl.os; aceasta se dat c reşte pe
de o parte faptU'lui că -pi onii ,,8-
târnaţl" dau perspective bWle
de atac, În special atunci când
~unt sUfj'. lnuţl de figuri uşoare,
Iar pe de alta, :posibilltăţil ca
unul din ei să înainteze la mo-
mentul potrivit, {Teind fie un
plOOl liber periculos, fie blocând
un pion advers pe câm:pul său
iniţial (de ex. in poziţia din dia-
grama 23, după un eventual
c5-e4 din partea negrulul, pio-
nul alb b2 este blocat Şi expus
' l IatA oonblinuar'ea partideI: 28. CO.
Te1 29. Ce5:. le: 30. Oe8: + . De8 : 31.
Te5:, DiS 32. Te8. TC2: 33. T g8: -r.
Rg8: 34. Tb l l, R!1 35. bS, ReG 36. btl,
Te8 31. h3, TI)8 38. Rh2, Rd5 39. R g3.
NeS 40. Rg4. Rb1 41. Tel. Tga 4.2. Te6.
Ra6 ft3. Rg5, Rb7 44. M. Ra6 45. h5. Rb7
46. 1i4. Ras 47. Rh4, Rb1 48. h6. g n
49. ThS: . Tg7 50. RhS. Ra6 51. n:tI
1'01 52. 'M. Te5+ 53. g!';, Rb6: $4.
Th7:, R06 55. Rh6, Rd6 56. g6. Tel 57.
Tl1, R06 68. ro. Tai 59. g7, Thl t-
eo: Rg6, Tgl+ 61. Rh7, Thl+ 62. RgII,
Re7 63. Te2+. Rd7 H. Te4. Th2 6(\.
Rn. Neerul cedeazii.
l;ERGIU
atacului advers pe coloana "b").
Pe de altă parte, pionii alârnaţ!
pot deveni slabi dacă adversa-
rul reuşeşte să forţeze inainta-
rea unuia dintre el in astfel de
condiţiuni încât să..,1 poată blo-
ca, ex.ploatând apoi s'Iăbiociunea
('âmpurilor adtn faţa lOr. In acest
din urmă .caz, metodele de joc
sunt aceleaşi ca şi in partidele
Thoma.s-Alehln şi Botvinn1c-
Boleslavski (vezi diagramele 24
şi 25), cu deosebirea <.'ă pionii
fiilod mai in aintaţi manevrele
sunt mai dificile.
Deşi părerile teoretlcle:1!lor
r.sunt îhllpărţlte in ceeace .priveş­
te valoarea plonllor "atâmaţl"
(jucătorii solizi care preferă
ma.nevrele .pozlţlonale ('Ondam-
nă în general Iplonli atârnaţl),
,practica a arătat că t:n mâinile
unui jucător agresiv ei consti-
tue o armă foarte periculoasă.
In ultimii ani s'au jucat nume-
roase partkie în care pionl! a-
târnaţl au adus decizia. Iată câ-
teva exemple, care desigur nu
epuizează posibilităţi l e foarte
variate ad 11llpt ă eare pot surve ·
ni, dar care rpot da cititorului o
idee destul de COmlpletă asupra
felului .cum trebue condus jo-
cul.
Poziţia din diagrama a 26-a a
rezultat după a 15-a mutare a
negru iui c7-c5. Afbul a făcut
aci greşala de a juca 16. de:
cre Ind negrulu l plonl "atâr-
naţl", pe care credea ipTobabtl
 SA INVATAM METODIC
'26
M. Botvinnic
N. Sokolskt
(Semiftnala campionatului
V.R.S.S., Leningrad 1938)
că-i va putea ataCa şi bloca.
Botvinnlc arată însă în oomen-
tariile sale la aceas.tă partidă că
aceasta constitue o greşeală po-
ziţională, căci .. slăbiciunea pio.
nHor negri d5 şi c5 nu poate fi
eXJPloatată atunci cârrkl sunt
1nulte figud uşoare .. ." După 16
... bc: 17. Ce2, Nh6! (Cu ame-
ninţarea d5·d.4) 18. Na3, Cg4
(Acum ameninţă 19 ... Ne3: 20.
fe:, De3:+ 21. Rhl, Cf2+ 22.
~1, Ch3+ cu mat etouffe şi
eventual 19... Cf2:) 19. Dd:~ .
C7e5 (pIesele negre Intră in
luptă cu câştig de tempo,
~O. CeS:, DeS: 21. Cg3, DI61
22. ObI (Forţat, clci Ia 22.
Tc2 ar ofl urmat 22 ... Dh4 23. h3,
ŞAHUL
51
Ce3:) 22 ." doi! (Un exemplu ti •
.plc de inaintare a unuia dintre
pionii "atârnaţl" la momentul
,potrivit) 23. De2, Ce5 24. ea:
{prin aceasta pionii "atârnaţi"
dispar şi in locul lor apare un
"OOIa!J1I" care a reuşit să linaln-
teze şi să devie liber. Susţinut
de toate figurile negre, acest
pion decide Ipartida. Nu mergea
aci 24. Tc5:, Te5: 25. Nc5:,
013+ 26. gf:, Nf3: 27. Dc2, Ndl:
28. Dd1:, Dg5+ şi albUll pierde
oalitatea. La 24. f4 ar Ii ·u rmat
24 ... Cd7 25. 00, Nf4: 26. Tc2,
Te8. Relativ.cel mai bine era
24: NeS:, Nf3 25. Da6:, Da6: 26.
NaS:, Nd1: 27. NeS:, Tc8: 28.
Tdl: , Tc5: 29. ed:, Td5 deşi şi
atun-ci figura in plus a negru-
lui decide partida). 24 ... ed: 25.
Tc8 :, Ne8:! 26. Tel, d3! 27. Ddl
(nu merge 27. DeS:, din cauza
DeS: 28. Te5:, 02 29. N'~ 2,
dlD T 30. Ndl:, Tdt: + şi albul
pierde) 27 ". Ng4 28 . DaI (2B,
f3 + , Ct3 + : şi negrul câştigă) 28
." d2 şi negrul a câştigat după
. câteva mutări 1).
In 'p<lZiţia din diagrama a 27·i!
lupta este mai grea, căci piesele
negruIui st,au destul de bine.
Euwe a continuat cu 15 ... Df41
pregătind lUl contra-joc pe
flancul regelui şi evitând posi·
l) Intreaga wrtldli cu corne-nt.arlile
lui Botvirmlc poa.te li glisită in ca.r_
tea "Partide Alese'", lI.'])lrut.!i de cu-
rând In edl~W"Ia "Culturi FLzld. ŞI
Sport"'.
 G H . SERGIU
52
bilitatea 15 ' .. Tfd8 16. Tad l , 27
Tc7 17. Ce5 după care albul ar
fi exercitat o mare p resiune în EllW~
centru. Mu tarea are insăJ şi păr-
1ile ei negative, căci d ama nea-
gră rămâne eXrpusă atacurilor)
16. TadI, Tfe8!? (Cu aceasta ne-
grul ~ i edkă inain tarea d 4-.d5
şi amenin ţă eventual e6-e5.
P robabll mai b ine ar fi fost to-
tuş i 16 ... 'I'fd8) 17. ha (Impie-
dlcă m utarea 17 " . Dg4, care
combin ată cu 18 ... Ca5 ar fi
forţat sch imbul dame lor) 17 .' .
Ca5 18. Ce5, Ne4 19, Tfe I , Nd;~:
20. Dd3:, Ted8?! ~d ep lasarea a-
ceasta a turnul ui permite albu-
lui o serie de ameninţ ă,ri foarte A, Atehin
prime jd ioase, i ri l egăt ură cu sa- (Part ida a 10 -0 din ul doilea
cr if iciul calului la f7) 21. Ne.! , mate" pentr!l campiona tul mOI/ _
DM 22 . .oe2! (Ameninţarea sa- dial, 1937)
c rificiului ta rf7 'pune pe negru
in f,!\ţa unei 'Probleme grele. la h3 din cauza 24. Td3 , Dh4 25.
La 22 ", Cd7 a r fi urmat , Rg2 şi 26. ThL Relativ cel ma i
cum au a rătat Bel:avene ţ (> Î bine era 23 ... h6, deşi şi atunci
Rhrmi n , 23. Cf7:, Rf7: 24. după 24, Rg2, Ch7 albu l ar fi
De6:+ , Rf8 25. T e4, Dh 5 26. dominat jocul, Euw e şi-a pie r-
Td 3, Of6 27. Tf3, Df7 28. Ti6: !, ·d ut insă calmul şi a făc ut o gre-
Df6: 29. Tf4, Df4: 30. Nf4:, Cc4: ş eala gravă după care a pierd::t
3L a5 in favoarea albului. La un cal) 23.,. C c6? 24. Rg2, Ce5:
22 ... C c6 unna 23. ef3, Dh5 2·i. (Altfel ur.mează 25. Cf3) 25. de:,
Ng5 deasemeni cu avantaj. De- Ch5 26. gh:, Tc4 : şi negrul a ce -
aceea Euwe se decide să elimi ne dat d upă câteva mu1ă ri.
posibilitatea sacr ificiului, dar PoziţÎ3 din dlagraIT:I9. a 28-a "-
cu aceasta pieroe un tempo) 22 rezultat dLntr'o var i an tă foarte
... Te8 23. g4! (O mutare g reu Interesantă de deschidere: 1. e4 ,
de p revăzut ! Albul ame ni nţă, e5 2, .Cf3, Cc6 3. Nb5, a6 4.
n ici mai m ult Il1lct mal puţin, Na4, Cf6 S. O-O Ce4: 6. Id4. ed! ?
decât prinderea damel pr in 24 . (Deobicei se joacă 6 ... b5) 7.
Rg2 şi Of3. Negr ul! nu .poate lua Tel, d5 8-. Ng5!? (Teoria com,i --
 SA INV ATAM METODIC
deră că această mutare răstoar­
nă-' jocul negrului) · 8 ... Ne7 ~.
Ne7 :, 'Re7:! (O idee foaTte 'În-
drăzneaţă aparţinând danezului
Krause, pe care o analizează şi
Keres în cartea sa "Male Kool".
Este interesant că deşi Krause
a prOpus mutarea Încă in 1921,
până la această partidă ea n'a
mai fost jucată niciodată) 10.
Ne6 :, be: 11. Cd4:, Rf8 12. 13,
Cf6 13. Cc6 :, Dd6 14. Cd4, e5
15.Ce2, g6 16. Cd2, Ne6 (vez i
diagrama 28).
28
Sergiu Samariall
Dr. Troiaflescu
(Finala Campionatului Capi-
talei. 1950)
Negrul are pioni "atâmaţi"
dar !>tăpâneşte centrul şi lPOate
eventual (după d5-d4) folosi
câmpul slab al albului, e3. Pen-
ŞAHUL
53"
tru negru planul este simplu:
terminarea desvoitâril (arduce·
rea turnurilor în centru), după
care (dacă albul se menţine pa-
siv) ex:ploatarea slăbiciunii e3,
in combinaţie cu diferite posi-
bilităţi de înaintare a ipiOOlUlui
"d" şi un eventual atac aSupr~
regelui alb, 'a drui poziţie estoa-
!)Iăbită. Impotriva acestui plan
albul este nevoit să ~ntreprindă
ceva. El se decide să fo rţeze
înaintarea plonu~ui negru "d"
la d4, după care - folosind dia-
gonala al-h8 pe care se va aIia
regele pegtu - să spargă pri n
c2-c3 poziţia pionilor negri ş i
să -I distrugă. A urmat:
17. b3, Td8 18. Del, Rg7 19.
Db2, The8 20. Tadl , d4 (Inain-
tarea ,pion ului este forţată, căci
.se ameninţă 21. Ce4) 21. e3?
(-Cum se va vedea în oonti:1u-
'I!-re, incerc.-area aceasta de spar-
gere este prematură. Mai bine·
era, desigur, 21. Cg3, deşi ş i
;atunci negrul a r fi avut un joc_
mai bun) 21 ... tl3 22. Cg3, d!
23. C2e4 (Luarea pionului c4
ar fi dus desigur numai la cre-
area unei noi slăbiciuni în pozi-
tia albului-.pionul c3) 23 ,"
Db6+ 24. Rhl, Ce4: 25. Ce4:,.
Nd5 26. Cf2 (Permite negrului Să
incheie partida ,printr'o combi -
naţ ie frumoasă. Albul era insă
pierdut oricum) 26 ... d2!! 27.
Te8: (Sau 27. Dd2:, Ni3:! 2~.
Te8:, Td2 : 29. Td2 :, Ng2:+ şi
negrul obţine o poziţie câştiga-
 CH.
·51
tă) 27 ." rD.f2:! 28. Dd2: (Nici
.alte mutări nu 'Salvează. Turnul
da nu poate fi luat din cauza
Del + \UVTlat de mat) 28 ... Dd2:
29. Td2:, Te8: şi albul a cedat,
căci rămâne CU o figură in mi-
nus.
d) Despre pionii liberi
Foarte multe !part~:ie de şah
.sunt decise prin dnain tarea unui
pion şi transformarea ·lul i'n
Damă. In felul aoesta se poate
realiza fie o superk>rltate mate-
rială realizată în jocul .prece-
dent, fie o superioritate pozl,!-I-
onală concretizată prin crearea
a ceeace se numeşte un pion
"liber".
Un ploo se numeşte "liber"
atunel când în drumul lUi l>pT€.
câmpul de transformare (adică
~pre linia a 8-a -pentrui pionii
.aLbl, J'6S.pect.iv l-a Ip entru cei
negri) nu mal poate fi oprit de
vreun pion advers (deei. niciun
pion advers nu se găseşte pe
coloana sa, nici pe cele a1ătu­
·rate).
Valoarea ipionilor li·beri este
foarte mare, căci el obligă în
mod obişnuit o figură a adver-
sarului să le blocheze i nainta-
rea sau cel ,puţin să 'Suprave-
gheze câmpul din faţa lor. A-
ceastă valoaTe creşte ~n măsura
simpl1flcllril jocului şi apropie-
-eril de final, atingând maXIDl.U-
.mul in flnalele . de r-3gi şi pionl,
SERGIU
in care 3'\fl8.ntaojul de a avea un
pion liber decide de cele mai
multe ori .partida.
Poziţia din diagrama 29 este
edificatoare. Materialul este
egal, dar -albul c~tlgă cu uşu-
29
dnţă, căci regele O1egru este ne-
voit să se depărteze pe flan-
cul dam-ei pentru a opri inain-
tarea pionului liber alb de pe
coloana "a". In timpul a.cesta
regele alb abacă pionii negri şi
il c8Ipt.urează. In legătură cu
acest final trebue să subliniem
o regulă bine cunoscută: .cu· cât
un lJlion oIiber este mai depărtat
de regele advers, cu atât el este
mai valoros. Regula aceasta se
aplică in special suncl când am-
bele părţi al!- plonl liberi.
Exemplul din diagrama 30
(un studiu al renumitului corn·-
pozitor ceh F . J. Prokop) se ba-
 SA INVAŢAM
30
f. j. Prokop, 1926
Albul joacă şi câştigă
zează şi el ·pe valorificarea pia-
nului liber, care aduce câştigul
alb ului j,n felul următor: 1.
Rd2! (Greşit ar fi 1. Re2? din
cauza 1 ... Rd6 2. Rf3, Rd5 3.
Re3, Re6 4. Re4, Rf6 5! f5, c3
6. bc:, a5 7. c4, a4 8. Rd4, Rf5:
remiză; sau 4. Rd4, Ri5 5. Rc4:,
Ri4: 6. Rb4, Re3 7. Ra5, Rd3 8.
Ra6:, Rc4! Remiză. In .prirn3. din
aceste variante, vedem cum ne-
grul obţine remiza creindu-ş!
un pion liber depărtat care reu-
seşte să contrabalanseze cei doi
pioni liberi ai albului!) 1 O" Rd6
2. Re3, Rd5 3. f5! (PIOJlul liber
se pune in mişcare pentru a. in-
depărta regele advers de flan-
cul dame!. Greşit ar fi fost 3.
Rb4 din iC'auza 3... Re4!) 3.,,'Re5
4. Rc4: (După 4. f6? care apa-
METODIC ŞAHUL
rent îndepărtează regele negrll
şi mai mult, negrul ar fi obţinut
remiza prin 4 ..~ Rf6: 5. Rc4:,
Re5 O. Rc5, Re4 7. Rc5, Re4 8.
Rb6, Rd4 8. Ra6:, Rc4!. Deose-
birea faţă'de continuarea din
text constă IÎn faptul că prin 4.
f6? albul pierde un tempo: în·
momentul când ia planul c'l
la mut.are este ' negrul) 4 .
... RfS : Rd4.! .(0 mutare de aş­
teptare foarte frumoasă. La 5 ...
Rf4 albul ar fi câştlgat un tem-
IPO foarte bnportant prin 6. b4,
după care ~'ar fi îndreptat cu
regele spre pionul negru a6) 5
... . Re6 6. Rc5, ReS (Prin muta-
rea 5 ... Re6, negrul s'a de-
părtat prea mult de plon'Ul alb
b2: acesta a fost scopul princi-
pal al mutării 5. Rd4) 7. b4! şi
albul câ{;tlgă,
Forţa pionîlor liberi cre.şte
atunci când sunt susţinuţi de
alţi . 'pioni şi deci nu pot
fi atacaţi cu uşurinţă de către
piesele adversaruluI. O poziţie
tipică este- aceea din diagrama
31. Ambele părţi au câte un
pion liber, iar al negrului e~te
mai depărtat de regele ooveru.
Dar planul albului este a,părat
şi lucrul acesta se dovedeşte de-
eisiv,căci în timp ce regele alb
păstrează libertatea de mişcare
şi se poate îndrepta spre pianul
liber al negrului, regele negru
nu poate pşrăsi controlul câm-
pului c6.
Exemplele de mai sus pre:-
:56 GH.
31
::z;intă fOlit,a .pionilor Hber i 50ub
:.forma cea mai -simplă. Atunci
"Când pe tablă ma l sunt şi ·a lte
figuri, lupta devine mai com-
plicată. Figurile adverse pot
bloca pionul liber ·ceeace dă loc
fie la o bătălie pentru înlătu ra­
rea " blocheurului", I ie Iii' un
atac pe celălalt flanc, unde se
simte lipsa lui. Jocul în jurul
pionilor liberi şi Il blocărII lOr
de .către figuri a fost stU!diat pe
larg de către Nimzovicl atât Î;n
"Sistemul meu", cit şi in "Blo-
cada". In aceste lucrări e l a ex-
pus o teorie foarte original ă,
bazată pe premiza n ece si1ătii
blocă rii pionilor liberi. Este inu -
til să ne oprim aci asupra dife-
-ritelor argumente ale lUi Nim-
20vici În legătură Cu această
·chestiune (dintre care' unele ;nu
.sunt pe deplin valabtle). Ceeace
SERGIU
ne interesează, di n punct de ve-
dere practic, este de a şti care
sunt ava.ntagiile şi desavant·agi-
ile blocadei şi cum trebueşte ea
executată.
Afit1lTlând n ecesitatea impe-
rioasă a blocadei '), Nimzovici
a căutat în acelaş timp ($ă de-
mon.streze că piesa care blo-
chează este plină de "vitali-
tate", căci ea este în iparte a-
pă rată !Împotriva atacurilor
!rontale ale pieselor adversa-
rului, chiar de dtre pionul în
faţa căruia se află, iar pe de
altă parte contri·bue la luptă
atât de pe punctul ţe -ca re se
află cât Şi ;prin ~osib!litatee pe
care o are de a-I părăsi la mo-
mentul oportum . AcefU>tă eapa-
citate !\ "bloche urului" de a
părăsi câmp lll din faţa opionu-
Jui liber adver~;, pentru a lua
parte la o altă operaţie, · a Iost
denumită de căt re Nlmzovic l
"elasticitate" şi ea ,poate fi
mai mică sau mai mare, în ra-
port cu caracteristicile !poziţie i.
Blocheurul se :poate deplasa
numai dacă: 1. Expediţia pe
care o întreprinde aduce re-
zult~. te decisive imediate. 2,
Poate reveni -pentru a bloca
pionul liber pe Un alt câm r
după ce a efectuat o manevră
\) Nimzovicl afi.r ml el "plonul Il·
ber estI! un crimln:'l\, care trebue ţI.
nut sub lacllit. Mburl de mijloe, cum
ar fI supravegherea poliţieneascii, nu
sunt suficiente".
 SA INVATAM METODIC ŞAHUL
favorabilă. 3. Poate
fi inlo-
cuit imediat de către
un alt
I)]oeheur, fără ca între timp
plonul să poată inainta cu
succes.
Este de la sine inţeles că
bJocada este cu atât mai efec-
tivă, iar blocheurul mai "elas-
tic", cu cât pionul este mai
puţin avansat. Un exemplu
clasic de blocadă elastică (deşi
pionul II1U este liber) îl con~ti­
tue partlda Rubinstein-Lasker
(vezi pag. 44). In poziţia din
dlagrema 19, planul negru e6
nu are decât o importanţă re-
lativă .in blocarea câmpului d5.
Cei doi blocheurl negri, calul
b6 şi nebunul b7, ocupă pe
râ.nd câmpul d5, dup1S. necesi-
tate.
Teoria lui Nimzovici <:le:;pre
blocadă a provocat mari dis- .
cuţli in llteratura şahistă, de-
oarece mulţi mari maeştri, in
frunte cu !Alehin, nu s'au de-
cla.rat de acor.d cu Ideia nece-
sităţii absolute a blocării plo-
nUor liberi şi mai ales cu afir-
maţiile lUi Nimz.ovici care ex-
tindea necesitatea blocadel nu
munai la pionii liberi, ci şi la
"can didaţi", adică la acei ploni
care in mod nOJ1Il1al au ten-
dinţa de a deveni liberi; de ex.,
dacă una dirl părţi are trei
pionl contra doi pe unul din
flancuri , !pionu! in plus Care nu
~-------------- '----------------~
57"
este oprit in drumul său spre-
damă decât de un ·plon advers
aflat pe coloana alăturată este-
un candidat (in formaţia de·
pioni: Alb: a2, b2, c2, Negru :
a7, b7, pionul alb c2 este, după
Nimzovici, un "candidat" de·
.ţion liber şi irn consednţă,
dacă înaintează, trebue blo-·
cat) . In cadrul lucrării de fată
nu putem intra in amănuntele
argumentelor · pro ş i contra
care au fost aduse.
Blocada constitue o metodă .
ele luptă pozilionaoJă foade im':'·
portMltă, care poate fi aplicati~
de foarte multe ori cu ~ucces
împotriva plonilor liberi , dar
- in raport t.U alte caracte-
ristici strategice ·ca re pot
există in unele ,poziţii - ea nu
constltue singurul plan just-
care ,poate fi aplicat in poziţia..
respectivă. Deaceea cititorul
"lIrebue să ţină întotdeslills
~ama de totalitatea caracte-
risticilor unei poziţII ş i Inumai
când într'adevăr pionul liber-
constitue fadoruldominant, 5ă
aţlice metoda blocadei.
In încheerea acestei discuţi:
despre blocadă, iată o .partidă
pe care însuşi Nlmzovici o
consideră ca un exemplu de-
felul cum frebue să fie apli--
ca tă blocada:
 GH
GAMBITUL LETON
.Alb: A. Nimzovici
Negru: C. Behtil!g
Jucată la Riga in 1919
1. e4, e5 2. ef3, f5 (Muta-
:rea aceasta nu este ronsid.erată
de teorie ca fiind pe deplin
corectă, deşi nu se · cunoaşte
până astăzi o răsttllllare for-
tată a ei) 3. Ce5:, Df6 4. d4,
·d6 5. Cd, fe: 6. Cel! (vezi dia-
grsma 32). Iată cum comentea·
'U Nimzov:iCi această mutare:
..,impotriva acestei mutări vor-
besc: 1) tradiţia, care reco-
mandă 6. Cc3; 2) 'Principiul
desvolt.ării eooncmice (nu es te
bi:ne să muţi de mai multe ori
CU 8'Ceeaşi p:es ă ".î n deschi·dere);
3) ameninţarea aparent foarte
mică pe care o reprezintă blo-
cheurul. Şi .cu toate acest ea,
6. Ce3 irnp reun3 cu mutarea
care unnează , este incontesta-
bil o mutare de mae~ tru '. Chla,
dacă tot restul lumii joacă
aci 6. CC3 , eu consider că mu-
32
SERGIU
tarea mea 6. Ce3 este mal 00·
rectă şi aceasta pentru motive
bazate pe "sistem". (Este vorba
despre cartea "Sistemul meu".
N. A.) 6 ,,' c6 7. Nc4!! (Această
mutare subtilă coru;titue cheia
planului alb. Pentru a putea
face rocada mică, negrul este
silit să joace d5. Continuând
cu Nb3 şi c2-c4, albul oreiază
atunci o presiune puternică a-
supra pion ului d5, susţinută
tocmai de "blocheurul" deja
e3. Este de observat ci. pianul
e4 nu este încă liber, ci num'a i
un "ca:ndidat" , care totuşi
- ICOnfomn teoriei lui Nimzo-
viei. - trebue blocat) 7. ,.. d5
8. Nb3, Ne6 9. <:4, Df7 10.De2.
Cf6 Il. O-O (Aci Nimzovlci
fopune: "Dacă privim calul bIa-
cheur dela e3 mai deaproa-
pe, .constatăm că el îndeplt-
neşte toale condiţiuroile care
se cer 'Unui blocheur: 1. El sta-
bileşt e o blocadă striet~ , îm-
pledlcând a.prQpierea pieselor
adverse (supraveghind de ex.
punctul g4) ; 2. Exercită ~.
33
 SA INVATAM M ETODIC ŞAHl,/L
ninţă ri fă ră a se d eplasa; 3.
Este Ioarte elastic, cum vom
cons.tata m a l târziu. Pe scurt,
calul dela e3 este u n blooheur
("ideal") 11. '" Nb4 12. Nd2,
Nd2 : 13. Cd 2:, O-O 14. f4 (Cu
ameninţarea f4-f5) 14 ... de :
15. C2c4:, De7 16. f5, Nd5
(Ambele părţi au câte un "iso'
l ani", dar în timp ce câmpul
oin faţa pionultJi .negru e4 este
solid ..stăpânit de că t re alb,
câmpul d5 .- care ar trebu 1 să
c.onstitue un punct tare al po-
z i ţiei negrului - este di-s.putat
cu dârzenie de alb) 17. Od5:.
t=d: 18. Ce3 (Blocheurul a fost
imediat in locuit) 18 ... Dd7
19. C d5 :! (vez i diagrama 33} :
"AIJl1eJ1inţare:\ exercitat ă de c ă ­
tre blocheW' de 'Pe câmpu1 să u ,
cul m i n ează în acest sacrificiu",
spune N lmzovici) 19 ." Cd5:
20. De4:, Td8 21. f6 ! ("Poanta
combirna~iel şi in acela,ş timp o
:n ouă ilust rare a tendinţe i de
inaintare a pioni1or - plonul
f5 era un " candidat") 21. ... gf :
(D acă 21. ... CC6, atunci 22.
34
l'II l1li-" III
j II il AlU
rl"",8' -.-
•••••••
UU. I!UO
!'! III f.t'l ICI
. ,
59'
f7+, 'M8 23. Nd5: şi câŞtlgâ _
La 22 " . RI8 23 . Nd5 :, Dd5:
24. Dh7 : şi câştigă) ~ 2. Tf5 (A-
cum calul din rd5 este un blo-
c:heur, pe -c are albul il atacă)
22 . ... Rh8 23. Td5:, Te8 24.
T d7" Te4 , 25. Td8+, Rg7 26.
Tg8 +. Rh6 27 . TU şi negrul a.
cedat.
e) Majorităţile de pioni
De foa rte multe ari, în urma.
schimburilor de pion l în cen-
t ru, se fOtmează chiar din pri-
ma fa:ză a par tidei grupu ri de-
plan! neegale. Astfel, de exem·
,plu, albul păstrează. trei pionL
contra patr u al negrulu i pe a-
ripa regelui, în timp Ce p c
flancul damei are trei -pioni ,
contra doi ai negrului. Ase me-
nea structu ri de pion i deter-
mină deobicei planurile strate-
gice ale celor două ,pă r ţi , obli-
gându-le să atace !pe flancul
unde au "majori tatea" de
pionl.
Dla.gramele 34 ş i 35 p rezin ·
tă două structuri de ploni ca r
35
l1li il lIIlI III
l' 11111 1111 IIU
rl~'iJ·'iUAf!A'1l
g " ..6HlIL
III! Iii
UII !II nUl'
II! lIIl !:II It'!
,
 GH. SERGIU

survin foarte adeseori .in jocul pe flancul dame!. Din această

practic. In prima .poziţie, albul ,cauză,madorltatea de pionl pe
are un avantaj caracteristic: aripa dame! e.s.te considerată
aşa numita "majoritate pe ari- ca un avantaj În jocu.i de mij-
pa damei", In ce constă acest loc. Tehnica e",ploatăirii acestui
avantaj? Lucrul acesta este avantaj a ajuns la o mare de-
uşor de e:x;plicat. Să !presupu- săvârşire şi ea trebueşte stu-
nem că de ambele' părţi s'a fă­ diată cu îngrijire, căCi aproape
'Cut rocada mică şi că deci regii in ,fiecare partidă pot surve"ni
se află la gl, respectiv g8. In situaţi! de acest fel.
aCe.5.t caz, inal-ntându'şi ,pionii Iată mai lintâi un exemtpdu
de pe aripa d<mlei, unde are de valorilicare a majorităţii
superioritatea numerică, in intr'o poziţie cu figuri puţine:
mod logic albul trebue să a-
j ungă În cele din urm'ă să-şi
creeze un pion liber (pionul
."c" este un "candidat", cum ar Capablanca
spune Nimzovici). La aceasta
~e poate răspunde că şi negrul
poate face foarte bine acela:,;
.lucru pe flancul regelui, unde
are el avantajul numeric. A -
cest lucru este valabil, dar nu-
mai in final, când numărul
pieselor ,s.'a redus prin schIm-
buri şi înaintarea ,plonllor nu
explUle regele unui atac ad-
vers. In jocul de mijloc, pionii
negri nu lpot inainta decât cu "
greutate şi nu pot <constitui un
contra-bwans -înaintării ploni- M arsflall
lor albi pe celălalt flanc , decât (Partida a 23-0 din matcfl,
atunci când este posibilă orga- 1909)
nizarea unui atac eu şan se la
rege. Practica a arătat că În Deşi !partida a intrat în fi-
majoritatea catlllrilor este mult nal, negrul păstrează avanta-
mal greu pentru negru să or- Jul datorită f~tullli că Ipionii
ganizeze un atac la rege, decât săi pe flancul dame! sunt suil-
albului să-Şi Înainteze pionii 'Clent de avan.s.aţi şi mal ales
 SA INVATAM METODIC ŞAHUL
61

:posibilităţii de a impiedica re- jocul de mijloc '). Poziţia din

gele alb să se a.propie de zona diagrama 37 a survenit după
principală de luptă. Trebue mutăr.t1e de deschidere: 1.
notat că cea mal bună metodă ef3, d5 2, c4, d4 3. b4!?, g6
4e luptă împotriva unei majo- (f6!) 4. e3, aS 5. b5, c6 6. ed,
Ng7 7. .d3. dd: in a 8-a partidă
rităţi de pion! in final (~fa­
din primul match Euwe...Ale-
ră lCie 'i naintarea plonllor pro-
hin jucat in 192,7. la·tă cum
prii ,pe flancul celălalt, când. comentează Euwe această po-
aceasta este posibil) este adu- ziţie :
-cerea regelui iP·ropriu pe flan-
cul prlmejdwt. Cu prima sa
37
mutare, C<IIpablanca 'impledică
aeest lucru: Dr. AleI/in
1. ... Tdl + 1 2. Rg2, a5 3. Tc2,
b4 (Majoritatea de 'plonl ân ain-
tează cu mare viteză şi ame-
ninţă crearea unui pion liber)
4. ab:, ab: 5, Nf3, T·bl! (lmobi-
Jizeaiă turnul alb prln atacul
asupra pionului b2) 6. Ne2 (La
6. Ne4 ar fi unmat f7-f5)
fi ... b31 (Cea mai bună muta-
re. Mai slab era 6 ... Rg7 din
cauza 7. Nc4:, Nc4: 8. Tc4:,
Tb2: după eare ~ar fi ajuns
într'un final de turnuri in care
Dr. Euwe
realllzarea ipionului Jlher ar fi
fast mult mai dUicllă, dacă nu
"Albul are acum o maojori-
chiar imposi·bllă) 7. Td2 (Nu
tate clară ,pe aripa damei,
7. Te3:, Th2: 8. Nc4: din cauza
pioni la a2, b5 Şi c4, !În ttmp
8. ". Tc2! Şi negrul câştigă o .. ce negrul are la a5 Şi b7. Doi
figură) 7, '" Tel 8. Ndl, c3 9·
be:, b2! 10, Tb2:, Tdl: şi albul Il Exemplul acesta esto clasl.c şi II
a cedat 'după câteva mutări. rost utiilza,t chiar de către Euwe In
cadr ul unei serii de articole despre
Şi acum un foarte Intere- jrH;u1 pozitional, apăl'Ute tn 1937-38.
sant exemplu de valorificare a U a fost utilizat fi de cAtre Reti in
majorităţiI pe aripa damel in cDrtl'a sa "Idei noi în ş.ah".
 62 GH.
dintre' pionii tribului sunt îna-
intaţi departe. Chestiunea daci
negrul poate împiedica muta~
rea e4-c5 este acum de mare
importanţă: dacă nu poate,· a-
tunci înaintarea plonUor va fi
mortală; dacă poate, atunCi a·
ceştla nu sunt periculoşi".
(Este vorba aci de aplicarea
princ.plului hlocadel impotrilVa
unui "candidat" -ipio:1.u 1 c4-
N. A.).
"Ca oCOIT\lperu.aţie lp entru
desavantajul său pe ar;'p). da-
mei, negrul are un pion în plus
pe aripa regelui. 'Pentru mo-
ment avem un fel de aripă a
regelui lărgit ă, care cuprinde
şi coloana damei (d) : el are
pioni la d4, e7, rf7, g6 şi h7, in
timp ce albUl! are .pion! la d3.
f2, g2 şi h2. Iu general o ma-
j().ritate de pioni pe aripil rege-
~ui este mai valoroasă, cu cât
('onţine mai mulţi pioni. 001
pionl vor trebui să ,Î nainteze
pentru a forţa crearea unui
pion trecut, în timp ce cellaţi
doi vor rămâne pentru a pro-
teja pe r ege".
S.g3, Cd7 9. Obd2, Cc5 ("Blo-
cheuruJ" şi-a ocupat lo::ul)
10. 'eb3 (Albul incepe imediat
lupta pentru înlăturarea "bIo"
cheurului" negru) 10 ". Dbij
(Negrul ar .fi avut iposlbllltatea
de a j~a 10 ... b6, d"3r atut'.ci
după 11. C-c5:, bC: , albuJ ar fi
căpătat un pion liber apărat,
iar .plonli a5 şi c5 ar fi consti-
SERGIU
tuit obiective de atac) 11. Cc5:.
De5: (Cu aeeasta aLbul a obţi­
nut un prim succes în lupta
pentru !ieblocarea câmpuluÎ c5.
Un blocheur bun - calul - a
fost eliminat Şi inlocuit de că­
tre dama neagră; ori se ştie
·că un blocheur este cu atât
ma:i slab cu câ t este mai mare
in valoare, căci poate fi atacat
cu uşurinţă de p.iesele adver.;:e)
12. Ng2, Ch6 13. O-O, O-O 14. a4
(După aceasta inalntao:ea c4·c5
nu mai 'p oate fi împledicată.
:.Albul' ameninţă Ncl-a3 şi ne-
grul nu poate juca 14 ... b6 a-
tât din cauza posibilităţii Na3
urnn'at de Cd4: cu atac asupra
turnului a8, cât Şi din cauza
15. Na3, Dc7 16. Tbl Ul1IIlat de
c4-c5, "Cu o ·partidă aproape
câştigată", cum aflnmă Euwe)
14. ". Te8 15. Tel, Nf5 16. Na3,
Dc717. c5 (Din momentul când
majoritatea de ploni ajunge
intr'o a-stfel de Ipozi\le - vezi
şi exemplul precedent - par-
tida Intră într'o fază ta::tlcă,
avantajul poz\:ional arn:enin-
tând să se trans.fonme in a van-
taj decisiv pe cale (;'Qmbinatl-
vă) ... 17 Tad8 18. Cg5 (Calul
se îndreaptă spre câmpul tare
e4) 18 '.. Nf6 19. Ce4, Ng7
(Negtrul este redus la pasiVI-
tate. El nu poate întreprinde
nimic ş i aşteaptă desfăşurarea
f'ven!mentelor) 20. Dd2 (,Cu a-
menintarea 21. b6 urmat d e
Da5:) 20 ". Cg4 (Apărarea pio-
 SA INVATAM -METODIC
nului a5 CU 20 Ta8 ar fi dus
cu incetul la completa sufoca-
re .a jocului negru. Dea<:eea 'A-
lehin sacrifică !pianul a5 ŞI face
o incercare de a căpăta contra-
joc pe aripa rege:ui) 21. b6,
DeS 22. e6! (vezi d iagrama 38.
Albul găseşte o combinaţie ca-
38
racteristică pentru astfel
poziţiI.In loc să la pianul a5,
ceeace ar fi întârziat in oare-
care măsură Înaintarea ploni-
lor, Euwe forţează crearea a
doi pioni liberi legaţi care de-
cId partida î n câteva mutări)
!2 .,. bc : (Nu merge 22 ... DcG:
din cauza 23. Cd6, Db6: 24.
'Ce8:, Te8: 25. Tab1 sau 25.
Te7: ş i albul recâştigă ambii
pion! ş i rămtne cu calitatea în
plus) 23. DaS:, CeS 24. Dd2,
Da6 (Din n ou dama n e agră
joacă rolul de blocheur, ame-
ŞAHl)L
63
ninţând iÎ.n. acelaş timp plonul
d3) 25. aS, Cd3 , (Dacă negrul
ia cu dama, atunci după schim-
bul damelor, allbUI câştigă uşor
cu a5-a6) 26. Cc5 (Desigur nu
26. NU, CeL! 27. Na6:, Cf3+
şI negrul câştigă) 26 ". 0:5:
27. Ne5:, Db5 (Dama nu se
poate menţIne ca blooheur.
Ceva mai bine ar fi fost
27 ... d3, dar şi . atunci albul
trebue să câştige dat o rită pio-
n!lor săi liberi) 28. Ne7:, Tc8
29, NU, Db3 (Acum 29 ... d3
nu mai ajuta la nimic. Ar fi
urmat 30. Tab! , Da6 31. b7,
TbB 32. Nd6) 30. Ta3, Dc15 31.
b7, 'I'b8 32, a6 şi negrul a ce·
dat după câteva mutărI.
Să examinăm acum: structu-
. fa de pioni din diagrama 35,
in care majoritatea de pioni a
negrului pe aripa damei este
. de numai doi pioni <.'Ontr<l
unul, iar albul are drept com-
de pensaţie majoritatea "lărgită"
pe arilpa regelui, stăpânind şi
centrul. Poz iţ iile de genul a-
cesta sunt m ce:e mai multe
cazuri fav orabil\'l !păr ţii care
are majoritatea pe arip a damei
ş i in mul te -cazuri, acest avan-
taj se mentlne ·c hiar în final.
Un exemplu minunat de felul
cum se e!<:p loatează o 81Stfel de
majoritate îl coru.titue partida
E!i-.:;kase.:;; -Flohr, jucată la ma
rele turneu internaţional dela
Semmering-Baden, 1937. Ind
d in deschidere negrul a urrnă-
 64 GH.
rit planul strategic de a-şi crea
o majoritate de pionî .pe aripa
dameî. Este interesant că pen-
tru realizarea acestui sc0-p.
Flohr nu s'a dat în lături dela
schimburi, deşi regula genera-
lă este că majorităţile de pioni
pe aripa damei sunt mai valo·
roase in jocul de mijloc decât
in final. ~nceputul acestei in-
teresante partide s'a deSi.făşu­
rat in felul următor: (Alb: E-
liskases; Negru: Flohr) 1. d4.
Cf6 2. c4, g6 3. Ce3, d5 4. Nf4,
Ng7 5. ea, O-O 6: Cf3, c5! 7. cd:,
Od5: 8. NeS, Ce3: 9. bc:, cd: 10.
Ng7:, Rg7: 11. cd:, .]}a5+ 12.
Dd2, Cc6 13. Ne2, Td8 14.
DaS:, CaS: 15. O-O, NeG 16. e4,
Ng4 17. Tfdl, eG 18. RiI, Nf3:
19. Nf3:, Tac8 20. Td2 (vezi '
diagrama 39). Poziţia pionilor
este aproape identică Cu aceea
din diagrama 35. Cu ultima sa
mutare albul a împiedicat pă­
tnmderea turnului advers pe
linia a 2-a şi s'ar părea că sta
bine. Cum se va vedea însă în
continuare, negrul are avantaj
datorită faptului că majorita-
tea sa de pionl poate deveni
activă, în timp <:e majoritatea
de pioni a albulu( va fi bloca~
tă. La aceasta se . adaugă fap-
tul că in această poziţie, calul
es te mai tare decât nebunul.
In partidă a unn3.t: 20 _.. ea!
(O mutare minunată care arată'
o profundă în,telegere a subtl-
. lităţilor poziţiei. La prima ve-
SERGIU
39
s. Flohr
E. Eliskases
dere pare <."Omplet ilogic să a-
juţi pe adversar să-şi creeze
un plan liber, când tocmai a-
c~ta este s<:Qpul său 'final!
Dar Flohr a calculat bine. El
şi-a dat seama că 3lbul nu
poate fi împiedicat până la
urmă să-Şi înainteze pionii de
pe arlpa regelui, CeeaCe trebue
să ducă inevitabil la crearea
unui pion liber. Deaceea el a
preferat să forţeze crearea
unui pion liber alb in cele mai
bune condiţiuni pentru n~gru.
Intr'ad.evăr, înaintând la d5 ,
pionul ' liber alb 'poate fi blocat
pe câmpul d6 de cătr e calul
negru, Care de pe ace.s t câmp
va exercita o presiune puter-
nică asupra ,pionului e4. In a-
celaş timp, de la d6, b:ocheu-
rul negrul poate sprijini cu
 SA LNVAŢAM METODIC ŞAH U L
65
succes inaintarea pionilor ne~ dent favorabil negrului. Majo-
gri pe flancul dameL Astfel, in ritatea albului este Iprnctic
timp ce negrul păstrează ini- imobilizată, în timp Ce pionii
ţiat i va pe flancul dame l, albul :\egrului de pe flan cul damei
nu mai poate întreprinde a- vor constitui cu rând o amenin-
yroape nimic pe flancul rege- ţare puternică. In, plus, activi-
lui Şi majoritatea sa de pion! tatea nebunului alb este limi-
nu mai contrahalansează ma- tată din cauza necesităţii de a
joritatea neagră de pe flancul apără pionul :;lab e4) 30 ... b5
damel) 21. d5, Cc4 22_ 'l'e2, 31. Rd2, aS (In această poziţie.
Cd6 23. Tbl, Tc4 (Se poate a- pionii negrului nu pot fi ata-
firma că Cd6 este un blocheur -caţi în n!teiun fel şi regele are
ideal : el împiedică înaintarea timp să 8:Jungă pe .câmpul im-
pianului )iber adveys, apără portant c5, de uroe va ame-
pianul b7 şi atacă pianul slab ninţa să pătrundă la d4, ala-
al albului e4) 24. g3, Tdc8 (0- când a doua oară pianul slab
r:urpând coloana deschisă ne- al albulul) 32. Rd3, RI6 33.
gru l fortează treeerea Într'un Nf3, Re7 34. h4, h6! (Pentru a
final de cal contra neblUl , ca- putea r"ăspunde la 35. h5 c,-, g5,
re-j este favorabil) 25. Ng2, blo"Când definitiv flancul rege-
Tel + 26. Tel:, Tel :+ 27, Tel, lui) 35. NdI, Rd8 (Greşit ar fi
Tcl: + 28. Re1:, f5! (fixea·ză fost 35 .. . a4 pentru a Jmpie::li-
slăbiciunea ' albulul dela e4) ca următoarea mutare a albu-
29. f3, fe: 30. re: (vezi diagra- lui. Ar fi urmat 36. Nc2, Rd8
ma 40. Finalul acesta este E:vi- 37. Rc3, Rc7 38. Rb4, Rb6 39.
N-d3 etc.) 36. a4, ba : (După
36 ' .. b4 poziţia s'ar fi blocat
şi pe flancul damel şi negrul
n'ar mai fi putut obţine câşti­
gul) 37. Na.4:, Re7 38. Nc2, Rh6
39. Re3, Rb5 40. Rb3, ReS (Aci
a r fi fos t mai precis 40 a4 +
41. Rc3, Rc5! 42. Nd3, g5 43.
hg:, hg: şi albul este în zugz-
wang: el trebue, fie să ia."e
regele negru să p ătr..lnd ă, fie
-să -şi creeze o Jlouă slăbiciu ne
jucând g4. In rpoziţia a ceasta
intr ă în scenă o nouă caracte-
ristLcă s.trateglcă: plonul liber
 CH . SERCIU
66
m,ai depăr t a t ) 41. Ra4 (ln- a cum f ie 56. Rc3, e4 57. Rd 4
drep tându-se -s pre pionul liber e3 u rmat de Rf2, fie 56. Ng2
depă r tat , regele alb se de- Rf2 57. Nd5, g2 58. Ng2" Rg2,
pă rtează de teatrul principal 59. Rd3, Rf3 şi negrul câştigă )
de operaţii) 41. ... Cc4 (Blo- 50 ... g4 SI. Ndl, g 3 52. N fa,
cheuruJ se dovedeşte a fi "e- Re3 53. Nhl . Rf2 54. R c6. g 2
•
lasti c" ) 42. Nb3? (Aci albul 55. Ng2 :, Rg2: 56. d7 C d7: 57 .
f,r fi trebu it să joace 42. Nb l, Rd7:, Rf3 Şi albul cedează.
du,pă care câştigul ar fi fost Majoritatea de pioni pe ari-
mult m ai greu pentru negru. pa regelui este mal "UşOr de v a-
Nu merge de ex. 42 ". Cd2 lori ficat in final, cân d inainta-
43. Nd3, şi calul nu poate- a- rea p ionilor n u riscă să lase
junge la fI, iar la 42. Rd4 neapărat regele propriu. In ]0-
albul 'poate r ăsp unde cu 43. cu~ de mijloc, ,inai ntarea u nei
Rb5, căci la 43 ... Ca3 + 44 . majorităţi de p ioni pe a ripa
Rc6 ş i .pionul "d" nu m ai poa- regeluÎ se confundă în cele ma!
te fi op rit. D in ace3 te va bmte m ul te d in cazuri cu un atac
se vede că Şi "elas ticit atea. ·· comb inat de figuri şi pion i a·
blo::-he urulu i este lim ~ tată) 42 s upr a poziţiei rocade! adversa -
... C'd2 43. Nc2, Cf1 (Aci se v e- r ului. Exempl u ~ care ur meaza
de deosebirea fa~ă de varianta ilus t rează foarte .bine fel ul cum
din notă. Calul negru a ajlUlS' se d'oloseşte o majori tate de
la fI. Este interesant de re- pioni 'p e aripa regelui.
marcat că 'blocada câmpului d6 In poziţia din diagrama 41 ,
a fost !preluată de regele ne - survenltă după a 31 -a mutare 8
gru) 44. Ra5:, Cg3: 45. Ra4, . negrului, avantajul albului
Ch5 (Acum :negru l a re o ma- constă in majoritatea &a de
joritate de p lonl pe celălalt pioni act iv ă (care poate inain-
flanc şi regele alb nu mai are ta) de pe aripa regelui şi in po·
timp să aj u ngă în 1aţa ei) 46. ziţia bună a figu rilor sa!e car::-
Rb3, Rd4 47. Rb4 , Cf6 (Bio- paralizează mâjo ritatea negr u-
cheurul se: întoarce din expe- rui pe aripa damei. Frima gri·
d i ţie ş i op reşte planul libe r pe j ă a albului este d e a-şi im ou -
alt câm p) 48. d6, g5 49. hg:, h.g: n ăt.ăt i şi mai m ult poziţia figu '
50 . Rb5. (Regele t rebue să rilor, lucru pe care îl realizea-
susţină· planul liber. Dacă 50. ză in modul următor (cu <c~tig
Na4, atunci negrul câştigă în de tempo): 32, N e4 (a tacânci
fe lul unmător: 50 ... g4 51. d 7, pionul h7) 32 ' ". h 6 33. Nd3,
Cd7: 52. Nkl7:, g3 53. N h3, -Re4: 0 1: 6 (Calul trebuia să se d~·
54 . Rc3, Re3! 55. Rc2, Re2! şi plaseze, dar ceva mai bin e 8 1
 SA mVATAM METODIC
4\
S. Ffohr
G. Levenfiş
(Turneul fnlerna!iOnal dela
Moscova , 1936)
fi fost 33 ... Cb2, deşi şi atunci
albul ar fi trebuit să câştlge, de
ex. 33 ." Cb2 34. a5!, Cdh-
35. Rf3 , Rc7 36. e4! etc. In ori~
ce caz, jocul ar fi fost mai din·
cîl) 34. e4!, Ca8 35. Re3, Cc7
36. aS! (Impied.i-că din nou 36 ...
b6, mutalre care devenise po·
sibilă după 35 ... Cc1) 36 ... Re7
(Schimbul cailor prb 36 ... Ce6
37. Ce6:, Ne6: ar fi dus repede
la pierdere căc! regele alb nu
poate fi impiedicat :;ă ajungă p8
:-âmpul e5, după care urmeazii
manevra Nc4 Şi e4.-e5-e6-e7 care ·
forţează regele negru să .pără­
sească apărarea câmpu1ui b6,
după care albul eâştigă uşor)
37. Nc4. Rd6 38. Rd4. CeR
ŞAHUL
67
(Este evident că orIce final de
pioni, după un eventual dublu
schimb pe câmpul e6, este
pierdut pentru negru, din cauza
că nu ,poate impiedica pătrun~
derea regelui alb pe câm-pul c5
şi apoi pe b6. In finalul acesta,
câmpul c5 constîtue slăbiciu­
nea principală a poziţiei negru-
lui şi in jurul lui se invârte-sc
toate acţiunile de câştig ale al-
bolui. Conform teoriei lui Nim-
zovici, calul din c5 ar putea fi
con~lderat un blocheur - el
opreşte Înaintarea unui "can-
didat" cu deoseb irea însă că
acest blocheur nu este decât
prea puţin legat de câmpul pe
care-l ocupă şi CaTe este solid
controlat de celelalte figuri ale
albului. Judecând această pozi-
ţie din punctul de vedere al
caracteristicilor pe care le~am
studiat până acmn, vedem că
-planUl strategic este deter-
minat de către cele dOuă ca-
racteristici principale ale pozi-
ţiei: majoritatea de pioni ac-
tivă pe aripa regelui şi stăpâ­
nirea câmpului c5, care are
drept urmare Imobilizarea ma-
jorităţII negrului pe aripa da-
meI. Până acum albul s'a ocu-
pat d e consolidarea blocajului
său pe aripa damei. Acum,
când piesele sale ocupă cele
mal -bune pOziţii, el poate
trece la înaintarea majorită'
tii sale, care are ca :;cop
final crearea unul .plon liber)
 CH . SeRGIU
68
39. e5+ , Ce: 40. fe: + . Re7 41. Ob7: şi negrul a cedat. La 45
M! (O mulare de asteptare ... Re5: 46. Re5, Cd5 urmează
foarte fi n ă, care foloseşte fap- 47. CdB şi cade şi plonul c6.
In exem plul de mal SUs am
42 văzut că deşi negrul avea şi el
o majoritate de plonl pe aripd
damel, el n'a putul face uz de
ea din cauza blocadei exercita-
te de către p iesele albe ca re
controiau C'âmpurile larl ale
tablei. Acest gen de pozitii
poate să su rvină atât cu majo·
rltăţi ~e ~ioni pe aripa regelui,
câtşi ţ'e aripa damel. Există însă
o structură de pioni spec iflră
(vezi d iagrfL.ma 43) in care al-
bUl are o majoritate de pion i
aci.iva, pe aripa regel ui, în timp
ce majoritatea negruJuÎ pe ari-
tul că negrul 5e află in zug- pa damei este pasivă, căci d in
zwang. Regele negru :1U poat~ cauza pionilor dubli ţe coloa-
muta din cauza eS-e6 urmat de na "c", negrul n u poate ajunge
niciodată l>ă-şi creeze un' pion
Re5, iar calul, di.n cauza Ce4,
cu ameninţarea Cd6. Incerca- liber (majoritatea nea~ră nu
conţine niciun "candidat").
rea de a juca direct 41. Ce4 n u
mergea di" cauza 41 ", Nf5 4't
Cd2, Ce7 43. RC5, Ne6 amenin- 43
~ând 44 0'0Nc4: 45. Cc4:, Cd5)
<It ... Ce7 (Negrul nu poate
scăpa de zugzwang prin mută r i
de pioni, de ex. 41 o" g5 42.
hg: , hg : 43. Ce4, g4 44. Re5, ur-
mat de Cel6 sali Rb6 , iar la 41
0'0g6 ar Ci urmat 42. Nd3, RI7
43. e6+, Rf6 44. Cd7+!, Re6:
45. Cb6, Cd6 46. Ng6: şi albul
câştigă) 42. CE4, NeG (La 42
o ••Ce8 decidea 43. Rc5 cu du·
hla ameninţare Rb6 şi Cd6) 4:t
Cd6, Ne4 : 44 . Rc4: ., Re6 45 .
 S}. INV}.ŢĂM METODIC SAHUL
69
Finalul de p ion i aşa cum se 44
p r ez intă
el în d iagr&l118 43 este
uşor câştigat de că tre alb, care Dr. 1 arrasch
d e fapt posedă un pion în plus.
Tehnica de câştig a acestui li-
nal este simplă: l. Re2, Re7 2.
Re3, Re6 3. f4, c5 4. c4, c6 5.
a4, b5 6. b3! (Este evident că
albul nu trebue să ia la b5,
căci al' îndrepta formaţ i a de
pioni a neg ru lui) 6 ". f6 7. a5,
b4 8. g4, g5 9. e5! (Nu .9. i5+
după care albul rămâne cu un
pion inapoiat la e4) 9 ... gf:+
10. Rf4:, fe: + 11. Re4, h6 12.
h4, Rf6 13. g5 + , hg: 14. hg :+,
Rg5: (La 14 Re6 urmeazâ
15. g6, Rf6 16. g7) 15. Re5:,
Dr. Lastu!r
Rg4 16. Rd6, Rf4 17. Rcfi :, Re4
18. Rc5: , Rd3 19. Rb4:, Rd4 20.
Ra3, Rc5! 2l. Ra4, Rld4 22. Rb4, Ne4 :, deşi după 36. te: albul ar
Re5 23. Rc5 şi alb ul câştigă .. fi căpătat imediat 'p ionuJ liber.
Chiar dacă pe tablă mai ră­ care constitlle obiectivul pld.llu-
mân una sau două f iguri, şan­ lui său strategic. După 36
M Ie de ~âştig 'ale albul u i ră­ Rd6 Însă, Tarrasch afirmă că
mân foarte mari, cum vom ve- s'ar fi ajuns la o poziţie de re-
dea În exemplul de mai jo!'.. miză, căci la 37. Rf5 urmează
Poziţia ·::lin diagrama 44 a re- 37 Tf1 +, iar la 37. TfJ, Re6.
zultat după a 35-a mutare a Este interesant de remarcat că
negruluÎ (Nd7?) 'În prima 'par- - fă ră a calcula nicio varian-
tidă a matchului pentru cam- tă - numai pe baza caracte-
pionatul mondial dintre Lasker l'i5ticilor pozitiei, schimbul ne-
{alb) şi Tarrasch, disputat în bunului f5 pentru calul dip e4
1908. era justificat. rntr'adevăr, în
Ulti:na mutare a negrului afara majorităţii de pioni pe
(35 ". Nf5-d7?) a constituit :> arir:a regelui, care cOnstihw
gre şeală gravă, după cum afir- una din caract eri·:;tlci1e poziţi .
ma tn5uşi Tarrasch in car tea ei (cea princip a lă) mai există
matchului. Negrul ar fi trebuit o caracteristică importantă, a-
să se decidă să joace 35 ... . nume, poziţia centrală a calului
 GH.
70
din e4, care dom'ină tabla şi
împiedică regele negru să a..:
jungă la d6. Comparând valo-
rlle-eslului alb şi ale nebunului
negru, este evident că nebunul
este ro'ult mai ,puţin preţios
decât calul. Tarrasch -însă n'a
putut .calcula În 'aate detaliile
varianta complidată -care re-
zultă după 35 ... Ne4: 36. Re4:,
Thl 37. Td3, Th5: 38. Rf5, ha
39. f4, hg: 40. Rg6, Th4 41. fg:,
după care .!:.e punea .p roblema
dacă negrul poate obţine un
pion liber pe flancul damel
care să cootrabalanseze pionul
"g" liber al albului. După cât
se pare, lucrul acesta era tpo-
sibil prin 41... b5 după care
'l'arrasch dă UItm'ătoarea varl-
&otă: 42. Rg7:, bc: 43. bc:; Tc4:
. 44. g6, Ta4: 45. Tg3, Td4 46.
, Rh7 (dacă regele mută pe lInia
"f" un şah al turnului il depla-
sează pe Hnia "d") 46 ... a4 47.
g7, Td8 48. g8D , Tg8: 49. Tg8:,
Rb6 50. Rg6, Rb5 51. Rf5, .3
52. Re4, Rc4 şi partida' e remi-
ză. O astfel de. variantă este
însă în mod practic imposibil
de calcula t fără a depla~a pie-
sele, deaceea negrul ar fi tre-
buit să se încreadă in 'Principi-
ile strategice, in Joc să se lase
târit in calcule complicate,
care oricum nu l-au dus la o
concluzie Ipreclsă. După retr"a-
gerea greşită a nebunului, Las-
~er şi-a valorificat in mod m'a-
SERGIU
gistral majoritatea pe arlpa re-
gelui. A urmat:
36. Te3! (O mutare foarte-
bună care co~titue ultima
.pregătire ipentru pătrunderea
<figurilor albe în' lagărul negru.
Turnul ocupă coloana pentru a
proteja deplasarea regelui alb
la e5 :impotriva unui şah al
turnu~ui advers pe coloana "e" .
După cum se va vedea, contra-
atacul turnului negru împotri -
va planului "h" nu duce la ni-
ciun rezultat) 36 ... Thl 37.
Cg3, Th4 + 38. Re5, Th3 (In-
eercarea 38 ... Ne8 nu duce lil..
nimic, căci urmează\ 39. f4!,
Nh5: 40. Cf5, Thl 41. Cg7:) 39.
f4!, Rd8 40. 15, 'l1h4 41. f6, gf:
42. Rf6: (Mai tare decât 42. gf:,
ReB, după care lIbertatea de·
mişcare a regelui alb ar fi fost
limitată de către propriul s ău
pion liber) 42... NeS 43. Cf5t'
(InaInte de a-şi.. crea un piol)!
liber, albul îşi aduce flgu-·
rIIe pe cimpurile oele ma! bu '
ne) 43 ... Tf4 (Nu mergea 43
... Th5: din cauza 44. Te8: + şi
Cg7 + ) 44. g6, hg: 45. hg:, Tg<
46. TeS: + (Cea mai simplă cale
de câştig. Nu mergea direct 46.
g7 din cauza 46 .'. Tg6 + ur-
mat de ND7) 46 ... ReS: 47. g7.
Rd7 48. Cb4 (Cu ameninţarea
Cg6), Tg7, 49. Rg7" Re6 50.
Cf3 I (Impierucă pătrunderea.
regelui la e5) 50 .... Rf5 SI.
R17, Re( 52. Re6, Rd3 53. Rd6,
 SA INVATĂ M
R c3 54. Rc6:, Rb3: 55. Rb5 §i
negrul a cedat.
Finalur l de t ipul aceluia pe
care l~am analizat mai sus re-
zultă foarte adeseori dintr'o
variant·ă foarte cunoscută a des~
ehiderii span iole: 1. e4, eS 2.
'Cf3, Cc6 3· Nb5, a6 4. Ne6:, bc:.
Acum, dacă am scoate toate
figurile de pe tablă; am s'
junge la finalu.l -de Ipioni din
diagrama 43. Practica a arătat
Însă că în jocul de mijloc care
urmează, negrul ob~ ine contra-
şa n se serioase datorită perechii
de n ebuni. Numai in cazul când
.n egrul joacă inexact, albul
poate ajunge la un final favo·
rabil ca 'În partidele Lasker-
Capablanca (vezi diagrama 8) Şi
Lasker-Tarra:sch (analizată inai
'Sus). Metodele de joc ale negru -
lu~ în legătură cu utilizarea ·pe-
rechii de nebuni ~n jocul de
mijloc ca're rezultă din această
varia n tă, constitue un subiect
de analiză 9peci ală'
1) Lanturile de pioni
Diagrama 45 prezintă o
'Structură de pioni foade drec-
ven tă, care necesită un stu:!iu
special. Er~te vorba despre aşa
n umitul "lanţ de piooi" - o
serie -de .pioni albi şi .negri, a-
şe zati fatăi în faţă, dealungul a
două diagonale Care nu se pot
i!taca şi care se sUbţ!n unul pe
altul.
METODIC ŞAHUL 71
45
Caracter istica pri ncipală 3
unui lanţ ee pioni este că cele
două şiruri albe şi negre de
pionl se blochează reciproc.
Datorită acestui fapt Nimzovici
a. ajuns la concluzia că rproble·
ma lanţu r ilor de pioni este în
cele din urmă o problemă de
bloca:dă şi că nu este absolu t
necesar ca ambele şiruri de
pioni să fie complete, .ci numai
ca şirul de pioni al adversaru ·
lui să rămână blocat, chiar da-
că unul (sau mai mulţi) dintre
pionii şirulUi propri u au di!i>pă·
rut.
LU;lţ.u rile de pioni prin însăŞI
structura 101' surt rigide. De
aci rezultă, că în poziţiile in
care sunt lanţuri de ploni tea·
trul de operaţiuni este împăr·
ţit adeseori in două zone de
luptă distincte, intre .care co·
munic:atla este destul de difi·
72 CH. SERGIU
cită. Un exemplu care survine
foarte des in practică îl oonsti-
tue bine cunoscuta pazi ţie care
rezultă în apărarea franceză,
după m'utările de deschidere: 1.
e4, e6 2. d4, d5 3. Ce3, Nb4 4.
eS, e5, 5. a3, Nc3:+ 6. be:,
Ce71 7. 84, Da5 8. Dd~, Cbc6 9.
Cf3, c4 (vezi diagrama 46).
46
LaQţul de ploni c3-d4-e5 i:n-
parte tabla in două teatre de
operaţii aproape complet sepa-
rate, care nu comWlică intre
ele (din punctul de vedere al
albulu i) decât prin câmpul el.
Este evident că poziţia a-
cestui lanţ de pion! (şi a ori că­
rui lanţ de pionl în general)
determină în mare măsură pla-
mrdle strategice, atât ' pentru
alb cât şi ' pentru negru. In-
tr'adevăr, Fionul cel mai înain-
tat a1 şirului alb de ploni (plo-
nul e5) pătrundeca un culu in
.pozlţla negrului şi controlea:<:ă
cimpurile d6 Şi f6. El crează
albuluÎ o superioritate de spa-
ţiu ,pe aripa regelui şi în con-
secinţă determină planul stra'
tegic al albului: ofensivă ,pe a-
ripa regelui, indiferent dacă
regele neglU face rocada mică
sau nu. La acest plan contri-
bue o caracteristică strategică.
importantă in această poziţi~,
anume superioritatea albulul
pe câmpuri negre, datorilă
faptului că .posedă nebunuL el,
în timp ce adversarul n'are ne-
bunul corespunzător. Planul
negrului este şi el dictat de
prezenţa lanţului de pioni, care
îi asigură un avantaj de .s.paţiu
pe aripa damei, la care se <ida-
ugă slăbiciunea pionului alb
a4, care constitue o tintă de
atac, . şi . a pion !lor dubli de pe
coloana "c". După cum s'a va-
zut diJn numeroase partide ju-
cate cu această variantă, desi
teoretic per$pective.le celor
două !părh sunt egale, în prac-
tică şansele negrlliui sunt ce"a
mal bune, căci planul său st.ra-
tegic este mai uşor de reali -
zat.
Problema care se pune in
majoritatea poziţiilor con ţi ­
nând lanţuri de pioni, deri\"ă
din faptul că nici-o aq' j'une o -
fensivă (chiar atunci când E- 8
este de flanc) nu poate trece cu
vederea nece!>itatea de a ata-
 Ş A IIUL
SA INVATAM METO DIC 73
ca, mai curând sau mai târziu, -din punctul de vedere al bIo-
ş irul de pioni al adversarului, cadei - se poate afirma că şi­
pentru a debloca in acest fel rul de pioni al albului este .ac-
propriul şir de pioni şi a-l tiv, el asigurând albulul Iniţia­
pWl.e in mişcare. In consecin- tiva, datorit ă spaţiului mai
ţă , chestiunea principală este mare pe care îl dom;nă . Pro-
de a şti cum se atacă lanţurile blema pentru negru - şi deci
de pioni. planul său strategic - este de
Planul strategic just este in- a înlătura şirul de picmi al al-
dicat de însăşi structura lan- bului, adică de a spaxge bloca-
ţurilor de plonL Atât în şi­ da . Deci şirul de pioni al albu-
rul de ploni alb, cât Şi i n cel lui trebue atacat şi lucrul aces-
negru, fiecare pion este ~usţi­ ta se realizează - pe baza ra-
nut de un alt pion, afară de ţionamentului făcut mai sus -
ultimuJ, care se află la baza printr' un asediu organizat îm-
şirului. Un raţionament simplu potriva punctului cel mai slab
ne arată că atacul trebue în- al şirului de ploni, împotTiva
dreptat împotriva i !punctului . bazei lui care in cazul de fatii
celui mai slab din şirul de pl- e!>te planul d4. Mutarea care
-ani advers, împotriva pianului corespunde cel mal bine acestui
care se află la baza l':li. plan strategic este 3 ... eS,
S ă luăm de exemplu, poziţia căci negrul trebue să ţină tot
care rezultă în a.părarea fran- timpul seama În acţlUIlile sale
-eeză după 1. e4, e6 2. d4, d5 3. de faptul că ŞI albul poate or-
e5 (diagl"ama 47). Pr.ln inainta- ga.niza un atac impotriva bazei
rea pionulu! s'a format un lanţ şirului de pioni negri (pianul
alcătuit deocamdată numai din e6), .p rin ilna.intarea f2-f4-f5 şi
câte doi pionL Pionii albi sunt că deci' se Impune iuţeală în o-
ceva mai avansaţi Şi deaceea pera ţ ii.

47 48
 GH .
După 3.... c5 albul este pus
in fa.ţa unei probleme strate·
gice de05ebit ode importante. El
îşi poate susţine şirul de pionl
cu 4. c3, apărându-ş! întâi ba-
za, inainte de ·a trece la acţiuni
ofensive, sau poate adopta un
plan strategic baza~ .pe concep-
ţia lui Nîmzovicl, conform că­
reia lanţul de plonl advers nu
trebue neapărat să :fie bJooat
printr'un lanţ de pionl propriu,
ci pentru această biocadă pot
fi utilizate cu deplin succes şi
figurile.
Studiul acestor două metode
va .permlte cititorului să Cu-
noască diferitele st ratageme şi
s ubtllltăţ l ·pe care le prezintă
lupta în jurul lanţurllor de
pionl.
ft) "Baza" lantului de
pioni este apărată. Cum
se conduce asediul ei
Cu 4. c3 albul se decide pen-
tru planul strategic bazat 'Pe
susţinerea bazei lanţului de
ploni. In acest caz, negrul îşi
continuă atacul asupra iplonului
d4 în felul următor: 4 ... Cc6
5. ef3 (Apără baza), Db6 (un
nou atac, vezi diagrama 48).
Este interesant de remarcat că
in acea.stă .poziţie s'a jucat
multă vreme (şi chiar ode către
Nnnzovlct) mutarea 6. Nd3,
care corespunde "mal puţin pIa-
SERGIU
nulul st rategic al albulu! decât
6. Ne2 căci ingreulază apă­
rarea pionu~ul d4 şi duce in
cele din urmă la pierderea
unui tempo. Examinarea con-
secinţelor mutării 6.Nd3 scou -
te in evidenţă marea Impor-
tanţă pe oare o are timpul in
această variantă .şi penmite să
se vadă clar de ce 6. Ne2 este
continuarea cea lJllal bună.
După 6. Nd3, negrul nu mat
are nici-o posibilitate de a În-
tări presIunea asupra pionulu i
d4, care este Indirect apărat in
varianta 6 ... 00: 7. cd:, Cd4:?
B. Cd4:, Dd4: prin 9. Nb5 + .Dln
punctul de vedere al 'planuluI
strategic, negrul trebue să ca-
ute acum să aducă noi forţe la.
asediul "bazei", sa u să folo-
sească .faptul că albul este obli-
gat s'o apere, pentru a ob.ţine
alte avantagiL Deaceea este
greşită. mutarea 6 ... Nd7?
care a f05t Încercată în tr'o par-
tidă Nimzovicl-Salve ' (Karlsbad
1911), du.pă care albul a conti-
nuat cu 7. de:!, Nc5: B. O-O, f6
(după ce "baza" a di 5părout, ne ·
grul incearcă -să elimine şi plo-
nul e5) 9. b4!, Ne7 10. Nf4! şi
s'a dovedit că blocada exerci-
tată de flgur!le albe asupra
câmpurUor d4 ŞI e5 este tot
atât de valoroasă ca şi cea a
iplonilor. \ Continuarea justă
es te 6 .. . cd: 7 cd: şi numai
aCum 7.... Nd7! ameninţând
câştiga rea plonulul d4. Dacă
 SA INVAŢAu:
'albul vrea să apere ace::.t pion,
-el este forţat la 8. Ne2, după
ca'r e devine evident că 6. Nd3
a constituit O pierdere de timp.
Asedlul pionulu1 d4 continuă .
cu 8 ... Cge7 §. b3, Cf5 10.
Nb2 (din nou atacul şi apăra·
rea "bazei" sunt e~hilibrate) şi
acum negrul 'profl tă de faptul
că piesele adversarului sunt le-
gate de apărarea IPlonului d4 şi
crează prin 10 ... Nb4 + o nouă
slăbiciune in lagăru'! alb, căci
mutarea IL Rfl este forţat~
{vezi diagrama 49). Problema
<continuării planului strategic
49
al negrului, pornind dela a·
cea:;,tă poziţie,a ,f ost rezolvată
in T(lod dUerit de către Tar-
rasch si Nimzovici Si 'SOluţiile
lor trebuesc ex,a mlnate CU a·
ten ţie, căci ele arată 'Pe. deo-
parte evoluţia ideilor în teoria
IOTODIC ŞAHUL
.75
şahului, iar pe de altă parte ne
servesc la formularea principii.
lor sistemului modern de joc
împotriva lanţurilor de pionl.
Tarrasch a căutat s.oluţia pro·
blemei în continuarea consec·
vantă a asedlului "bazei" şi de·
a.<)eea !li jucat 11 ... Ne7. Ex-
plicaţia stl'ateglcă a acestei
mutări 'este următoarea. A-
vantajul negrului constă i n
faptul că figurile sale atacă
baza - deci sunt a.<)tive -
'in timp, ce figurile albe apără
-baza ŞI din această cauză liber-
·tatea lor de mişcare este mult
mai mică. Deaceea, primul o-
biectiv parţial al planului stra-
tegic al il1cgrului,- care în a-
ce~1! rriomen~ ' urmăreşte uti-
lizarea avantaj ului de mobilita-
te ,pentru a crea alte slăbiciuni
ahbului şi a ajunge la un final in
care aceste noi slăbiciuni, im-
preună cu slăbiciunea deja exis-
tentă dela d4 să-I asigure câşt!·
gul - este de a împiedica ru-
perea echilibrului dintre ataca-
torii şi apărătorii "bazei". Acest
eohlHbru ar fi putut fi rupt prin
alungarea calului negru dela fo
prin g2-g4. Retrăgâal'd nebunul
la e7, negru!"îşi rezervă posibili-
tatea de a răspunde la 12. g4 cu
12. -". Ch4, după care :se schim-
bă ,c alul alb dela f3, astfel că
echilibrul Între numărul ataca·
torilor şi al apărătorllor bazei
se menţine. In tot acest raţiona­
ment strategic al lui Tarrasch
,
76 GH. SERGIU

există fără indoială foarte mult obţinut lUl joc foarte bun. Vezi
adevăr. Dar el face o greşeala analiza acestei continuări mai
concentrând.u-şi atenţia numai jos) 15 .... Rd7: 16. Cel, 0:6 17.
asupra problemei pianului d4 Şi Cb5, Ca7 18. Ca7:? (Albul n 'a
lăsând la o parte o altă carac- avut curaj să joace 18. Dd3,
teristică strategică a pOziţiei, pe căci probabil s'a temut după 18
care "8 remarcat-o Nlmzovlci şi ... Cb5: 19. ab: de slăbiciunea
despre care vom vorbi mai jos. pionilor dubII pe coloana "b".
Să urm:ărim insă dewoltarea Slăbiciunea aceasta ar fi fost
planului strategic al lui Tar- însă compensată de presiunea
rasch, aşa cum a fost el reali- asupra pionu1u\ negru a5 . In
zat intr'o partidă Paulsen-Tar- orice caz şansele albulul ar fi
rasch, jucată in 1838 (vezi dia- fost mai bune decât în partkUi)
grama 49). A unnat: (11 o" Ne7) 18. ... Da7: 19. Oda, DaS!
12. gl, aS? (Nim.zovici consideră (Foarte bine jucat. Negrul îşi
mutarea aceasta greşită. Inten-. urmăreşte consecvent .planul
ţla negrului este de a crea o strategic de a ajunge într'un
nouă! r.lăbk:iune in jocul alb, flnal' avantajor.. Pionul dublu
anume la b3, dar du.pă părerea pe .c oloana " a" este 'lipslt de
lui Nimzovlcl punctul acesta nu Importanţă faţă de -slăbiciunea
eonstltue o slăbiciune) 13. a4, pionilor albi b3 şi d4) 20. 086:,
Tc8 14. Nb5, Cb4 15. Nd7: + ? ba: 21. Rg2, Tc2 22. Nc1, Tba·
(vezi diagrama 50. După greşea_ 23. Tbl. 'l1c3 24. Nd2, T3h3: 25.
la aceasta, Tarrasch reuşeşte ... Tb3:, Tb3: 26. NaS: Slăbiciunea
să-şi realizeze planul strategic in b3 a dispărut , dar acum albul
mod clasic. După cum a demon- are greutăţi cu apărarea ploni-
strat însă Nlmzovicl, - chiar lor a4 şi d4) 26 ... Tb2 (Nu 26
intr'o partidă cu Tarrasch - ... Ta3 din cauza 27. Tcl. Acum
jucând ac~ 15. Cc3! albu l ar fi la: 27. Tc1 . ar fi urmat 27 ...

50 51
 SA IN VAT AM KETODIC
Ce3 + şi 28 ... Ce4) 27. Nd2,
Nb4 28. Nf4, h6 29. g4, Ce7 30.
Tal. Cc6 31. Nc1, Te2 32. Na3,
Tc4 (Mai simplu ar fi f~t 32 ".
N.3 , 33. Ta 3,. Te4) 33. Nb2,
N€:3 34. Ne3:, Te3: 35. Tbl . Re7
36. &5, Tc4 37. gh, gh 38. aS,
Ta4 39. Rg3, Ta5: şi negrul a
câştig a t.
Felul cum a condus Dr. Tar-
r~ch asedlul "bazei" d4, dupA
greşeala albului la mutarea a
]5-a constt tue un. model cla-
sic. Să ne intoarcem aeum
la poziţia din diagrama 50
şi să vedem cum ar fi putut
juca albul mal bine. Intr'o
partidă contra ace lulaş Tar-
ra.&ch, jucaU la San-Sebastl&n
1912 (după 24 de anUl , Nimzo·
viei a demonstrat că poziţia din
diagrama 50 este departe de a
fi pierdută pentru alb. El a con.
tinuat jocul in fe lul urmă tor cu
(i n loc de 15. N:d7 +): 15. Ce3!,
Ca6. (Negrul nu obţine nimic
bun cu 15 ... Nb5: 16. Cb5:,
Cc2 17. Te l, e2e3 + 18.
fe:, Ce3: -!. 19. Re2, Cd l :
20. Te8 ,+. Rd7 21. Th8 " Cb2,
22. Tel ş i albu l câştigă) 16. Rg2,
Ce7 17. Ne2, Nb4 (Negrul caută
să utilizeze câmpul b4 care se
-află in stăpânirea sa. Plonul b3
este în mod teoretic slab, dar
negrul nu-I poate ataca in mod
eficace) 18. Ca2~ Ca6 19. Nd3,
Ce7 20. Tc1, Cc6 21. Cb4:, CaM:
22. Nbl (Negrul n'a relJ ş it s5
facă niciun progres in asedierea
ŞAHUL 77
"bazei" dela d4, din contra,
numărul apărătorilor dep ăşeş te
pe acela al atacatorilor. A!.tfel
stând lucrurile, albul 'pOate tre -
ce la rândul său la ofensivă pe
flancul regelui, unde are avan-
taj de sp aţi u - datorită pionu-
·Iui e5 - Şi avant aj de forţe,
căci figurile uŞoare ale negrul ui
sunt deplasate pe flancul da-
meU 22... h6 23. g4, Ce7 2<&.
Tc8: +, NeS: 25. Cel (Pentru .l
elimina cea mai bi ne plasată
piesă a megrului-cal ul b4) 2S ...
Tf8 (Negrul nu poate face ro-
cada mică din cauza alacului
Ip rea pu:ternl c care ar urma. El
incearcă să-ş i lIbereze jocul a-
taeând şirul de pion! al albulul
de fron t, - metodă care in mod
obişnuit duce la rezultate slabe)
26. Cd3. 16 27. Cb4:, Db4: 28. el:,
Tf6: 29. Net! (vezi diagrama 5l.
Cele două slăb i ciuni ale albu-
lui - plonll b3 şi d4 _. SU:11
mult rrrai puţin importante de-
cât faptul el regele negru ră·
mas in centru este acum expus
unui atac foarte puternic. De
ob5e rvat că de~i pianul e5 al al·
bulul a fost eliminat, şi rul de
ploni al negru lui continuă să ră·
mână blocat: mutarea e6·e5
nu este pos i bilă. Nlm'ZOvlci con ·
duce atacul final cu mare ener-
gie) 29 ... Cc6 30. g5, hg: 31.
Ng5:, TI8 32. Ne3, Oe7 33. Dg4.
DI6 34. Tgt, Th8 35. RhI , Th4
36. Og3, Td4: (Negrul nu mal
avea nimic de făcut. Se ame-
 Gil. SERG!'J
78
ninţa Ng5 şi Og7:) 37. Nd4:, deaceea negrul trebue să-ŞI ma·
Cd4, 38. Dg7 ,. Dl3+ 39. Dg2. dUice pbnul şi să caule ::.ă tra-
Dg2:+ 40. Tg2:, eb3: 41. h4 gă folos de pe uml"a ei. Lucrul
Negrul cedează. acesta poate fi obţinut in felu l
Demonstrează oare partida a- " rmlitor: 11 ... O-O! (DeCi ne ·
ceasta că planul strategic al lui grul renunţă la impiedicare3
Tarrasch este greşit? Nu! Ea mută r i! 12. g4) 12. g4, Ch6 13.
demonStrează numai că in exe- Tgl, f6! (Datorită -poziţiei proas_
cutarea asediului unei "baze" te a regelui alb, devine posibi-
nu este suficientă numai -consec- lă - contrar-regulel - sparge·
venţa în operaţii; 'Planul strate- rea lanţului d~ pionl dela vârf)
gic trebueşte modificat in mo- 14. ef:, Tf6:! 15. g5, Tf3:! 16.
mentul când în unna presiunii Ni3:, Ci5 Şi deşi negrul a re ca·
ce se exercită asupra "ba- litatea mai puţin , el stă la câş­
zei", in legărul advers apare tig. Varianta aceasta scoate în
evidenţă importanţa posibilită­
o a.ltă caracterisHcă strategică
- o sUiblciune - a cărei im- ţilor tactice in executarea pla-
porlanţă Întrece 'pe aceea a lan_
nului ::.trategic. Plecând dela
ţului de pionl şi deci determin;i
premiza că poziţia regelui alb
este slabă, negrul găseşte o
modificarea planului strategiC.
combinaţie bazată pe sacrlflciul
Pentru a demonstra acest lu-
cru să ne intoarcem la diagra- calil..ăţli, cu ajutorul căreia ob-
ma 49. După 'ce a obligat o par- ţine realizarea planului să ·J
strategic "Într'o formă deosebit
te din piesele adverse să ocupe de favorabilă. Intr'adevăr, şirul
poziţii paslve (prin atacul asu-
de pionl al albulul este distrus
pra "bazei"), l1egrul a reuşit
(pianul e5 eliminat, Iar "baza"
prin 10 o ••Nb4 + să deroche~e dela d4 nu poate fi su::.ţinută);
regele alb, sl1lndu~l să mute la
aIară de aceasta, albul are!)
fI, ceeace ar€! drept urmare o multime de slăbiciuni pe flan·
stânjenire a desvoltărit turnului cul regelui, pe care nu le poate
h1, pe lângă faptul că, momen- . apăra. Negrul trebue să câştlge.
tan , regele alb are o poziţie ne- Care este deci planul genera)
sigură.
strategic de urmat in lupta im-
Această -caracteristică strate- potriva lanţurilor de pioni.
gică nouă care apare in partidă Studiind in detaliu această pro-
~n unma deplasării regelui alb, blemă, ' Nimzovlcl a ajuns la
e5te pentru moment mal impor_ formularea unnătoarelor etape
tantă decât asedlul "bazei" şi tipice pe care trebue să le con-
 SA INVATAM .WJ:TOOIC
tină un plan aplicabil la marea
majoritate a cazurilor:
a) "Baza" Inamică fiind fixa-
t.li, ea trebue atacată de mai
multe iplese.
b) In fe~u l acesta 5e obtine
cel puţin ava.ntajul ideal al po-
ziţiei agresive a pieselor pro-
prii. Este necesar să precizăm
aci mica elasttcitate pe care o
au piesele apărătoare, de exem-
plu, în cazul unui atac neaştep'
tat pe celălalt flanc, ele nu
sunt capabile să egaleze piese-
le atacatoare în raoidttatea lor
atunci când ~e deplasează spr~
noul câmp de . operaţii.
.e) Trebue 'Să căutăm să men-
tinem presiunea. asupra ,.bazei"
cât mal mult timp posibil, in
orice caz până în momentul
când apar noi slăbiciuni in la-
gârul inamic, care trebue să.
survi nă ca o consecinţă logică
a dificultăţilor de desvoltare.
d) In momentul când' ace5t
lucru (apariţia noilor slăbiciuni)
se produce, planul de acţiune
trebue modlfloat, prima slăbi­
ciune, "baza", trebue lăsată tn
pace, iar noua slăbiciune ataca-
tă cu ce.!. mai mare energie.
Numai mult mai târzIU, deobi -
cei in Urlal, "baza" i namlcă
poate fi din nou promovată la
demnitatea de a constitui obiec-
tivul principal.
e) "Baza" trebue considera-
tă , cum am spus, în special ca o
ŞAHUL
79
sl ăbiciune de final; aceasta se
datoreşte faptului că Instru-
mentul specific de atac, coloa-
na deschisă al ăturată (vezi par-o
tida Paulsen-Tarrasch), poate
fi utilizată pe deplin in final
(prin manev ra Tc8-c4: d4, sau
Tc8--c2-d2: d4).
f) Partea care atacă nu tre-
bue să uite niciodată că şi ea
are o "bază" de apărat. Dacă
adversarul reuşeşte să anuleze
'Pre~lunea asupra. bazei proprii
(în cazul nostru d4), el poate da
o turnură cu totul nouă Şi de-
s.agreabi1ă partidei, jucând f2-
f4-(5, cu atac astl.pra "bazei"
e6, sau începând un alac de fi-
guri asupra poziţiei regelui.
care este presati de pionul e5
(vezi partida Nlmzovlci-Tar-
rasch) .
Să ne întoarcem acum la po-
ziţia din dlagra.ma 48 şi să ve-
dem ce 'Se întâmplă după ce
albul joacă mutarea mai bună
6. Nc2 (in loc de 6. No3). Pen-
tru negru problema rămâne a-
ceeaş i , dar având in vedere
tempo-ul În plus pe care_1 are
albul, el trebue 5ă-şl aducă la
Îndeplini re planul strategic În
mod precis. Mutarea cea mai
bun ă este 6 ... Cge7. căci albul
tl1U poate răspunde Cu 7. dc:,
din cauza 7 ... Dc7! . Acum al-
bul profită ode m'o mentul de ră­
gaz pe care il are şi joacă
7. Ca3!. cu Intenţia de a mal
aduce o piesă in spri jinul .,ba-
80 GH. SERGIU

zei", Mutarea aceasta este con- rilor de pioni, ea con!imră ne-

siderată de teorie Ca simgu- cesitatea unei bune l>usţineri a
Ta care poate da albului un joc "bazei" (manevra Cbl-a3-c2)
satisfăcător, căci 7. b3 este slab inai nte de a trece la acţiuni
şi acum, cu tot tempo-ul i n ofensive impotriva bazei ad-
plus al albului, din cauza verse. 1n plus ea aduce o me-
7 _.. cd: 8. cd:, Cf5 9. Nh2, todă tactică nouă, anume sacri-
Nb4 + 10. Rfl, O-O! şi negrul ficiul de material (un plonl
stă mult mai btne. După 7. Ca3 pentru a lichida presiunea ad-
poate urma 7 .. , ed: (fixarea versarului asupra "bazei", a
"bazei") 8. cd:, CI5 9. Ce2 şi câştiga timp pentru desvolta-
acum nu merge 9 ", Cb4 10. rea Şi pentru prepararea pro-
Cb4:, Nb4:+ 11. Nd2, Cd4: din priului atac asupr-a flancului
cauza 12. Cd4:, Dd4: 13. Da4+ regel·u i advers, care s.e află sub
Şi albul câştigă. Problema con- presiune <din cauză că lanţul de
tinuării pentru negru În a- pionl s'a menţinut.
ceastă pozi~le este "deosebit de
Interesantă. Intr'o partidă prin 12) "Baza" lantului de pionl
corespondenţă DT. Claparede-
Grab (1943), negrul a continuat
nu este apărată. Funcţiuni­
cu 9 ... Ne7 10. g4, Ch4 IL le de "blocheur" ale pioni-
Ch4:, Nh4:, după care problema lor sunt preluate de figuri
strategică pusă de Tarr~ ch în
partida cu Paulsen rămâne în Am văzut cum se conduce a-
piCioare. F..ste însă discutabil sediul clasic tîmpotrlva ..,b azei"
dacă negrul nu trebue să joa'Ce unui lanţ de pÎO':"lj şi care ·s unt
totuşi 9 ... Nb4+, după care mijloacele de care dispune a-
albuJ sau se decide la 10. Rfl , părarea in cazul când se declde
ceeace nu poate constitui o so- .pentru metoda s,usţlnerii ei.
luţie - !.au sacriflcă un pion Prin anii 1912-13, Nlmzovici
prin 10. Nd2, Nd2:+ Il. Dd2:, .a demonstrat însă că apăraTea
Db2: 12. O-O obţinând .un sen~ poate e-vita în întregime lunga
sibil avans de desvoltare .şI paSivitate care este legată de
perspe-c ttve de atac. susţinerea "bazei", aplicând o
Varianta de mai sus consti- nouă metodă de IU,Etă, ·mai
iue ultimul cuvânt al teoriei complicată dar în acelaş tim!>
intr'o chestiune indelung dis- . cu mai multe perspective de
cutată de teoreticieni. Di;, obţinere a Inlţlativei. Acea5t3
punctul de vedeTe al prlncl-pii- metodă se bazează pe con-
lor de luptă impotriva lanţu- cepţia că blocarea unul lanţ de
 SA INVAŢAM METOD~~ ŞA./fUl...
ploni poale fi executată cu de~ .
plin succes de ~figuri, care iau
locul pionilor atacaţ! prin a~e­
diul adversaruluI.
Să vedem cum se aplică a-
ceastă metodă în poziţia din
diagrama 52 (rezultată d u pă­
mutările l. e4, eG 2. d4, d5 3.
e5, c5). Cu ultima sa mutare,
negrul a 1nceput asediu! bazei
52
l anţului de pionl alb - plonul
<14. Acum albul, in loc să apere
"baza" cu 4. c3 poate face di-
ferite încercări de a l ăsa " ba~
za" neapărată, pentru a obţine
in schimb o -desvoltare rapidă
şi - În combinaţie cu pionul
e5 eaTe se menţine - un atac
periculos pe ·flanc ul regeluI.
Intere~a n t este că primele
încercări bazate pe acest .plan
au fost făcute incă de Steinitz,
sub forma 4. de:, Cc6! S. Cf3,
NcS: 6. Nd3, Cge7 (Aci s'au
mai î.ncercat mutările 6 " . f6
Şi 6 ... fS, fără prea mult suc-
ces însă) 7. O-O, Cg6 8. Tel,
Nd7 9. c3, cum ·s'a jucat i ntr'o
5
SI
partidă Steinitz ~ Schowaller,
Viena 1898, în care negrul a
continuat slab şi a pierdut.
Jocul, după 9 Dc7 poate fi
considerat egal.
Nlmzovici a incercat muta-
rea mai complicată 4. Cf3, cn
ideia de a sacrifica tempora r
"bazi'i": 4 ... cd: 5. Nd3!, Cc6
6. O-O (vezi diagrama S3). Po-
53
ziţla acea~ta ilustrează clar
ideia strategică a metodei lui
NlmzovicL Albul îşi menţln~
pianul eS ş i a obţinut un avan~
taj <le-' desvoltare simţi tor. Pio--
nul în minus nu are mare im-
Iportanţă pentru moment şi
dealtfel albul are numeroase
posibilităţi de a~l recâş1iga.
O foarte frumoasă demon-
straţie a posibilităţilor joculuI.
alb, [ n cazul când negrul în·
(:earcă - în m()tJ consecvent --
5ă elimine şi pionul eS , a fost.
făcută de către Alehin în cu-
noscuta sa partidă contra lui
Euwe, jucată În turneul dela
Nottlngham 1936. După 6 ... f6
 GH.
82
el a continuat cu 7. NbS, Nid7
8.· Nc6 :, bc: 9. Dd4:, fe: 10.
DeS ;, Cf6 11. Nf4, Nea 12. Cc3,
O-O 13. Ng 3 (vez i diagrama 5-1,)
$i albul a realizat pe deplin
idela blocării câmpu rilor d4 şi
e5 cu figurI. El a re un oare-
care avans de desvoltare şi
54.
Dr. Euwe
Alehill
piesele Sale sunt ma i active de·
cât ale adversarului (nebunul
rău di n d7). Alehin a utilizat
cu măestrie aceste avantagli şi
a câştigat după o luptă grea.
Din acest exemplu s.e vede
dar că sistemul alb nu poate
fi răsturnat printr'un atac b ru-
tal asu pra pion ului e5. Dar nici
alte metode nu dau un r ezultat
mai bun, de ex.: 6 ". Ne5
(Probabil cea .mai b u nă con tl -
SERGIU
n uare) şi acum albul poate con-
tinua cu 7. Nf4, Cge7 8. Cbd2.
Cg6 9. Ng3 cu şaose egale (Eu-
we), sau cu 7. Cb::l2, Cge7 8.
Cb3, Nb6 9. Nf4, Cg6 10. Ng3!
(in a 9- 8 pa r tidă a malchulu i
Le v en f iş-Botv in nic, 1937, albul
a jucat g r eş i t 10. Ng6:, deschi-
:oând inutil coloana "h" pentru
negru) şi albul păstrea~ă Ini-
ti'ativa căci neg rul nu poate
face rocada mică din cauza ata-
cului care se începe cu h2-h4.
Incercarea 6 ". Db6 este cu·
nos.cută încă din partida Nim-
zovid -Leon h'a rdt (Sal1 Seb-as-
tian 1912) în ca re albul a ob-
ţinut un joc bun după 7. a3,
Cge7 8. b4, Cg6 9. Tel, Ne?
10. Nb2. D acă negrul joacă
7 ... a5 (ii!1 loc de 7 ... Cge i ,
pentru a <impiedica b2-b4),
Nimzovicl p ropune (conside-
rând-o cea mai consecven tă\'
continuarea 8. Nf4, Db2; 9.
Cbd2. Db6 10. Tel deşi est e
discu tah: ! dacă avantajul d·~
desvoltare ş'; J)Ozlţle al albul ui
compensează ce i doi plonl in
mi nus.
Nimzovid a m'ai făcut ş i o
altă încercare, de a aplica me-
rtoda sacrificării "bazei" dela
d4, jucând 4. Dg4, o mutare
mai agres i vă, împotrh'a căreia
negrul trebue să joace foartt:!'
,atent pentru a nu intra în de-
savantaj. Un exemplu al posi-
bilităţilor alb ului il constitue
partida N!m'Zovlci - Szekely ,
 SA lNVAŢAM
Kecskemet 1927: .4 ... cd: S.
Cf3, Cc6 6. Nd3, Cge7 (După
6 '" f5 albul capătă şanse bune
de atac: 7. Dg3, Cge? 8. O-O,
Cg6 9. h4, Dc7 10. Tel Nimzo-
viei - Hakansson, C ri stlans ţ ad
1922) 7. O-O, Cg6 8. Tel, Dc?
(Mai bine era 8 ... Ne7 cu şan­
se aproximativ egale) 9. Dg3,
Nc5 10. h4 şi albul a obţinut
un atac puternIc (negrul este
aproape forţat la 10 ... Ri8) şi
a câ.ştigat.
Toate aceste variante de-
monstrează der.tul de clar că şi
metoda lui Nimzovlcl - blo-
carea lanţului de ploni cu fi-
guri, după ce pionii au fost eli·
mi n aţi sau sacrificarea "ba-
zei" 'pentru a menţine "vâr-
ful" lanţu l ui de pionl şi a ob-
ţine avan taj pozitional ŞI de
desvoltare - este valabilă.
Concluziile care se .pot trage
din . studiul metodelor de l uptă
III . DESPRE MOBILITATEA F IGURILOR
Atunci când ne-am ocupat de
spaţiu am văzut că figurile au
o rază de activitate cu atât mai
mare, cu cât sunt mai a'Propla-
te de centru. Pe o tablă pe
care nu mai .sunt şi alte piese,
principiul acesta are valoare
absolută, căci nicIUn obstacol
nu împiedică posibilităţile de
mişca re a figurilor . Când
însă ·pe tablă mal sunt şi alte
piese, raza -de activitate a \ fi-
METODIC ŞAHUL R3
.in ' poziţii III care există lanţurl
de pioni sunt u rmătoarele:
1) Ambele sir.teme - atât a-
cel bazat pe susţinerea "bazei",
cât şi acela in care blocada
exe rcitată de ploni este înlo-
cuită de o blocadă a figurilor ,
sunt viabile.
2) Alegerea sistemului care
trebue aplicat intr'o poziţ i e
oareoare trebue să se bazeze şi
pe considerarea celorlalte ca-
racter istici r.trateglce. Metod.J
"asediului" ·metodlc al bazei
trebue p referată de atacatOr şi
evitată de apărăto r, în toate
poz~ţii1e cu caracter de . final
(Paulsen-Tarrasch) . Metoda lui
Nlmzovlcl este bună ·i n pozi-
ţiile de joc de mijloc, în care
apărătorul poate obţine în
schimbul 'Sacrificării "bazei",
blocarea lanţului de plonl ad-
vers şi perspective de atac.
gurilor suferă modificări, atât
din cauza pieselor proprii, cât
şi a celor adverse. Ca regulă
genera l ă, ap ropierea de centru
continuă să ar.igure o rază mai
mare de acţiune figurilor , da r
sunt numeroase cazuri când
dato r ită structurii ploni1or .';ii
.poziţiel figurilor, o figură cen -
tral plasată să nu ' exercite
maximul e l de activitate.
Urmări nd deci cea mai bunii
84 GH. SERGIU

plaGare a figurilor s ale, juţă- litatea figurilor depinde, afa~

10rul trebue să ţină seama, a· ră de apropierea lor de centru,
fară de prindpiul general al de 'poziţia pe care o ocupă faţă
valorii câ:rnpurilor centrale, de de .pio:1it .şi figurile proprii şi
caracteristicile ~t rategl ce ale adverse. In diferlte:e exemple
poziţiei: câmpuri tari şi slabe pe care le~am" analizat până a-
şi structura pion!lor (cu toatc cum, am întâlnit numeroase
aspectele ei diverse). cazuri de mobilitate mal mică
Privind chestiunea din acest sau m·ai mare a figurilor, pro-
punct de vedere, putem for- vocată de caracteri~tlcHe stra-
mula În modul ",Jrmător princi- tegice ale poziţiei.
piul călăuzi tor care trebue să Astfel, de exemplu, in pozi-
ne conducă in plasarea figuri- ţia din diagrama 12, atât tur~
lor: Plasarea in modul cel mai nul cât şi regele alb au o mo-
activ a figurilor Înseamn~ bilitate mult mai mare decât
instalarea Lor în aşa fel Îmât adversarii lor negri, datorHf\
uumlrul şi valoarea câmpurilor poz~ţiei centrale pe care O o-
pe care le controlează să fie cupă şi posibilităţii de a se de~
cât mai mare. plasa pe câmpurHe cele mal
Nwnărul de câmpurl e-ste importante din punctul de ve-
uşor de stabilit. In ceeace pri· dere al caracteristicilor pozi-
veşte aprecierea valorH lor, ţiei (c4, c5, a6, e7). In pOZI ~ ~t\
trebue ~ă ne conducem după din diagrama 14, calul alb dm
caracterÎ.!>ticiie strategice ale d5 atinge lin adevărat ideal de
fiecărei poziţii, despre care am
mobilitate; deasemen\ caii , din
vorbit in capitolele precedente.
05 (negru) şi e5 (alb) din dia-
Nwnai Instalând figurile pe
grama 16. Nu se poate afirma
câmpurile de pe care pot exer·
cita o activitate maximă în po- in sehim-b că poziţia calului alb
ziţia re-spectivă , le asigurăm .a4 in diagrama 17, ar constitui
mobilitatea, adică posibilitatea . un model de mobilitate. Nu-
de a lua parte la un număr cât mărul exemplelor de figuri
mai mare de operaţii, fără a ~e bine sau pro~t plasate in dife-
mişca de ţe câmpul pe care-I rite poziţII poate fi inmulţit la
ocupă, sau de a interveni la infimîţ; ceeace ne intereseaz\
momentul oportun în alt punct insă, este de a stabili câteva
al tablei, deplasându-se pe reguli generale in legătură CII
unul din câmpurile care se află mobilitatea figurilor, in raport
in raza lor de activitate. ·cu ~ tructura plonllor (pozHi:t.
Cum am spus mal sus, mobi· figurilor fiind variabil ă. nu
 SA INVATAM METt!OlC
poate oferi o bază fixă de dis-
cuţie).
[n general, mobilitatea figu·
rilor scade atunci când ·sunt o-
bligate să apere un pion slab
!>au un câmp slab, şi creşte a·
tunci când ()('upă un câmp tare.
Am văzul ce mobilitate deose-
bită capătă un cal sau un ne-
bun instalat in fata unui pion
izolat (partida Rubinstein· Las-
ker) sau un eal pătruns pe un
câmp slab, pe linia a 6-a (parti-
da Lasker-Capablanca). De~e­
meni tunnurile. aşezate activ,
adică at-acând slăbiciunile ad··
versarului (vezi diagrama 12,
şi finalul partidei Paulsen-Tar-
rasch), au o mobilitate mult
mai mare decât turnurile ne-
voite să apere un punct slab.
Finalul Samarian _ Rusenescu
(diagranta 12) este caracteristic
in această prlvi:nţă. Despre mo-
bilitatea turnurilOr ne vom o-
cupa Însă În mod special, in
cadrul capitolului despre co-
loanele -deschise.
al Nebunii iaţi! de poziţia
plonllor
Figura Car e depinde În să în
cea mai mare' măsură de struc-
tura pionilor şi a cărei mobili-
tate trebue avută tot timpul în
vedere atunci câ-:'ld se stabi-
leşte, in cadrul planului stra-
tegic, care va fi poziţia pioni -
lor, - este nebunul. Intr'ade-
ŞAHl,/L
85
văr, datorită faptului că mută
numai pe câmpuri de o singură
culoare, nebunul poate fi im-
piedicat in mişcările sale de
către proprii pion!. 1:1 analizele
de partide se întâlneşLe ade-
seori expresia "nebunul r.lu· '
sau " nebunul bun". Calificati·
vele acestea indică poziţia pe
care o ocupă acel nebun fată
de pionii proprii. Să exami -
năm, de exemplu, poziţia-:lh
diagl18Jna 55, rezultată din·
tr'u na din cele mal obişnuite
variante ale apărării sla\'e
(1. d4, d5 2. c4, c6 3. cd:, cd: -!.
Cf3, Cf6 5. Cc3, Cc6 $. Nf4, eti
7. e3).
55
Este evident că din punctuL
de vedere al pozi\iei pioni1or,
nebunul alb il şi nebunul ne-
gru f8 sunt "buni", în timp ce
nebunul negru c8 este .. rău" ,
căci activitatea sa este împie-
 GH.
86
dicată de pionii p roprii . Nebu~
n ul alb f4 are o poziţiespecia-
lă , căci deşi fa.:.ă de poziţia pio-
nilor albi este " rău", datorită
faptului că a fost desvoltat .î n
faţa pion ilo l, activitatea sa e.stoa
mai puţin s tânj e nită. Pil"oblema
nebunilor ,.buni" Şi "răI" se
pune în majoritatea deschide-
rilor incepu te cu 1. d4.
Din .punct de vedere practic,
atâta timp cât există un centru
de pioni .!.tabîJ, este foat:te greu
ca ambii nebuni să fie "buni".
Un paliativ ar putea fi consi-
derat un centru de pioni "atâ.r-
naţi", adică pe d4 şi e4, care
ar face ca ·ambli nebuni să aibii
o mobilitate dest·ul de mare.
Un astfel de centru este însă
foarte greu de menţinut. In
mon-en tul când u·nul dintre cei
doi pionl centrali înain tează,
imediat unul dintre nebuni de-
vine mal slab. A doua soluţj~
- cea mai bună - o constitue
disparitia completă a centrului.
In ace.!.t caz perechea de ne-
buni are terenul deschis in
faţă si constltue o fort· ă de te-
mut. Şi în acest caz însă, cu-
loarea pe care sunt asezaţl
pionii proprii şi adve rş i de pe
fll'lncu ri, determin,"! o super io-
ritate a unuia dintre ei. :Pro-
blema perechii de nebun i ')
vom stuaia fnsă separat.
Pentru jocul practic are 6
deosebită importanţă .!.ta1bilirea
-de mai inainte a <peTSpect1velo r
SERGIU
pe care le are fiecare din ne-
bU'Jli de a deveni "bun" sau
"rău". Aceasta bineînţeles în
"Cazul când str uctura pionilor
nu s'a clarificat încă din deS-
chidere. rn pazitia din diagra-
ma 55, de ex ., structura ploni-
lor este destul de bine fixa.tă,
a.!.tfel că albul va avea. tot in·
te resul să schimbe nebunul 'său
"rău" din f4, pentru cel "b un"
al negrului din (sin in contră,
un schimb al nebunului fl pen-
tru cel din c8 ar fi favorabil
negrului.
ln alegerea nebunului care
trebue păstrat, un rol foarte
mare îl joacă şi poz i ţia pioni-
lor şi figurilor adversarului.
Dacă, de ex" pionii slabi ai ad-
versarului se află pe câmpu.ri
negre, iar poziţia 'Proprie de
pioni nu este încă definitiv
fixată, atunci de~igur trebue
păstrat nebunul de cimpu ri
negre, iar pionii ~lasaţi pe
câmpuri albe. Ca regu lă gene-
rală, atunci când una din păr;ţ i
are un nebun, ea trebue să
caute să-şi pl aseze pionii pe
câmpuri de altă culoare decât
aceea a câmpurilor pe care s/~
poate deplasa respectivul ne-
bun. Deci, dacă nebunul este
de câmpuri albe, pionii tre-
buesc plasa,ti pe câmpuri negre
Şi invers. Se poate întâmpla
ca s l ăbiciunile advers8il'ulul să
nu fie de pionl ci de câmpuri.
rn cazul acesta se păstrează ne-
 SA INVAŢAM
bunul oare poate controla mai
multe dintre câmpurlle slabe
ale adversarului. De reţinut
este faptul că forţa unui nebun
care poate ataca slăbiciu nile de
pioni ale adverSarului ~e mani -
festă deobicei in final, în timp
ce forţa unui nebun ca're con-
trolează câmpurlle slabe ale
adversarului se manifestă i'n
jocul de mijloc.
In majoritatea cazurilor, ne-
bunul "bun" (faţă de pionii
proprii) este "bun" şi împotri-
va s l ăbiciunilor de pionl ~au de
câmpuri ale adversarului. Un
nebun ",rău" (faţă de pionil
proprl!) poate fi u71eori "bun"
impotriva slăbiciunii câmpuri-
lor adver~e şi mai rar împotri-
va slăbiciunilor de pionL Mal
trebue menţionat c~ un astfel
de nebun poate fi utilizat nu-
mai dacă are posibilitatea de a
acţiona in faţa piollilor, căci
dacă nu poate ieşi din spatele
lamţului de plonl propriu, el
este inutllizabil.
Să examinăm acum câteva
exemple care ilustrează regu-
lile de mai sus şi care vor z,-
.iuta pe cititor 'Să inţeleagă mai
bine aplicarea lor practică.
In poz i ţia din diagrama 56,
(după mutarea, a 20-a a albulul),
negrul are de rezolvat o prO-
blemă strategică destul de
grea, care decurge din caracte-
ri~ticile poziţiei. Structura pio-
nilor este fixată -pentru multă
METODIC SAHUL 87
56
A. Kotov
A. Lilienthal '
(Campionatul V.R.S.S.,
Moscova 1945)
vreme pe flancul damei ~i
-, în parte - în cent!'u. Din
punctul de vedere al câmpu!"i-
lor tari Şi slabe această Siruc-
tură este favorabilă a:bu~ui'
poziţia negrului conţine două
câanpuri :.labe pe linia a 6-a (c6,
care este foarte slab şi a6 care
pentru momenl este suficient
apă rat). Ace~te slăbiciuni nu
sunt compensate de stăpâ nirea
câmpuiui c5 (şi câmpul a5 este
controlat de negru, dar nu poa-
te face uz ,de el), nici de slăbi­
ciunea pionului c4, ca re este
foarte greu de atacat. In
schimb albul are o slăbiciune
de pion pe flancul regelui (h4)
care poate provoca eventual
 GH.
88
(după g2-g3) slăbirea câmpuri-
lor g4 şi f3. Din punctul de
vedere al poziţiei figurilor, nu
se poate afirma că una din
părţi c~te în avantaj clar. Şi
albul şi negrul au câte un ne-
bun " rău" (albul pe cel din c2,
iar negrul pe cel din e7). Faptul
ci albul n'a făcut incă rocada
ii dă oarecari amenin.~ări de a-
tac pe ari'Pa regelui, nu prea
primejdioase i n să. In sfârşit,
datorită avantaj ului săn de
spaţiu şi ameninţării imediate
.asupra calului 86, albul are ini-
ţiativa.
Judecând pozitia, negrul ~ :\
ajuns probabil la concluzia că
singura sa şansă de a _contra-
balan~ superioritatea albului
pe flancul damei (bazată in
special pe câm.pul slab c6) este
<le a obtine deschiderea liniei
"f" prin f7-f5 , după care s'ar
deschide perspectiva unei ini-
tiative pe flancul regeluI.
Pentru realizarea acestui plan,
negrul a jucat 20 ." Cb8, o mu-
'tare caTe corespunde în totul
intenţiilor sale. Intr'adevăr, ca-
lul ~e retrage pe un .c âmp de
unde apără punctele slabe a6;;i
c6 şi negrul 'câştigă timpul ne-
<'esar pentru a realiza inainta-
rea f7-f5.
In tot acest raţionament, ne-
grul n'~ ţinut insă seama de
1m8 din· caracteristicile strate-
gice conţinute de poziţie. Pla-
nul strategic pe care l-a ales
SERGIU
c()nţine posibilitatea ~chjmbu­
lui nebunilor de câmpuri albe
.pe f5. Ori , în timp ce nebunul
<:-2 al albului este " ră u ", .nebu-
nul c8 al negrului este "bun",
(;eeaCe face ca schimbul să fie
evident faVOrabil albului. După
'c um -se va vedea din continua-
rea partidei, desavantajul stra-
tegic rezultat în urma acestui
'schimb nu este com'Pen~t nici
pe departe prin deschiderea (;0-
loanel "f". Deaceea, planul ·
strategic just era de a juca
.20 Cc5 urmat de 21 .' . Nb7,
dând nebunul din c8 pentru ca-
lul alb, În cazul câmd acesta ar
fi mutat la c6. Şi atunci albul
ar fi stat ceva mai Mne, dar
negrul ar fi păstr-at posibilităţi
mari de apărare. In parlldă a
unnat:
20 ". Cb8 21. Cb4, f5 22.
ef:1, NfS: 23. NfS:, 'fiS : (Ne-
grul şi-a realizat Cu destulă u-
şurinţă prima parte a planului
său. Coloana "f" este deschi să .
Nu este greu însă de văzut că
albul stă acum mult mai bine
decât in poziţia din diagrama
56. El a scăpat de nebunul
" rău" şi a fară de aceasta, calul
său . este mai activ decât al ad-
versarului. Pe de altă parte,
.perspectivele negrului de a in-
trepr inde ceva pe flancul rege-
lui sunt foarte îndoelnice)
24. g3 (SIăbirea g3 ~'a produs,
' '!iar negrul nu mal are nebunul
de cârmpuri albe pentru a o fo-
 SA lNVAŢAM
lasi) 24 ... DeS 25. Tai (Neu-
tralizează acţ·iunea turnului ne·
gr.u pe coloana "a") 25 ' .. Od7
(Negrul nu poate abandona co-
loana "a" prin 25 ... Tal: 26.
DaI:, pentru a ineerca un atac
pe flancul regelui cu 26 ." Dgti,
căci după 27. Da7, Tf8, albul
parează toate ameniT\ţările cu
28. Rd2, De4 29. Tel, după care
poziţia negrului pe fl;mcul da-
mei se prăbuşeşte (pianul slab
c7!) 26. Ta8:, DaS': 27. Cc6, Tf7
28. O-O (Este evident că rplanul
negrului a eşuat complet. El
n'a ,putut întreprinde nimic pe
flancul regelui şi a fost nevoit
.<;ă treacă/Ia apărare. Acum pe'l-
tru alb se pune problema rea-
lizării ava.'7ltajelor sale strate-
gice evidente: stăpâ nirea câm-
puIul c6 şi nebunul "bun" con·
tra nebunului . " rău " al ad:ver-
~arului) 28 ... Nf6 29. Dg4 (In
unna înaintării f5 , în poziţia
negrului a apărut un nou câmp
slab: e6, pe care albul .il ia sub
(ontrol) 29 ". Da2. (Contra-
atac asupra pianului slab c4)
30. Tel ("Supra-protecţia" pi-
anului c4, pentru a elibera da-
ma) 30 '" Rf8 31. Cb8!, Re8
(Nu me,rgea 31... eb8: din
cauza 32. Dc8+, Re7 şi acum
în loc de 33. DbS:, albul dă un
atac deciSiv impotriva pionilor
neg.ri de pe flancul dam:ei cu
33. Dc7:+!, Cd7 34. Nb6:, Tfa
35. c5!, Dd5: 36. c6, De6 37. Tdl
şi ameninţarea 38. Td6: decide.
METODIC ŞAHUL
Va rianta aceasta scoate În evi-
denţă valoarea nebunului "bun '
e3 care participă din plin la ac-
ţi unea decisivă, in timp Ce ad-
versarul său dela f6 e~te com-
plet iTI afară de joc, blocal
fiind de prQpriul său pion e5)
32. Ca6! '(Calul a ajuns pe <)
poziţie şi mai bună. de unde
atacă baza lanţului de pion! al
negrului 32 ... Nd8 (Nebunul
negru este redus la pasivitate
comp le tă) 33. Cb4 (O mică ma~
nevră tactică nec.esară pentru a
deplasa dama neagră de pe li-
nia a 2-a) 33 ... lD<lS (Nu mer-
gea 33 ... Db2 din cauza 34 .
Cc6 şi dacă 34 Tf2: atunci
35. De6+, RfS 36. N-f2:, De!:-+-
37. Rg2 şi ·albul câştigă) 34.
Ca6, Cf6 lS. Dh3! (Continuă
supravegherea campului e6 ~i
nu permite damei negre ~ă re-
intre în joc pe la c8) 35 ... Rf8
36. Te2 (Manevra strategid
decisivă a albului necesită ocu-
parea coloanei "a") 36 ... Cgt'l
37. Ta2, Ce7 38, OM, Db8 39.
Ng5! (Nebunul elimtnă calul
negru care apără câmpul ' c6,
după care poziţia negrului nu
se mal poate ţine) 39 ... h6 4tl.
Ne7 :+. Ne7: 41. Cc6, DeS 42.
Ta7 (Pătrunderea turnului pe
linia a 7-a decide lupta. Pianul
c7 nu mai poate fi apărat. căd
l;:r: 42 ... Nd8 urmează 43. TaB.
Td7 44. De6! Şi negrul e in
zugzwang şi pierde) 42 ... Rg8
43. Te7: şi negrul a ceda~
 CH. SERGIU
90
Să vedem acum un exemplu
de valorificare a superiorităţii
n ebunului "bun" În final. Po-
ziţia din diagorama 57 a surve-
nit într'o partidă Lasker-Boga-
tîrciuc, jucată la turneul Inter-
naţional dela Moscova , 1935.
Si ,
Bogatirciuc
Em. Lasker
Avantajul albului nu constă
atât in pionul in plus, cât în
nebunul "bun" pe care-l a re Ş i
în poziţia ·agrer,ivă a regelui.
Poziţia pionUor este. -î-nsă blo-
cată şi nu este uşor pentru alb
s ă ·găsească .calea justă pentru
a-şi -CO:1cretiza superioritafea.
Lasker ş i-a dat r,eama.care este
Ideia de .câştig, dar a aplicat-o
greşit din PW1ct de vedere tac-
lic jucând pripit 1. e4?, la care
negr ul a răspun s 1 ... 14! sacf"i-
ticâ nd un al doilea pion, dar
impiedlcând definitiv accesul
nebunului alb pe diagonala h1 ·
e4. lDupă 2. Nc4, Nb7 3. RgS,
NeB 4. Rf4, Rd7 5. Rf3, Nb7 6.
Re2, NcS 7. Rd3, Nb7 B. RdA ',
NcS 9. Re3, Nb7 partida \S'a dat
remiză, căci albul n'are nici-o
posibilitate de a fo rţa câştigul.
După pa rtid ă , cei doi adver-
sari şi cunoscutul compozitor de
studii N. Grigo'r iev , au anali-
zat 'poziţia şi au găsit următoa­
I'ea interesantă cale de câşti~ .
reprodusă de 1. Rabinovici in
cartea s a despre finaluri:
1. Rg5 (Intâi trebue ' adu~ re-
ge:e alb la d4) 1 ... Ri7 2.
Ng6 -t . Re7 (Nu este mai bIne
2 ". Rg7 , la care ar !fi putut
urma, d e exemplu, 3. NeS, N07
4. Rg4, RIS (Dacă 4.: Rho ·.',
I8tunci 5. Nd7). 5. Nh5, Rg7 6_
Rf3, NcS ,(Acum la 6.. " RhG":'
·ar fi urmat 7. Ni7, NcS 8. NeS,
.Nb7 9. Nd7) 7. N eS!, Nb7 1:1.
Re2, Rf8 9. Nh5 etc. Repetând
manevra aceasta albul câştigă
tempo-urile :necesare pentru
·a-şl aduce regele la d4, împie '
dicând în acelaş tim.p regelE:
negru să se deplaseze 3. Rg4,
Nb7 ! • 4. Rf3, Ri8 5. Re2,
Rg7 6. NeS!, RiS 7. Nh5, Rg7 S.
Rd3, RIS 9. Rd4, Re7 (Ab;)
acum, ciind regele alb a ajuru;
la d4 şi împiedică sacrificiul d~
pion al negrulul d5-d4 , muta-
rea e3 -e4 devine bun ă) 10. e4!,
.de : (Dacă 10 ... Rd7 11. Ne2.
Re7, atunci 12. ed: , ed: (Sau 12
 SA lNVATA.!4 ·J 4ETODIC $AHUL
... cd: 13. c6) 13. N.g4! cu câştig
decisiv de spaţiu pe flancul re-
gelui; , de exemplu: 13 ... Rf7
14. Nf5, Rg7 15. Re3, Rh6 16·
Rf4, /R @? 17. Rg5, Rf7 18. Rh6!,
Re? 19,. Rg6; acum la mut~­
rlle regelui uI"ln'eaz~ 20. Rf6
şi 21. e6; dacă Însă 19 ...
NaB, atunci 20. NeS; in -sfâ rŞit,
nu ajută nici 19 ... d4, din ca-
uza 20. Rg5) 11. Re4:, Ne8 12.
Rf4 {Acum albul îşi readut::e
regele în luptă) 12 ... Nb7 13.
Rg5, Ne8 14. Rg6, Nb7 15. Rg7,
Ne8 16. Nf3, Nb7 17. Ne4, Na8
18. b5, ab: 19. a6 şi albul câş­
tigă căci negrul este in zug-
zwang.
Unnătoarele două p'ozi~lI,
date de către dr. Euwe, Ilus·
trează cazuri când nebunul
"rău" este totu'Şi foarte act!v
datorită faptului că aflându-se
în faţa pionllor, controlează
câmpuri importante im lagăl'ul
advers.
Ln poziţia din 'diagrama 58,
nebunul alb dela d5 domină
complet câmpurlle albe de pe
58
,
91
flancul damel (co, b7 şi aS) .
Datorită laCestui fapt albul
poate păt-runde Cu ples~le grele
pe linia a 7-a şi apoi pe a o-c,
ceeace decide partida. Pătrun­
derea -se desfăşoară în felul ur-
mător: 1. Tb7, Tc7 (Forţat,
căci altfel cade pionul f7, rare
~e află şi el sub bătaia nebunu-
lui d5) 2. Tib1, Tdc8 (Altfel al-
bul schimbă la c7 şi pătrunde
cu al doilea turn la b7) 3. Tc7:,
Tc7: 4. Tb8 + (Nlf!grul a apă rat
linia a 7-a dar albul pătrunde
acum pe. a 8-a) 4 ... Nf8 5. Te8.
Df6 6. Da8, Dg7 7. Db8, Td7
8. NcG şi albul câştigă.
In poziţia din diagrama 59,
nebun.ul alb g3 controlează im-
portantul'câmp c7 de pe singu'
l'a coloană deschisă, ceeace pt:r·
mite alb ului să câştige lupta
pentru stăpâmi rea ei. Manevra
de ocupare a coloanei este ca-
racteristică: 1. Ne7!, f6 (N I;! '
grul n 'are ce race impotriva
pîo:nului alb de a'şi dubla tur-
nurile Ipe colo8l:1 a "c" prin Tc;;
. ş~ Tdcl Mutarea f6 are de
59
 GH,
scop elib~rarea liniei a 7-a şi
p regăt ir ea bai n tării e7-e5l 2.
Te3, e6 (N u merge 2 ... T f 7 3.
Tdc l , e5 d in ca uza 4. de, fe : 5.
Ne5: ! Nebunul controlează şi
pumctuJ im-portant e5) 3. Tdcl ,
Tf7 4. Nd6, T c3: 5. T c3:, Nf8 6.
Te8, Rg7 7. Nb8. a6 8. Re2 ,
Tfd7 9· Rd3, Ne 7 10. Ne7 , Rf7
1 1. Re3, Nf8 12. Rb3, b5 (Negr ul
c aută 'să impiedice Ra4-a5-b6)
13. Nb6, Tb7 14. NeS, Ne5: 15.
de :, Re7 16. RM , Rd7 17. Tati
ş i alb ul câştigă .
ŞI ae um un exemplu in care
raza de activitate a nebunului
"bun" e~te limitată de căt re
p ionii adversi. In poz i ţ i a din
diagrama 60 ,negrul (Alehin)
are dl?' rezolvat rroblema luptei
Alehill
Kmoch
( TI/rneul de/a Sellll1leril/g, 1926)
SERGIU
" ".
pentru câmpu l e5, pe care ma-
,m en tan il ~tăpâ'neşte alb ul.
E l alege o soluţi e care d uce
la schimbul n ebunului său bun
(d6) pent ru cel d in f4. as tfel că
n egrul r ămâne cu neb un ul
"rău" (di n c8) contna celu i
" bun" al albulu! (din e2). Ale-
hin se bazează însă pe avanta-
jele de spaţiu şi desvoltare pe
care ' le obţine şi care eonslit ue
o compensaţie pent ru desavan -
t ajul s t rategi'c. I n general, n u
e~te bi ne niciodată ca in jud e-
cata unei poziţii să 5.e 'S upra-
aprecieze desavantajele (sau a-
vantajele) strategice care nu
a u consecinţe imediate, ,in de-
favoarea unOr poS.ibil l tă ţ l de
ordi n tactic cu co n secinţ,e mai
apropiate. O slăbiciune de p ion
care poate aduce câştigul f inal,
nu prezintă nici-o valoare dacii
in schimbul ei adversarul ob -
ţi n e un lltac de mat c~re deci-
de partida în joc ul de m ijloc.
Alehin a calculat bine că în
această poziţie desavantaj lll d e
a rămâne cu nebunul "rău" n .\
es te prea mare . El a aVut În ve-
dere un plan strategic intere-
sant, de valorificare a avantaju-
lui de spatiu şi de desvoltare,
pe care l-a realizat foa r te fr u-
mos. In !:"art!d~ a urmat:
10 ... Cd7! (Forţează abando-
narea cimpului e5 de către alb)
11. Cd7 :, Nd7 : 12. Nd6:, Dd6:
13. O-O, c4! (Cont ravine princi'
piului d e , a posta p ionii p~
 SA INVAŢAM METODIC Ş"HUL
93

dmpurî de altă culoare decâi le la ca după care joacă Nc2'

acelea pe ca re mută nebunui urmat de Da3; mu tarea din
propriu, t otuşi, este cea mai ,par tidă precipită desnodămân'
b ună mlltare. Planul negrului tul, căci se formează la g3 un
este de a "înăbuşi" activitatea nou p unct slab") 27 ... M ! (vezi
nebunului alb print r'un zid de diagrama 61).
pioni impenetrabil. 1'11 acela:;;
timp se prepară ofemiva ,pe a~ (\1
ripa damei) 14. Dd2, b5 15. Cel
(Pentru a juca 16. f4 urmat de
Cel-f3-e5, reocupând câmpul
tare e5. Dar negrul imp i edică
acest plan) l a ... g5l 16. f4, g4
(Blocarea .nebunului alb a fost
completată şi pe flancul rege~
iui. Afară de aceasta, albul su ~
ieră de o mare lipsă de spaţiu
şi este ameninţat de înaintarea
neplăcută a pionilor negTÎ pe
!lancul d:::mei: a,7-a5 şi b5~b4)
17. b3, Tfb8 18. C:2, a5 19. bc:?
(Prin schimbul acesta, -care des~
chide o cale .:le atac nebunului 28. e4 (O Încercare disperat:1
negru -- prir.1 a4 - jocul ne· de eliberare) 28... Cd6! 29.
grul-ui devine mai uşor). 19 ... T b7 :, 'l'h7: 30. Tb7 :, Db7 : 31.
bc: 20. T fb l , Ca7 (Calul se in - Uel (Sau 31. ed:, Db2 32. Ndl,
dreaptă spre b5 pentru a ata- Ce4 33. De2, ed 34. Ce3. Dcl şi
ca pianul slab al albului din negrui câştigă) 31..: Ce4: 32.
(:3) 21. Oe I , Na4 22 . Ndl (Iată Ce3, hg: 33. hg :, Cg3: 34. Rf2,
cum in urma g reşelii albului Ce4 + şi albul cedează.
dela mutarea a 19~a, nebu-
nul neg rului, teoretic "rău", a b) Despre mobilitatea
devenit activ, în timp Ce nebu-
nul albului €·ste redus la p~i~
turnurilor
vitate) 22 . ... De7 23_ Dd2 . Cb5 După cam am văzut, mob ili-
24. Tb2, Tb7 25 . Tabl , Tab8 26. tatea fi gurilor depindt: d e nu -
Ne2, h5 27. g3 ("Albul se află mă rul ş i va loa rea câ mp urHor
intr'un fel de zugzwang- pe care le con t r olează. Regul:l
scrie Aleh~n. La mutări indi· aCeasta este valab il ă şi pentr u
ferente, negrul işi aduce rege - figurile grele (turnuri şi damă),
 ,
94 GH.
Cu deosebirea că ·în ceeace .p rl.
veşte turnurile, importanţa
centrului se reduce în mare
măsură, datorită caradertsticei
pe care o au de a controla aee -
l,aş număr de câ,mpuri în orl-ce
co l ţ al tablei s'ar afIa (presu-
punând tabla gAJsIă).
La începutul jocului, turnu-
rile nu au nici-o pos.bllitate de
a muta. Ele nu pot Intra în
luptă decât ,în urma celorlalte
figuri , după ce desvoltarea s'a
terminat şi s'a Îlnceput JOCul de
mijloc. In majoritatea eazuri-
lOT, această iJ>Osibilitate de. a
lua parte la luptă la inceputul
~au În cursul jocului de mijloc,
rămâne neutllizată, mai ales
dacă pozitia de 'piont este blo-
cată. Abia în momentul când,
în urma schimburilor de ploni
se deschide o coloană, Intră in
in acţh.me turnurile şi caută
să !pătrundă dealungul ei î:n
poziţia adversă. Este interesant
de remarcat -că li n cazul când
deschiderea unei coloane este
imposibilă şi poziţia este blo-
oată, valoarea de luptă a tur_
nurilor este mult s.căzut ă şi nu
egalea.ză - in majoritatea ca-
zurilor - valoarea unui cal
bine plasat.
Ţinând seama de faptul că
aproape I'lIU există partidă in
care să nu s.e desch i dă una sau
mai multe coloane, s trategia
luptei pentru -stăpâni rea Iar Şi
utilizarea avantajului astfel ob-
SERGIU
,care închide coloana. Dacă
aces.t pio.."'1 este bine apărat (cu
un aIt pion) atunci problema
ţinut, prezintă O importanţă
deosebită.
O coloană este considerată
deschisă alunci când dealungul
ei nu se mal află niciun pion şi
semi- d eschisă, dacă una -din
.părţl mai păstrează un pion,
ceeace Împiedică pătrunderea
turnurilor adverse. Un exem-
plu de coloană semi-desc-hisă il
prezintă diagrama 6. (Botvin-
nic-Keres) în care coloana "c"
este seml-deschisă pentru alb.
Un exemplu de coloană des -
.chisă îl prezintă diagrama 3'>
(Marshall-'Capablanca) .
In amândouâ aceste poziţii,
vedem că una din păr',i a ocu-
pat coloana cu un turn. In -dia-
grama 6, negrul, desigur, nu
poate contra-balansa cu nimi c
pres-l unea t>urnurilor albe dea-
lungul coloanei semi-deschise,
din -cauza propriuluI pion 'Îna-
poiat dela c7. Poziţia din dia-
gram-a 36. (Marshall-Capablan-
ca) constltue un exemplu tipic
de s.tăpânire a · unei coloane
deschise, exploatată clasic prin
pătrunderea . turnului pe linia
a 7-a.
Problemele strategice care se
pun sunt desigur in mare mă­
sură altele la coloanele semi-
deschise, faţă de coloanele de~­
chi'Se. Deosebirea principal ă
constă În faptul <;ă la col.oanele
 SA INVATAM l4ETODIC $AHUL
pătrunderii se complică şi nu
poate fi rezolvată decât prin e-
liminarea apărării "bune" a
pionului. Un exemplu clask din
categoria acesta, este cunoscu w .c6 nu poate fi minat decât prin
tul "atac al minorităţii" în
Gambitul Damei. După obişnu­
Itele mutări de deschidere: 1·
d4, ~d5 2. c4, e6 3, Ce3, Cf6 4.
Ng5. Cbd1 5. cd:, ed: 6. e3, c6
7. Dc2. Ne1 8. Nd3, O-O 9. ef3,
Te8 'S e ajunge la poziţia din
diagrama 62.
ŞI albul şi negrul au câte o
. coloan ă semi-deschisă in stăpâ­
nire ("c" şi "e"). Utilizân'Ci a -
van taj ul 5ău de desvoltare, al-
bul poate Începe un ata<: clasic
împotriva pianului bine apărat
dela c6, pentru a deschide co-
loana. Un exemplu foarte bun
care ilustrează metoda de atac,
este următoarea partidă Rells-
95
tab-Woog, in care albul a jucat
foarte consecvent împotriva u-
.nei apă rări mai Ipuţin exacte a
adver-sarului : . 10. 'Tob! (Pianul
,î naintarea pion ului alb "b" pâ-
nă la b5. Deace~a turnul e.,;te
necesar pe coloana "b") 10 ...
aS (O 'incercare de a bloca
"minoritatea" albului - pionii
a2 şi b2 - înainte Ca ea să se
plmă în mişcare) 11. O-O, ef8
12. Ca4 (,Calul vizează punc-
tele slabe b6 şi e5 12 ... Ch5
13. Ne7:, Te1: (Reluarea cu da·
ma nu merge din cauza 14.
Cb6, şi dacă 14 ... Ta7? atunci
15. Cc8:, Tc8: 16. Nh7: +, Ch7:
17. Df5, iaf la l4 ... Tb8 albul
joacă 15. Tfcl cu ameninţarea
DeS) 14. TIeI, CI6 15. a3, Ce4
16. Ne4:, Te4: (Poate că aci a,
fi fost mai bine 16 ... de: ur-
mat de 17 ... f5) 11. Cc5, Te1
18. b4, ah: 19. ab:, Cd7 20. h5,
Cc5: 21. DeS: (vezi diagra-
ma 63).
Pionul c6 este acum puternic
atacat. Negrul nu poate lua la
b5, căci a<:easta alr insemna
deschiderea coloanei "r::" ş'j
Icrearea a doi pionl slabi, la d5
şi b7.
Aceasta este poziţia ideală pe
care o poate obţine atacatorul
în lupta împotriva unui pior.
bine susţinut, aflat ·pe o coloa'
nă deschi5ă . In partidă, albu:
şi-a valorificat avantajul in fe·
luI următor: 21... Te6 22. Ce5
96 GH. SERGIU

63 Da5, Rg7 30. Ta8, De7 (După

oum: -se vede, albul a părăsit a-
sediul punctului c6, pentr,u a pă_
trunde cu turnul pe linia a 8-a)
31. Te8 Te5: (Negrul n'are alt ă
paradă impotriva ameninţării
Te7. Modul cum turnul alb a
pătruns până la c:7, ocolind ob-
&tacolul aflat la 0.6, este foarte
. instructiv) 32. de:, DeS: 33.
Dd8, Da1+ 34. Rh2. DeS + 35.
f4 şi negrul a cedat.
Exemplul de mai sus &e re-
petă ,in partidele de turneu din
lJltlmii ani sub nenumărate for·
me şi chiar rezultând din alte
semi~deschise posibilit'atea pă­ deschideri (de ex. din apărarea
trunderii in lagărul advers este Indiană, Capablanca - Golom-
con:dJţlonată de natura pianului bek, Margate 1939). . Strategia
Nd7. (De obser'Vat este că in justă din partea negrului cons-
urma jooului său inexaet, ne· · tă Într'u:'! contra-atac pe aripa
grul a rămas şi cu nebunul regelui, prin ocuparea câmpu-
"rău") 23. bc:, NeG: (După 23 ... 1ul e4, combinată cu o eventu-
be: 24. Tb6, TcB 25. Tb7 urmat ală inaintare f7-f5-f4.
de TaI şi Ta7, pătr-underea
tutlnurilor albe pe linia a 7·a bl) Plonl înapoiaţi pe
decide partida) 24. ha, Ta2 1. 0 coloane semi-deschise
încercare de a obţine contra-
joc pe coloana "a") 25. Ta! Mai grea este problema aplt-
(Dar albul dispută ocuparea' co- rării atunci când pionul aflat
loanei deschise) 25 ... DaS 2ft. pe coloana semi-<'le~chisă este
De3, Tai: 27. Tai: (Coloana slab (adică nu este sprijinit de
deschisă a rămas in stăpânirea un alt plan). Trebue să obser-
albului) 27 .... DeS 28. Ta7, g6? văm că în general aceşti p.loni
,fEra -mai bine 28 ... f6 pentru se află pe linia a 6-a sau a 7-a
~ goni calul bine postat dela (respectiva 3-a .şi a 2-8). Când
e5. Proba.bll negrul s'a te mut ei s e află pe linia a 4-a (sau a
de replica 29. O'a3 , cu amenin- 5-a), atunci Intră în categoria
ţarea Ta8, la care ar ,f i putut "iso.lan!" de care ne-am ocupat.
răspunde însă cu 29 ... DfS!) 29. Plonul inapoiat pe coloană des-
 SA INVAŢAM
chlsă, com:titue in majoritatea
i:azur llor caracteristica 'Strate~
gică principală ~i inf! llenţe~ză
in cea mai mare măsură alcă­
tuirea planului de joc. DeGlgur,
acest plan t.rebu·~ 5ă ţină seama
Şi de x:elelalte caracteristici
strafegice ale poziţiei (dacă
mai există şi alte slăbici u ni În
poziţie, dacă adversuul nu
poate intreprinde un contra-
atac asupra. regelu i, etc).
Plo nul inapoiat aflat .ţe o co-
loană semi-desch l să com.titue o
slăblcij.me care poate f i uşo r a-
tacată de piesele grele a ~e
adv.ersarului, care se concen-
trează cealunguJ respectivei
colNme_ La atac mal pot con-
tribui de multe ori Şi figurile
uşoare, mărindu~i eficacitatea.
Urmarea fi rească a presiunii ce
~e exercită asupra pianului ina·
polat, e;;;te că figurile apără ri i
sunt reduse la pasivi tate, acti-
vitatea lor fiind pa-ralizată de
necesitatea de a-lapălaperma­
nent. Deobicei atacatorul profi-
tă de aceasta, pen t ru a organi-
za u n nou atac tocmai acolo
unde figurile apărării pot ajun-
ge mai g reu (deobicei Ipe celă­
lalt flanc), ut!lizâmd mob ilita-
tea cu mult mai mare pe care
o au figurile sale. De multe
or i este însă posibil un plan
~jrategic bazat pe a·sediul di-
red -al pionul ui inapoiat, crea-
rea de slăbiciuni in jurul lui,
7
METODIC SAHUL 97
şi în ce:e "d in urmă câşti~~ rea
pian ului.
Să examinăm câteva exem -
p:e clasice de joc impotriva pi-
onului inapoiat, aflat pe o co-
loa n ă semi-deschk:;ă. Foz i ţia din
diagrama 64 a survenit după :]
20-a muta re a albului, într'o
partidă BogoJiub o v ~Caţablanca
tI\"ew York, 1924)_
6!
J. R. Capablancq
. E. Bogoliubou
In urma unui joc greşit in
desch idere, albul a rămas cu un
pion 1inapoiat la <:3, impotriva
căruia negrul şi-a concentrat
t urn urile P'~ coloana "c". In a-
ceJaş timp dama sa a ocupat ,)
poziţie bună la a3, presând ,pilJ-
nul a2 şi obligând figurile albe
& ă-şt împartă activitatea de a-
pă rare Între aceste dOUă puncLe
slabe. Capablanca rezolvă · pro-
98
blema strategică a poziţiei
asediu! pianului înapoiat -
tr'un mod magistral:
20 ... Ce8 (Singura piesă a
negrului care nu partlcip3. la
8c.'ţiunea impotriva planului În-
IEij)Olat, se îndreaptă, pe la d6,
I>pre b5, pentru a ataca încă
dată . pianul c3) 21. TfeI, Cd6
(La d6 calul joacă pentru mo-
ment rolul de "blocheur" dela
distanţă al câmpului c4, preve-
nind astfel 'SIngura tpOsibJli tate
de eliberare a albului, care
constă in înaintarea c3-e4 22.
Ce5? (Aci albul ar fi putut să
se apere mal bine cu 22. CC5,
Interceptând pentru moment
coloana "c". Negrul ar fi răs­
puns însă cu 22 ... e5! 23. Ca4 ,
e4! 'păstrând avantajul) 22 . .
Da5! (Acum negrul ameninţă
23 ... Cb5 după .care pianul c3
fllnd atacat de patru ori şi apă­
rat numai de trei, ar fi pierdut.
Deaceea al\;lul, care nu mai
poate aduce o a patra rplesă la
apărare, este nevoit ~ ă-şl slă­
bească din nou pozitia de plonl
pentru a împiedica venirea ca-
lului negru Ia Ib5) 23. a4 (In:-
teresant este că la 23. Cd3, ne-
grul nu trebue să se grăbească
să joace direct 23 ... Cb5, la
care albul ar fi putut răspunde
cu ~. Cc5, b6 25. Ca4, el tre-
bue să joace mtâi 23 ... b6) 23 ..
Db6 (Ia imediat subt observaţ'te
noua slăbiciune a albulul dela
b3) 24. Cd3 (Albul nu poate a-
-_.
GH. flERGIU
._- păra pianul b3 din cauza dublei
1:;1- legă turi: pe cOloana "c" Şi pe
diagonala b6-gl. Dacă, de ex.
24. Tbl, atunci 24 .., Cf5 25.
T2cl, f6 26. Cg4, e51 şi albul
pierde plonul d4. Dacă 26. Cd3,
atunci 26 ... Cd4: 27. cd:, Dd4: '"
o- 28. Rhl, Dd3: şi negrul câştigâ.
Dacă 24. M, atunci 24 ... a5 25 .
h5, Cc4 26. Cc4:, Tc4: 27. TaI,
e5 şi se pierde planul d4) 24 .. _
Db3: 25. CC5, Db6 26. Tb2, Da7
27 . .oeI, b6 28. Cd3, Tc4 (Câşti­
gă un al doilea pion. Poziţia al-
bulul nu m'ai poate fi apărată)
29. a5, ba: 30. Cc5, Cb5 :p. Te2
(Permite o combinaţie decisivă)
31... Cd4:! 32. cd:, T8c5:! şi al-
bul a cedat.
Metoda aplicată de către Ca '
pablanca in acea&tă partidă a
fost aceea a presiunii poziţia­
nale crescânde care duce la
crearea de noi slăbiciuni pe a-
c elaş flan~ unde se află pianul
inapoiat.
Pianul înapoiat din diagrama
65 a rezultat în urma unui atac
al "minorităţii" intr'o partidă
Rubinstein-Spielmann (Semme-
r!mg 1926 1). Pianul Înapoiat al
negrului este şi izolat. Aproape
1) In ee p u tul partidei a fost urm ll to-
n'Ul: 1. d4, d5 2. c4, ca 3. e3, Cf6 4.
cn, e6 5. Cbd2. g6 6. ba!, D a ~ 7. Ne 2.
Ng7 8. O-O, 0.0 9. De 2. Cbd7 10. Nb2.
TfdB II. a3, cea 12. Trei, De7 13. b1.
Cb614. a4, Cc4: 15. Co.I:, d e: 16. Dc4:!.
Nd1 17. Ce 5. Taca 18. b51, Cd6 19.
Db3. Ne ;! ~O. T e2, Cf5 21. be:, bc: 22.
T a 6! -Ce7. .
,
 SĂ INVĂTAM
toate .piesele negrului iau parte
la apărarea lui, ceeace le res-
trânge in mod considerabil li-
bertatea de acţiune. Felul cum
Rubinstein f91os.eşte !presiunea
sa asupra 'pion ului inapoiat
pentru a ajunge in cele din
urmă la un atac decisiv la
rege, este foarte instructiv.
65
R. Spielmanl1
A. Rubillstein
In 'partidă a urmat: 23. Nf3,
Tb8 24. Da2, Ne5 :? (Cu aceasta
negrul speră să salveze partida,
căci pe tablă rămân nebun! de
culorI diferite, ceeace asigură
lmu.nltatea plonulu! inapoiat.
Negrul rămâne îmă cu nebu-
nul "rău" şi albul obţine o pre-
-s!une decisivă pe câmpurUe ne_
gre).
25. de:, Cd5 26. Nd5: (Calul
negru era prea bine plasat la
-METODIC ŞAHUL
99
Î
d5), Td5: 27. Nd4 (Nebunul din
d4 o~upă un câmp l-deal, in
timp ce adversarul său din eB .
are o poziţie jalnică) 27 ... Da5
28. h3, Da6 29. Tc4, h5 30. Da3
(Cu ameninţarea de a pătrunde
în poziţia negrulu! C'u Da~-e7)
30 ... Tb7 31. e4! . (Goneşte tur-
nul negru de pe poziţia bună
dela d5 şi pregăteşte atacul de-
cisiv de mat pe câmpuri negre)
3I... Td8 32. Dc3! (Nu direct
32. De3, la care negrul ar fi
putut răspunde cu 32 ... Tbl!)
32 ... Tbd7 33, De3, Rh7 34,
NeS (Cu ameninţarea Nf8. Ne-
grul este pierdut) 34 .... 'I.ld1+
35. Rh2, Tel: 36. Nf8! şi ne-
grul cedează căci nu poate apă­
ra ll}atul.
Partea a doua a ·acestel par-
tide constltue un exce~ent ex·
emplu de folOsire a unui COm-
plex de câmpuri slabe.
Să vedem acum un alt exem-
plu de combinare a a-sediuJui
pionului inapoiat cu atacul Ia
rege. Partida care urmează s'a
jucat la "0ampionatul U.R.S.S.,
Moscova 1945.
GAMBITUL ' DAMEI
Alb: V. ·A. Cehover
Negru: 1. &udakovski
1. d4, d5 2. e4, e6 3. Cf3, Cf6
4. NgS, Ne7 5. e3, O~O 6. Ce3,
Cbd7 7. De2, c6 (Teoria reco-
mandă aci 7 ... c5, dar nici mu-
tarea jucată de Rudakovskl nu
100 O H.
es1e rea. Ea dă însă negrului
un joc strâns) 8. N d 3, dc: 9.
Nc4:, Cd5 10. Ne7:, De7 : 11.
(1-0, b5? (Greşeala aceaf>ta pier-
de de fapt partida. Negrul a-
mestecă două -s isteme de apă­
rare bine cunoscute În Gambi-
tul Damel: l1).anevra de simpli-
fi care -a lui C<lipablanca - Cd5,
u rmat de Cc3: Ş i înainta rea
e5 - şi aşa zisul " fia n chetto"
lărgit, inaLn tarea pionîlor d~
pe flancul dame! - b5, a6 ~ i
c6-e5. Rezultatul e ~ te c ă e l nll
m-ai ajunge la m utarea elibera-
toare c6-c5 şi rămâ n e cu un
pion înapoiat pe coloana "c".
care poartă în si ne germenele
pieroer ii pa rtidei. (Vezi -diagra-
ma 66).
1 2. Ne2, 86 13. Ce4 (lmpie-
dică c6-c5) 13 .. . N b7 14. Ce5!,
T ac8 (Schimbul la e5 ar f i dat
aJ.bului controlul asupra cârn-
SERGIU
p urilar d6 şi f6) 15. Cd7:, Dd7:
16. Oc5 (Pr in ocuparea câmpu-
lui c5 se termină prima fază a
partidei. Albul deţtne un avan-
taj strateglc i n con t e~tab ll : Su -
per ioritate de spatiu, presiune
as up ra -pion ului în apoiat, calul
excelent postat la c5 şi ne bu-
nul "bun" cQntra celui " rău "
,al adversanului. Cehover ex-
ploatează aceste avantagii de o
manieră cla.>.: i că . Planu l său
strategic este simplu: 1. Pre-
siune asupra piqn uJui inapoiat ;
2. Provocarea u n ei -;;: I ăbiri a
fla.n cul ui regelui negru şi 3.
Atac combinat pe ambele
flancuri) 16.. . Dc7 17. Tfdl,
Tcd8 t 8. T act , Nc8 (Cu inten-
t la de a-şi eliber a. joc ul p r in
e6-e5) 19. De4!, Cf6 20. DM ,
D a5 (Negrul s' a C:"c nvins că n u
merge 20 ... e5 din cauza 21. Dg3
ş i deaceea caută oarecari con-
t r a-şanse 'Pe flancul damei ) 21.
a 3, b4 22. a4, Cd7 23. b3, Ct'5 :
24. T c5 :, Db6 25. TdCt , Nb7 26.
a5, Da7 (Rezultatul acţiunii ne -
g rulu i pe fla'!1cul damei a fost
crearea de noi slăb i ciun i : .pio-
pii a6 şi b4) 27. Nd 3! (A doua
fază a planulUi alb: crearea
unei ::Iăbici uni pe fla n cul rege-
lu i negJ'u) 27 ... g6 28. DIS,
'Id6 29. De7 (Mai bine decât
dire ct 29. h 4, DaS 30. h5, DdS:)
29... Tfd 8 30. h4 , T8d7 31. Dffl,
Da8 32. Ne4! , De8 (Vezi dia-
grama 67. Negrul încea rcă ~-şi
ad ucă dama la apărarea fIan -
 SA INVAŢAM
eului regelui - ameninţat prin
inaintarea pianului "h" - pro-
lltând de faptul că pentru mo-
ment pionul c6 nu poate fi luat
din cauza variantei 33. N.e6:,
Nc6: 34. Tc6:, Tc6: 35. Tc6:,
Td4).
67
33. h5, Td8 34. NeG:!, Neti:
35. h6 (D.upă 35. Tc6: ar fi lost
posibilă aceeaşi variantă ca În
comentariul de mai sus) 35 ...
Rf8 (Sau 35 ... Df8 36. Tc6: ~i
dacă 36 ... Dh6: atunci 37. Td6:,
Td6: 38. Tc8+ şi albul câştigă)
36. Te6:, Tc6: 37. Tc6:, Td.7 (A-
cum la 37 ... Td4: ar fi u.rmat
38. Tc8) 38. Tc8 şi negrul ce-
dea7.ă. Mal fnwnoo decât 38.
Tca era sfârşitul 38. Dg7+ , Rei
39. Te6: + , Re6: 40. D.eS + mal.
In afara asediului strategieal
pianului -inapoiat, ca in exem-
plele de mai sus, adeseori ,plo-
nul !pOate fi eliminat de pe co-
METODIC ŞARUt.
. 101
\
Ioană !>rintr'o combinaţie, po~i ­
bilă tocmai dbn cauza llpsei de
mobilitate a figurilor adverse,
obligate să-l apere. Iată douii.
exemple tipice.
68
Vis Qlletzkls
Furmall
Semirina/a CampiOnatului
V.R.S.S., Smdlovsk, 1948)
Poziţia dIn diagram'a 68 a-
rată clar consecinţele deza-s-
tnuoase -ale existenţei pionului
înapoiat dela b7. Turnul a8 este
închis şi nu poate fi eliberat
deoarece nebunul c8 este legat
de 31părarea pianului inapo iat.
De fapt negrul nu joacă decât
cu două piese (Dg5 şi Tf7) ceea-
ce permite albului !;ă forţeze
pătrunderea forţelor sale pe li-
~ ia a 7-a printr'un ~acriflciu. A
urmat : 29. Tb7:!, Nb7: 30. Tb7:.
 Gt-!. SERG1U
102

Dd8 (Retragerea dame! este

forţată, căci albul ameninţa
31. Tf7: + urnnat de ,Db7+ cu Plater
câştiguJ. Ilurnulul, !'ar la 30 ...
Taf8 decide atât 31. Na6: cât şi
3L e6, Tb7: 32. Db7: + , Rg8 33.
De6,) 31. TL7: +, Rf7: 32. Db7+,
Rg8 33.DcŞ: {Pentru ca!itate~\
sac rificată la h7, albul a obţi~
nut doi ploni şi ameninţă să
mai câştige unul, la d5 sau a6)
33 ... Tb8 34. Da6:, .Tb2 + 35.
Nc2, Ta2 36. De6+, Rg7 37. a6,
h5 (Partkia este uşor c âş tigată
de alb în această poziţie. FII.nd
in mare criză de timp, negrul
a lăsat dama în priză la muta-
rea ur.mătoare şi a cedat ime- Sokolski
diat) 38' Db6, h4 39. Dd8: şi
negrul cedează. rat la e4) a continuat aci Ctl 29.
Posibilitatea unei combinaţi! a5? pentru a impiedica 29 ... b6,
in poziţiile in care se exercită după care negrul ar fi putut
presiune asupra unui pion îna- ~că.pa de plonul său înapoiat
poiat, n-lU trebue niciodată scă" (De fapt aci plonul b7 nu este
pate din vedere. O ocazie pier- inapoiat. conform definiţiei ge-
d u tă poate anula toate avanta~ nerale, deoarece poate fi apă­
giDe obţinute până atuncI. Un rat de către pienul a7. după o
exemplu de acest fel a ~urve­ eventuală înaintare la b6 . Din
nit Într'o partidă Sokolsky~ punct de vedere practic. lucrul
Plater, jucaU la turneul inter- acesta nu a re ni-cl-o valoare,
naţional ÎlIl memoria lui Cigo- deoarece inaintarea b6 este le-
rin, Moscova, 1947. gată de mari .neajunsuri tacti-
Pozitia din diagrama 69 a ce, <iin cauza a4-a5, forţând
survenit după a 28-a mutare a deschiderea coloanei "b" sau
negrului (Ng7-e5?). Albul, care "a". In locul mutărII inutile
până aoum a jucat foarte bine, 29. aS?, albul ar fi putut decide
acwnulând mici avantagll stra~ partida printr'o combLnaţle re'
teglce (coloanele seml-deschlse latlv simplă, bazată pe poziţia
"b" şi "oh", calul mai bun decât proastă a figurilor nee;rulul:
nebunul advers, .pIon liber apă- 29. Tc5: + !, Rc5: 30. Tb5 +. Rd&
 SA INVAŢAM METODIC ŞAHUL
31. Td5+ şi oriunde ar muta
regele negru, albul câştigă ne·
bWlul eS şi pianul d4, dupi:i
care având doi pioni ' pentru
calitate, ar fi câştlgat uşor. In
partidă a urmat 29 ... Tcd7 30.
Thl (Acum sacrificiu! nu mai
este bun, căci după 30. Tc5:+,
Rc5: 31. TbS+, Rd632. Td5 +,
Rc? se r>chimbă tUliJlurile şi ca-
lul 'Singur impotriva tumulul
adven, rămâne prea slab) 30...
Td6 31. Thbl, T6d7 32. Cd2,
Nd6 33, a6, b6 şi pozi ţ ia blo-
cându-se, partida s'a dat remi-
ză la mutarea 43.
Rezumând cele de mai sus,
putem trage următoarele con-
cluzii :
1. Un pion înapoiat aflat pe
o coloană deSţhisă constitue o
~Iăbiciune pef1ll1anentă, care
. duce la pierdere dacă poziţia
n.u prezintă alte contra-şanse.
2. A-sed.iul unui pion inapoiat
se .face in mod general prin
meto::ia poziţională (exemplul
Bogoliubov - ·Capablanca), com-
binată adeseor-I cu atacuri asu-
pra regelui, in .momentul când
figurile apă rării sunt lipsite de
mobilitate, din cauza necesi-
tăţii de a apăra pianul (parti.-
deIe RubilL'~tein - Spielmann Şi
Cehover-Rudakovsky).
3. In timpul mamevrelor .stra-
tegice de asediere a unul pion
inapoiat, 'SUrvin adeseori posl·
bll1t~~i ta.ctlce, cărora trebue să
II se acorde cea mal mare aten-
103
liune, ele constituind cea mui
scurtă cale de câştig (uneori
singura oale),
b2} Despre coloanele
deschise
Am văzut că turnurile nu in-
tră cu toată eficacitatea in lup-
tă decât fi momt?ntul când dis·
pun de o coloană deschisă (sau
seml-deschisă). Este dela sine
inţeles că Imed iat ce se deschi·
de o coloană, ambele părţi cau-
tă s'o ocupe cât mai repede cu
turnurile şi să elimine even-
tuala opoziţie a adversarului
dealungul ei. Stmt multe ca-
zuri când ,poziţia fiind egală ,
deschiderea unei coloane nu
duce decât la simplificare prin
schimbul turnurilor dealungul
ei (de exemplu in varianta
schimburi lor din apărarea fran-
ceză - l. e4, e6 2. d4, d5 3.
ed:, ed: - coloana "e" se des··'
chlde foarte devreme şi niciu·
na din părţi nereuşind să intre
in stăpânirea eî, rezultatul e~tn
deobicei o serie de schimburl).
Dar sunt odeasemeni multe ca-
zurj. când una dIn părţi reu·
şeşte să ocupe coloana destul
de repede pentru a impiedica
pe adversar să se opună pu-
nând turnurile la schimb. Mal
~unt deasemeni cazuri in care
una din părţi pregăteşte cu in-
grijire deschiderea unei coloa-
 GH. SERGIU
104
ne, în aşa fel încât ea să intrE.'
depind de celelalte caracte-
In stăpânirea sa. tisHci ~tralegke ale }::oziţiei şl
Lupta în jurul cololn elor nu se poate formula nici-o re -
rieschise poate fi împărţită în gulă precisă in acesţ domeniu.
două faze. Prima cuprinde ma- O coloană poate fi ooupată în
nevrele pentru ocuţarea co:oa- ul'ma unei greşeli a advel"Saru-
nei şi înlătu rar ea eventualei lui (oare de exemplu Îşi depla-
rezistenţe a aqversanului dea- sează turnurile pentru un atac
lungul ei (prin opunerea tu'r- la rege lluzorlu, în loc să se o'
nurIJor sau blocarea ei cu o "fi- pună ocupărli coloanei de că­
gură); a doua fază cuprinde tre adversar) ; ea poate fi ocu-
ex.ploatarea avantajulul de a pată in urma unui atac: pe .ce-
stăpâni În mod complet o co- lălalt flanc, care sileşte turnu-
loană deschisă, avantaj care rile adversarului ~ă-şi pără­
cor~3 tă În posibilitatea de a pa·, sească poziţia de apărare sau
trunde în mod decisiv cu pIe- a U'Ilei combinaţii tactice care
sele grele pe linia a 7-a şi a 8-a. are drept urmare controla- '
Să examinăm Întâi manevre- rea unuia din câmpurile de
le. caracterlsti'Ce primei faze. I~l­
pe coloană de căt re o ,piesă ad-
tr'unul din exemp!ele pe care versă (vezi diagrama 59). Dea-
le-am. dat pentru 'a ilu,;tra 10- ceea ne vC\m' limita numai hl
loslrea câmpurilor sl?be (Las' câteva exemple, prezentând
ker - Capablanca, Diagrama 8) fiecare o metodă caracteristică
!;c poate vedea cum albul, dupii de ocupare a unei coloane.
ce a fixat dăb:.ciuniie anversD.- Diagrama 70 prezlntă ·o po-
.ru1ui, deschide coloana "h" h ziţie dintr'o partidă jucată de
timp ce negI'ul deschlcte coloa- către N!mzovic! împotriva unui
na ,.a" Crezând că o va pute'i. amator. Ava.ntajul strategic al
folosi. In cele din urmă, amân- 'albul,ui este clar' : majoritate
clcuă aceste coloane ajung' in de pioni pe aripa regelui. Dar
stăpânirea albului, ale că ruI cum poate fi concretizat acest
turnuri pătrund i·n mod decisiv avantaj? Negrul are nebuiml
pe linia a 7-a. bun şi majoritatea albului este
Acesta este un exemplu din- blocată. Pe coloana deS"dhisă "h"
tre nenumăratele de acest fel turnurile stau faţă în faţă Şi nu
care pot survenI. Este absolut ~p. vede cum - la prima vede-
imposibil să analizăm toate fo r- re - ar putea aibuJ obţine 'stă
mele posibile În care se poate pânirea ei. Totuşi, În luptapen-
desfăşura lupta pentru st1ipâni- tru această coloană desohisă..
"~a unei .coloa'l1e deschise· Ele nIbul are un ' mic avanta~' : el
 SA INVAŢAM METODIC ŞAHQL
Uit OII/a tor
Nimzovici
are un punct de spr ijin la hi,
ceeace îi perm it e să ocupe co'
Ioana pr intr 'o manevră carac-
teristică.
In partidă . a urmat: 1. Cf4
(Inainte de a incep.:? ac~.iunea
decisivă, toate ,piesele trebue&~
aduse în cele mai bune poziţii)
1... T agS 2. Th7 , NeS (Negrul
nu poate schimba imediat la h7
din cauza ~ . gh:, t 'l rn ul g8 tr13-
blle .~ ml1te, 4 Cp6+ ş! albL'1
(:âştigă) 3 T dh1. Th7: 4. gh :
(Avantajul de a stăpâni or.oloan:l
se t r a~sfor,'TJă înt.r'un p lan li-
ter avansat . Nlmzovici obse r vă
că se putea juca dea5.emell! .}.
Th7: ur·mat la momentul apa r'
t un de sacrificiul calului ia fii)
4 ... T h8 5. Cg6 +, Ng6: 6. f(t:
(A:cum albul are un pion liber
105
apărat) 6... Re6 7. Th5 (Pio-
nul liber paralizează turn-ul ne-
gru din h8, iar regele n u poate
intreprmde nimic) 7 .... b6 8. c4,
c5 9. a4, aS 10. b 3, c6 11. Rd2,
Rd6 12. Re 3. Re6 13. Rt4. Rd6
14. RfS (Planul albului este să
forţeze regele negru să pără­
ze ască su pravegherea câmpului
e5, după care prin e4-e5 să fO r-
teze schimbul p ionului f6 per-
mit~nd astfel intrarea turnului
la f7, ceeace aduce victoria)
14 ... Re7 15. e5 fe; 16. Re S:.
Rd7 17. Tf5 şi negrul a cedat.
Exemplul acesta arată în fo r-
ma cea mai simplă fe lul cum
se utilizează un punct de spri-
jin avansat pentru ocupare a
unei coloa:1e deschise.
ŞI acum un caz de deschide-
re favo rabilă a unei coloane, la
momen tul oportun. Poziţia din
diagrama 71 a 'Survenit dupli
mutarea a 14·a a albului (14.
De2?) intr'o partidă Ribera-
Capablanca, jucată în 1929.
Pa r tida abia a eşit din faza
deschiderii. Negrul are un m i:
avans de desvoltare (turnul &ău
se află la d8), care pare com-
ţensat de avantajul de spaţiu
al albului. Convins probabil de
soliditatea poziţiei sale, albul
nu joacă însă exact. Ultima 'sa
mutare (14. Ddl-e2), fără să
constitue o greşeală decis i vă.
permite totuş{ negrulu i să în·
ceapă o manev r ă strategkă in-
teresantă, bazată ţe desehld<3-
 105 GH.
71
Capablanca
Ribera
rea coloanei "d". Dacă albul
şi-ar fi dat seama de primej-
diile pe care le ascunde des -
chiderea acestei -coloane, el ar
fi jucat desigur 14. ed:, după
care jocul ar II fost a:proxima -
tiv egal. Capablanca a conti-
nuat (din poziţia din diagrama)
cu 14 ... de:; aaum albul ar fi
trebuIt să aleagă cel mal mic
dintre rele jllcând 15. Ce5:,
după care ar fi rămas numai
cu un pion slab la d4. I~l loc- de
aceasta el a ';jucat 15. de:, des-
chizând coloana "d" şi elibe-
rând în acelaş timp câmpul c5
pentru calul negru. Din acest
mom.ent Capablanca utilizează
cu o tehnică admIrabilă aceste
două caracterLstlcÎ strategice
ale poziţiei (coloana deschisă' Şl
SERGIU
câmpul tare c5) pentru a obţi­
ne avantaj decisiv. A urmat :
15 ... Cc5! 16. Nc2 (In cercarea
de - 8 aduce imediat un tur n la
dI nu reuşeşte: 16. Ta.dl, Cd3 :
17. Td3:, Td3: 18. Dd3:, rus
19. De2, Dd7 ŞI . negrul ocupâ
definitiv coloana deschi~ă). 16 •..
Nf3:! (Cu ajutorul unei mici
combinaţii, negrul işi asi gură
ocuparea coloanei. Strategic
schimbul nebunului b7 pentru
calul f3 este perfect justificat
deoarece calul joacă un rol Im~
portant in apărarea punctulu1
d2) 17. Df3: (Nebunul nu poate
fi luat cu pionul din cauza
17 ... Dg5 + urmat de Td2. Ast-
fel ambele piese care ap ărau
câmpul d2 - calul şi clama ~­
au fost,îndepărtate. Turnul ne-
gru pătrunde cu tempo pe li-
nia a 2-a) 17... T(12 18. Dc3. Tfd 8
(Prima parte a .planului strate-
gic al negrului a fast realizată '
turnurile sale ~tăpânesc coloa-
na deschisă şi unul dimtre ele a
pătruns chiar pe linia a 2-a ceea-
ce - cum vom vedea mal târ-
zi u - constltue una dh} meto ,
deIe caracteristice ale reali -
zării avantaj-ului de a stăpâni
o coloană deschisă. La. pl'im:\
vedere însă, avantaj ul acesta al
negrului pare efemer, căci ~')lr
pă rea că albul poate menţine
echilibrul datorită posibilităţii
de a juca TadI. Este interesant
de observat că albul nu p e-a te
Întârz ia cu mutarea 19. Tad l ,
 SA INVATAM METODIC
jucând, de ex. 19. M, căci din
cauza p resiunII laterale pe car e
o ex ercită turnul 02, negrul a re
la dIspoziţie comb i naţi a 19....
Dh4 20. g3, Dd4 21. Dd4:, T8:
d422 .. Tad l , Td l: 23. Td l :,
Td l :+ 24. Nd I: , Cd3 prin care
c~tlgli un pion. Dacă in loc de
22. Tad l , albul În cearcă contra-
comb ina.fla 22. Nh7:+ atunci
urmează' . 22 .... Rh7: 23. be,
Tc4: 24. cb ,ab 25. TacI , T4c2
cu Wl final uşo r câ.ştlgat de ne-
gru). Deci 19. Ta dl după car e
Capablanca a continuat CU 19.
". Ce4!. mutare care scoate in
evidenţă felul cum la un mo-
ment dat presiunea ve r ticală
(dealungul coloanei deschise)
se combină in momentul când
turnurile pătrund pe linia a 2-a
(~au a 7-a), cu o presiune late-
rală (în cazul de faţă asupra
pionulul f2). Albul nu poate
impiedica pierderea unul pion.
A mal urmat: 20. De3 (sau 20.
Db3, Dc5 21. De3, Dc4: etc.)
20... Tc2: 21. De4:. Tb2:, după
care Capablanc8 ş I-a valorifi-
cat plonul in plus cu o tehn lc5.
desăvârşltă: 22. a3, T2d2 23.
Td2:, lld2: j!4. ha (sau 24.
Da8 +, Dd8 25. Da7:, h6 26. h3,
Dd4 etc.) 24 ... c5 25. Te3, Td4
(Coloana deschisă continuă să
se rvească lI1egrului ca bază de
operaţii) 26. Dag+, Tdg 27. DU .
Dd7 28. Rh2, Dd4 29. Te4, DJ3
30. Dg4, h6 31. Te3, Dd4 32.
De2. Ddl 33. Db2, Dd2 34. Dc3
ŞAHVL
107
(sau 34. Dd2:, Td2: 35. Rg3,
'rc2) 34 ... Dr2: şi albul a cedat.
Un exemplu şi mal instr.uct\v
- În care întreg planul -strate-
gic şe bazează pe Idela des.chl-
derii unei coloane la momentul
oportun - îl constitue cunos~
cuta partidă Capablanca-Trey-
bal, jucată la turneul Interna-
tional dela Karlsbad 1929.
Poziţia din dIagrama 72 a
'!'urvenit d u.pă mutarea a 14-n.
Negrul stă mal rău din cauza
nebunuLui inchis dela d7 şi a
spaţiul ui mal redus. Poziţia sa .
nu are insă ~Iăbiclunl ş i este
foarte greu de realizat avanta-
jul albulul. Capablanca şi-a dat
seama că nu poate câştiga d e -
cât prin deschiderea unei co-
loane. Lucrul acesta trebue fă­
cut pe flancul damel, unde al-
bul are mal mult spaţiu. Prima
fază a Iplanulul strateg ic al al -
bului constă in înaintarea pio·
mllor de pe flancul dam'ei :
15. M, Ne8 16. T[eI, a6 17. Df2
Albul combInă inaintarea pe
aripa damel cu ameninţări tac-
tice pe aripa regelui, pentru b
nu permite p l ~elor negrului
să se deplc.seze. Cu ultima s.a
muta:re albul ameninţă 18. Dh4
şi 19. g4.cu atac puternic la
rege.
17 ... Ce5: 18. Ce5:, Cd7 19. Cf3!
Albul evită -schimburile, oon-
form principiului bine cunoscut
cA in poziţii in care adversarul
108 GH. S E RGIU
72
K. Treybal
, flxând asHel ş i mai m ult :;Iă­
1. CapabJallCD
n'are spaţ i u de manevră, ori ce
schimb ÎI este favorabi l.
19 ..~ TacE
Negrul n u poate face nimle
altceva decât să la mă.:. u r îie
nece~are pentru a apăra coloa -
na "e" in cazul deschiderii ei.
1n cazul când. albul ar fi jucat
acum 20. b5, atunci după 20 ..
('b: 21. ab:, a5! problemele n e
gt'ulul ar fi fost mult mal u ~ oa­
re decât în partidă . .
20. c5!
Albul a judecat foarte bine
poziţia. El n 'are intenţia si}
desohidă coloana "c" pe cuc
negrul s'a pregătit s'o apere, ci
coloan a ;'a", care este mult mai
greu de apăr.at, deoarece figu -
rile negrului sunt stânj enite.:le
proprii pioni. Afară de a-
ceasta, albul blochează pioni i
negrulul ţe câ mpurî albe,
bie lunea nebunului "rău " de -
la eB.
20 ... Cf6 21 . a4, Cg4 22. De ] ,
Ch6 23. h 3, Ci7 24. g4!
M utarea aceasta are un d u-
blu scop. Pe de o ,ţ.ar te albul
i.mpiedi că intenţia negrului d e
a oc!'!ne contl1a-joc pe flancu l
regelui pri n g6-g5, Iar pe de
altă par te amenln~ă el ir,suşi '
desch iderea unei coloane pe
[Iancul regelui, cu atac. Din a-
cea.stă cau ză, figurile negruluÎ
su nt sil ite să ţi n ă tot timpul
sub ob~ ervatle ambele {lancuri,
ceeace ~e dov edeşte a fi o sar-
cină p rea grea, din cauza lipsei
de spaţiu de manevră.
24 .. . Nd7 25. T e2, Rh8 26.
Tg2, Tg8 27. g5!
Repeta rea ideii dela muta rea
a 20-a. Albul nu deschide co-
loana "g", pe care negrul este
. gata s'o af:ere, ci blochează
pionii negri f:e câmpuri albe şi
pregăteşte desch iderea coloanBi
"h" , mai greu de apă1"at.
27 , .'. Dd8 28. h4, Rg7 29. h5.
Th8
Din nou negrul a re u şit să-şi
aducă turnul la apăra rea ta-
loanei ce amenlnţ.ă s ă se des-
chidă.
30. Th2, D e7 31. De3. Dd8 32.
Rf2, De7 33. Tbhl , 1'c~S 34.
Da 1, Tb8 35. Da3, Tbg8 36. b5! ,
După ce a fixat turnurile ne-
 s... INVATAM METOOIC ŞAHUL 109

gre la apărarea flancului rege- 73

lui, albul trece ÎIn sfârşit la des;
chlderea coloanei "a".
36 ... ab:
NIU merge 36 ... cb: 37. h6 + ,
RiS 38. c6 + şi câştigă. Varian-
ta aceasta explică manevrele
făcute de alb cu dama. -
37. h6 + !
Acum deschiderea coloanei
"h" nu mai prezintă interes.
Jocul trebue blocat pe flancul
regelui pentru a ipermlte tur·
nurilor albe să se deplaseze pe
flancul damei.
Poziţia după 40. TaI
37 ... Rf8 38. ab:, Re7 (Pen.
tru a elibera turnurile) 39. bti!,
Ob8 40. TaI. Prima parle a 44... Ne8 45. Tla4!, RiS
planului st.rategic al albului a 46. Da3
fost e:xecutată. Coloarh "a";; Acum tUJ1nuriJe n€grului nu
fost deschisă la momentul o· mal Fot părăsi linia a 8-a din
portun, şi ea se află <defin!ti.) in cauza ameninţări! Ta8 cu câşti·
stăpânirea sa, căci nu ' merge gul damei. In consecinţă planul
40 ... DaS din cauza 41. Db2 şi b7 rămâne apărat numai de da -
mă. Planul albului este de a-şi
dama neagră trebue să se re-
tragă. Mai m'ult decât atât. al·
.aduce c alul la a5, după care po.
bul are un punct de sprijin la zlt'ia negrului trebue S3 se pni-
buşească. Urmează câtev-'! mu-
a7, .Fe care-I poate utiliza pen-
tări de aşteptare, cauzate pro-
tru .manevra decJ.sl vă de câştig
(vezi şi diagra.ma 70). J::abll de faptul că a:bul voia să
câştige timp de gân·.::l.ire pentru
Acum urmează un model de
a preciza care este Cel mal bU;l
'Jalorificare a unei coloane des·
loc pentru regele său - la g3
chlse:
sau la g2 - căci calul pără+
40 ... Tc8 41. OM, Tltd8 42. slnd epărarea pion ului g5, tre-
Ta7, RfS 43. Thl, Rg8 44. Thal bue parată pos.lbilitatea negru-
Negl~ul e5te redus la o pasi- lui de a juca eventual Cf7:g5.
vitate completă in timp Ce al- 46 ... Rg8 47. Rg3, Nd7 48.
hul îşi 1ndeplineşte metodic Rh4, Rh8 49. DaI, Be8 50. Be3,
planul de câştig. Rf8 51. Rg2, Ne8 52. Cd2!, Nd7

,
110 'GH . SERGIU
D acă negr ul j oacă acum 52 ...
RgS 53. Cb3, RfS 54. Ca5, Td7,
atunci urmează 55. Cb7 :, Tb7 :
56. Ta8 ş i albul >Câştigă.
53. Cb3, Te8 54. Ca5, Cd8 55.
Na 6!, ,b a : 56. Td7:, Te7 57.
Td8:+ .şi negrul a cedat.
Jocul l ui Capab1amca în a-
ceastă partidă face o impresie
deosebită prin consecvenţa cu
care este urmărită ideia stra-
tegică a deschideri! coloane!
"a" şi prin mijloacele tactice
utilizate (amen inţarea de a d es-
ch ide o altă Co loană pe flancul
regelui) .
b3) Actiunea turnurilor
pe linia a 7-a
Din exemplele anal izate pâ~ '
nă acum, am văzut că principa-
lul avarntaj care de<=urge din
stăpânirea unei coloane deschi-
1>e constă în posibilitatea pe
eare o au figurile grele (-dama
şi t urnurile) de a pătrunde dea-
l ungul.. ei în lagărul advers, pe
linia a ,7-a '( pentru negru, a
2-.).
In acest moment, ele incep ~ă
exercite, ~ n afara Ip resiunii ver_
ticale dealun&.ul coloanei, o pu-
te rn Ică presiune laterală pe l i -
n ia a 7-a (respectiva 2-a), rom
am v ăzu t în exemplele analiza-
te. Această p resiune poate lua
d iferite forme, dela atacul di -
rect de mat, până la câştigul
s implu al unul pion.
In mod normal, la un 'joc ·co-
rect de ambele părţi, păt runde­
rile pe linia a 7- 8 se p roduc de
cele mai multe ori in final, când
da t orită schimburilor se des-
chid mal multe coloane. Dato- .
rită acestui fapt, Nimzovici a
afirmat că stăpânirea liniei a
7-a con~tit ue un avantaj tipic
de final.
Din punct de vedere pur teo-
retic, concluzia aceasta este
j us tă. Cu toate acestea, in jocul
practic sunt foarte numeroase
cazurile de .pătrunde re a turnu-
rilor pe linia a 7-a în jocul de
mijloc, datorit ă deobicei unei
greşeli 8 8p,veI"sa rulut (vezi d e
ex. partida Ribera-Capablanca) .
Conseci n ţa no rmală a unei a.rt··
fel de pătrunderi este un atac
decisiv de mat sau câş t lgul de
material. Da r inainte de a exa-
mina câteva cazur i de folc'Sl re
a !':iniei a 7-a pe cale combinati-
vă, să vedem care sunt p roce ·
deele strategice care trebuesc
utilizate atlUlci când turnurile
nu pătruns pe linia a 7·a Si
poziţia are caracter de finaL
Lucrul ace5.ta este necesar, de-
oarece aceste procedee 'S unt
valabile în principiu şi pent r u
jocul de mijloc,
O poziţie simplă in care il ·
vantajul 'Stă pân i rii linie i a 7-3
este evident, este ~ea '<iim
diagram'a 74, analizată de către
R. Fine in cartea sa despre fi-
nale ,
 SA Il-'vAl'AM METODIC ŞAMUL
III

regele alb ajungând la b5 apă­

74 ră plonul şi elibe rează tumul)
2. Ta7 :, Tb3 + 3. Rd4, Ta3 4.
Re5, Ta2 5. Rb6, Tf2: 6. Tc7,
Th2 : 7. a7. Tb2+ 8. ReS!, Ta2
9. TeS+. 1tg7 10. aSD, Ta8 : 11.
T :a8 şi 12. Rd4 şi albul c âş tigă.
Un exemplu ase m ănător de
folosi re a lin iei a 7-a il constl-
tl,.le următorul fi nal Rlumln-
Zubarev, jucat la Leningrad
1!133 (vezi diagrama 75).

75
Zubareu
A lbul câştigă

Tumul alb paralizează ambe-

le piese ale negrului: regele
trebue să apere · pionii de pe
llancul său, iar turnul este le-
gat de apă ra rea pian ului 87.
Albul ameni n ţă să câştige par-
tida prin simplul marş al rege-
lui să u spre câmpul b7, dupa
care pianul a7 nu mal poate fi
apă rat. Fine demon strează câş­
tiguI pentru alb, impotriva ce-
lei mai bune apărări, în felul
urm ăt or:
N. Riumill
1. .. Tb8 (Aceasta este cea
mai bun ă şan.săa negrulul. Tac- Deşi pionii albului sunt mal
tica pasivă pierde d in cauza s labi decât cel negri, totuşi stă ­
marşului regelui alb spre b7, iar pânirea lin iei a 7-a decide par-
.apărarea 1... Te8, care ar avea tida în favoarea sa. A unua:
efect dacă ar fi Iltrai rpuţinl ploni simplu:
pe flancul regelui, nu reuşeşte 1. c4!. b6. (Dacă negrul adop-
aci din cauza 2. Rd4, Te6 3. tii o tactică pasivă, atunci albul
Ta7:, Rg7 4. f4 !, Rf6 5. Rc5 şi câştigă prin manev ra caracte~
11 2 GH. SERGIU

1 istid a regelui la b6) 2. a h :. 1. .Linia a 7-a absolută"

Tb6: 3. ca, Tb2 + 4. Rd3. Th2: in legătură cu pioni liberi
5. c6, Th3+ 6. Rd4, Thl 7. Tb7
şi negrul a cedat. căci nu poate
împietiica inaintarea c6·C'7 UT- Forma aceasta de l uptă pe
mată d·;! Tb8 + şi caD.
li n ia a 7-a este din tre cele mai
frecven te ş i este perfect !Ius·
D in aceste . două e xemple se trată de celebrul fi n al Ca.pa-
vede clar că 5tă:pânirea liniei u blanca-Tartakower (New York
'i-a în fl:"lale simple de turnuri ,
cu ploo i 'Pe ambele flan curi, 1924). Poziţia din d iagrama 76
arată clar ce se inţelege prin
constltue u o avantaj apreciabil.
wficien t pen tru câştig in marea " linia a 7·a absolută": turn ul
maj<l r itate a cazurilor. Nu in· alb s t ăpâneşte Imla a 7-a fă ră
totdeaun a poz .ţ i lle sunt în să să -poată fi alungat, Iar regele
a tât de simple. Structura pio- negru este Izolat pe lin ia a 8-a . •
nllor, IPoz i ţla regilor şi prezen · Faptlll că albul posedă un p ion
ta altor figuri 'pe tabl ă c.'Ompli. libe r face 0p05 i bilă o m'an evriî
că de multe ori lucrurile şi fac <specifică de a tac care reuşeşte
ca pen tru obţ i nerea câş t igulnl in această poziţie. Cu toate că
să fie ·necesare alte metode. t umul C'legru are o poziţ i e ac ·
m~1 dificile. tlvă.
StudIInd posibilităţ ile de uU·
lizare a tU rnu rilor pe linia a 76
7-a, Nimzovlel a aj uns la con·
c1uzla că există cinci foone S. Tarfakower
speciale ale luptei t urnurilor
ţe linia a 7-a. şi anume :
1. .,Linia a 7-a absolută" in
legăt u ră cu pion i liberi.
2. Turn ur ile dublate pe linia
a 7-a dau şah etern.
3. Mecanismul de remiză
Tum + Cal.
4. Câştlgul de mater iaL
5. Jocul com~nat pe liniile
7 şi 8 (manev ra de invăJulre in
c oltul tablei).
Să exam in ăm pe scurt ace5te
for me de l uptă ale turnurilor
I=e lin ia a 7·a. J . Capa lJ l unca
 SA INVATAM METODIC
Capablanca a continuat partI-
da in felul următor:
1. Rg3!, Tc3: + 2. Rh4 , Tf3
Aci negrul ar fi putut opune::
mai multă rezist enţă Cu 2 ..
Td, după care albul ar fi fost
obligat să răs.pundă 'Cu 3. Rh5!.
căci înaintarea imediată a pi a-
nului - 3. g6? - nu dădea ni-
mic din cauza 3... Thl + .:1:-
Rg5, Th7: 5. gh, Rg7 6.. Rff.;,
c5! 7. Re6, oj 8. f5 · Remi ză. Du-
pă 3. Rh5, c5 (sau 3 ... Thl "
4. Rg6, Th7: 5. Rh7:, c5 6. g6 şj
albul câştigă) 4. Td7 !, cd 5.
Td5:, Tdl 6. Rg6, d37 RI6, Rea
8. g6, d2 9. g7, Tgl 10. Td2: ai-
nul ar fi câştigat deasemeni.
3. g6, Tf4 + 4. Rg5, Te4
Pentru a ajunge la această
poziţie albul a sacrificat doi
ploni. Negrul nu putea lua un
al treilea pion la ultima muta-
re, cu 4... Td4: din cauza :'.
R f6 . Re8 6. Tc7: !, Ta4: 7. g7,
Tg4 8. Ta7: unnat de 9. ,g8D,
Tg8: 10. Ta8+ cu câştig UşOl'.
Varianta aceasta este mai sim·-
plă decât câştigul turnului cu
6. Th8 + , Rd7 7. g7 cum reco -
mandă Fine.
5. Rf6!
Albul nu ia pianul I5 care ii
-se rve şte drept scut împotriv:l.
şahurilOl' turnului negru. Pozi -
tia este tlpieă pentl'U jocul
combinat al turnului pe linia
a 7-a in combinaţie cu pionul
liber.
S
ŞA HUL
113
5... RgS 6. Tg7 + , Rh8 i.
T('7:, T e8 8. RI5:, Te4 9. RfG.
Tf4 -1: 10. Re5, Tg.l Il. g7-t 1,
Rg8 (D.e sigur, pianul nu pu··
lefi Ii luat căci după 'schim-
bul turnurilo!' albul câşti­
gă uşor finalul de ploni) \2 .
Ta7:, Tgl 13. Rd5:, Tel 14.
Rd6, Te2 15. d5, Tel ·16. Te7 ,
TaI 17. Re6, Ta2: 18. d6 şi ne-
grul a cedat.
In finalul acesta Capablanc3
-a realizat cu mijloace poziţlo­
nale avantajul "liniei a 7·a ab-
soLutE" in _ legătură cu un piO.l
liber. Iată acum un exemplu de
folosi re a acestui avantaj pe
cale eomblnativă. Pozi'ia din
diagrama 77 a survenit înt r'o
partidă Lisiţ.în - Kopaev, jucatii
'la 8.1 4-lea -campionat unional
al sindi catelor din U.R.S.S.
(193B).
Turnurile albe exercită ' 0
mare pre3iune pe linia a 7-<1,
ceeaCe permite o foarte interc-
~antă combina\ie, al cărei re-
zultat este folOsirea ~tăpâni rii
"lin iei a 7-a absolute" în legii.-
tură cu un pion liber de o ma ·
nieră BSF':nănătcnre aceleia dia
finalul Riumin- Zubarev.
Cu ultima sa mutare (31...
Df3-f6) negrul spera să s.cape
de presi unea pieselor gre' e albe
pe Unia a 7-a. A urmat imă o
s.J rpriză:
11 4 GH. SERGIU

77 2. Turnurile dubla te dau

/(op aev
. şah etern
Cazul acesta este dintre cele
mai simple. Regele apăram.
izolat pe linia a 8·a, n u poate
scăpa de şahurile 'Pe care le dau
două turnuri legate, pătrll\nse
pe linia a 7-8. Este ne'cesară nu-
mai o oarecare atenţie în felul
cum sunt date şahur ile. Nimzo-
viei atrage atenţia asupra unUI
caz destul de frecvent la jucă ­
tori i mai ~labi: în poziţ ia­
Alb. Rh2, Td7, TI?, Ph3; Ne-
gru. Re8, Tfl, Nf3, pp. e5, f4.
- albul este ameninţat de mat
G. USiţill pe câmpul hl şi nu se poate a-
pă ra decât dând şah etern: t.
32. De6:f7 + ! Tf8 ; f7 Tfe7 + (Şi- nu 1. Tde7 + , după
33. Te? : f7 .... Df6 : f7 care regele cnegru se · În-
34. c5-c6! dreaptă s,pre ba şi &capă de
şahuri, deoarece câmpul b7 este
Pe a~eastă
mutare se bazea· -c ontrolat de nebunul negru f3)
ză toată combinaţiaalb ului. L. RiS 2. Tf7 +,. Rg8 3. Tg7+,
Acum negrul nu poate sacrifi ca Rha 4. Th7 + , RgB. Mulţi jucă­
d am a la d7, deoarece -după 35. tori fac acum greşeala 5. Td€J7
ro:, Nf6 36. Nb6 albul câştlgJ. după care regele negru capătă
Deaceea singllra continuare din nou posibllitatea de a ajun·
posibilă este: ge Ia bB.
Pătrunderea ambelor turnuri
34. b7 : c6 pe linia a 7·a, ch!ardacă nu dau
35. b5 : c6 Nb2- e5 şah etern, are ,întodeauna un
36. c5-c61 mare efect. Diferitele subtiiităţ t
care survin in ~emenes. cazuri
Negrul a cedat. Nebunul nu ~unt ilustrate de ~rmătorul fi·
poate fi luat din cauza 37. nal, magistral jucat de către
Tf7: + urmat de c6-c7. Turnu! fostul campion mondial Ema-
ş i plonul trecut au câştigat îm- nuel La-sker.
potriva dame!! In poziţia din diagrama 78
 SA INVATAM METODIC Si\HUL
negrul are un pion în plus a- şi
meninţă să câştlge uşor
prin
inaintarea pionulul "a", pe care
albul n'o poate împiedeca. Las-
ker demonstrează însă că pă­
trunderea celui "de-al doilea
turn al albului pe li;")ia a 7-a
constitue o contra-acţiune sufi- ,
cientă pentru a .!>alva partida .
78
E. Etiskases
Em. Laskcr
(Turnetd internaţional de fu
Moscova 19.36)
1. Tdl-cl!
Singura mutal:e bună. Pă­
trunderea turnului pe la el ar
·fl fost greşită din cauza 1...
Rha 2. Tee7, Tg8 3. Ta7:, Td2!.
Varianta aceasta nu mal merg,~
după 1. Tel, deoarece albul
,poate răspunde cu 4. Td5:. O
subtilitate de o importanţă de-
osebită.
115
1. RgS- hS?
Negrul subestimează pătrun­
derea tu rnurilor albe pe Imia a
7-a şi crede că are şanse de câş­
tig. In realitate în să, el trebuIJ
să joace foarte exact pentru a
obţine remiza. Singura continu-
are care salva partida era 1...
a5! 2. Tcc7, a4 3. Tg7:+, Rh8 4.
Th,7: + , Rg8 5. Tcg7 + , Rf8 Şi
albul trebue să -se mulţumească
cu remiză prin şah etern, căci
încercările de a forţa câştigul
duc la pierdere, cum a dernoo5-
trat maestrul sovietic A. Kons-
iantinopolski. De exemplu:
1. 6. h4, a3 7. M, a2 8. li6?,
a1D+ 9. Rh2, Tg2: + Şi negrul
câştigă.
II. 6. Ta7? , Ta7: 7. Ta7:, Tb3
8. h4, a3 9. hO, b4 10. h6, Rga
11. f4. (Dacă 11. g4?, atunci 11
' .. Tb2 12. g5, a2 13. g6, Tb1 +
14. Rh2, aID) IL. Td3: (Gre-
şit ar fi Il.. Tb2 din cauza 12.
f;;i, a2 13. f6, Tbl + 14. Rh2,
alD 15. f7 + , Rf8 16. TaI:, TaI:
17. h7 şi albul câştIgă) 12. f5,
b3! 13. Ta3:, Tdl + ! 14. Rh2, b2
şi negr.uJ câştigă.
~. Tcl-c7
A~um 2.... a5 n'ar mal fi fost
fJ uficlent din cauza continuării
foarte interesante 3. Ta7!, TcS
4. h4, a4 (Dacă 4 ... h6 5. Tg7:,
Tcc2, atunci 6. Tg6, 84 7.
Th6: +, Rg8 8. Tg6+ , RfS salI
 11 6 GH. SERGIlJ

Rh8 9. h5) 5. Tg7:!, a3! O. să salveze partida. EliberarE:(l

T h7 :+ , Rga 7. Thb7! (impiedi- plonulyl "d" dUc:e la complica-
când Tcc2) L . 82 8. Rh2!, b49. ţi i şi .dă loc la un joc dem. ehit
h5, b3 10. Tg7 + (Greşit a r fi de instructiv.
10. h6 din oauza Tbl 1 L Tg7 + ,
Rf8 12. Th7, alO!) 10 ... Ri8 (sau 7. Tb7: b3! T g8-e8
hB) 11. Th7, Rg8 12. Tag7+ , 8. Tb3-b7!
RfS 13. h6 cu mat imparabiI.
Manevra fi n ală a aceste i vari~ După ce a luat pionul b3 , al -
ante se incadrează perfect În bul 's e grăbeşte să reintoa rcă pe
punct ul 5 - Manevre combina· li n ia a 7-a a cărei s tăj:ânire
te pe li nia a 7-a şi fl 8-a (p. 1] 8) . constitue singura cale d ~ o~i­
nere a victoriei.
3. Te7: a7 h7 · h6
4. h2-h4! 8. Td2:d 3
9. Td7: g7 Te 8 ~ d 8

o gre şea l ă ar fi fost 4. Td5:?

d in cauza 4... TeB! 5. h4, Tee2! Acum pion~l "d" rep re zintă
ş i negrul ob tine şanse de câştig, o forţă , totuŞi, el nu com-
căci tunn ur ile sale au pătru n s pens e ază s tăpânirea linie i a ':-8
pe linie. a 2-8 ! d e către alb.

4. . 0' b 5 ~b4
10. Tg7- h7 + Rh8- g 8
5. Ta7-b7 b4 -b3 11. Th7 : h6 'rd3- c3
6. Rgl -h2 12. Th6-h7! d5-d4
13. Th7- d7 Te3-e8
14. h4- h 5
Cu ameninţarea Td5: urmat
de Tdb5. P ianu l în plus: al n e -
Aci albul putea câştiga ş i ei.!
grului ţe flancul damei e~t e
14. T d8 :, Td8: 15. T b2. IrJ par-
lips it de valoare deoarece ,pozi-
tidă a mai ur mat: 14 . ... d3 15.
ţia dom i nantă a turnur ilor albe
h6, 11d7: 16_ Td7: , Te6 17, Td3 :
împiedică orice incercare de 8-:
după care neg rul a cedat .
. ~nain ta spre câmpltl de tran s-
form are .
3. Mecanismul de r e miză
6 ... . Turn + Cal
Dân du-şi seama de gravita- Este vorJ:a de ~pre posibilita -
tea si tua ţ ie i , negrul găseşte un tea pe care o are un turn aflat
plan interesan t cu care speră pe linia a .7 -a de a obţine remi -
 SĂ INVATĂM METODIC ŞA HUL
117

za prin şah etern, fiind 'Susţinut dacă in poziţia din diagrama 79-
numai de lin cal. Următo ru l .ar exista un turn negru la c8.
exemplu foarte simplu , dat d·~ atunci aparatul de remiză putea
Nimzovici, lămureşte foarte funcţiona imediat, deoarece re -
dar dest:re c,~ este vorba. In gele negru nu putea muta la ci 3.
poziţia din diagrama 79, este e- din cauza Td7 + mat (după 2.
Cf6+).
19
4. Câştig-ul de material
Ambele turnuri af\ându-se 'pe
linia a 7-a su nt posibile diferite-
manevre ducă':'"J::! la câştiguri de
material. Am văzut cum În fi-
nalul Lasker-Eliskases turnuri-
le a'lbe câştigă pe rând pionii
negri, utilizâr.l":i ca bază lini"
a 7-a.
Exemplul care urmează pre-
zintă o poziţie sch ematică tipi-
că, a cărei cunoaşte re este ne- .
'cesară pentru o lămurire mai
bună a manevrelol- combinat t.....
v ident că singura şansă a albu- ale turnurilor în colţul tabl d_
lui este să salveze partid~ prin-
tr'un şah etern, căci cei trp- i
picni negri nu pot fi împiedicaţi 80
'Să Înainteze. Incercarea directii
1. Ch7 + , Re8 2. Cf6+ ·nu reu-
şeşte deoarece după 2... Rd8 al.-
bul nu ma i rţOa.te da şah. Muta-
rea care salvează este 1. Td7!,
prin care se tale regelui neg ru
calea de fugă prin d8. Acum
dacă negrul transformă oricare
din pioni, u rmează şah etern cu
calul: Ch7 +, CI6+ şi regele
negru n'are pe unde scăpa, căci
la Rh8 urmează Th7+ mat.
Este interesant d e obsel'vat că
IlS GIi . SERGIU

Albul câştigă nebunul prin- la h6 sau .f6) şi in ..sfârşit că

tr'o manevră foarte simplă: 1.
'I1h7 +, Rg8 2. Tag7 +, RI8 3.
Tf7+. Rg8 4. Ti! :. Caracteris'
tic pentru această manevră este
prezenţa unul punct de sw;ţlne­
re pe linia a 7-a (:iil cazul nostru
plonul g6). Acelaş punct de
sprijin, dar susţinând turnurile
pe cimpul g7, va juca un rol
pdncipal in cea mal Importantă
dintre m:anevrele cu turnuri pc
linia a 7-a, de care ne vom o-
cupa acum.
dacă albul ar putea depla58 re·
gele negru cu un şah dat de
altă figură, dela f81a e8, atunci
ar urma mat Cu Th8 +.
Caracteristică deasemeni pen-
tru această rpoz.iţle este mane-
vra "câştigului de tempo". Dacă
de exemplu in poziţi a cheie ,
negrul mai are piese pe linia a
7-a (de ex. Ipioni la 9.7 , b7 şi c7),
albul îi poate câştiga pe toţi in
felul urJ'l1ător (vezi diagrama
81).

5. Jocul combinat al turnu- ~1

rilor pe liniile 1 şi 8. Ma-
nevra de mat în colţul ta-
blei
Poziţia cheie pe care 5e ba-
zează toate combinaţiile CLI
turnuri în colţul tablei, este a-
ceea care rezultă În exemplul
precedent (vezi diagrama 80)
după a doua mutare a negrullli
(2 ... Rf8), deci cu turnurile alb'=!
pe h7 şi g7 şi cu regele negru
pe f8.
Este uşor de constatat că I I1 1. Te7 : (Acum regele negru
această poz.lţie, dacă pe linia a trebue să revle la. g8 pentru a '
8-a (de ex. Ia d8) s'ar afla o nu fi făcut mat cu 2. Th8+) 1...
dam'ă neagră, albul ar eâştiga Rg8 2. Teg7+. Rf8 3. Tb7: (re-
cu Th8 + (regele negru este si· gele negru trebue să revle din
IIt să la la f!:1 şi albul câştigă nou la g8) 3... Rg8 4. Tbg7 +,
dama cu Td8:). Deasemeni este · R18 5. Ta7" Rg8 6. Tag7 +, Rf1I
evident că regele negru ar fi şi s'a ajuns din nou la poziţia
mat, dacă turnul alb din g7 al' ·chele, numai că cel trei pioni
fi apărat (de ex., de un plan alb al negrului au dispărut 1
 SA INVAŢAM
Toate aceste manevre combi-
nate pe liniile 7 Şi 8, apar in
jocul practic sub cele mai v!t-
riate forme şi nu rare9ri maeş­
tri mari cad victimă faptului că
le subestimează forţ a ..
Unul dintre cele mai caract~..
ristice cazuri a survenit in a
6-a partidă a matchului Botvin_
nic-Levenfiş pentru campiona-
tul U.R.S.S. 1937. In poziţia din
diagrama 82, negrul influen-
ţat de faptul că avea un pion în
plus, a jucat la câştig subestl-
mând contra-atacul alb pe lini3-
a .7-a, ceeace l-a dus la pierde-
rea partidei.
82
G. Leuenfiş
M. Boiuilznic
Negrul a jucat 41 .... f7-f5 !?
o mutare riscată, care dă .ş.an·,;;e
numai albului. Comentând par-
METODIC ŞAHOL
119
Oda, Belaveneţ şi IlI'dovici aL!
indicat următoarea va r iantă
care ducea Ia remiză: 41... Trl4
42 . T7c4, · TJd8 43. Td4" Td4,
44. Tc4, Td3 45. Tb4, Td6 46.
etc. In partidă a urmat:
T/::a :
42. Tc7- e7
Este evident că. albul n'are
niciun interes să bată la f5, căCi
după 42. gf:, Tf5: 43. Te7, Th5:
44. Tec7, Tg5, negrul a apărat
punctul g7 şi câştigă.
42.... 15-14
Acum negrul are cai pioni .li-
beri legaţi, care la prima vede-
re par imposibil da blocat. Pă­
trunderea turnurilor albe pe
['inia a 7-a este însă suficientă
pentru a salv.a partida. Intere·
sa"nt e5.te că n u mergea direct
42.. e3, din cauza 43. g5, Tg4
44. g6, f4 45. Tcc7, Tg2 + 46.
Rfl, TI2+ 47. ReI, Tfd8 48.
Tg7: + şi albul obţine remiza.
43. Tc3-c7 f4- f3 +
44. Re2- f1! T18--d8
Dacă 44 ... Tf4, atunci 45. g5
şi negrul nu poate apă ra punc-
tul g7.
45. g4-g51
o mutare fină, din punct de
vedere pslhal~gic. Botvinnlc
şi-a dat seama că adversarul
 GH.
J20
său va fi tentat să joace la d.ş­
tig şi deaceea nu se grăbeşte să
forteze remiza prin 45. Tg7: ... .
45. Td8- dl -+ ?
După at:eastă mutare, negrul
pierde forţat partida. Remiza
putea fi obţinută prin 45 ... e3
46. Te3:, Tf4 47. g6, of2 48. Tel,
TfS. Acum urmează aplicarea
cla~ică a manevrei combinate a
turnu rilor pe linilJe 7 şi 8.
46. Rfl-f2 TdJ-d2 " ·
47. Rf2--el Td2--e2 +
48. Rel- fl h6 :g5
49. Te7 : g7+
Şi negrul a cedat. U)E,eazA
simplu: 49... Rh8 50. Th7 +,
Rg8 51. Tog7 +, RfS 52. h6 şi
matul nu mai poate fi împie~
dicat. Poate urma şi direct 50.
h6.
Cu ace.?.5:ta am incheiat stu-
diul manevrelor caracteristice
ale turnurilor pe linia a 7-8.
Ex·a.minâtnd eu atenţie orice fi-
nal în care turnurilE; au pă'
truns lţe linia a 7-a, cititorul ÎŞi
va putea da seama că, ~n uItI-
m.;l Instanţă, el se încadrează
într'unul din aceste cazuri.
* în continuare
In lncheerea acestui <.apitol.
trebue !:>ă prevenim pe cititor
jmpotriva sllpra-estimării val0 .
SERGIU
rii li'r1iei a 7-a. Este just că in
marea majoritate a cazurilor,
pătrunderea turnurilor pe linia
a 7~a constitue un avantaj de.
p rimul ordin. Aceasta este re-
gula generală. Dar avantajul a-
cesta poate Ii mai mic sau mal
mare, În raport cu celelalte ca-
racteri·stiel ale poziţiei. El l1u
justi fică un joc Cu orice preţ 111
câştig şi deaceea -m analiza unei
poziţii in Care turnurile au pă­
truns 'pe linia a 7-a, jucătorul
trebue să caute intotdeauna să
fie cât mai obiectiv, să nu 'Se
lase fu~at de avant9jul teoretic
c.?re rezultă din această ~itua­
ţie.
Exemplul următor este deo-
sebit de instructiv, deoarece
scoate 1n evidEnţă urm'ă.riJe. pe
care le poate avea o supra-a-
preciere a valorii liniei a ·7-a.
Poziţia din diagrama 83 li
survenit Într'o partidă Euwe-
Rabinovici, jucată la turneul
internaţional dela Leningrad
1934. La Frlma vedere situaţia
pare deosebit de favorabilă al-
bului, deşi are U-:1 pion mai IPU-
ţin. Intr'adevăr, turnurile sa!e
stăpân~c linia 7-a, iar negrul
nu şi-a terminat încă desvolta-
rea. Euwe a considerat partida
c:âştigată pentru alb şi a jucat
neprevăzător,
fără să ţină ·seama de .c ontra-
şansele negrului. In partidă a
urmat:
 SA I NVATAM METODIC ŞAHUL
121

83 câtuşi de puţin să câştlge. ldeia

că are avantaj datorită stăpâni­
f. RabillouicÎ rii li'l1iei a 7-a il obseda proba-
bil Ipe Euwe, căci el co:ntinuL\
să joac.'e la ::âşt i g.

25. Cd2- f3 NeS-h3

26. Cf3-M

Si acum albul ar fi făcut mai

bine să forţeze remiza prJn 26.
g3, TI8 27. Tf8: +, R18: 28.
Ta?:, Tf6 29. Ta3.

26 . .. . T g6-g4
27 . g2-g3

M. Eu we Singura mutare. Nu mergea;

23. Te4- g4
24. Cb3-d2
'Albul nu este mulţ.umlt cu
remiza care ar fi rezultat după
24. T a7:, Ta7: 25. Ta7:, Nf5 ur ·
mat de Ne4 şi Tg6. Deaceea el
Întreprinde o manevră lungă Cu
cal ul , pe care v rea să şl·l adu·
că pentru a Î ntărI 'Presiunea pe
fhmcul regelui.
24. Tg4- g6 ,
Negrul se apă ră foa r te bine-.
Amenintarea 25... Nh3 est~
f0arte supărătoare pent ru alb.
Dacă 25. Rf2 atunci urm'ează
25 .. . Tf6+ , iar la 25. Ta7:, Ta7 :
26. Ta7:, Nh3 27. g3, T i6 28.
Ta3 albul nu mai poate spera
27. Rh l , -di n cauza 27 ... TeS!,
nici 27 . Rf2 din cauZa 27 ... Tf8!
28. gh, Tf7: + 29. Tf7:, Th4: 30.
Ta7:, Td4:.
27 .... TaB- f8
28. Tf7 , 18 + Rg8 , f8
29. CM - f3 h7-h6!
Negru l intenţionează să joace
30 ... Te4 şi deaceea prevln :~
mutarea 31. Cg5 . Direct 2il ...
Tell nu mergea din cauza 30.
Cg5, Tel + 31. Rf2, Th l 32.
Ch7 ~+, Rg8 33. Cg5! În favoa-
rea al·bului.
30. Td : a7
31. C f3-- ~5?
Albul încă mai are impre.;;i:-t
că stămai bine .. EI s::apă însă
 ' OH. SEROIU
122

din vroere că şi ne~rul poate Cu amenin,are de mat la fl.

pătrunde acum cu turnul pe li- Poziţia prezintă un exemplu ti-
nia a 2-a şi că regele său este pic de colaborare a' turnului cu
mul t mai expus decâ.t cel negru !Ilebunul pe linia a 17·.a
at~rllor.
Trebuia jucat 31. Rf2 şi dacă TI2·e2
31. Ng4, atunci 32. Ce5, h5
o ••

33. TaS+ , Re? 34. Ta7 + după Si albul a cedat.

care partida s'ar fi terminat re_
m i ză, căci negrul nu poate evi - b4) Pătrunderea turnurilor
ta - repetarea mutărllor fără să pe linia a 7-a lîn jocul de
piardă plenul g7.
mijloc
31. o', Rf8-g8 !
Am ~pus că stăpânirea liniei
o mutal'e pe care probabil a 7-a constltue Un avantaj tipic
Euwe :n'a prevăzut-o. Acum al- de f inal. In practică însă sunt
bul nu poate para ameninţă r ile fo arte numere-ase cazurile când
Td4: şi Te2 şi a r fi trebuit să turmurile pot pătrunde pe linia
pla"dă un pion. Int eresan t este a 7-8. încă in jocul de mijloc. In
că nu mergea di rect 21... Te2? cazul acesta jocul la un carac'
d\.n C8UZ3, 32. Cg6 +, Rg8 33. ter foa rte complicat şi deobicei
Cf4!, Tel+ 34. Rf2. Thl 35. apar posibilită ţi tactice neaş­
Ch3:, Th2:+ 36. Rf3, Th3: 15. teptate. Nu vom intra aci in
Rg2, 'Ilh5 16. T b7' cu un final domeniul nenumăra tel or genuri
• superior pentru alb. de combln a.ţi l care pot s urven i
in legătură cu pătrunderlle fi-
32. CeS-c6? gurilor grele pe linia a 7'8.
D ouă exemple VOr fi GUficienle
Ultima greşeală, după care pentru ca cititorul să-ş i dea
negrul câştigă forţat, lucrul seama de efectul decisiv pe
care nu era atât de uşor de
care-l poate avea o erupţie a
văzut. Mal bine ar fi fost 32.
turnurilor pe linia a 7-a În
Rf2 plerzând plonul d4.
jocul de mijloc.
Poziţ ia din d iagrama 84 a
32. Te4~2!
s urvenit după a 31-a mutare a
33. Cd---e7+ Te2- g2 nem-ului (Db3-e6?) intr'o par~
34. Ce7 : d5 Rg8- h7 tidă N. Kopaev-V. Alatorzev,
35. Rgl- hl Tg2- f21 j ucată la al IV-lea campionat
 SA INVATAM METODIC
84
V. Alatorzeu
N. Kopaeu
unional al sindicatelor d in
U.R.S.S. 1938.
Mutarea ultimă a negru lui
ave-il de scop î ndep ărta rea tur·
nului alb dela d7 A urmat imii
a combinaţie neaşteptată de
mat, pos i hll ă tocm3i datorită
prezenţei acestui turn pe lin ia
a 7-a.
32. g5-g6!!
O mutare minunată ! Negrul
nu poate lua cu .planul "h" din
c~uza legării , nici cu pionul " f "
dm cau za 33 . fg: +, Rg8 34.
gf:+ , RfS: 35. Dh7: şi albul ră­
mâne cu tU1 turn in plu~. Nu
mai rămâne decât mutarea care
s 'a jucat În .partldă.
32. " . h1-h6
33. Dh5:h6+!
ŞA HUL 123
Al doilea sacrificiu prin care
albul deschide calea planului
"g" .
33....
34. g6-g7+
Nu se putea juca 34 ... Rh7
din cauza 35. gf:C + u rm at de
Ce6: şi albul câştigă.
35. gH8D ,.
36. Td7,d8+
37. Td8:e8 +
Şi după alte câteva mutări
negrul a cedat.
In poziţia din diagrama 85
(Najdorf-Lundin, Saltsjobaden
1948), albul a ajuns la conclu -
zia că pătrunderea turnurilor
sale dealungul coloanei "c" pe
liniile 7 Şi 8 este suficientă pen- .
tru a obţine câştigul ş i se h :; tă ­
răşte să pună in aplicare acest
plan, chiar cu preţul sacrificil -
lor de material.
A u rmat : 27. Td2!, h 5? (Ne-
grulmu-şi dă seama de primej-
die şi joacă superficial. S'ar
părea că albul esţe osilit să joa·
ce 28. Ch2. Unn ează î nsă o SUr.
priză) 28. Ce 5!, NfS 29. Tel.
Db7 30. T2c2! (Albul sae rlf ieă
o figură l a e5, dar tumurile
sale pătrund decis iv p" linia
8 7-a şi a 8-a) 30.... Ne5: 31. Ne5:,
Te5: 332. Tc8 + , Rh7 33. Tlc7,
Da8 (Albul are o figură mai
putin dar .pIesele negrului sun t
 GH . SERGIU
124
85
E. Lutldin
M. Najdorf
e) VALOAREA COMPARATĂ A CALULUI
ŞI NEBUNULUI. PERECHEA DE NEBUNI
Intrebarea : ce este mai va-
hros, un eal sau u n nebun? -
s'a pus de mu ltă vreme. In ge-
neral jucăoo'rul înce pător pre-
' 1Ueşte mai mult calul, datorită
r.: osibilitătilor ccmbinative pe
( are le are (şah - dam ă, etc.),
dar chiar în tre maeştr i sunt
unii care preţuesc mai mult
caii. alţii nebunii. La începutul
acestui. secol, Tarrasch consi-
dera 'Superioritatea nebunului
asu pra calu lui ca e v ide n tă, da-
to rl tă mobiiitătli lui mai mari
l'i a firma că " prin schimbarea
calului pentru un nebun se c â ş-
1Î"gă mica calitate". D in con t ra,
marele maestru rus M. 1. C igo-
,
atât de p rost plasate încât a t a~
cui său pe f:ancul regelui e
decis iv) 34. f4! , Tf5 (P ionul nu
poate fi luat "en passant" căci
urmează 34 ... ef3: 35. Dc2+,
Tg6 36. T hB+, RhB: 37. Dg6: .
D acă 35 ... T e 4, at unci 36. .gf:,
T g6 + 37. Rf2, Tee6 38. Tg7: + ,
Rg7: 39. D c7 + ) 34 ... Tf5 35. g4,
Tg6 36. g5 , Tg5: + (Altfel ur-
mea ză m a t) 37. fg: , Tg5: + 38.
RU, d4 39. Dc4, Tf5+ 40. Rel
şi negr ul a cedat.
Cu aceasta încheiem capito~
lui despre mcbilitatea turnuri-
lor:
rin e ra de p ărere că în foar te
m ulte poziţli calul este superior
nebun ului, datOr ită pos i bilit ăţii
sale de a sări pes te fi gur il e
propri i şi adverse şi a capadtă­
ţii de a contrpla atât câmpuri
albe cât ş.i negre.
I n stad iul actual al teoriei
şa h ulu l , pă rerea general accep. .
tată asupra aceste i probleme
este că, d in pun ct de vedere
obiectiv, forţa nebunului şi a
calul ui este sensi b il ega l ă. mnb i-
litatea mu lt mal mare a -oebu-
nului fiind com pensată de p OSi.
billtă1ile caLului de a controla
câmpuri de ambele culor i şi de
a sări peste alte piese. Ac€'st
 SA INVATAM METODIC
echilibru teoretic de forţă este
imsă deci~iv inl1uenţat de ca-
_raclerlstlcile strategice ale po-
ziţiei Şi in special de structura
pionilor. In raport cu aceste ca·
Jlacterlstici, în unele poziţii ne-
bunul poate fi net superior
ocCalului s au invers. Am avut
ocazia ~ imtâlnim până ~cum
câteva poziţii în care . calul era
supedor nebunului (Eliskases-
Flohr, Lasker-Tarrasoh, ReU·
sta"b- Woog, Sokolsky - Platcr.
In toate am avut de-a-face cu
nebunul răul in luptă cu un cal
bine postat. Calul şi neblMllul
se ,pot afla ,însă. angajaţi ·in
luptă in multe alte genuri de
poziţii, deaceea este necesară,
o sl·sklmatizare a acestor posi·
bililăţi şi stabilirea unar regu li
conducătoare, valabile în gene-
ral pent ru majoritatea pozi-
tiilor.
Am arătat mai sus că supe-
rioritatea nebunului a3upra ca-
lului constă 'În mobilitatea lui
mult mal mare, ' care-i permite
~ă se deplaseze cu uşurinţă de
pe un flanc pe altul s.au să a-
pere şi să atace în acelaş timp
două puncte depărtate unul d e
altul. In sch ill'b calul se arată
sUţ)erior datorită faptului că
poate ocupa salt ataca câmpuri
de culori diferite (.şi în special
câmpurl sau pioni care nu pot
fi apărati de nebunu l advers).
Este evident că fiecare din a-
ceste piţ>se se va arăt) superio-
ŞAHUL
125
rioară in poziţii
.in care îşi va
putea valorfica mai uş:r calită­
ţile.
Inainte de a trece la exam.l-
narea câtorva exemple carac-
teristice de luptă a calului cu
nebunul, propunem cititorului
să studieze şi să reţină următoa_
rele şase pozitii schematice
date de Capablanca 'in cartea
sa "Bazele strategiei şahului"'.
Ele OO":lstituesc un ghid folosi-
tor pentru majoritatea 'Poziţii­
lor în care există 'Perspectiva
unui final de nebun contra cal.
Poziţia din diagrama 86 pre-
zintă un caz tipic de superio-
1 itate a calului asupra nebu-
nului. Pionii sunt blo.caţl, albul
ore nebunul rău şi cki pioni
slabi (a3 şi d4) care pot fi ata-
caţi de calul negru, in timp
ce -sIngurul pion slab al negru-
lui (c6) nu poate fi atacat <le
nebun.
In diagrama 87 poziţia este
e ~ală. Pionii se află pe acelaş
fhm~ ~i niduna din p i rti nu
ţoate obţine vreun avantaj.
. Faptul că în poziţia din dia-
grama 88 pionii s-e află pe am-
bele flancuri, face ca nebunul
să fie superior calului. Totuşi,
această superioritate este mi-
nimă din cauza absenţei orică­
rei slăbiciuni. Superioritatea
nebunului se măreşte in pozlţja
dh diagrama 89 datorită fap-
tului că poziţia plonil:.:r nu mai
 GH.
126
S6
S9
este simetrică. Şi albul ş i n e ~
grul işi pot crea câte un pion
liber şi dato rJt.ă acestui fapt
mobilitatea nebun ului incepe
să-şi spună cuvântul, căci el
poate susţi n e ina intarea pro-
priului pion, participând 'în a-
ceia ~ timp la impiedicarea (sau
i ntârzlerea înaintării IPlonului
liber advers). Avantajul acesta
este decisiv .în pozitia d:n dia-
grama 90, în care ambele părţi
au câte un pion liber. Albul
câstigă. Deasemenl aVlIIIltajul
nebunulUI e<:te decisiv in pozi -
ţi a din diagrama Il 90-a.
ŞI acum Sq trecem la exe.In-
ple din pra ctică.
SERGIU
S7 SS
1. Calul mai tare decât ne-
bunul
Poziţia din d iagrama 91 p re-
zmtă încă un exemplu de lup-
tă a calului împot riva nebunu-
lui rău. Negrul are însă u n pion
liber (c4) care -complică Iucru~
ri ie. Totuşi Alehin dem:nstrea_
ză in mod magistral superiori-
tatea caluluiyrint r' un joc deo-
sebit d~ instructiv.
Partida a continuat 1n modul '
urms.tor :
34 . i5! (Un pseudo-sacrl.ficiu
de pioCI, care are de scop libe~
rarea impodantuJui cârrp f4
pen tru cal). 34.... g5!? (Ceva ma i.
 sA INVAŢAM -METODI C ŞA HUL
'F. D. Yates
A . ALehin
(Turneul internaţional tie It!
.Hastings 1925-26)
bi:ne e ra 34 ... gf:, deşi şi atunci
albul ar fi avut mari şanse de
câştig). 35. h4! (Nu e ra· bine
imediat 35. f6 + , deoarece rege_
le negru ar fi avut posibilita-
tea să !păt rundă la f5 ) 35 .. " f6!
(Slngul'a posibilitate de a con-
tinua lupta pentru câmpul f4)
36. lhg:! (Dacă 36. e6, atunci
36 ... gh: 37. gh:, Rd6 ş i negrul
<;e m ai peate apăra) 36 ... fg: 37.
Ggl ! (Albu1 a re uşit să - ~ i cre-
eze doi pioni liberi legaţ i in
centru. Ultima sa mutare for-
tează pătrunderea calului ·l a g5
sau 14, ceeace. are un efect de-
cisiv) 37 .. . Nd7 (Dacă negrul
joacă 37 ... h4, a1unci după 38.
,g4!. Na4 39. Re2 si albul câ,ş-
_ 127
tigă uşo r) . 38. f6 + !, Re8 (Dacă
38 ... Rf7. atunci 39. Cf3, Rgu
40. Cg5: şi albul câştigă) 3l}. C13,
g4 40. Ch4, NeG 41. Cg6, Nf7
42. Cf4 (Calul alb a reuş it să
ajungă pe câmpul ideal , de
unde a tacă cei -doi pionl slabi ai
negru lui) 42 ... Rd7 (Pentru mo-
ment, negrul a reusit să apere
totul, dar piesele sale se află
i n zugzwang, căci nu se pot de-
plasa de pe .poziţiile pe care le
ocupă. Urm ează manevra deci-
s ivă) 43. Re2!, a5 44. Re3, Ng8
((Sau 44 ... a4 45. a3 u rmat de
Rd2-c3-b4:a4) 45. Ch5:, Nf7
46. Cf4, Ng8 47. Ce2, NeG 48.
Rf4, RcS 49. Rg5, Rf7 50. Ccl,
RfS 51. Rg6. Rg8 52. 17 + !,
(Cea mai s implă m etodă) 52 ...
RIS (Dup ă . 52... Nn 53. RI6
înaintează planul "e") 53'. Rf6,
Nf7: 54. eG, N h5 55. Cd5 :, Ne8
56. Cc3 şi negrul a cedat.
Superioritatea calul ui în po-
ziţii blocate de pbnl este de-
monstrată de următore le două
exemple: veZi diagrama 92.
Deşi negrul a re nebunul
"bun ", ipozlţia sa este pierdută
din Cauză că nu poate împie-
dica .pătrunderea calului alb Pe
puternicul câmp f4. A urmat:
1. Cel, Nb4 2. C13, Nc3 3.
Cf4 + , Re7 4. Cd5 : + şi albul
a câştigat, căci la 4. .. 00 :, ur-
. mează 5. c6!. Dacă negrul ar
fi jucat 3 ... Rd7 (în loc de Re7)
atun ci albul ar fi câstigat cu
128 GH.
92
M. Cigod n
H. Z ukertort
4. e6-t- , Re7 5. Cd5 :+ , cd:
6. c6.
Mult mai l ungă este manevra
le câşt i g a calului în poziţia
din diagrarma 93. Poziţia este
bloc ată şi nebunul, deşi "rău' :
a.pără s u fi cient pion ul s lab dela
c7. Deaceea alb ul trebue să-şi
creeze m ai in tâi spatiu de nH-
nev r ă pe f lancul damei.
A urmat: 1. Cb5, Nd8 2. Ca7 ,
'Ne7 3. {)e6 , Nf6 4. M!, ah: ;J .
Cbol: , Nd8 6. Cc6, Nf6 7. a5, ba :
8. o a5:, Nd8 9. Cc6 , N(6 (Prima
parte a planului alb a fost în -
deplinită. A cum urmeazi in a -
intarea picm ului "c" pâ n ă la c6
:n vederea manev re i decisive)
10. Cb8, Nd8 11. Ca6, Rf6 12.
c5, Rg6 13. c6, af6 14. Cb4
(Acum cal ul . se î;1 dre l?tă sţ re .
SERGIU
93
1. Halic
câmpul e4, pen t ru a permite
regelui să se îndr ep te sp re
flanc ul damei, fără ca negru l
s.ă p': ată sacrifica ev entual p ie-
nul e5 ,p r in e5-e4) 14 ... N'27 15.
Cd3, Rg6 16. DI2, RI6 17. Rd3,
RI7 (Amb ii reg i se indr;;o aptă
spre pianul slab c7) 18. R c4,
Re 8 19. Rb5, Rd8 20. lta6, Rr8
21. Ra7. Nf6 22. Ce4 , Ne7 23_
·R <)8. Nd8 24. Cc3, Nf6 25. Cb5,
eol (Ta ctica pa<.:: i vă ollU mai
poate fi apli cată, deoarece albul
ame n inţă 26. Ca7+ urmat de
Rb8 şi Cb5, după ca re pianul
c7 nu re mai poate apăra)" 26.
fe :, Ne5 27. Ca7+ . R d8 28..
R,b7, N c3 29. C1:5, Na5 (S'ar
părea di negrul a reuşit să se
apere) 30. Cd6:! (Un secrikiu
decis iv, car ~ aminteşte pe a-
 SA INVATAM ,METODIC ŞAHUL 129

cela din exemplul .prece:ient) 94

30... <:d: 31. e5, Nc7 (Dacă 31. ..
de:, atunci 32. d6 ! ur.mat de 33. C. Kottfloller
c7 + şi câştigă) 32. e6! (A,r r.e-
nlnţă 33. e7+ cu câştig\.11 nebu-
nului) 32 ... NaS 33. e7+, ReS
(33 ... Re?: 34. c7! şi albul câş­
tigă) 34. c7 şi negrul a cedat.
După 34 ... Nc?: 35. Rc?:, Re?:
36. Rc6 albul câştigă uşor fi-
nalul de pionl.
Şi în poziţii' in care m'ai -BUnt
şi alte figuri, un cal superior
nebunului advers poate: consti-
tui factorul determinant al vic-
toriei. Un exemplu interesant
este finalul partidei Botvinnlc-
Kottnauer, jucată la marele M. Botvillnic
turneu internaţional dela Gron-
ningen 1946. nebunului negru la c2) 42 ... Rf7
In poziţia din diagrama 94, 43. Rf2, NeS (Pentru a-şi putea
calul alb deJa c5 este evident aduce turnul în joc, negrul este
mai tare decât nebWlul negru, nevoit să utilizeze o -manevră
deşi acesta din urmă are sufi- lungă, cărCI câmpul~ b? trebue
cientă libertate de mişcare. A- să rămână 8Jpă rat tot timpul)
(:'eastă superioritate te dato- 44. ReI, TaS 45. Rd2, Ta7 46.
reşte in special slăbiciunII plo- Tel, Te7 47. Tbl, Ta7 48. a4
nului negru a5, veşnic amenln- (Intenţia albului este să-şi
iat 'Să fie capturat printr'W'l e- cr€eze un pion liber pe coloana
ventual Cb7. Planul alb slab "a" după înaintarea b3- b4)
dela b3 este mult mal uşOr de 48 ... Re7 (Deplasarea , regelui
apărat, deşi se află pe un câmp ' negru permite Intrarea turnu-
alb, căci nebunul negru nu-l lui alb pe linia a 8-a, dealungul
poate ataca decât de pe cârn': coloanei "hU) 49. Thl!, Rd6 50.·
purile .c2 şi ciI, pe ca:re albul Th8. Nf5 51. TeS. Re7 52. Re3.
le apără cu uşurinţă. Rb6 53. b4 (După ce şI-a insta-
Botvinnic a câştlgat relativ lat turnul pe [pOziţia cea ffiJlJ
repede acest final, in felul ur- bună, albul se reintoarce la
mător: execut;;..rea 'Planului său - crea-
42. Te2 (Impiedică accesul rea unul pion liber pe coloana
9

130
"a") 53 ... ab:+ 54. RM:, TI7 55
Ta8! Negrul· a cedat. Inainta-
rea pianului "a" este deci s ivă .
Un alt exemplu foarte inte-
resant li ~cmstitue sfârşitul par_
tidei Becker- Korody, jucată la
turneul dela Tatatovaros 1935.
In poziţia din diagrama 95, al-
bul a sacrificat calitatea
22. Tf6:!, după care caii albi
95
Korody
A. Becker
domină complet jocul, în timp
ce nebunul negru pr!zonie-r nu
valorează nimic. Albul a câştl­
gat în felul următor: 22 ... gf:
23. Tfl, f5 -(O încercare de a
m:ai libera puţin jocul. După
23 ... Nb7 24. Cf5! negrul ar fi
rost complet blocat, <:ăci
poate juca nici TicS, ntei Nd5:,
din cauza Ce7+ . La 23 ... e4 ar
fi urmat 24. Tf6:, Nb7 25. Cf51,
GH. SERGIU
Rh8 26. Td6" Tfc8 27. Td7"
NaS 28, Od6. La 26 .. , NaS 27.
eb3 urm'at de Cc5) 24. Cf5:, ,'6
25. Tf3!, Rh8 (Fuga regelui ne-
gru pe la 17 este împiedicat ă
de 26. Tg3) 26. e4, Nb7 27.
Cd6:, NcS 28. a3! (O mică com-
binaţie îndreptată împotriva
cu î ncercării de a elibera nebunul
prin Tb6 şi d7-d6) 28... Tb6
29. c4, ·bc : ,(29... T.d6: 30. c5!)
30. Ed:, Tb8 31. Rf! şI negrul
cedează:. Partida poate fi ronsl-
derată 'şl ca un exemplu de
blocadă.
Exemplele de mal sus nu re~
prezintă decât câteva cazuri
oeara:cterl:.tlce de poziţii in care
calul este superior nebunulul.
Ele confirmă regula teoretică
generală conform că1'ela calul
este deobicei superior nebunu-
lui in lpoziţii Închise, blocate.
Această superioritate se mă­
reşte dacă adversarul are ne-
bunul "rău", sau dacă ipaz i ţia
pionilor săi prezintă sl ăbiciuni
care pot fi atacate simultan de
către cal. Deasemeni calul este
superior nebunului, !dacă regele
său poate pătrunde . În poziţia
adversă trecând pe câmpurile
de alut culoare · decât nebunul.
2. Nebunul mai tare
decât calul
nu
Practica a arătat că numărul
caz.urilor în care nebunul 'Se
. dovedeşte superior calului este
 SA lNVATAMMETODIC
mal mare decât al .celor in care
calul este mal tare._ Aceasta se
datoreşte faptului că în gene·
raI poziţiil e blocate soot mai
rare decât cele deschise şi deci
mobilitatea mal mare a nebu·
nului are mai des prilejul să
~e manifeste.
Iată câteva exemple caracte·
risti ce :
'Poziţia din diagrama 96 .pre-
zintă Wlul din cazurile cele mai
frecvente. Niciuna din părţi nu
are un pion liber şi s'ar părea
· că jocul este egal. Aflnnaţla a-
ceasta. ar fi adevărată, dar nu·
mai dacă plonul negru f6 s'ar
a.fla la f5 , căci allunci negru) nu
96
J. Rabinovlci
Bogaiirciuc
ar mai avea posibilitatea de a
deschide in mod favOrabil jo-
ŞAHUL
131
eul prin 'ÎJ1aintarea e6-e5,
du;pă car e mobilitatea mal mare
a Tlebunului il ~igură un final
a.vantajos. Deci, prima pa.rte a
'Planului, strategic al negrulul
cOnstă în realizarea deschiderii
jocului prin înaintarea e 6-e5,
la momentul oportun. A urmat:
1... Rc7 (Inaintarea e6-e5
p1U .poate fi realizată decât cu
sprijinul regelui. Albul îŞi dă
seama de Intenţiile adversaru-,
lui şi încearcă un contra-atac
in centru) 2. e4!? (Acum negrul
nu poate ră5punde 2... de:? din
cauza 3. Ce4:, f5 4. Cf6; la 2...
Rd6 urmează 3. e5+ după care
fiTlsrul aevine favorabil albulul
din cauza blocării .pionllor cen-
trali. · Albul a considerat proba~
bU că m'Utarea următoare a ne·
grulul nu este posibilă din -cau·
za pierderii unul ,pion. Cwn se
va vedea însă, negrul îŞI poate
permite să sacrifice temporar
un 'PIon pentru a deschide jo-
cul, dup.ă care mobilitatea $upe~
rioară a nebunului îşi spune
cuvântul. Probabil, planul cel
mai bun pentru alb ar fi fost
să-şi aducă regele spr-:~ centru,
aşteptând desfăştirarea aCţiuni!
adversarului. In acest caz jocul
ar fi fost mult 'mai complicat
pentru negru) 2... e5! 3. fe:, fe:
4. !de:, Rd7 5. b3. Re6 6. ed:-!- ,
Rd5: 7. ef3. (Faza deschiderii
jocului s'a terminat. Albul are
pentru moment un pion i n plU!;,
dar avantajul acesta este efe-

132
mer, căci regele! fiind departe
de centru, calul singur nu poate
apăra plonul. Acum l1egf'ul re·
câştigă întâi planul) 7... cS!
(Prematur era 7 ... Re4 din cau·
za 8. 0::14, c5 9. Cc6, a5 10. c4!
Şi albul capătă contra-şanse) 8.
Rd2, Re4 9. Re2, h6! (Ia calului
alb câmpul g5 şi pregăteşte ma~
nevra Ng8-f7~h5) 10. Cd2 +
(Nu mergea 10. Rf2, Nf7! 11.
Rg3, Nh5 12. e6 din cauza 12 ...
Nf3: 13. e7 Nh5 şi pionul es.te
oprit) 10... ReS: 11. Re3, Nd5
(Vezi dIagrama 97. In sfârşit s'a
ajuns la finalul pe care·l urmă ·
rea negruL Nebunul este evi-
dent s.uperior in această poziţie
calului, deoMece el participă da
pe ,poziţia. sa centrală la
ţii pe ambele flancurl, in timp
ce calul trebue să alerge de pe
un flanc pe altul ,pentru a para
ameninţările. Jocul care ur~
mează este foarte Instructiv:;
12 . .ebl (Calul alb n'are mn~
tări mal bune. La 12. Cf3+ ne-
grul răspunde 12 ... Rf5! cu a·
m~nlntarea 13 ... Rg4. La 13. h3
ar fi urmat 13 ... a5 14. c4, Ne·t
15. a3, Nc2 16. Cd2, Rg5 17.
Rf3, R:h4 18. Rg2, Nd1! 19. Rh2,
h5 20. Rg2, Rg5 21. Rg3, h4+
22. Rf2, Rf4 şi negrul câştigă
ca 'i n .partldă) 12 ... Rf5 13. Ca3;
a6 (Nu penntte calului alb să
pătrundă la b5) 14, Cc:2, Rg4 15.
Rf2, Rf4! (Regele negru a mal
inaintat o linie) 16. Ce3, Nf7
17. Re2, b5 (Ia sub control
C-H. SERGIU
97
câmpul c4 pentru a putea rea-
liza o pătn.undere pe unul din
flancuri) 18. Rf2, NeG 19. Re2.
opera~ Re4! (Acum albul este in zugz-
wang. Mutările regelui permit
pătrunderea regelui negru pe
la f3 sau d3, iar la c4 unnează
20 ... bc: 21. bc:, Rd4) 20. Cg2,
Ng4+ (Mal s.implu era direct
20 ... c4!) 21. Rd2, Ne6 22. Cel,
e4! 23: bc: (La 23. b4 ar fi ur~
mat 23 ... Ng4 şi Rf3 sau Re3)
23 ... Ne4: 24. a3, a5 25. Ce2. a4
26. Cd4 (La 26. Ce3 negrul
răspunde 26 ... Rf3!, iar dacă 26 .
Cel, atlUlcl Rf4-g4-h3) 26 ... h5
(Albul e din nou in zugzwang!)
27. Ce2, :JW3 28. Ce3, &f2! 29.
Cf5 (29. CC4:, hc: ar fi dus de-
sigur la '\1':1 final de .plonl pler ·
dut) 29 ... Rg2 30. ·M, &f3 31.
Ce7, Jlg3! (Nu 3\... Rg4 32. Cgo
şi negrul nu !poate juca 32."
Nf7 din cauza 33. Ce5+) 32.
 SA INvAŢAM ,METOD(C ŞAHUL 133

(;g6. Nf7 33. Ce5. Nd5 34. Cg6. 98

.Ne4 35. CeS, Rh4: Cu un pion
liber in plus, negrul câştigă Rubillstein
.acum simplu. A mai urmat: 36.
Re3, Nd5 37. Cd3, Nc4 '38. Cf2,
.Rg3 39. Ce4+. Rg4 40. Cf6+.
Rg5 41. CeH. RiS 42. Cg3+ •
.R'g4 şi albul a cedat după câte-
va mutări.
In exemplul de mai sus pozi-
ţia de pioni a albulu! nu avea
.slăbiciuni Şi totuşi nebunul- .s'a
arătat suficient de tare pentru
.a obţine 'Câştigul, datorită fap-
tului că jocul a putut fi deschis
şi au existat pioni pe ambele
flancuri. Avantajul nebunului
se manifestă şi mai clar, atunci
Reti
cârnd poziţia de pionl a adversa-
rului conţine slăbiciuni, chiar gă una d in 'pÎE!!Oele albe - c_slul
-dacă nu e5te .posibllă o deschi~ sau regele - să-I apere tot
dere completă a jocului ca în timpul,,rămânând deci într'o
·exemplul . precedent. Finalul poziţie t>astvă. Pasivitatea a-
_partidei Reti-Rubinstein (Gote· ceasta a uneia din .figuri poate
borg 1920) constltue o demons- fi folosită de megru in ' modul
traţie clasld a felului cum tre- următor: 1. Dacă albul apără
onesc Jucate astrel de poziţii. pianul .c2 -eu regele, atunci de-
Poziţia din diagrama 98 are vme posibilă o pătrundere fi.
-două caracteristici ' strategice regelui negru pe flancul rege-
-principale: 1. Pionii albului de luI. 2. Dacă albul apără planul
pe flancul damel sunt &labl şi c2 cu calul, atunci la un mo-
poziţia lor nu poate fi îmbună­ ment dat nebunul negru pără­
tăţită. 2. Datorită fa;ptulul că seşte 'Punctul a4 pentru a ,par-
pionii sunt ,impărWI !pe ambe- ticipa la un atac pe flancul re ·
le flancurl şi nu sunt blocaţi, gelui Ş i calul nu ·poate so~1 re-
-nebunul este s~perior caJulul. pe.:ie la -apărarea punctului a-
Anallzând mal deaproape con- meninţat. In 8(:est din urmă
.seclnţele practice ·a le primei caz se manifestă în mod deose-
·caracteristicl strategice, vedem: bit ruperioritatea moblll13tll
-că slăbiciunea pion ului <:2 obli- nebunului.
 G8.
134
Să vedem eum a realizat Ru-
binstein avantajul negrului:
1... Re7 2. Re3, Re6 ,(Cu a-
menlnţarea de a ' pătrunde in
poziţia albului pe llancul ,rege-
.lul, pe la f5-I4) 3. g4 (lmpie-
dică ameninţarea. Este' intere-
sant că în timp ce majoritatea
comentatorilor care au analizat
acea~tă .partidă clasică, au gă­
sit mutarea aceasta naturală,
numai Dr. Euwe ·în cartea 5U
"Het Eindspel" afirmă că ea
constitue o greşeaa şi că tre-
buia jucat 3. d4 Şi dacă 3 ... Rf5,
atW'lCÎ 4.' Rf3 urmat eventual de
Cel-g2-e3+, sau "de: urmat de
Cd3. La 3... Rd6 ar Iii putut ur-
ma 4. Rd2, Re6 5. Cg2, Rb5, 6.
Ce3. "Deşi sarcina albului după
3. d4! ar fi rămas- foarte ,g rea, el
ar mal fi avut ,i n orice caz o
bună şansă de remiză", aflnnăI
Dr. Euwe) 3... Rd6 (Pentru a
iaee p<l1>lbll răspunsul 4 ... Nd7
la 4. Rd2) 4. h3, g6 5. Rd2, Nd7!
(Cu o singură mutare nebunul
părăseşte amroinţarea de .p e
flancul damei şi ameninţă flan-
cul regelui prin 6... h5 7. gb:,
gh: B. M, Re6 9. Re3, ru5 10.
ru3, d4! şi negrul câştigă .prin
zugzwang) 6. efa (O <paradă in-
genioasă. Acum la 6... h5? ar fi
urmat 7. g5!, Nh3: 8. gf: ş i al·
bul poate ·apăra plonul 1f6, căc!
nu merge Re6 din cauza Cg5+.
Negrul ar fi putut juca 8... Ngi
dar albul ar fi păstrat şanse de
salvare după 9. ' Cg5, h4 10.
SERGIU
ReS , h3 11. Rf2, Nd1, sau 9_
'Ce5, Ni5 10. Re3, Re6 11. f7.
Re7 12. Ri3, h4 etc. Negrul gă­
seşte însă o continuare mult mal
tare). 6 ... Re7! 7. Re3, h5! 8.
Ch2 (Retragerea calului este-
:>llită căci nu merge 8. gh:, gh:
9. h4, Re6 urmat de Ri5 şi ne_o
grul câştigă). 8... Rd6 (După ce
a fixat noua slăbiciune a pionl-
lor albi pe Iflancul "regelui, ne-
grul reîncepe atacul pe flancul
dame!) 9. Re2 (Albul e:>te în
zugzwang. La 9. Rf3 unnează
9 ... d4P 10. -cd:, oei: 11. Re4, Rc5·
şi albul este ameninţat de mat.
Nu merge încerca.rea 9. d4 din
cauza 9 ... Rc6 10. Rd2, Rb5 Il..
Rd3, Nc8 12. Rd2, Rc4 13. de: •.
bc: 14. en, d4 15. cd:, Rd4: 16.
Ce3, Re4) 9... d4! fDupă muta-
rea aceasta pionii c2 şi d3 sunt.
definitiv Ifixaţi pe câmpurl a i-
be, ceeace decide partida in fa-
voarea negrulul) 10. cd: (Aci
Fhe dă o lungă analiză car~
arată că albul ar fI putut opune
o rezistenţă mult mai mare cu
10. c4!, după care negrul ar n
trebuit să joace fOarte exact
pentru a dştiga. Va:r:ianta prl~
cipa1ă ar fi următoarea: 10."~
hg: 11. hg:, Re7 12. Rd2, g5 13.
f5, Rd6 14. Cf3, Nc6 15. Re2.
a6 16. Rf2, Nf3: 17. Rf3:, b5!!
şi ·flnalul ,de plonl este câştigat)
10". cd:' 11. Rd2, (Albul trebue
să :>'e a.pere impotriva amenln-
ţărII pătrunderii regelui negru
pe f1amc.'Ul damei) 11 ... hg: 12~
 SA INvA.TA.M ,M ETODIC SAHUL
135
bg:, Ne6 (Acum albul nu poate 99
juca 13. c3, deoarece după 13 ...
dc:+ 14. Rc3:, Ng2 calul alb P. Johner
este pat ŞI negrul câştigă, căci
albul ajunge repede în zugz-
wang) 13. Re2, Nid5! (Forţează
inaintarea pianului "a", după
'Care negrul -capătă posibilitatea
de a-şi crea un ,pion liber pe
·coloana "a" prtl a7-a5-a4, ur-
mat de b6-b5-b4) 14. a3, b5 15.
CfI, a5 16. ,Cd2, a4! (Acum a-
merţarea 17 ... b4 nu mai poate
fi parată) 17. Ce4+, Ne4: 18.
de:, b4 19. Rd2, ba: 20. ReI, g5!
.şI albul a cedat.
Cum am văzut in cele · şase
-perziţli schem:atice, superlonta- A. Rublnstew
1ea nebunului se manJIestă m:ai
accentuat atunci când poziţia aceea procedează la slăbirea ~o­
pioni1or nu este ~imetrică, adi- ziţiel de 'Pioni a negrulul pe
că atunci cfomd există plonl li-
flancul regelui, pentru a-şt
beri sau majorităţi de .pionl pe crea astfel un nou obiectiv de
cele două flancuri. Un exemplu atac.
clasic il constltue finalul parti·
dei Rubinstein-Johner (Karls- 4 ... Re7 5. M, ef8
b;;o.d 1929), în care prezenţa pia- Pentru a ~ utea răspunde la
nului libe-r "a" compensează 6. g5 cu 6... h5, urmat de Cg6.
chiar faptul că pe flancul rege· 6. NU, Cd11: Nh3!, CI8 8.
lui poziţia de ploni este bloca- h5,16.
tă. Până acum megrul a evitat 8-
In primul rând, albul şi-a ceasUi. slăbire, dar acum ea a
Înaintat planul liber cât ma! devenit inevitabilă deoarece la.
m:ult posibil pentru '8 micşora 8 ... Cd7 albul ,câştigă 'Prin 9.
llbertatea de mişcare a pieselor g5!, hg, 10. h6, Cf8 11. Ng4,
negrulul: Ch7 12. Nh5, fS 13. NI7!, Cf8
1. a4, Cd7 ' 2. a5, h6 3. Nld3, 14. NeS,!, CgS 15. M, Ch8 IS.
Rb7 4. ,41 Nf5, Cl7 17. NgS, Ch8 18. Nh5
Albul nu opaate înailnta ma! calul negru fiind pat, pătrunde­
dt:u>arte pe flancul damel Şi de- _ rea regelui alb este decisivă.
 ,
OH. SI!:RGlU
136
9. NU, Cd7 J.O. Nc4, efS 11. vietlc 1. Rabmovicl şi de R_
Nb3, Ch7! 12. ReS! Fine.
Desigur, nu era bine 12. In poziţia din diagrama IOI)
Ne6:, din cauza eg5 urmat de pionii se află ma~aţl pe un s in-
Cf3:. gur fla.ne şi partida ar f i fost
12 ... Cf8 13. Na2. Cd7+ 14. probabi-l remiză dacă ·albul ar fi
Rb4, ef8 15. a6!, 1Rb6 16. a7!, avut calul, bine postat - la f4
Albul îşi ~'acrifică plonul li- de exemplu. Dar calul alb este
ber pentru a l.ndepărta regele
advers şi a ţermite astfel pă­ I CO
trunderea d::x:lsivă a regelui
propriu. A. Nimzovici
16... Ra7: 17. Rc5. Rb7 18.
Rd6, Rb6 19. Re7. Ch7 20. NeS:,
Rc7
Nu salva nici 20... Cg5 2I.
Nb3, Cf3: 22 . Rl6:, Rc5 23. Rg6,
Rd4 24. Rh6:, Re4: 25. g5 şi al-
bul câştigă.
21. Nc4
O greşeală ar fi fost 21. Nf5
din cauza 21... Cg5 22. R.f6:,
Rd6! 23. Rg6, eS! şi nebunul T!u '
mal ajunge Ia timp.
21... Cg5 22. RI6" Rd6 23.
Rg6, şi negrul a tCe9at. Mtushall
In \Sfârşit, o ultimă categorie
. de poziţii în care se manifestă depărtat de flan-cul regelui,.
superioritatea. ţ!.ebunulul, cu- ceeace permite regelui negru ~ I
prinde cazurile când calul poat~ .nebunului să-I prt.:Kiă. Nimzo.-
f i izolat de teatrul ,principal de viei a jucat 1... Rd5!, singura
operatII şi e5te in primejdie să mutare câştigătoare, după caro
fie pierdut. Un exempiu fOarte există trei continuă't'l principa-
frumos este următorul final al le: 1) Mutarea, Cd8 unnată
parUdei Marshall - NimzovlCi de intoarcerea calului la b7 şi
(BerIln 1928), care a provocat schimbul Iigurilor; 2) Aceleaş i
un Interes deosebit din par tea mutări, dar cu evitarea de că-o
teoreticienilor şi a fost pe larg t re alb a schimbului şi 3)
analizat de către maestrul 50- Continuarea 3. Rh2 (care a avut.
 SA lNVAŢAMMETODJC ŞAHUL 137

loc in parUdă), cu saorificiul NI7 15. Rg2, Ng6 16. Rgl, ru3
calului: 17. Rf1, R14 18. Re2, Nh5+ şi
Varianta 1) 2. ,Oda, Rd6 3. negrul câştigă) 7.... Ne6! 8. Rf4,
Cb7+, RC'6! 4. Ca5+, Rd,5! 5, RM 9. Rg3. Rc5 19. Rh4, Nf7! 11.
Cc4: (Pentru 5. Rh2 sau 5. Cb7, 14!, Rd6 12. g5, hg'+ 13. Ig" 15
vez i variamta 2) 5 ... Rc4: 6. Rfl 14. g6 (Dacă 14. Rg3, Re7 15.
(Dacă 6. f3, atunci 6 ... e3!) 6 ... Rf4, arunc! 15 ... Re6! 16. Re5,
Rd3 T. ReI (Pentru a pera ame- Rd7 17. g6, Nc8 18. g31, Nd7 19.
IIllnţarea 7... Rd2) 7... h5 8. RdI, '" g7, Rf7 20. Rd6, NcS 21. Rc7,
e3! 9. fe: (Dacă acum 9. f3 sau Na6 22. Rd6, Ne2! 23. Re5,
f4, arunci 9 ... 15 urmat de 10 ... Ng4! ş! n egrul câştigă). 14 .. .
e2) 9 .. : Re3: 10. ReI, Re4 11. NeG! 15. Re5 (15. g4, f4!) 15 ... ·
&2 (sau f2), Rf5 12. Rf3, Rg5 RcS 16. Rh6, Rf6! (Greşit ·era
13. Re3, R~4 14. Rf2, f6 şi ne- 16 ... Rf4? di,n cauza 17. Rh5! Şi.
grul câştiga. dacă 17 ... Rg3?, atunci 18. Rg5,
Varianta 2) 2. Cd8, Rd6 3. f4 19. g7, NgB 20. Rf5, Nh71-
Cb7+, Rc6! 4. Ca5 + , Rd5 5. 21. Rg5, partida s'ar fi termi-
Rh2 (La 5. Cb7 ar fi urmat 5 ... nat remiză) 17. g3 (17 . Rh5,
Na2! după care albul p ierde Rg7!) 17 .. . Nd7 18. Rh5, Rg7 19.
calul, de ex. 6. Rh2, Rc6! 7. Rg5 (Acum negrul trece "a~
Cd8+, Rc7 sau 6. Cd8~ Rd6 7. vantajul" mutării &iversa rului,
Cb7 + , Rc6 unnat de Rc:7 sau printr'o manevră interesantă a
Rb6; sau 6. Ca5, Rc5 7. Cb7 + , nebunului' 19 .. . Ne6 20. Rh5,
Rc6) 5... Na2! 6. Rh3, Rc5 ,. NeS! 21. Rr:5, Nd7 22. Rh5", Rf6!
Cb7 + , Rc6! 8. Ca5 + , Rb6 ş i 23. RhG: Nţ8! 24. g7 . Nf7 şi al-
negrul câştigă calul. bul a cedat. •
Varianta 3) (Aşa s'a conti- Şi a.cum un exemp~ u În care
nuat Şi partida) 2. Rh2, Na2! 3. nebunul se arată superior cala-
g4, .fG (Inainte de a c~t!ga ca- lui, pe tablă fiind şi turnuri.
lul, negrul ia măsuri pentru a Poziţia din diagrama 101 a sur-
pă&tra planul f7, preferând să venit după a 21-a mutare a ne-
dea pianul e4) 4. Rg3, Rd S· grulu! (21... a5!) într'o partidă
Ca5+, Rb6 6. Rf4, RaS: 7. Re4: H. Steiner-R. Fine, jucată lî n
(Deşi regele negru este foarte 1944.
depărtat de teatrul de operaţii, Negrul are .nebunul "bun".
-el reuşeşte totuşi să ajungă la dar şi calul alb deţine o poziţie
tbnp. Dacă de ex. 7. Rf5, atunci . foarte bună i'n centru. Cu ultl-
7 ... Rb4! 8. Rf6:; Re3 9. g5!, hg ,ma sa .m utare negrul a l~at
10. Rg5:, Rd2 Il. Rf4, Nb1! 12. planul b5 în priză, dar albul ·
g4, Re2 13. Rg3, Na2! 14. g5, nu-·I poate lua, căci la 22. Cb5:?

•
 138 GR. SERGIU
101
·R. Fine
H. Steiner
UJmează 22 ... Tb8.şi dacă 23.
Cd6:, atunci 23... Tb2:+ 24.
Td2, Td2,+ 25. Rd2" Rd6, 26 .
Tbl, Rc7! 27. Rd3, Ta4 28. Tb3,
h5 şi finalul de tulnuri este e-
vIdent pierdut de alb. Deaceea
albul a continuat cu 22. Cb3
. forţând următorul. răspuns al
negrului, anume 22 ... Ta8. Pla-
nul strategic' al negrulul este
destul de clar. El vrea să dis-
trugă poziţia plonilor albi 'pe
flancul damel, pentru a slăbi
astfel pozIţia puternică a calu-
lui la. d4 şi pentru a obţine in
acelaş timp deschiderea jocului,
ceeace ar mări sImţitor valoa-
rea nebunului 'Său. Interesant ·
este că . nu mergea direct 22 ...
b4 din cauza 23. cb:, ab 24. a4,
Ta8 25. aS, Ne7 26. Td2 şi plO-
nul nu poate fi Iua~ Iar albul
capătă contra-joc. A unnat:
23. Tai, Nf8
Nebunul trece pe diagonala.
al-ha pentru a ·exerclta .pre-
siune asupra plontlor albi de
pe flancul dame!.
24, Thdl, Ng7 25. Td3, &07
Regele se deplasează pentT'U..
a permite eventuala inaintare a.
·pionulul "d", dacă se va pre-
zenta o ocazie favorabilă pen-
tru aceasta.
26. Rf3, h5
Poziţia este f()arte interesan-
tă. Negrul nu ·amenlmţă nimic
concret, dar domină jocul. Al-
bul este constrâns la pasivitate-
şi planu~ strategic cel mal bun
pentru el ar fi fost să aştepte
'Prudent evenimentele. Dar,
cum sa văzut im nenumărate
partide de acest ifeI, sunt .p rea
puţini acel jucători care ,au ner--
vII suficient de tari pentru a.
aştepta in linişte desfăşurarea
acţlunH ad:verssrulul. Deobicei
- şi acest lucru se ,întâmplă şi
în această partidă - el incear-
-că să intreprindă ceva pentru_
a-şi elibera jocul, ceeace nu
face decât să ajute adversaru-
lui.
27. Tael?
Trebuja jucat 27. Re2 sau 27.
Cd2, după .care este foarte greu
de indicat un ,plan corect de
atac pentru negru. Chiar dacă
un astfel de plan există, el ar
 sA INvATAM METODIC ŞAHUL
II fost foarte greu de realizat
Intr'o partidă de concurs.
27 ... b4 28. Td5:
Acum la 28. Cd2 ar fi câştl­
gat sacrificiul 28 ... ba! 29. Cc4:,
-de: 30. Td2, Tb8! şi negrul tre-
bue să câ.ştige cu nebun şi doi
plonl pentru turn.
28 ... bc3: 29. Ta5:, Td8 30.
Ta7 + , Ri8 31., Ca5
Pionul c3 nu putea fi luat:
:31. bc:, Tc3: + 32. Te3, Td3!
şi negrul câştigă o figură. Dea-
ceea albul îşi pune speranţa in
dublarea tumurilor pe linia a
7-a, dar şi a<:eastă continuare
se erată insuficientă.
31.._ Ta4 32. b3
După 32. bc:, Nc3: negrul
ciştlgă.
32 .. _ Ta3: 33_ i5!, efI
Negrul nu se teme de dubla-
rea. turnurilor pe linia a 7-a. O
greşeală ar fi fost 33 ... Nd4?
din cauza '34. fel, re 35. Cc6! .
34. Tle7. Nd4! . strategice ale ,poziţiei .nu o In-
Cu mutarea aceasta simplă
.megrul parează ameninţările pe
linia a 7-a. Pionul său liber sus-
ţinut de nebun şi de tum aecl-
·de repede partida.
35_ Ti7:+, Rg8 36. TCld7, Td7:
37. Td7:, Nb6 38. Cc4, e2 şi al-
bul a cedat.
Pe baza acestor exemple se
poate trage concluzia că: nebu-
nul este superior calului 'Î n po-
zitii in care pionii nu sunt blo-
eati. Acest avantaj este mai ac-
·centuat dacă există pioni liberi,
I 39
sau majorităli de pioni. Tehni-
ca realizării superlorltăţlt ne-
bunului 5e bazează pe J1mitarea
activităţii caluluI (care poate
merge până la câştigarea lui)
urmată de pătrunderea' dec.~sl­
vă a regelui în .pozL~ta plonllor
adve-rş1.
3. Perechea de nebuni
In multe comentarii de par·
Ude se întâlneşte expresia:
"avantajul perechii de nebuni".
Afirmaţia teoriei -care conside-
ră că. a avea doi nebucni impo·
triva a aoi cai sau împotriva
unul cal şi nebun constltue în
majoritatea poziţiilor un avan-
1aj, este in general recunoscu-
tă astăzi si unU jucătort îi a-
cordă .chiar o Importanţă mai
Iffiare decât ·are in realitate, ac-
ceptând-o ca o ' axiomă, fără a
vertfica dacă car.a.cteristlclle
firmă.
'Am văzut că nebunul este
mal tare decât calul în [pOziţII
-deschise, în care mobilitatea sa
superioară 'Îşi poate sp~e mal
uşor cuvântul. Avantajul aces-
ta este şi mal accentuat în ca-
zul când perechea de nebuni
are de luptat cu doi cai sau cal
şi nebun, deoarece dispare unul
din dezavantajele principale
ale nebunului singur, acela de
a nu controla decât câmpurl de
o singură culoare. Cel doi ne·
140 GH. SERGIU

buni se suplinesc wutl pe celă­ in~trument foarte blUl de atac-

lalt aşa încât se poate afirma impotriva regelui adverS; cazu-
(deşi pare paradoxal) că ipere- rile cele mal frecvente se pro-
chea de nebuni este mai tare duc atunci când ce i doi nebuni
decât un nebun + un nebun. au în raza lOr de acţiune pozt~
Rezumând oonstatărlle teoriei ţia im,uflclant apărată a roca-
asupra forţei pereche! de ne- del adversaruluI. Atunci sunt
buni, se [pOate afir-ma că: posibile combinaţii d iferite,
1) In toate poziţiile deschise, care culminează cu clasicul du-
cu pi.oni pe ambele flancuri , ,p e- blu sacrificiu al nebunilor ca in
rechea de nebuni constltue un pa rtidele Lasker-Bauer (1889),_
.avantaj apreciabil, de multe ori · Nlmzovici-Tarra:;,ch (1914) şl
decisiv. .1
Alehln-Drewih (1924).
2) Ln jocul de mijloc, dacă
!poziţia ,nu este blocată, pere~ H12
chea de nebuni poate constitui
u n element foarle important În Bauer -
organizarea atacurilor asupra
regelui advers.
3) In multe :poziţil , prin
&'Chimbul la momentul oportun
al unuia din neblU1i (deobicei
cel "rău") se poate trece ·în-
tr'un final lavorabil' de nebun
co·n.tra cal 'sau de nebun "bun"
cOntra nebeffi " rău".
4) Practica a rur-ătat că.· înce r­
când să elimine perechea de
nebumi, adversarul (Ş i crează 8-
d~eorl alte slăbiciuni.
Să exam in ăm acum ° serie
Lasker
de exemple care ilustrează 8-
-eeste concluzluni teoretice.
Combinaţia 'Care a încheiat
a) Perechea de ,nebW1i ca ins- partida Lasker-Bauer constitu&
trument de atac În jocul de un rprototip clasic. Cei doi ne··
mijloc buni ai albului vizează direct
poziţia regelui negru, car&
In' jocul M mijloc iperechea insă, pentru moment, este su-
de nebuni ipOate oOOnstitul un fletent apărată. Combina.~,i,a al-
 SĂ INVĂTĂM METODIC ŞAHUL
r4 r
bului se ~ncepe cu Înlăturarea şi nebun, oeeaCe constitue Ull
prlnclpa~eifiguri de apărare a 'a vantaj suficient p·:mtru câştig.
negrului - calul din f6. Deci :
22. Ne7-f6
14. Cg3- h5! Cf6 : h5 23. Dd7 ,b7 Rh6- g7
24. Tal-fl Ta8- b8
Ră.s.pnnsula'c esta este for~at,
25. Db7---d7
deoarece albul amaninia 15.
Cf6 :+, N16: 16. Nf6:, gl: . 17.
Albul putea lua probabiL şi
Dh5 cu atac de mat. Acum ur- plonul a6, dar el prefe ră să- ::;;i
mează combinaţia propriu zisă. menţină dama in joc În vede-
rea unui atac final ~upra re-
15. Nld3 : h 7+ Rg8 : h7 gelui.
16. D-e2 : h5 + Rh7-g8
,l7. Ne5 :g7!! 25. Tf8- d8
26. D.d7 - g4 + Rg1- f8
Sa<''r!ficiul celor doi nebuni 27. f4 : e5! NI6-g7
are drept efect deschiderea
completă a ·poziţiei regelui ne- Nu mergea 27 .. . N"e5: din
gru, care rămâne expus atacu- .cauza 28. DI5.
lui combinat 'de mat al Damt~1
si turnului. 28. e5-e6! Tb8-b7
29. Dg4- g6 17- 16
17. Rg8 : g7 30. Tfl : 16 Ng7 ,16
18. Dh5-g4+ Rg7-h7 31. Dg6 ,16+ R18-e8
19. Tll- f3 e6---e5 32. Df6-h8 + Re8-e7
33. Dh8-g7 +
\
Acesta este singurul mijloc
şi negrul a cedat după câteva
prin care Jlegrull})Oate .pa,r a ma·
mutări lipsite de IJ'TlIPOrtanţă. .
tul.
oPoziţia din diagrama 103 a
20. TI3-h3+ D<6-h6
survenit după a 16-3 mutare a
21. Th3 , h6+ Rh7 : h6
albllliui în partida Nlmzovlci·
22. Dg4---d7 Tarrasch (1914). ŞI aci inainte
de a sacrifica cei doi nebuni,
Cu aceasta albul mal câştigă T·arrasch procedează Întâi la
o .figură, după care rămâne cu i'lldElPărtarea piesei Care apără
Dama şi doi plonl pentru turn flancul regelui - calul f3.
 CII. SERGIU
142
103
S. Tarrasch
A. Nlmzovici
17. Ce4:d21!
Negrul schimbă pe neaştepr
tate -calul s§u bine !POStat dela
e4 pentru calul destul de inac-
tiv al albulul de la d2 .. Scopul
mutărII e~te fusă să deplaseze
calul f3, clcl albului rnu-I CO:1-
vine să reia la d2 cu damll din
cauza 18 ... d4 şi pionii atârnaţl
al negrului devin o forţă pri-
·mejdloasă .
d5--d4
Inaintarea ace'a sta ar consti-
tui o gravă greşeală strategld
(eliberează câmpul c4 pentru
.calul alb), dacă negrul n'ar a-
vea la dt-spozlţle combinaţia
care urmează.
19. e3:d4 NdG,h2+
20. Rgl,h2 De7-h4+
21. Rh2-g1 Nc6:g2
Aceeaşi temă: cel doi neblUll
se sacrlflcă ' 'pentru a deschide
poziţia regelui. De data acea~ta
insă! sacrificiul celui de-al doi-
lea nebun nu este acceptat, dar
tnlcl ·în felul acesta albul nu
reuşeşte să salveze !partida.
22. f2-f3
După 22. Rg2,. Dg4+ 23.
Rhl, Td5 24. De5" Th5+ albul
pierde: dama şi după aceea (in
llT1l"l1a unul şah la g5) şi calul
d2 - aceeaşi manevră Ca şi in
exemplul p"~ecedent.
22 ... Tf8-e8
Neg·rul preferăatacul de mat
ICOntinuărlt mal liniştite 22 ...
Nf1: 23. Tfl:, cd:, care ar fI
fost probabU suilclentă pentru
·câştig.
23. Cd2--<>4 Dh4-,h l+
24. Rgl-f2 NgHl
Acum albul nu poate lua
neblUlul din cauza Dh2+ . FazA
finală a !partideI este jucată e·
nerglc de Tarrasch .
25. d4-d5 f'!-f5
 SA INVATAM METODIC ŞAHUL
143

Aci negrul putea juca sim- 104

plu 24 .. ; Dg2+ 25. Re3, Dc2:
26. Tc2:, f5 după care albul Drewttt
poate să cedeze. Dar Tarrasch
vrea să-şi facă adv.ersarul mat. ..
,
26. Dc2-c3 Dhl- g2+
27. RI2-e3 Te8 :e4+
28. f3 : e4 i5- f4 +

Negrul vrea să dea un mat

de problemă. Mal simplu era
28 ... Dg3 + 29. Rd2, Df2 + 30.
Rd1, De2 + mat.

· 29. Re3 : f4 Td8- 18+

'aO. RI4---<>5 Dg2- h2+
31. Re5- e6 Tf8-e8 1'
A . Alehin
32.R<6-d7 Nn- b5+ mat.

sfârŞit, Alehin a sacrificat

In rege. Mul t ma.i des însă , pere-
Şi el ,perechea de mebunl intr'o chea de nebuni este utilizată
partidă ,contra lui Drewitt, ju· pentru manevre ipOziţlOJlale
cată in 1923. In poziţia din dia- (bazate pe deschiderea jocului),
grama 104 sacrificiul se joacă care duc în cele din urmă la
parcă dela sine, mal -a les dnd prăbuşirea poziţiei adversaru-
cele două exemple de mai sus luI. Un exemplu excelent de u.
sun cunoscute. tlllzare ,poziţională a perechii
de nebuni il constltue partida
20. Nd3 ,h7+ Rg8 ,h7 Makogonov-Keres, jucată la
21. TI3-h3+ Rh7-g8 turneul intemaţi onal de la Le-
nbgTSd - Mo&cova, 1939.
22. Nb2 : g7!

şi negrul a cedat. Dacă 22 ... f6 , APĂRAREA OLANDEZA

albul continuă cu 23. Nh6, Dh7
24.Dh5, NI8 25. Dg4 + , Ng7 Alb: l\fakogono.v
26. Ng7: şi -câştigă.
In exemplele de mai sus tam
văzut perechea de nebun i uti-
lizată .pentru atacul direct la
1. d2-1d4
2. c2-c4
-
Negru: Keres

e7- e6
NIS-b4+
144 O H . SERGIU

Continuarea aCeasta a fo.!.t 107

jueată cu mult &ucceS de cj~
tTe Keres în n umeroase pa '-
tide de concurs in perioada
1937-1939. Ea duce deobicei
la a.părarea olandeză, dar în
W1ele partide Keres a jucat :;;1
3... c5, Cu variante foarte Inte-
reS3:lte.

3. Cbl-c3 (7- (5

Cu 3.., Cf6 negrul ar fi pu-

tut ,t rece in apărarea Nimzo-
viei. K eres reia însă în această
partidă continuarea pe care a
jucat-o în partida sa cu DT. D acă negrul ar fi jucat acum
Euwe la turneul dela Amstel'- 13 ... Tac8, atunci s'ar fi ajuns
da~ 1938. la aceeaşi poziţie ·care a surve-
nit şi in partida Euwe-Kere3,
4. Ddl-b3 Ud8-c7 citată mai sus . Comentând a-
5. a2-a3 Nb4 : c3 + ~eastă poziţie, Dr. Eu-......:e s:rie ;
6. Db 3:c3 Cg8- f6 "Aceasta este o poziţie plină
7. g 2- g3 d7--d6 de perspective pentru perechea
8. Cgl -f3 de nebuni:· nu există pioni blo-
caţi, jocul este încordat şi ori-
Albul nu încearcă să impie- când 'pot să 5e desohidă liniile.
dice flanchettarea nebunului Din punctul de vedere al ne-
negru la b7, deoarece la 8. Ng2 grului, perspectivele de a
a r fl putut urma 8 ... e5, după schimba unul dintre nebunii al-
care negrul capătă un joc cu . buluj nu sunt prea rooe. Am-
persepective datorită stăpanirtl bii nebuni de pe flancul damel
centrulu i. - fiecare din el vizfj:)d poziţia
regelui advers - joacă rolul
8. b7-b6 prinmpal. Singura IPoslbilitate
9. NI1---g2 Nc8- b7 de a elimina perechea de ;ne-
10. O- O o- o buni constă in schimbul nebu -
11. b2-M Cb8--d7 nului b7 pentru nebunul g2
12. Nc1-1:> 2 c7·-c5 D acă acest schimb se reali zează
13. TfI--d1 atun ci albul s~ mal bine; dacă

SĂ INVAŢAM
nu se realizează, atunci pere-
chea de nebuni poate deveni in
oele din urmă foa~e perlcu-
1oasa-,' .
13. Cf6-e4
D upă cum se vede, Keres in·
( tarcă să im!:mnătăţească jocul
ne~ r u l ui faţă de partida sa cu
Euwe.
14. D c3-b3 Cd7-16
15. d4 : cS! b6 : c5
Reluarei cu pianul "b" este
ftJrţafl, căci după 15 .. , de: al-
bul ar fj obţi '1 u t .puternicul
câmp' central eS pentru figu-
ri le sale: Acum negr ul rămâne
cu un pion slab la d6 9i nu
poate spera să obţ ină un jo,c
bun decât in cazul când reu-
şeşte s.ă capete atac, lucru des-
tul de dificil.
16. C{3-d2! Ta8-b8
Negrului nu-i convine slm..
p1ificarp8 care ar rezulta după
16.... Cd2, 1.7. Td2" Ng2, 18.
RQ'2: <,ăc! finalul ar fi fost evi-
dent favorabil albulul, al cărui
nebun este superior calului ne-
gru. Afară de aceasta, slăbiciu­
nea plonului d6 s'ar fi accen_
tua.t.
17. 12-13 Ce4: d 2
18. Tdl , d2 Nb7--a 8
19. Db3-e3!
10
I
METODIC ŞAHI.1L
145
Foarte bine jucat. Al bul n'are
niciun interes să blocheze jo-
cul pe flancul dame! cu 19. b5,
deşi ar fi ..:::bţinut în felul aces-
ta perspectiva unui pion liber.
Planul alhului este să menţin3
presiunea asupra punctului c5,
împiedlcând în felul acesta ori_
ce actiune a negrului in legă ­
tură cu înaintarea d6- d5. A-
fară de aceasta, se amc.nînţă
sch'mbul la c5 urma-t de ocu·,
parea coloanei .,d" şi a câmpu-
lui efi .
19 .... f5-f4!?
Desl.~ur, mu' area aceasta nu
en te cea mai bun~ . dar este
foarte g Tf~U de indicat ce ar
fi putut juca negrul. Probabil
ola!1ul cel mai h"n ar fi cdns -
tat in 19... Tfd8 menţi.n ând
deocamdată p")zitia a.ctuală de
pio:,! şi aşteptând desfăşurarea
acţiunii adversarului.
20. De3- d3
Nu 20. g.f:, Ch5 după el-re
negrul capăt1'i contra-ioc.
20. 14 ' g3
21. h2 : g3 T 18-d8
22. Dd3-el c5 : b4
După mutarea aceasta nebu-
nul b2 intră decisiv în ioc pe
diagonala a3-f8. Negrul nu mai
avea t'Tlsă a.părări suficiente
146 GH. SERGIU

impotrl,v a ameninţărilor multi· 10S

ple a.le albului: 23. bc, 23. TOOl
si 23. Nh3.

23. a3 : 'b4 Tb8 :b4

24.Tal :a7 Tb4-b1
25. Ta7-a6! Tb7-c7
26. Na-Z-h3!

Fortele albului se concen-

trează impotriva celor doi ploni
slabi a i negrulu! dela e6 şi d6.

26. e6---e5
27 . Nb2-a3 Cf6- e8
28. d"""""'i:5! (vezi diagrama plu, se ştie că in majoritatea
10S). cazurilor un turn şi dd nebun!
Deschide decisiv toate liniile. sunt mal tari decât douA tur-
Negrul nu 1>OOI:te juca 28 .... de: nuri şi un cal Dar -cele mai
din cauza 29. T ~6. Td2: 30. frecvente cazuri sunt" acelea
Te7:, Tdl + 31. RI2, Te7: 32. când cei doi nebuni compen-
Db3+, Td5 33. e4 şi albul câş­ '~-eaz.ă un pion (sau eh:ar doi)
tigă. in minus. Un exemplu intere-
sant îl constltue următoarea
28. " Tc7-c6 partidă Lasker-Tarrasch, ju-
29. d :d6 Ce8 ,d6 C't\'tJi la tumo€"] lT'tern:ational
30. Td2 : d6 Tc6 :dB de la Măhrisch-Ostrau, 1923.
3L Nal : d6 De7-b7 După o deschidere jucată gre-
32 N'h3 - eS+ RgS- hS şit (1. e4, Cf6 2. efi, Od5 3. c4.
33. D<3-b6 Td8- e8 . Ob6 4. d4, d6 S. f4 , de: 6. fe :.
34. Nd6 : e5 Db7-c7 Cc6 7. Ne3. NfS 8. Ce3. d 9.
35. Ta6- a7 şi 'negrul a ce· Cf3. Nb4 10. Nd3?, Ng4! 11.
dat. !"T ... 2. N F~: 12. Kf:. Dh4+ 13.
Nf2, nf4) Lasker (care avea al-
Pereche-a de nebuni poate o bul) a in ce p ut să manevreze
constitui în Imulte poziţii :o p entru a obţine 'contra- şan se.
cOITl'lÎ'oens llti e mai mult d ecâ t Jn aces t 5 "'00 e t sa Cr:fiCă un
suficient-ă pentru desavantaje . pion, ceeace face pe alegru sa se
materiale. Astfel, de exem- depărteze de p lanul său stra-
 SA lNVAŢAM
tegi:: - atac:JI as~lpra centru-
lui alb de pioni. Astfel , după
(14. Tg1!. 0-0-0 15. Tg4. Dh2:
16. TM. Dg2 17. Nfl. Dg5 18. '
Or2 .... 5 19. Tdl. Dh6 20. a3,
Ne7 21. Th3, Ng5 22. De4, f6
23. e[:, D[6:) s'a ajuns la o po-
ziţieÎ.n care datorită perechii
de nebuni, .şan sele albulul nu
sunt mai rele. Tarrasch nu .şi-a
da,t seama însă de a-eeasta şi
fiind convins că stă mai bine
datorită pionului în plus, face
o greşeală decisivă punând d.'1 -
mele la schimb: (24. Ne2, DfS?)
şi după (25. o.f5:, ef:) - dintr'o
dat.ă 'a lbul a căpătat şanse su-
perioare. Să analizăm poziţia
I O\)
Tarrasch
Lasker
din punctul de vedere al carac-
teristicilor strategice. 'Negrul
METODIC ŞAHUL 147
e3te mai tare din ,punct de ve-
dere material, dar dacă exa-
minăm poziţia mai atant, cons-
tatăm că ma"j'c,ritatea de trei
ploni contra unul pe care o
!J.re negrul pe flancul regelui
este mult mai greu de valorifi-
Cat decâ t majori fltea de patru
pioni contra trei a albului de
pe flancul damei. Aceasta se
datoreşte pe de o parte faptului
că pionii albului domină cen-
trul, iar pe de alta susţinerli
active Pe care o au din partea
celor doi nebuni bine plasaţi.
Negl1ul a subapreciat forţa ofen-
sivă a acestei majorităţi, su-
pra-apreclind în acelaş timp
propria majoritate. In conti-
nuarea partidei, Lasker de-
monstrea.ză cu multă pre.cjzle
că şansele albului sunt supe-
rioare. A urmat:
26. Nc2-d3 g7-g6
27. Cc3-e2
Albul nu se lasă tentat de
mutarea 27. T.g3, după care ne-
grul ar fi obţinut avantaj .prin
27 .... Nh4 28. TgSo. Nf2o+ 29.
Rf20. CdL
27. h5-h4
Desigur, negrul are ideia de
a intrfl prinde ce va pe flancuJ
regelui, unde are majoritatea
de ploni.. Dar pîo!'l u.l h4 devine
slab , el trebulnd să fie s usţinut
tot tlrT'p'JI o.e două f!guIi ne-
gre. Deaceea era mai bine
 CI{. S E RGiU
148

Cc6-e7, ,aducând calul pe fla n- ziţ la negrului. Nu merge 35 .. .

cul regelui. cd: 36. 00:, Td5 : di n cauza 37.
Ce6, Td7 38. Ne2, Cb6 39.
28. ~3-f4 . Ng5- f 6 Nb6:, a b: 40. Tb6: ş i albul câş ­
29. b2- b4 R c8- b8 t i gă . Deaceea sch imbul urmă.­
Regele negr u trebue s1 se de" tor es.te forţat.
plaseze pentr u a face reală a-
35. NI6 ,d4
m e n i nţar ea as-up'fa pianulu i d4,
36. Nf2, d4 Th8-h7
căci nu me rgea direct 29 ...
37. Nld4---e5 Ce8- dE;
Cd4:, căc i după <lublul -schimb
la d4, alb u l joacă N1f5: +
şi
28.
29.
c4- c5
d5-d6
Cd&-b7
Ce7-d5
câştigă .

30. d4-d5 Cc6-e7 Vezi diagrama 11 0. Pozi ţi a

31. ,Re1- fI Cb6---c8 ? este foa rte instructivă. Pere-
chea de nebuni a albului do-
Cu in.tenţi a
de a sparge cen - mină Întregul joc. Major ita-
trul de plonl al albului ,prin tea de pioni d,,! .pe !lancul da-
c7-c6, mutare care n u mergea mei a dus la crearea unui.
direct din OOllZa replicei d5- d6. pion liber apărat care ip3.r ali-
Mai blne ar fi fost însă 31... ze ază jocul negrului. Albul
Ca4, câştigând un ·tempo dato- câştigă în câteva m utărI.
rită ameninţării 32 .. . Cb2.

32. b4- b5! c7-c6? 110

Negr ul îŞi continuă planul,
nerespectâ nd principiul bine
cun cscut că ,perechea de ne-
buni d ervine mal tare pe m ă­
sura deschideri i jocului . Deşi
negrul stătea deja destul de
rău, Indicată era ·bloc3rea plo-
nHor 'a lbi cu' 32 ... b7-b6, deşi
ar fi apărut noi slăb iciu n i la
a6 şi cS.
33. b5: <:6 b7: c6
34. Tdl- bl + Rb8-a8
35. Ce2-d4!
Cal ul alb ameninţă să pă­ A mai urmat : 40. Tel, Tf8. 41.
trund ă dedsiv p e la e6 în po. Na6, Cf6 42. Nf6:! (Perechea de
 SA INVAŢAM
nebtmi şi-a făcut datoria. A~
cwn albul trece la realizarea
câşţlgului pe baza pionului 1I~
ber apărat d6). 42 ... Tf6: 43.
Te3, Tf8 44. Teel, T7h8 45. d7,
Rb8 46. Te8+. Re7 47. Nb7, şl
negrul a cedat.
b) Perechea de nebuni in final
Perechea de nebuni constitue
un a.vantaj apreciabil in final.
In general regulile arătate în
lupta nebunului împotriva calu.
lui sunt valabile Ş i aci, dar şi
mal accrntuate in favoarea ne-
bunilor. Astfel, de exemplu.
prezenţa unul pion liber asigu-
ră aproape întotdeauna câştlgul
de partea 'Perechii de nebunI. Se
poate afirma că apărarea are
şanse numai în poziţii blocate,
în timp ce perechea de O1ebuni
dă şanse de câşt i g tChiar atunci
când nu exoJstă niciun alt avan-
taj strategic, .cu condiila ca pl·
an II să fie împărţ\~i pe ambele
flancuri şi :;ă·şi Ipăstreze mobUI-
latea.
Un exemplu clasic al felului
cum se realizează aVfmtajul pe.
rachi! de nebuni intr'un final .m
car.e celelalte'oCaracterhtici stra-
tegice nu IPrezintă decât o Im-
portanţă secundară, este SfârŞi­
tul celei de-a 6-a partide a mat-
roului Flohr-Botvinnic (1933).
.m !pOZIţia. din dlagrSJnă, ·pionli
tiind împărţiţi in două grupe
egale, nu se vede cum ar ·p utea
M.ETODIC ŞAHU L
14~
111
M. Botvinnh'
S. Flohr
albul să forJ..eze crearea unui
.pion ilber. Pienul nf)grului dela
d6 nu con5titue decât o slăbiciu'
-n e teoretî:că, deoarece albul
nu~l ,poa'te ataca În mod efica-
ce. Singurul avantaj al alb'.llui
constă în perechea de nebuni,
d9r realizarea lui este extrem
de difi'cilă. Jocul care urmează
constltue un model pentru teh-
nlca de urmat În astfel de po-
zitii.
1... Rf8 2. Rf2, Re7 3. Ne:1,
Rd8 4. ReI, Rc7 5. Rd2.
A-m:bii regi s'au apropiat de
flancul dame!, unde se preve'
de inc~erea ostilităţilor. Este
Interesant de remarcat că in
timp ce regele alb mal are po-
:;Ibllitatea de a ~TIainta, regele
negru este ~rit dela distanţâ
150 GH. &ERGIU

de către perechea de nebuni. 7. g3, Cb6 8. 11<2, Cbd7

S.o_ CtS 6. MI Aci însă probabil 8... Ca4 ar
Schimbul la c5 ar fi <:onsti· fi fost ceva mal bine, căci albul
tult o greşeală gravă, după care TIU mai dl&pune,' după Nd l , de
partida s'ar ·fl terminat repede amenin~aTea directă Na4:.
remiză, căci negrul ar fi blocat 9. a4 !, Cb6 10. aS!, Cbd7
planul d5 instalându·şi calul pe După cum se vede, impotri-
d6, după care jocul său ar fi va tacticel paslve a negrulul al ~
fost chiar putlm m'ai bun {vezi bul îşi desfăşoară metodiC' pla-
fknalul Eliskases·Flohr). nul strategic. Inaintarea pioni-
6 ... C5d7. lor pe flancul damei a dus la
Retragerea calului este ·for- limi tarea razei de activitate a
ţată Şi lucrul acesta trebuia să cailor negri. In acelaş timp al-
iie bine calculat de către alb bul îşi păstrează posibilitatea
dela mutarea precedentă. In- de a juca la mome>ltul oportun
tr' adevăr, nu merge 6... Cb3 + b4-b5, iorţând deschiderea jo ~
din cauza 7. Re3 şi albul câş­ eului.
tigă un pion, dar varianta 6 ... 11. Nd, Rd8 12. Nb2
C.4 7. Nd1, b5 (După 7 ... Cb6 Acum albul caută să-ŞI intă­
8. Re3 urmat de a3-a4-a5 se reaf>că pozi~ia in centru şi pe
.ajW1ge la aceeaşi poziţie ca in flancul damei, prin inaintarea
partidă) nu era deloc simplă. f3-f4, pe. eaTe o 'pregăteşte a-
Intreharea care Se pune est~ mănunţit.
dacă albul schimbând la 84, 12 ... Ce8 13. Rd2, Cc7 14.
câştigă sau nu. O analiză a lui Re3, Re7 15. Nil , CbS
Euwe demonstrează că da. Iată Probabil atunci când a per'
varlant~ prlncf.paIă: 8. Na4:, ba:mls a3-a4-a5, negrul şi-a închi-
9. Re3, Rb7 10. Rc4, Cd7 Il. b5! ,puit că va obţine conbra-şanse
a5! 12. b61, Ra6! 13. ,b7!, Cb8! 'prin stăpânirea câmlPului b5.
(lupta se dă itn jurul mutării Dar toate câmpurile de acces
decisive Rc4-b5) 14. f4!, fS! 15. ale calului sunt controlate de
15, Cd7 16. g4, h6 17. h4, Cb8 către nebllllul b2, astfel că po-
18. h5, Cd7 19. Ng1, Cb8 20 . 'ziţia lui nu (.'ontrltiue cu nimic
Nf2, Cd7 21. Ne3 şi albul câş~ . la îmbunătăţirea JOCUlui negru·
tt.gă. Este puţin probabil ca 16. M, Cc7 17. Nh3!
Flohr să fi văzut în tImpul par- După mutarea aceasta ne-
tidei o variantă atât de l ungă. grul trebue să ţină tot timpul
El a apreciat însă Intuitiv fi - seama de p<>!:>ibilitatea Nc8,
nalul după 8. N~4:, ba: în fa- ceeace are drept consecLnţi
voarea albulul. imobilizarea 'Calului d7.
 SA mVATAN METODIC g AHUL 15t

17.... Ce8 18. 141, 18 11'2

Mutarea aceasta era necesa-
ră, deşi m'Omentan nu mergea
19. Nd7: din -eauza ef4: + , nici
19. fe:, Ce5: 20. Ne5:, de: 2L
NeB, Cd6. Albul îTU!ă ar fi ju-
cat întâi ru3, după care f6 tot
trebuia jucat. Acum urmează o
serie ,de mutări foarte fine.
care duc în -eele din urmă la
erarea unul pion liber.
19. NI5!,gi1 20. N h3, h6
Manevra nebunului la f5 a
dus la o nouă slăbire a piontlor
negri. Mutarea h6 are <!e scop
.sA prevină o eventuală inalnta~ Cu ameninţarea neplăcută
re f4~f5, după care prb f5: g6, 27. gh : urmat de Nh3-f5-g6:h5
g3-g4 şI h4-h5 albul şi-ar fi
câştigând un pion. Deaceea ne-
creat un pion liber. Plonul h6 grul e&te s ilit să la la g4, după
devine 'Însă un obiectiv de care 'in să pionul g6 devine o
atac.
slăbiciune pe care albul o poate
21. Net!
ataca prin Ng4-e6-f7. Impor-
Nebunul vizează pionul h6, tant este şi faptul că negrul nu
deşi diagonala sa este 'intre-
poate juca g6-g5 din cauza
ruptă de rege şi piQll.
h4-h5 şi albul capătă un pion
21 .•. Cg7 22. fe:!
liber.
(vezi diagrama 112) 26 ... hg:+ 27. Ng4: , Ce7 28.
Ou ajutorul acestei miel sub- Ne3, Cb5 29. Re2!
tilităţi tactice, albul îşi creazli Nebunul ne mal fIInd la b2,
'totuşi un oplon ltber, deoarece calul negru de la b5 are oare-
nu' merge 22 ... fe: din cauza 23. care libertate de acţiune . Dea'=--
Rf3!, h5 (forţat) 24. Ng5 + , ReS ceea albul se grăbeşte să-I lmo_
25 . Nh6!! şi câştigă unul din billzeze.
cai. La 22 ... Ce5: urmează I 23. 29 .... Ce7
NcS, astfel că negrul este silit Nu mergea 29 ... Cd4 + din
să reia ' cu plonul "d", după: ' cauza 30. Nd4 :, ed : 31. Nd7: ,
care albul capătă un pion liber Rd7 : 32. &l3, Re ? 33. Rd4:,
a.părat . Rd6 34. e5 + 1, fe: 35. Re4 şi al-
22 ... 'de : 23. Rf3, h5 24. Ne3, bul Câş tigă.
Rd6 25. Nh6, Ce8 26. <4 30. Rd3
 GH.
152
Cu amanlnţ81'ea 31. Re4 ur-
mat de 32. Nc5+ . La 30 ... Cb5
poate urma 31. Ne6, Re? 32
Nc5+ Rea 33. d6 şi regele alb
I planul liber al albului amenin-
p~trunde !pe la c4 şi d5. .
30 .. . 15
Pâ n ă acum negrul s'a limi-
tat la o apărare pasivă. Dân- voie de perechea de nebuni
du-şi seama însă că acea~tă
t actică nu mai este suf i c i entă
impotriva ameninţărilor albu-
lui, el se decide să întreprlndă
o CCo:1t ra- acţ iune, care însă nu .
reuşeşte, d eşi se elimină planul
Ueer şi caii negrulul capătă oa- Ng4, Cf6 42. NeS, Rt6 4-3. Nel!
recare libertate de mişcare.
31. ef:, gf: 32. Nf5:, Cd5 : 33.
Nd 2
Vezi diagrama 113. Acum
s'a ajuns la un fjnal clasic in afară din joc, ci caută să depl a-
care pianul liber depă rtat asi- seze pe câmpurl mai proaste
gură albulul un câştig simplu.
113
Poziţ ia dupd 33. Nd2
SERGIU
33. o" C7 f6 34. Re", R.c6 3$.
Ng6
Sprijinit de cel doi nebuni,
ţă să inainteze.
35... b5+ 36. Rd3!, Ce7 37.
·Ne4+ !
Albul nu mal are acum ne-
pentru a obţine câş tl gul.
37. ". C7d5 38. Ng5!, Ch5
Dacă 38 ... Ce4: 39. Re4:, Cb4:
40. h5 ŞI planul "h" nu mal
poate fi ajuns.
39. NI3, Cg3 40. Nkl2, Rd6 41.
Albul joac ă foarte precaut.
EI nu se grăbeşte să ia pionul
a6, după care pen tru m:oment
llilul dintre nebllilll sll rămâ:ne
call negri, pentru a preveni
astfel o in aintare n epl ăcuUi a
pic.oulul llber "e".
43 ... e4 + 44. Rld4, C3h5 45.
Nf5!, Rd6 46 . N!d2! ş i n egrul a
cedat. Pianul e4 nu mal poate
fi apărat ş i albul câştigă u şor
cu p lanul lt ber "h".
Metoda clasică de stânjeni re
a libe r~: 11 de mi şcare a cailor,
este demons trată de următo rul
sfârşit al parUd.el Tarrasch -
Rubinstein, jucată la marele
turneu Intemaţlooal de la San·
Sebastian 1912. Este Interesant
d e remarcat că această metodă,
care se bazează !pe controla rea
turul"O'f' câmpurllor oCare ar pu-
 S A INVATAM METOD IC
tea fi bune pentru cai, a fost
pentru ' 'Pr ima o ară rpusă iri
pr&cUcă de căt re Stelnitz şi
popularizată tocmai de către
Dr . TsrT8sch, care lin partIda
aceasta a.pare ca "victimă" a
p ropriei ~ale teorii.
114
Rubins.tein
Tarrasch
Poziţia din d iagrama 114 a de nebuni. Poziţia din diagra-
rezultat dtupă· a 40-a mutare a
albului (40. Ndl : c2). Mater ia·
lui este egal, dar ce l doi ne·
buni asigură negr ul ul câşt l gul
eatorltă d'aptulul că toate câm-
purile bune ale calu lui alb s un t
con t rolate (m special c4 ş i e4).
Rubinstein real izează avantaj ul
ne~rulul cu o tehnică admira·
bilă,
40." Re 5 41. g4 , Ne3
Acwn .calul alb este comp let
ŞAHUL 1 5~
pat. La 42 . Cf2 negrul schimbă
Şi câştigă un :plan după Rf4.
astfel că albului nu-I mal ră­
mâne decât continuarea din
partidă.
( 2. Rf3, Rd4 43. Nb3, Nb7·
44. Re2, NaG
Negrul repetă mută r ile ţen -
tru a câştiga timp de gândire ..
45. Ne2, Nb5 46. a4, Nd7
Cu ameninţarea g7----,g6.
47. R f3, Re3 48_ Re3: ,1114 + [
O mutar·~ intermediară Im-
portantă care fixează planul
d3 pe un câmp alb. Finalul de
nebnn contra cal care urmează
e!.te uşor câştlgat de negru.
49. 'Re2, Rc2: 50. Cf4, NE!4 : 51.
Cc6, Nb 3 52. Cd4: + , Rb2 53_
Cb5, a 4 5.4. Re3, a3 55. Cal: ..
Rs3: 56. Rd4, RM şi a lbul II
cedat.
Pent ru a înche ia acest capi.-
tol, un exemplu de felul cum
t rebuooc folosite posibilit ăţile
de apărS!l'e impot riva perechii
ma 115 a surve nit în a 3-a
pa r tidă a matchului pentm
oampicmatul mondial din tre
Euwe şi Alehin (1937).
Albul are un pion in plus şi
perec:hea de nebuni, ceeace la
prima vedere ar trebui să con-
st ltue ,un avantaj suficien t
pentru c<Î.ştig. Dar, datorită
fap t ului că plcmii albi sunt blo-
caţl de figu rile negre, care de-
ţin poziţ ii dominante, Alehln.
 15' ca. SERGIU

t15 ventuală slăbire a flancului re-

A. Alehin
M. Euwe
reu.şeŞte să obţină remiza. Par-
tida a continuat astfel :
1... Rf7 2. h4
Aceasta este singura şansă a
albulul. Prin amealnţarea Nf4
şi h5, el caută să producă o e-
gelui negru.
2.•_ g5 !
Previne ameninţarea, arătată
mai sus.
3. Nh5+. Re7!
Greşit 8I: fi fost 3... ru6? din
eauza 4. Nd8+ , RI5 5. g4+,
Re6 6. hg: cu câştigul unui
pion. Deasemeni gre şit era 3...
Rg7 din cauza 4. Nd8, după
. care negrul este silit să bată
la 'h4 Şi albul·~te pătmnde
pe câmpul f4.
4. Ng4, Nb7 5. NeS
Tot ce mal ,p oate obţine al·
bul este un final cu nebunl de
aceeaşi culoare. Pe tablă au
mal rămas insă prea puţini
pionl, ~tfel că negrul reu.şeşte
să obţl.nă remiza. A mal unnat:
5... Ce5: 6. de:, gh: 7. ,R gl si
deşi Euwe a mal jucat încă 25
de mutări, partida s'a teJ'm1nat
remiză.
 SA INVAŢAu
III. TEORIA
Cele expuse până acum for-
mează un nucleu de cunoştinţe
generale în domeniul strategiei
şahulul, suficient pentru a per~
mite oricărui jucător să se 0-
rlenteze în a l cătuirea unu i plan
strategic obiectiv, corespunză~
tor realltă'. llo r poz i ţieI. De!>i-
gur, fiecare dintre problemele
strategice examinate poate fi
desvoltată şi analizată mult
mai pe larg. Practica aduce cu
fiecare turneu de maeştri carI}
se dispută, noi contribuţii ' la
d esăvârşi rea tehnlcel realizării
ideilor strategice. Fiecare jucă­
tor care vrea să progreseze,
trebue să urmăreasd partidele
jucătorllor de fnmte 1) pentru
ca astfel să - şi .poată imbo-
găţl bagajul de exemple cu
care a pornit studIInd a.ceMU'
carte.
Problema cea mal Importan-
tă rămâne însă, pen tru oricare
j ucăto r, aplicarea ide ilOT stra-
tegice in propriile sale partide.
Cât de clară .şI simplă pal e
realizarea aVOC1tajulul rperechll
de nebuni, a unui pion liber
!>au a unei coloane deschise, în
partidele lui Botvinnk, AI2- ·
hin sau Capablanca! Dar cât
t) o carte foarte folositoare dIn a-
cest punct de vede re esle >,Partlde
ale38" dll campIonul mondial M. B\lt-
vinn!c, apArutA ze ~ent In "Editura
CulturA FizICă Ş! Sport".
lU:TOOIC ŞAHUL
155
ŞI PRACTIC A
de grea este problema câJld
joci tu insuţl şi Idela strategică
(dacă al găsit-o), rămâne . înă­
mollt~ in tot {elul de variante
tactice şi pare im,posiblI de
realizat.
Citltoru! nu trebue să se
descurajeze atunci când reju -
cându-ŞI o partidă, com.tată că
a jucat fără plan .şI s'a lăsat
tentat de mici curse, eombl~
naţii 5uperficlale sau când a
ales un plan greşit, necores-
punzător caraderisticilor stra~
tegice ale poz~~lel. Din cO:1tra,
din analiza greşelilor făcute el
trebue ~ă înveţe Şi să caute .iA
le evite i.:n fiecare partidă nouă
pe care o joacă. Drumul ascen-
dent al creşte r II forţei de joc
in şah este lent. El trece deo-
bicei peste multe partide pier-
dute, dar mal ales printr 'un
studiu serios şi consecvent al
teoriei şi duce, in cele din ur-
mă, la rezultate deadreptul
surprinzătoa re pentru acela
care l-a urmat cu incredere şi
!>tărulnţă.
Există unII jucători care, ob- '
ţlnând dela început succe:>e
mari in concursuri, datorită ta-
lentului lor, -dlspreţuesc teo~
rla şi se bazează numai pe ex-
.perlenţa prac tică pe care o a~
cumulează jucând mereu. De-
sigur, in ultima Instanţă teoria
 GH. SERGIU
156
nu este decât formularea arda· mal mult. Intre teorie Şi pra(;·
nată a unor concluzii relative tică există o legătură strânsă
la felul cum trebue cQ..,dusiÎ şi !pentru orice jucător, oricât
. lu.pta şahistă, pe baza ex.pe- de talentat ar fi el, cunoaşte­
rienţei practice. Dar, cwn spu· rea teoriei nu poate decât r.ă-Î
nea Nimzovici, "teoria e 3te fie folositoare. Iar pentru acel
practica maeştrrllor" şi lucrul . care doresc şi simt că au tfl -
acesta nu trebue pierdut din . lentul necesar pentru a ajun-
vedere· S'ar putea întâmpla ca. ge fruntaşi ai ş-ahului, teo!la
un jucător de talent să ajungă c:onstibue un element "slne-
la concluziile teoretk'e prin ex- qua-non".
perienţa lui proprie. Este il1e· IDJchei·z,m această carte, care
îndoi05 însă că-i va trebui mult sperăm;că va contribui la crE'!·
mai mult timp decât l-ar cere şterea Illivelului calitativ al ju-
citirea CU atenţie a acesteI cătorllor noştri, cu câteva par-
căr:tl şi - -afară de aceasta - Ude ale m-arilor maeştri. Ale-
este absolut exclus să-şi poată gerea lor a fost făcută in aşa
11'l!:.1IŞi toate (sau cel .puţln o fel incât &ă ajute cititorului
majoritate satisf-ăcătoarre) a s ă-şi formeze o imagine cit
<Xlnduziilor la care teoria a a- mai clară asupra felului cum
juns În decurs de ani inde- se desfăşoară lupta de Idei :n
hmgaţi. şah, in ansa:mb1ul ei.
Este inutil să argumentăm

PARTIDE COMENTATE .
APARAREA SICILIANA fMă îndoială cu as:prime criti-
cată pe vremea lui Tarrasch .
Alb: .V. Smislov
Intr'adevăr, negrul îşi <.'relază
Negru: M. Najdorf
cu bună ştiinţă o slăbiciune in
Turneul <:andidaţilor la camplo. structura pion Hor "(pianul !Slab
JLatul mcmdial. Budapesta 195u. d6) Şi în acelaş timp slăbeşte
<:âmpul · d5. Cu toate aceste3.
1. e2-e4 c7---<C5 cwn a arătat ipI'8ctica, aceste
2. Cgl---43 d7-d6 neajunsuri SW1t compensate de
3. d2--d4 c5 'd,4 faptul că negrul reuşeşte să
4. Cf3 ,d4 Cg8-f6 ·impledice .inalntarea atât de
,5. ,Cbl---.c3 a7-a6
periculoasă a piontlor albi pe
6. Nfl-e2 e7---e5 flancul >regelui, caracteristică.
Muta·rea aceasta ar fi fost in apărarea stclliană, şi .obţine
 SA INVATAM METODIC
in acelaş timp o desvoltare co ~
modă a figurilor sale. Afală
de aceasta, în majoritatea ca·
zurllor, megrul reuşeşte in cel :
din urmă !'.ă joace d6--d5, du pa
oare obţine intotdeauna un joc
bun. Toate aceste lucruri le
ştiau desigur atât Smislov, cât
şi Najdorf. In continuare însă,
- in timp ce Smîslav caută s ă
aplice intr'o formă nouă pla~
nul strategic .al albului, care
constă în ocuparea cârilpului
d5 şi exploatarea slăbiciunii
pionului d6, - N ajdorf nu gă­
seşte replica corespunzătoare
planului strategie al megruhil
.şI in consecinţă nu mai ajunge
la inaintarea d6~d5, după care
Intră în poziţie grea.
7. Cd4-b3 Nc8-e6
8. O-O Cb8-d7
9. Nc1-e3
Deobleel aci s'a jucat 9. f4,
incercfmd impiedicarea inain~
tărll d6---d5 'Prin presiunea a-
supra pion ului e5. Smk.lov are
fnsă in vedere Un alt plan.
9. Nf8-e7
10. 12-13 Cd7- b6
"La 10 ... b5 albul avea inten-
ţia să joace, du,pă cum a indi-
cat chiar Smîslov, 11. D·?l, Cb&
12. Td1, Cc4 13. Ncl, iar la
12 ... b4 13. Cb1, a5 14. a3 şi al-
bul este mai bime desvoltat.
ŞAHUL
157
11. Ne3-f2 Dd8--c7
Aci negrul avea ocazia să
joace 11 ... d5. El s' a temut pro-
babil de continuarea 12. Cc5,
Dc8 13. Cd3, d4 14. CbI, Cfd7
15. c3 după care rezultă o lup-
tă complicată, în care totuşi
albul păstrează şanse mal bune
căci 'Pionii centrali al negrului
sunt greu de apărat.
12. a2- a4 Cb6--c4
13. Ne2:e4!
Colisecvant pla.nului său stra-
tegic, albul lasă adversarului
perechea de nebuni pentru a
.păstra controlul asupra impor-
tantuluJ punct c5.
13. Ne6 : c4
14. Tfl-e1 0--0
15. Cb3-<12 NC'4-e8
Intere5ant este comentariul
pe care îl faCe aci Smislov.
"Najdorf speră În· zadar să fo-
losească faimosul aV8J.."'1taj al
celor doi nebuTII . Trebuia ma-
nifestată Iniţiativă pe flancul
damei, j.ucând 15 ... b5. După
16. ab:, ab; 17. Ta8:, Ta8: 18.
b3, Nb3: 19. Cb5:, Da5 20. cb:,
Db5: el şi-ar fi eliberat ;puţin
jocul. După mutarea din parti-
dă el ajunge în ' poziţie stân··
j911Ită".
_Deci Najdorf a făcut greşeala
strategicăde a acorda prea
multă importanţă perechii de
 GH. SERGIU
158

nebuni, 5ubestimând valoarea perechii de nebuni, s'a dovedit

dominaţiei albulul pe cârn- ,a fi greşit. Intr'adevăr, Cu ulti-
pul d5. ma sa mutare, eare dealt!~l
es.te forţată (la 21... Nd8 ur-
16. Cd2-fl Dc7--c6 mează 22. Cb4, Iar la 21... Ng5
17. ·Cfl-e3 b7-b5 22. h4, Ta!: 23. TaI:. Nd8 24.
18. Ddl-d3 Ne6-d7? Cb4 şi negrul !pIe rde un pion)
negrul renunţă la perechea de
Cu aceasta negrul părăseşte
nebuni. Dar albul nu se gră­
definitiv lupta pentru câm-
beşte să schimbe, deoarece da-
.pul d5.
torită pozi:lei dominante a ca-
Perseverând în Idei a sa gre- lului său la d5, el are un avan-
şită, negrul retrage O1ebunu1 taj poziţlonal Indiscutabil. Ci-
din e6, .pentru a proteja pianul
ti torul să compare raza de ac-
b5. Cum arată Smîslov, mai
ţiune a nebunului f2 şi a ad-
bine era 18 .. , b4 19. Ccd5, Nd5: versarului său dela f6, calul d5
20. 00:, Db7 21. a5, Tic8 .şI
cu nebunul d7, !pOziţia lipsită
lupta are un caracter 'Încordat.
de s.lăblcluni a pionilor albi, cu
19. a4: b5 a6:b5 slăbiciunile negrului dela b5
20. Ce3--d5 Cf6:d5 şi d6.
21. Cc3 : d5 Ne7-f6
22. Dd3-d2!
IIC; Cu mutarea aceasta albul
pregăteşte un atac pe flancul
regelui, prin inaintarea pioni-
lor "g" şi "h". Deaceea negrul
se grăbeşte să schimbe turnu-
rile 'Pe coloana "a" pentru a e-
vita primejdia.

22. Ta8:al
23. Tel:al 'TIf8-a8
24. Cd5,f6 +

o mutare foarte importantă.

Albul renunţă la calul său ex-
-celent post.at deJa d5 pentru a
Evident. planul strategic al creia negrulul o nouă slăbire a
negrului bazat pe păstrarea IJ>Oziţlel de pionl, pe care speră
 sA INVATAM METODIC ŞAHUL
159

6'0 poată folosi în finalul care

urmează deşi rămân nebuni de Acwn câ.ştigul partidei con-
culori diferite, deoarece pionii. stit ue pentru alb o chestiWle
slabi ai negrului se află pe de· tehnică a realizării avanta-
câmpuri negre. iului material, pe care Sm.'islov
o rezolvă 'c u destulă uşurinţă.
24. g7:f6
Prima etapă este formarea unui
25. Tal:a8+ . Dc6:a8
pion liber pe flancul dame!.
26. Nf2-M
Acum negrul pierde un ,pion, 30. d6---<l5
dar nebunii de culori diferite 31. e4:d5 Ne6x15
îi dau mari şanse de salvare. 32. Rfl~e2 Rg8-f8
33. b2-b3 Rf8-e7
26. Da8-a7+ 34. Nd4---<:5+ Re7-e6
27. Rgl-fl Da7~4?
35. Re2---<l3 Re6-e5
J)esignr negrul trebue sa 3'6. Nc5-a7 Nd5--e6
caute să schimbe d'amele, pen- 37. c2--c4 b5:c4+
tru ca astfel .!>ă-şl mărească 38. b3:c4 Ne6---d7
şansele de remiză , dar lucrul 39. Na7-b8+ Re5-e6
acesta trebuia făcut în coilld! - 40. IId3--e4 Nd7--<:6
ţluni mai favorabile. Smislov 41. Re4~f4

arată că trebuia jucat 27 ... NeG,

cu ameninţarea Nc4+, după 'Aci partida s'a mtrerupt şi
care ar fi fost posibilă varian- negru1 a cedat fără să mai reia
ta: 27 ... NeS 28. b3, Da1+ 2fi. jocul. Intr'adevăr, el nu poate
Rf2, Dd4+ 30. Dd4:, ed 31. impiedica pe alb să-şi formeze
Nf6:, d3 32. 00, Nb3: 33. N~7, un al dolea pion liber pe flan-
d5 34. e5 şI deşi finalul este fa- ·cu1 regelui, după care câştigul
vorabil alb111ui (datorită posi- e.!>te UşOr.
bUltăţii de a înainta pionii dp.
pe flancul regelui: g2-g4 ur- APARAREA SIClLIANA
mat de f3-f4-f5), totuşi şan­
sele sale de câştig ar fi fost Alb: Paul Keres
mai mici decât dn parlIdă. Negru: A. Koto.v
După mutarea greşită din rpar- Turneul celor ffi"al tari j ucătorI
tidă, albul câştigă doi pioni.
din U.R.S.S. - Pemau, 1947.
28. Dd2:d4 e5:d4
29. Nh4:;6 Nd7--e6 1. e2-e4 c7---<f5
30. Nf6:d4 2. Cg1-e2

160
Mutarea aceasta nu este nouă
şi nici nu este mai tare decât
continuarea obişnuită 2. efa.
Ea ascunde· însă câteva subtili-
tăţi care neces ită un joc atent
din paa-tea negrului..
2. d7-d6
Teoria consideră aci că cel
mai bu':1 ră~uJ1s pen tru negru
este 2... Ce6, după care albul
n'are niml-c mai bun decât s ă
reintre în variante:e obişnuite
prin 3. d4, cel: 4. Cd4: etc. Din
concluzia aceasta 8 teoriei ree-
Ee unul din avantaje!e pe care
le prezintă mutarea 2. Ce2: ea
forţează pe negru să joace un
sistem de apărare cu mutarea
Oc6, ceeace ' .poate nu intră
prevederile sa~e, cact mulţi
maestri sunt astăzi de părere
că varianta cea mai bună a a-
părării siciliene este aceea ju-
cam de Najdorf in partida pre-
cedentă. . este aici greşită, deoarece per-
3. g2-g3 b7-b5?!
Mutarea aceasta consiltue de
fapt o ÎncercaTe de a contra-
cara chiar dela inceput planul
de desvoltare al albului. Ne-
grul 'are intenţia să opună ne~
bunul la b7, ro.l~lâJ)::l astfel
presiW1ea pe diagonala hl-a8
şi in acelaş timp ~ă stâ.'njenea-
DCă prin ameninţarea bS-b4
GH. SDGIU
ieşirea normală a calului alb la
c3. După cum se va vedea insă,
picmul inaintat la b5 constitue
un oblectlv de atac, care va
permite albului să obţină a-
vantaj pe flancul dame!.
\
. 4. Nfl-g2 Nc8- b7
S. d2--d4!
Albul se reintoarce la siste-
mul obJ.şnuit de desvoHare,
·câştigând în a.celaş tim.p şi un
t.empo, căci după schimbul la
d4, calul alb atacă pionul b5 şi
negrul trebue -să piardă o mu-
tare pentru J a~1 apăra.
5. -c5:d4
6. Ce2:d4 a7-a6
i-n
7. 0-0 Cg8-f6
8. TU- el Dd8-c7?
Mutarea aceasta atât de o-
bişnuită in apărarea slciiiană
mite albulul să înceapă o ac-
ţiu!:le ofensIvă pe aripa dame!,
pe care negrul n'o poate para
satisfăcător din .cauza dntârzie-
rlI .sale in desvoltare. Keres in·
dlcă aci continuarea 8... eS 9.
Cf5, g6 10. Ce3, Ne7 deşi şi a-
tunci albul ar fi !păstrat un joc
superior din cauza stăpânlrii
câmpului d5.
9. a2-a4!
•
 SA iNVATAM METODIC
117
Cu aceasta albul incepe ata-
('ul strategic asupra ;flanculul
d'amel negrulul . Acest atac se
bazează pe două con!ldercl:1te:
1) aci Ee găseşte un ob:ectlv
,
de ~lul de UşOr de atacat şi 2)
tlancul regelui negru fiind ne-
dezvoltat ŞI albul având avan·
taj de timp, orice ac~lune ofen-
siv~ li este favorabilă. căci for-
lele negrulul il'lU 'sunt mobili-
zate pentru apărare.
9. b5:a4
La 9... b4, alb"..!l ar fi răspu n s
cu 10. c3! după car·;; negrul s'ar
11 aflat in foarte mari dlflcul.
tăti.
10. Tal:a4
Aci Keres face urmAtorul
comentariu, deO!'ebit de- Inte-
II
Ş"HUL 161
resant din punctul de vedere
al realizării planului strategic
al albului: " Poate că soluţia
justA a problemei ce se punp.tI.
in faţa albului e ra s!lcr1 ficlul
calului 10. Cc3 , e6 Il. Ng:l,
Cbd7 12. Cd51, ed: 13· td:-t-.
Rda 14. Ta3 cu un atac ex trem
de puternic. Mutarea din p9.r-
tldă duce la un joc mal liniştit,
dar uşurează apărarea ne-
grulul".
Varianta de mai sus COl1stl-
tue Q aducere la Îndepl inire pe
cale cC<ffib~'"'latlvă a prlnclplle l
idei bt rateglc-;! a albulul, "n u-
me folosirea avantajulul me-
mentan de timp pe care il de-
ţine pentru obţinerea unui a-
lac decisiv. Urmăril e exacte
ale sacrificiului erau insA foar -
le greu de calculat şi deaceea
Keres a j::referat soluţia pozl.
ţională, m'ai simplă Şi mal uşo:"
de controlat. Acum negrul ar!!
un ~Ic:m s lab la a6 şi afară .de
a('easta, turnul alb Intră in lOC
int r'o f".zi a rartld ·~ 1 (,ân:! lu·
crul acesla În ma:! obişnuit nu
~e pra-:lu-::e.
10. Cb8- d7
Il. Ncl--d2
Câmpul a5 este in stă pân ! ­
rea albului, care ameninţA sA-!
utilizeze intr'un mod foarte e·
lccllv. Kere:; remarcA insii c5-
~i În această ţoziţle era pos i-
bilA ~oluţla comblnstlvă a pro·
 GH . S ERGIU
162

blemei, tot prin sacrificiu! ca·
lului, anume 11. Cc3, e6 12.
Cd5! .
Il. Cd7- c5
12. Ta4-c4 e7---e5!
"Singura apărare, dar destul
de neplăcută pent'l'U alb" spu~
ne Keres. După cum se vede.
negrul este nevoit si recurgă la
resurse tactice pentru a rezl~t3
presiunii poz i ţlonale crescânde
8 albului. După e7---e5 in pozi-
ţia negrului apare o nouă sl ă­
biciune, - pianul d6.
13. Od4-f5
Df3 urmat de Ce3, sau 14 ...
Cce4: 15. Nh3, Od8 16. Ce3 in
ambele ~azl1rl cu atac .puternic
Faptul că el a ales totuşi în
cele din unnă eontlnuarea po-
zHlonală, arată cât este de
greu de soluţlo n at astfel de
poziţii prin continuArl combi+
native, atunci când ace~tea nu
duc la concluzii absolut cla re .
Principial - şi practica a con-
firmat acest lucru - în reali-
zarea planurilor strategice tre -
buesc Ipreferate metodele poz i-
ţicmale sigure, faţă de orice
combinaţii tentantt~, dar ale
cărOr eOl1secinţe nu pot fi cal-
culate până la sfârşit.

Din. (nou albul preferă con- 14. Cc5- e6

tinuarea poziţională - cores- 15. Nd2- a5 g7-g61
punzătoare C'8'racteristlcilor
strategice ale poziţiei - conLI- " Negrul se ' apără foarte bine
nuării comblnative 13. b4, ed : in ' poziţie grea" (Ke res). Nu
14. bc: , de: 15. e5 după Cl}re mergea incercarea de a scăpa
albul ar fi căpătat un atac 3 de s lăbiciunea piOOlu.lul d6 prin
căruivaloare es.te foarte diticl1 înaintarea lui , de ex . 15 .. . d5
de aprecl·at. 16. Te7! (Pătrunderea ,pe linia a
7-a!) 16 ... Ce7 : 17. Cg7:+ , Ng7:
13. Dc7-d7
18. Nd7 :+, Rd7 : 19. eod: cu a-
14. Ng2-h3 vantaj pentru alb, deoarece ne-
grul nu poate lua la d5 din
Aci albul, după cum spune cauza 20. c4 şi albul câştigă o
Keres, a pierdut foarte mult figură .
timp cu calcularea variantelor
care rezultă după 14. Nb4 şi in 16. Cf5......-.e3 Ta8-c8
oare albul sacrifică un ,plan pen+
17. Cbl--c3 Te8 : c4
tru a obţine atac direct la rege ,
de exemplu: 14... eLe4-: 15. 18. Ce3 : c4 Dd7--c6
NcS :, Cc5: 16. Nb7:, Ob7: 17 ~ 19. b2- b3
 S'\ INVATAM METODIC SAII UI . 163

19, " . Ce6-c5??

liS Keres arată că ~e aştepta
aci la continuarea 1!:1. " Cd ·1.
care ar fi dus la complicatii. Şi
atunci albul ar fi păstrat avan-
tajul său, printr'o combinaţie
Intere s antă: 20. Od5! , C:l.5: 21..
Ce5:!, de ex. 21... de: 22.
Dd4:! , ed: 23. ed: + etc. sau
21... Dc5 22. Cc4, Ne7 23. Ng2!
şi după 24. Nb6 albul recâştlgă
figura cu avantaj.
20. Cc4:e5! şi negrul a cedat
căci pierde dama sau est~ fă­
cut mat.

GAMBITUL DAMEI AC-

Din punct de ved.ere pozlţio­
nal, albul are un avantaj In- CEPTAT
. <.:ontestabil in poziţia din dia-
Alb: Dr. A. Alehin
gramă . Intr'adevăr, negrul arc
Negru: R, Fine
slăbieiuni de pioni (a6 şi do),
slăbiciun i de câm.puri (a5 , b6,
Marele turneu international
d5), iar mobilitatea figurilOl:
dela Kemeri, 1937:
sale este evident iruferloară ce-
lOr albe. Era greu de găsit 'J 1. d2- d4 d7--d5
continuare satisfăcătoare ·pen- 2. c2---c:4 d5 : c4
tru negru. Nu merge de ex. 3. Cgl- f3 Cg8- f6
Hl. . Ne? 20. Ne6: , fe: 21. Nb4 4. Ddl- a4 +
:;; i albul câştigă un pion, căci la
21... O-O urmează 22. Nd6 :. Deobicei ~ e joacă aci 4. e3 .
Td8 23. Cd5!. Urmează în ~ă o e6 5. Nc4:, c5 6. De2, a6 etc.
g reşeală neaşteptată din partea Mutarea jucată de Alehin e~ t e
negrului, după care partida se mai put.in experimentată şi la
termină imediat. Trebue re- epoca jucării acestei partide
marcat că astfel de greşeli nu constituia însă o posibilitate de
sunt întâmplătoare, ci Se pro- a aduce !parUda pe un tere"
duc deobicei În poziţii în care mal Plli~in cercetat de teorie .
una din părţi este supusă unei
puternice presiuni pozlţlonal e. 4. Dd8- d7
164 GU. SERGlU

Cu muta rea aceasla şi cea să egaleze jocul şi lucrul acesta

următoare Fine fo r ~ează sch im· poate fi cel mai UşO r realizat
bul damelor, după care speră ţ. r ln t-chlmbur! de Ip lese. ~u
să obţie un joc egal. Il 83 a lbul imţied i că şahu l nf!-
bunului negr u la b4 şi deci
5. Da4: c4 Dd7-c6 sch imbul nebun ilor pe câmpul
6. Cb l -a3 De6 : c4 d2. Pe de altă _p arte, mutarea
H. 83 mal are de scop 5ă ame-
7. Ca3:c4
ninţe imeiiat 9. b4, după cl:I. r·~
Prima fază a partidei s'a ter- negrul n u m ai ajunge să jcace
mi nat. Negrul a obţi n ut ~ch!m­ c7- c5, o mutare eliberatoare
caraţterislică pentru a;tfel de
b ul damelor, dar cu ,preţul unei
poziţ l !. Deci, da:::ă r.egru l nu
e arecari Întârzieri in dewol-
tare, pe <:a re A!ehin o fo lo- vrea să fie impiEdicat să joa~e
seş-te cu măestrie pentru a ob-
c7--c5 şi ded să rămâie cu o
ţi ne alte avan taje strategice pozitie foarte stânjenîtă, el t re·
mai d urabile. bul'! să joace această mllhl.l"e
imediat, ori lucrul acesta, curn.
7. e7-eB SP. va vedea in partidă, ace alte
urmări neplăcute.
8. a2- a3!
8. c7......:.c5
119 9. Nc1-f 4

Acum se vede intenţia albu ·

lui. Pentru moment cimpu l d6
este in stăpân i rea sa şi aceasta
are drept urmare obţinerea
unu i avantaj strategic clar : pe·
rech ea de nebunI.

9. Cb8-<:6
10. d4 : c5!

Foarte bi.:le. Albul nu se gră ­

beşte să joace Cd6+, ci ca ut ă
o mutare foarte bine jude- Întâi să câştlge timp pr in tr'o
cată din PlU1Ct de vedere stra- manevră simplă şi foarte ins-
tegic. I nteresul negrului este tructivă.
 sA INVATAM METODIC ŞA HUL
165

10. Nf8 : c5 de O manieră' care' face

ca a-
11. b2-b4 Nc5--e7 ceastă partidă să
fie una din
12. b4-b5! Cc6-b8 cele mai bune din ultima parte
a carierei sale.
Alungând nebunul şi calul
negru, tplCo;71ul "b" al albului a 14. Cf6-e4
ajuns p2nă la b5, unde stânj~­ 15. Nd6-e7 CbB--d7
ncşte considerabil jocul negru.
Negrul nu găseşte aci cale ·l
-13. CC4- d6+ justă care consta in 15 ... a6! cu
14. Nf4: d6 ideia de a oh'lne contra-joc pc
coloana " a" . El s'a temut pro-
120 babil de mutarea de blocadâ
16. b6, dar in ca.zul aces\.a ar
fi obtinut din ;nou câmpul bun
e6 ~entru ca!.

16. Cf3-d4!

o mutare excelentă care se

Cu aceasta s'a terminat pri -
ma fază a partidei, - evid,mt
in favoarea albului, care a ob-
ţinut perechea de nebuni Şi are
un avant3Jj de spaţiu ·aprecia-
bil. Dar pozlMa negrulul n'are
nici-o slăbiciune de pion şi din
această cauză albul trebue sa
joace excepţional de bine pen-
Iru a-şi valorifica avantajul. A_
lehin .rezolvă problemele ce se
plin albului in aceasHi po7.Îţ :e
bazează lpe exacta aprecie.re a
valorii c2mpurilor tari şi slabe
în această pcziţie. Albul ooosto-
tă că 'punctele t·ari ale negrului
'!;·unt d5 şi e4, de pe care caii
S8.1 pot de5făşura maximul lor
de activitate . Ceaceea el for-
mulează planul strategic de
a-şi plasa pionii pe câmpurile
f3 şi e4 PQ71tru a anula astfel
valoarea cavalerlei negrulul. In
locul atestei mutări continua-
rea " naturală" 16. e3 (ţe care
ar fi jucat-o oricare jucătOf
mai -slab) , constitue o greşeală
În urma căreia negrul postI.:
o bţine un contra-joc suficient.
16. Od7-b6
17. f2- f3 Cb6-d~
 GH . SERG I U
166

18. Ne7-a5 121

19. Cd4----e2

Previne ~ibilîtatea negrului

de 8 răspunde la e2-64 cu
Ce3.

19. Nc8-d7
20. e2--e4 Ta8----<=8
21. Rel-d2!

Din nou o mutare excelentă.

Albul nu se teme de primej-
diile care i-ar putea amenmţa
regele pe coloana "d" deschi-
să, şi realizează un câştig Im- La prima vedere s'ar părea
portant de timp omutâ.nd regele că I negrul terrninând primul
in loc să deplaseze calul ame- desvoltarea şi neavând nici-o-
ninţat. slăbiciune de plonl, 8 reuşit sa
treacă peste ce era mal greu .
21. Cd5-b6 La o &Tlallză atentă 8 lpoziţiel
22. Cc2--e3 se vede însă că piesele !oale
uşoare nu: au câmpuri bune pe
1rnpied i că 22 ...
Cc4 + . La e3 care s·ă se poată deplasa : cei
calul alb ocupăo poziţie mi- doi cai sunt blocaţ l , Iar nebu-
nwută de unde ,poate lua
nul din d7 joacă pentru mo-
parte la o rice operaţie Impor' ment ·rolul unui pion. L-n câteva
mutări albul .îşi tennlnă mobi-
'Ila!ntă.
lizarea ,f<>rţelor , după care a·
22. vanta:jelEl sale stl'ateglce incep
.s ă-şi spună c.'uvântul.

Ceva mai bine ar fi fost 23. Tf8- d8

22 .. . Ca4 urmat de Cc5 . Cu mu- 24. Nil - d3 e6--e5
tarea sa următoare Alehln jm -
piedică această pm1bllitate a Pentru a......şi elibera nebunu l
negruJui. inchis negrul. n'are altceva mai
bun decât această mutare , in
23 . a3- a4! urma căreia Se s lăbesc în să
 SA INVATAM METODIC ŞAHUL
167

câmpurtle d5 şi f5, care 6e ailă mai bine pentru a obţine oon-

sub controlul calului alb. tra-şanse .

25. Thl- cl Nd7---e6 31. Nd3-f5

26. Tel: c8 Td8 : c8
27. Na5-b4 Negrul nu vrea să simplifice
jocul prin &ohlmbul - tumurllor,
care putea fi obţinut prin 31.. ,
Nebunul se retrage pentru a Cb3+ 32. Rd3, Cal: 33. Nc8 :.
pemllte o nouă inaintare a pio- Acum la 32. Nc5: unnează de-
nulul "a" , ceeace duce la o sigur 32 .. . Td5: + .
nouă· stâ'lljenire a calului ne-
gru b6. 32. Rd 2 --.c3 b7-b6
27 . Cf6-t>o
Plonul d5 nu putea fi lua.t
28 . a4 ~ a5 Cb6-d? din cauza Rc4.

Nu mergea 28 .. . Cc4 + din 33. a5: b6 &.7 : b6

cauza 29. Cc4:, Nc4: 30. Tel ,
Ne{; 31. Tc8:, NeS: 32. Ne5, a5
33. ba:, ba: 34. Rc3 şi pionul
negru a6 nu poate fi apărat.
29 . Ce3- -d5
Cu aceasta albul obţine un
pion hber, cee&ce in legătură!
cu cei doi nebuni trebue să ile
suficient pentru victorie.
Schimbul la d5 este forţat căci
altfel negrul nu se poate men-
ţine cu turnul pe coloana. "c "
după b5---.b6 şi Ce7 (in even-
tualitatea că n~grul joacă Rh8).
29. Ne6 : d5
30. e4 ; d5 Cd7--c5
Şi negrul a obţmut câmpul
e5 şi caută să-l utilizeze câ t
34. Nb4 : c5!
Perechea de nebwli şi-a tA-
'c ut datoria. Unul dintre ci
este schimbat la momentul po-
trivit pentru a intra într'un
final uşor câştlgat datorită cc-
lor 0'01 plCC11 Il te-rl.
34. b6: c5
35. b5"":"b6 Ce8--d6
36. Nf5--d7!
Partida s'a terminat. Negrul
nu poate para ameninţarea
N,d7-cfl , b6-b7 şi TaI- a8.
Deaceea se la5.ă făcu t mat.
36. 'ftd8 : d7
37. Tal- a8 + Cf6-e8
38. Ta8; e8 + mat .
 168 GlI . EF.HGII I

GAMBITUL DAME] 10. Nd3: c4 Cf6--d50

Il. Ng5:e7 Te 8:ei
Alb: J. R. CapabJanca
Negru: Dr. E. Lnshr o mutare caracteristică !oU-
lulu! de joc al lui Lasker, care-
A l1-a partidă a malchuJ-.:[ obişnuia adeseori să Intre CLI
pentru campionatul mondi:l !, bWlă ştii nţă în POZitii g rele
Havanna 1921. pentru a complica -Jocul. Desi-
gur :1... De7: era mal bln~ .
1. d2-<14 d7---d5
negrul .putân::l continua ::lupă
2. Cgl-13 e7--e6 12. O- O cu 12 ... Cc3: 13, Dc3;,
3. c2---c4 CgB-16
e5, ana.log actualei variante-
4. Nc1-g5 CbB-<l7
principale recomandate de teo-
5. e2-e3 NI8-e7
rie, c:.u mutărJle Dc2 şi TeS il);
6. Cbl~c3 O- O plus,
7. Tal-c:l TI8---e8

Prin btervertire '<ie mutări 12. Cd7- 18:

s,'a ajuns la una dintre cele mai
cun~'cutţ poziţii ale Gam.bltu-
lui Damei. Ultima mulare a
negru lui nu este cea mal bună ,
~a r pe vremea când s'a jucat
a.cea'iită partidă teoria nu aju ",·
!'ese încă la concluzia că 7 ... c6
. ste cea mai bună mulare a
negi ului, lucru care a fost de-
monstrat mult mai târziu, in
metchul pent ru campionatul
mondial dblre AI~in şi Capa-
blanca, jucat in 1927.
13. Tfl---dl Nc:.'S--dT.
14. e3--e4
Fiind. mai bine desvoltat ar-
bul î ncepe .ina.lntarea strategi -
că în centru pentru a folosi
a ~ tfel mobilitatea superioa r ă a
ligurilor &are. Aducâ:1du-şi plO-
nul până~ la e5, el condam nă in
acelaş timp nebunul r ău de!a
d7, care nu mai lpoate Ieşi de-
cât cu greut-ate din '::Iosul ba-
t'lerei de piOo71i.

8. Ddl - c2 c7----c6 14. Cd5-b6,

9. N 11-<13 d5: c4 15. Nc4---='fl!
 SA. I NVA.TA.M METODIC ŞAHUL
/69

122 tro lează complet câmpul c5 şi

s ileştepe negru să-şi s l ăl:eascJ.
poziţia de .pioni de pe f:ancul
damei pentru a impiedica
instalarea unui cal pe ace5t
câmp.

16. Nd7-e8
17. Dc2-b3 Te7-, c7
18. a2- a4

In p~a.-:1ul albului Inld inain-

Ret ragerea aceasta a nebu-
nului are de sco.p să păst rezp.
mol:iIltatea maximă a figurilor
alte. Foarte mulţi jucători ar
li mutat ati 15. Nd3 sau 1;).
Nb3, dar amândouă a ~este mu -
tări sunt mai s.labe decât mu'
tarea jucată de Ca;::ablanca.
.D upă cum se va vedea i'n COIl-
tinuare, penb ti executarea pla -
Il ulul său strategic 1,1 Centru,
c.lbul n'are nevoe de nebunul
din fl , Care va t rebui să aşt e p­
te 22.de mutări 'Înainte :! e ·d
reintra in joc.
15. Ta e---c8
16. b2- b4
Da că nebh llul s'ar fi retras
la b3, mutarea aceasta care im-
piedt<.:ă eliberarea joculUi ne-
gru prin c6- c5, n 'ar mai (i
JO!i"t po~ ibIlă. Ac um albul con-
ta rea e4--e5 pent ru a elibera
dmpul e4 nece sar calului '.iin
c3 pent ru a ajunge la c5. Da:-
pentru aceasta e~te necesară
mai Întâi alungarea calului :ne-
gru b6, pentru a împiedica ocu-
parea imediată a câm.pulul d5,
eare după inaintarea e4- e5
devine un câmp tare pentru
negru.
18. C f8 - g6
Hl. a4- a5 Cb6-d7
20 . e4- e5!
Inaintarea aceasta ~e bazea-
ză pe aprecierea că valoarea
s trategică a câmpu rHar e4, c5
Şi d6 este Ir.ai me1'e decât a-
ceea a câmpu!ul d o ş i slăbirea
planu!ui d4.
20. b7-b6
Lasker îşi dă seama de pri..
mejdia de a ajunge intr'o pO '
zlţle complet paralizată, deA-·
ceea începe lin contra-joc pe a-

•
170
ripa damei, deşi în felul acesta
i.şi crelază
un pjon s.lab la c6
(rplon inapoiat pe coloană
de6ch1să) . ba: şi eventual 22 .. . c5. Fe.iul
21. Co3- e4 Tc8-h8
123
Studiul acestei poziţII este
deosebit de instructiv din .punc-
tul de vedere al caracteristici-
lor strategice. Albul are o ma-
re &uperlorltate de spaţiu ţ:i
domială câteva cimpuri tari în
centru şi in poziţia adversaru-
lui (c5, d6, e4). Mară de ace a-
sta el poate exercita presiune
dealungul coloanei "e"
deschise. Avantajul său este
deci clar. Tocmai acl intervine
8ICea obligaţie de a afaca, des-
pre care vOl"bea Steinitz. Albul
trebue să întreprindă ceva o-
fens iv pentru a-şi menţine
vantajul, căci altfel negrul
GH . SEIIGI U
reuşe ş te în cele din urmă să se
elibereze. Chiar in poziţia din
semi - diagramă. Looker ameninţă 22 ...
cum joacă Capablanca pentru
a -ş i menţine presiunea este e'x-
trem de interesant.
22. Db3--c3 Cg6-f4
Calul se Îndreapt ă spre câm-
pul tare d5.
23. Ce4---<i6 Cf4-d5
24. Dc3- a3 f7-f6 !'?"
La.s.'ke r foloseşte toal e posibi-
IItăţ.i1e pe care i le oferă pozi -
ţia . Cu preţul unei noi slăbi fi
a structurei pionilor, el ame-
ninţă să-şi aducă in joc nebu-
nul Închis, ceeaCe forţează pe
alb să schimbe calul bine pos -
tat dela d6 pentru nebunul ea.
Deci o descreştere a mobilităţII
figurilor albe, dar o creştere ;t
slăbiciunII ptoni1or negr I.
25. Cd6: e8
26 . e5: f6
Răsp u nsul aces ta este aproa-
semi- pe forţat, căci negrul nu-şi
'poate permi te să ia la f6 cu
calul, după care albul capătă
câmpul tare e5 şi !presiune a-
supra pianului izolat ş i ina-
poiat e6.
a-
27 . b4- b5
 SA lNVf.ŢAM METOOtC gAHUL 171

124 Nc4 negrul rămâne cu O slăbi­

chme serioasă la c6 .

28. b5: c6 T<11 : efi

29. Tel: c6 Tc8 : c6
30. a5: b6 a7 : b6

Planul albului a fost indepli -

nit : pionii săI de .pe flancul
damei au diJ>părut şi figurile
sale sunt libere să ri.ntreprlndă
atacul deCisiv la rege.

31. Tdl-el De8----c8

32. Of3--<l2

Act Capablanca face un co- Ca1ul alb se îndreaptă spre

mentariu caracteristic stilului puoctul de unde poate exercita
său de joc: "POZiţia expusă a maxJmum de acţiune: e4 . .
regelui negru Invită la atac, 32. Od7----d'8
dar inai nte de a întreprinde 33. Cd2-e4 Dc8--<l8
acest lUCru albul trebue să 34. h2- h4!
.o;chlmbe pionii de pe flarrcul
damel, pentru a evita slăbi­ 125
ciuni POSibile" .
Deci lnalnte de a incepe a.c-
th:mea decisivă Jmpotriva rege-
lui advers, acţiune dictată ode
slăbiciunea Ipionilor negri de pe
flancul regelui, Capablanea se
gândcşte la eventualul contra-
joc al adversarului său a.s.Upra
plonl.lor albi de pe flancul da-
me i, Care în unna deplasării ft-
glu'llor albe lpe flancul regelu i,
ră mân slabI..

2.7 . ,' . Tb8---c8

Cu mijloace dlntre cele mai
După 27 .. . c5 28. ah:. ab : 29. s imple, albul a ajuns la o po-
172 GH. SI:RCi IU

zlţie de atac foarte ameninţă~ 40. Dd8-d6

tOfue. Apărarea pentru negru 41. De3- e4 TaS-a4
er.te foarte grea dtn cauza nu-
meroaselor slăbiciuni de ploni Pie~ele negre .şi-au pierdut
şi a pozitiei expuse a regelui. aproape complet mobilitatea
d~n cauza necesitli'~ 1i de a apă-·
34. Tc6-c7 ra numeroasele 'Puncte slabe .

Capablanca crede că aci coea 42. De4-b7 + Rf7-g6

mai bun ă ş ansă pentru negru 43. Db7----.c8 Dd6- b4
era 34 .... h6 urmat de 35 ... f5 , 44. Tel---cl Db4-e7
dar şi atunci şansele de câ.ştlg
ale albului ar fi fos t foarte Nu mergea 44... Oa3, din
mari. cauza 45. Nd3 + , f5 (45 ... Dd3:
46. De8+, şi 47. Da4:) 46.
35. Da3-b3 De8+ , Rh6 47 . Tel , şi albuf
câştigă in câteva mutări.
Ameninţă 36. Nc4, dup ă care
alâr.nă in aer combin'stia. 45. Nc4-·d3+ Rg6-h6
37. Nd5 :, ed: 38. Dd5:+, 0::15 : 46. Tcl-c7 Ta4-al +
39. Cf6 :+ şi CdS: ş i albul câş ­ 47. Rgl - g2 De7-d 6
tigă.
48. De8: f8 +! şi negrul a..
35. Te7; 7, cedat căci urmează mat.
36. g2-g3 Tg7- a7
37. Nfl-c4 Ta7- aS INDIAN A DAMEI
PareazA ameninţarea arătată Alb: A. Lilien lh aJ
in nota dela mutarea a 36-a. Negru: M. BO lvi nni c
38. Ce4-c3 AI 12·1ea campiona t ,lL
U.RS.S . Moscova, 1940.
Cu ameninţarea de a câştiga
un pion prin Nd5 :, ed: 40. TbI.
l. d2-d4 Cg8-f6
38.
39. Db3 : c3
Cd5 : c3
Rg8- f7 ,.
2. c2-c4
CgI - f3
e7-e6
b7-b6
40. Dc3-e3
,.
4. g2-g3
Nfl - g2
Nc8-b7
Nf8-e7
Triplu atac asupra pionului 6. O- O O-O
s lab e6. 7. Cbl---c3 Cf6-e!
 SA INVATĂM
In deschiderea aC'~asta lupta
strategică se ,dă 1.1 jurul 1:.tăpâ­
nI! il câmpului e4. Multă vreme
s'a crezut că cea n:ai bună me-
todă pentru negru constă în
7... d5, dar cum a demonstrat
Nimzovici, după 8. Ce5 albul
obţ(ne un joc: superior, lucru
care s'a ccnfil'mat în foarte
multe partide de OO:lcurs. Mu-
tarea 7... Ce4 e~te considerată
astăzi ca s ingura cale pzntru
negru de a egala jocul.
8. Ddl-c2 Ce4 : c3
9. Dc2: c3 d7-d6
Mutarea 9.ceasta a fost ju-
cată cu mult succes de către
Keres. Intr'o partidă cu Alehin
(AVRO 1938), Botvlnnic a ju-
cat direct. 9 ... f5, care este de-
&'em€ni bună. In (e le din ur-
mă, Keres a întărit jocul ne-
gru cu 9... Ne4, obţinând Cll
uşurinţă 'egalltatea: 10. Cel,
Ng2: Il. Cg2:, c6 12. d5 n,
ed 13. cd, Ca6 14. Cf4, Dca!
(Li lien thal-Keres, Mos c: o v a
1941).
10. Dc3-c2 f7-f5
11. C~::I-el
Retragerea aceasta a calului
este absolut necesară, deoarece
al tieI albul pierde lupta pen-
tru câmpul e4, pe care megrul
ameninţă să-I ocupe definitiv
prin manevra Cb8-d7---;f6.
METODIC ŞAIHJL
173
Il. eba- c6 !?
In a 9-a part idă a matchului
~ău Cu Euwe (1940), Keres a
jucat aci 1 l." Dca, ceeace fără
indoială este mai bine. DUj)ă
12. e4, 0.::17 13. d5, Cc5 negrul
a obţ inu t o poz i ţie sa ti sfăcă ­
tcare. Botvirmlc cunoştea deSi-
gur partida aceasta, dar situ"'-
tia pe care o avea În clasa-
ment in momentul când E'a ju-
cat acea5tă partidă il obliga să
joace la câşt i g, deaceea a cău­
ta.t să evite schimb ur ile pre-
mature.
12. d4-d5!
Prin înaintarea aceasta albul
îŞi asigură coloana "c" s·: mi-
deschisă şi controlul ImFort8lll-
telor puncte c6 şi e6. In schimb
negrul capătă câmpul e5.
12. e6: d5
13. c4: d5 Cc6-b4 '?
Dacă mutarea 11 ... Cc6 nu il
fo~, tcea mai bună, 1'3 ... Cb4
constitue chiar o gr·~~eală. Ln-
cuI calu lui era la e5, de un:le
albul nu [-ar fi putut goni de-
r.ât Cu preţul slăbirii poziţiei
sa'e de pioni Fe flzncul rege- o
lui. După mutarea din partidă,
calul rămâne a.fară din jec.
14. Dc2-d2 a7-8.5
174 OII. SERGIU
După părerea lui Botvinnk,
aceasta este ultima greşeală.
Negrul trebuia să joace 14 .. . c5,
deşi ş i atunci d upă 15. deS: ,
Cc6: 16. Cd3 albul ar fi rămas
cu lin avantaj poziţi onal clar,
datorită ' rpresiunii 8!>upra pia-
nului izolat şi slab d6 .
15. 82- a3 Cb4- a6
16. b2-, b4!
o mutare foarle bună care ia
calului negru poslblJltatea de a
ajunge pe câmpul c5.
16. Ne7- f6
17. Ncl- b2 Dd8--d7
Negrului nu-i c.'OJ1venea deloc versarul poate organiza atacul
intrarea in final ,prin 17 ...Nb2: . .pe ambele flancuri, apărătorul
18. Db2:, Df6 19. ru6: , Tf6: 20.
Cd3 din cauza puternic:ei presl~
uni pe care albul ar fi exercita~
t-o, asupra pianului înapoiat c7.
18. Nb2, f6 Ti8 ,f6
19. Cel-d3!
Din punct de vedere strate-
gic,poziţla este câştlgată de că­
tre alb, care controlează majo·
ritatea punctelor strategice im-
portante în centru ŞI ale căruI
figuri dispun de o mobilitate
superioară. 'lin faza Imediat ur-
mătoare a partidei, albul orga-
nizează Ipresiunea asupra pia-
nului înapoiat dela c7, ceeace
obligă figurile negrului să ocu'
pe poziţii ·pasive.
19. ," a5- 84
Negrul ado ptă planul just. In
poziţii ode felul acesta, când ad-
ttrebll'~ s.ă caute să blocheze p0-
ziţia ,pe unul dio ele pentru
a·şj putea concentra forţele Lin-
tr'o singură zonă. DeaCeea Bot.
vlnnlc "fixează pozitia :pionilor
pe flancul damei pentru a irn-
'PIedica deschiderea. jocului şi
procedează la o regrupare a fi-
gurilor, &duoâ.'1d nebunul b7 În
joc.
20. 'l"al---el Dd7-f,7
21. _C d3- f 4 Nb7---c8
22. Tc1---c3 Nc8---d7
23. Tfl-cl h7-h6 ?
Mutarea aceasta greşită uşu~
,rează mult albului realizarea
avantaj ului său pozlţional, de-
oarece mai crează o slăbiciune,
deast.ăd.ată pe flancul regelul-
 SA INVATAM METODIC ŞAHUL
Il :;

câmpul g6. După t'Ull1 afirmă Un alt plan strategic consta

marele maestru Flohr in co- in 26. e3 urmat de NU, mărind
mentariile 5ale la această par- pre!::Îtmea asupra pianului c:7.
tidă, albul trebuia să câştige Albul preferă însă să profite
oricum, dar realizarea avanta- de 'pa.s1vltatea figurilor negte
jului său necesita un joc ~oa1"te pentru a trece la atac ,pe aripa
exact. regelui ocupând coloa.na seml-
deschisă "e". In legătură cu
24. h2-h4! Ta8-a7 aceasta trebue să menţionăm
25. h4-h5 Ta.7-a8 că deşi pe coloana "e" mai exis-
tă pianul e2, ea totuşi pentm
alb este o coloană deschisă, de-
oarece unul din tUrnurile sale
poate ipătmnde dealungul ei în
lagărul advers.

26. Rg8-h7
27. Tcl-c3 TaB-bS
28. Dd2---<l3 Tb8-a8
29. Cf4-g6

Poziţia este clar pierdută

pentru ,negru. Slăbiciunea ·
eâmpurilor e6, e6 1şi g6 şi a
pianului c7 eondamnă piesele
sale la o ,pasivitate aproape
completă. In schlm~ ple5ele al-
bului ocupă poziţiI deosebit de
active şi au o mare mobilitate.
In continuare, Lili€nthal joacă
deosebit; de energic şi realizea- Acum negrul este silit 00. dea
ză superioritatea aceasta ,pozi- calitatea pentru a împiedica
ţ i onală de o manieră foarte ln- pătrunderea tumului alb la e7 .
..structivă.
29.
26. Tc3-e3 30. h5 ,g6+
 CiH. SERGIU
176
44 ... Dt7 45. Dh6 :+, Rg8 4fi .
Nu se Foate relua cu dama Nh5 şi albu l câşti gă .
-din ca uza Te7.
AP A RAREA SICILIANA
31. Te3-e6+ ! Rg6-h7
A, lb : A. Lilientha l
Este clar că negrul nu ,poate Negr.u : A. K otJ"....
lua la e6, nici acum nici la mu~
tArile următoare din cauza Al 12-lea campionat al U.R S .S.
pierderII turnului a8. Moscova 1940

32. g3-g' c7-::5 1. et----e4 c7-:5

33. b4-b5 Ca6-c7 2. Cgl-f3 d7-:l6
34. g4 : f5 Ce7 : b5 3. Nfl ·-h5
35. f5-f6 + Rh7-g8
36. Tc3-::4 Ta8- eS In timpul cân:i s'a jucat a-
ceastă partidă, mutarea 3.Nb5
Este evident că negrul nu era foarte rar jucaU la con-
ţ' )8te juca 36 ... Ne6 : 37. d e, (.'l!:rf.url, d.eşi fusese eXiperimen-
De6 : din cauza Nd5. Mutarea tată de oătre N imzovici incă
din 'parlidă rAmâne Singura po- din 1927, intr'o ,p8rt~dă cu Gilg.
sibilitate de a impiedica pă­
trunderea tumulul alb la e7 . 3.

3.7. Tc4-g4 g7- g;; In urma numeroaselor par ti-

38. T06 : 08 + Nd7 : e8 de care s'au jucat in ultimii
39. Tg4-e4 2-3 ,ani , teoria a ajum la con-
cl uzia că in aCeastă poziţie cea
AI doilea turn alb amen i nţ~ ma,Î b u nă continuare pen tru
să pătrundă dealungul coloanei negru este 3.... Nd'i . Kotov a
"e" pe linia 8 7-8. Negrul nu fort insă surpr ins. de mutarea
mai are apărare. neobişnuit! a adversarului său

39. Rg8-18 şi n 'a găsit wntlnuarea ce,

40. Te3-e7 Df7-g6 mal bună .
41. Ng2-e4 Dg6-h5
42. Ne4-f3 Dh5-g6 4. d2-<14 c5 : d4
43. Te7 : e8+ !
Necesar era 4... a6 pentl'u a
Şineglul 8 cedat cAd la 43 ... lA.murl ,poziţia nebunului alb
DeS : decide 44. Dh7 . de ex. dp. la b5 . Acum' albul reia ia d4
 SA INVATAM METODIC Şi\HUL
171

cu dama şi obţine un mare a~ mai mult poziţia pioni1or, pier-

va:1taj de spaţiu. zând în acel aş tim.o un tempo·
preţios;
5. Ddl: d4 Cg8-16
6. Ncl-g5 Dd8-a5+ 12. C13-h4

Cu aC8~ta negrul, care deja AI doilea cal se indreapt3.

are greutăţi de desvoltare, dă spre ffi.
oC&.zla albului să lTlai câştige
un tempo. Trebuia neapărat 12. TaB-ca
jucat 6... a6. 13. Ch4-f51

7. Cbl-c3 a7-a6
8. b2-b4! Da5-j8
9. Ng5,16 g7 ,16
10. Nb5 , dH Ne8 : d7
Il. Cc3-d5

Fol~indlt-se de greşelile de
deschidere ale adver.3arului, al_
bul a realizat prima parte a
unui plan strategic foarte inte-
resant. EI a 5chimbat amândoi
nebunii p '~ caii negri, obţinân-:1
astfel s lăbirea poziţiei de pioni
a-:lverse .şf - mai ales - blo-
carea massei de pioni negri di n Cu puternica ameninţare
centru. Câmpurile d5 şi fS de- 14. Cd6 :+ urmat de 15.Cf6 :+ ,
vin "tari" ţentru alb, deoarece care forţează pe negru 5t"t
mutarea e7-e6 este pentru schimbe la !-S, după can~ albul
multă vreme impiedicată. Pe~ rămân e cu un cal excelent pos-
rechea de nebuni a negrului So;! tat impotriva unui r:ebun lip-
al ată fără valoare deoarece .lo- sit de per.;pective.
cul este blocat. 13. Nd7 ,15
14. e4 : f5 NfS-g7
11. b7-bS '!
De.3igur pionul c2 nu putea
Negrul a vrut să pareze a- f i luat din cauza 15. De'l cu
meninţarea 12. Cb6, dar nu atac asupra turnului şi ameniil-
face decât să-şi slăbească şi tare de mat prin Cf6:+.
12
178 GH . SERGIU

15. O--<J GAMBITUL DAMEI

Acum la 15 ... Tc2 : albul ar (Varianta lui CLgorin)

fi răspuns 16. 'Dfel. Mal ~Iab ar Alb: H. N. Pillsbury
fi fost 16. De4, DeS 1 ş i negrul Negru: M. J. Cil0l'in
s'ar mai fi putut încă apăra.
Jucată În match~tur'ne ul de la
16. TaI --el Tf8-e8 Petrograd 1895(96
),7. TeI-e2 Partida aceasta prezintA in
cea mai bună lumină stilul de
Principala slăbiciune 8 pozi- joc al lui Mihail Ivanovlcl CI-
ţiei negrului este ,p ianul înapo- gor ln, cel mal mare jucător rus
iat dela e1 impotriva clru la al- dela Mârşitul secolului trecut ,
bul işl şi conqmt rea~ forţele. ale cârul idei au oontribuJl
mult la formarea şcolii şahlste
17. Tc8-c6 sovietice 1). Adversarul său.
18. Tfl-el e7-e5 Plllsbury, era consld~rat pe
vremea aceea Ca unul dintre
Negrul Îşi dă seama că pia- cei mai tari juditorl din lume.
nul nu mal lPOate fi apărat pe Totuşi lui Cigorin l-a fost sufi-
cimpul e7, deaceea Încearcă sli cientă o singură gre.şealli - de
~ pe cale comblnatlvâ . Re- ordin strategic - din partea
zultatul este că tumul alb ca- lui, pentru a obţine avantaj, pe-
păCă posibilitatea de a pătrun ­ care l-a valorificat într'un " joc
de pe linia a 7-8. d e mijloc comblnatlv", asn:
19. f5:e6 1.7 : e6 cum putem vedea astăzi in mR.-
20. Te2 : e6 TeB : e6 jorttatea partidelor maestrlloc-
21. Tel : e6 Tc6 : c2 sovieticI.
22. Dd4-e31 1. d2--d4 d7--d5
2. c2-c4 CbS-
După mutarea aceasta negrul
poate sA cedeze. Pătrunderea Mutarea aceasta a fost ju-
tumulul pe linia a 7-8 decide cat.ă multă vreme de Cigorin .
partida 1n câteva mutări. Idela ei strategică este de a.
duce lupta in centru nu cu a-
22. Rg8-fB jutorul pionllor, ca in aproape
23. h2-h4 h7-h5
toate variantele gambit ului da-
24. Tet-e7 Dd~8
mei, ci cu ajutorul figurUor. In
25 . Te7-a7 şi negrul a
cedat. 1) Vt:1.! cllpllo lu\ 11 .
 SA INvAT'"' M.ETOOI C ŞAHUL 179

u rma citorva partide jucate de (Kotov-T ar takower , Salt!>jâba-

<căt re Ale-hin (vezi nota dela den, 1948).
m utarea urmlUoare), varianta 4. Ng-t : f3
.aceasta a fo!>t considerată nesa - 5. d5 :c6
t isfăcătoare pentru negru. In
u lţ lmul timp insă , m'aeştrli 'SO- Fără îndoia l ă, mai b ine e ra
vie tici şi in special BronŞtein, taci 5. gf, Dd5: 6. e3, e6 7. Ce3,
au intărit jocul negrulul şi s'ar Nb4 ou joc mai bun pentru alb,
putea ca la viitoarele turnee, ca intr'o ,partidă Lasker-Clgo-
var ianta lui Cigorln să revinli. in rin , Hru.tings 1895).
-practica meştrilor . 5. NI3 : c6
6. Cbl---<3 e7-e6
3. CgI-13 Nc8--g4 7. e2---e4 ?
4. c4: d5
o greşeală strategică care Se
-datoreşte apllcărli ad literam,
Desigur, cu mutarea aceasta fără un control al posibilităţ ilor
.albul nu obţine nimic. Cum a poziţie i , a iprlndpillor lui Stei-
"'Clemonstrat Alehin, cea mai nJtz . Albul se grăbeşte să ocu -
tare continuare a albulul este pe centrul cu pionii, fără să ve-
4. Da4 1, de exemplu: 4.. . Nof3 : rifice dacă in poziţia. de faţă
5. ef, e6 6. Cc3, Nb4 7. a3, acest centru de pionl este !>'\l-
Nc3 :+ 8. be, Cge7 9. TbI, llcienl de tare, adică dacă e l
• Tb8(?) 10. Nd3, . do 11.N04:, nu poate fi atacat cu uşu rinţă
0-0, 12. 0-0, Cd5 13. Dc2 , de adversar.
Cce.7 14. Nd3 , h6 15. c4, Cb6
16. Tfdl , Cc8 17. f4! În fa- 7. Nf8-b4
voarea a lbulul (Alehln-ColJe, 8. 12- 13
13aden-Baden, 1925). Dar, Cum
a demonstrat in "ŞahmaUi V
SSSR", sa.hisful sov ietic A. Na-
ranovîcl, negrul .poate juca in
loc de 9... Tb8?, mai tare 9.. .
O- O! s acrificând plonul b 7 ; de
ex. 10. Tb7:, e5! CU complicaţii
care nu !>unt nefavorabile n e-
gruJul. Negrul mal poate juca
şi 6 ... dc (in loc de 6... Nb4) 7.
Nc4: , Nd6!, de ex. 8 Na6, De8
9. d5, Ce7! 10. dc, ba Il. O- O,
O- O 12. Ce4 , De8 cu joc egal
 CU. SERCIU
1RO

La prima vedere s'ar părea
că poz1~ia albuluÎ În cent~u
este suficie nt de solidă , dar CI-
gorln demonstreazl pe cale
~trategică contrariul, cu o uş u­
rinţă sUJ"lprinzătoare. Este Inte~
reS8l'1t că lupta impctriv8 cen-
trului alb de pioni cQ"lstitue
tema strategică a numeroase
deschideri moderne (de exeO'"l-
plu Apărarea Grunleld) .
8. f7-f5 !
13.Te1 , DI6 14. Ne3, g5, dir.
contra, negrul s tă mal bine
9. e4--e5 Cg8-e7
10. a2-a3
o mulare Inutilă care m1'i -
reste dezavantajul albulul. Ma l
bine era imediat 10. Nc4, la
cale negrul n ' ar fi putut ră.;:­
punde cu 10 ... Nd5 din cauza
11. Da4 +, Cc6 12. Nb5 simpli ti-
când jocul prin schimburi.

"o minunată lovitură str<ate~ 10. Nb4-aS

glcă scrie maestrul ~ovletlc
- Il. Nfl-c4 Nc6-d5 !
V. N. Panov in comentar iile 12. Ddl-a4 +
~ ale la acea s tă partidă. Aria lo-
viturilor de acest fel fi fost După ce a dislccat pion ii
învăţată in mod deosebit dela albi din centru, negrul g ocu-
genialul Cigorln, de către Nlm- pat wIid câmpul tare d5, l:arp
zovlc\, care a fost ca .s. tll, mai domină intreg jocul. In locu l
aţropiat de Cigorin de: ât orl~ mut~ rli din partidă, pentru al I}
care altul dintre maeştrII mal e r fi fost ceva mai bine ::l •
noi". Db3 , deşi şi atunci negrul ar Ci
Mutarea f7- f5 constitue un stat mai bine.
atac clasic asupra unui centru c7-::6
12.
de plo711 Insuficient apărat. Ne-
13. Nc4- d3
grul fiind in avantaj de deş~
voHare execută imediat H cţllL~ Nu me rgea 13. Nd5 :, Cd5:
nea de destr ~ mare a pionHCc" 14. N:t2 , din cauza 14 ... b5 ;
albi din ce ntru , pentru a nu da 15. Dc2, Dh4 + urmat de Cd4 : .
timp adversarului ~~ ş i conso- Cel mai bine ţentru alb ar fi
lideze poziţia . Din punct de ve- fost să se reintoarcă cu dama
dere combln~tiv mutarea ne - la b3.
gruluJ este justificată de faptul
că varianta 9. ef nu dă nimIc 13. Dd8-b6 !
albulul, de ex. 9... el Iv. Nc~,
Dh4 + 11. g3, De7 + 12. Rf2 Cu aceasta se începe "jocul
(12 . 002, Nf3 :) 12... 0-0-0 de mijloc comblnativ" . Negru l
 SĂ INVATAM METODiC ŞAHUL
181

ameninţă prinderea damei cu Nf4:, Nd4: urmat de 19 ... Cgfl)

14 ... Nb3, iar dacă dama fuge,
<\tuocl cade pianul d4. Poanta
este că albul nu poate juca
b2-b4 tot din cauza Od4: ~i
nebunul aS nu poate fi luat cii'"
<'Buza pierderii dame!,
14. Nd3-c2
17 ... Na6: 18. Ne3, f4 19. N'f4 :,
Nd4: 20. Tcl, Nc3 :+ 21. Tc3 .,
Cd5 Şi albul pierde calitatea.
16. f3-f4 0-0--0
Atacând din nou pianul slab
d4. Albul nu mai are apărar ?
suficientă şi poz!~ia lui ~e de-
stramă in câteva mutări.

17. Ncl-e3 Ce7-d5

18. Ne3-d2 Od5- b6
19, Oa4 - c2 Td8:d4

Odată Cu aC€f'.'ita, din punct

de vede re strategic partida
e&te decisă în favoarea negru-
lui ,care a câştigat un pion pă­
.strând în acelaş timp f>uperio-
Iitatea poziţională. Posibllit'i-
ţile de apărare ale albului Slhl[
14. Ob6-a6 ! atii.t de redu.!;e incât nu e5te
mir;>.re că Pillsbury a făcuI
o nouă lovitură tactică. Ne- . de
chiu,' la, mutarea OI mătoare o
grul ameninţă din nou prin ::!\!- gre,feal f>. in urma căI eia a mai
rea damei cu b7-b5 şi împie- pierdut o figură.
dică în acel aş timp rocada al-
bului. La 15. b4, negrul r ă~ ­ 20. TaI - cI Nc4-d3
punde 15.. Oc4 16. Nb2, Nb6 21 . Dc2- b3 Cb6-c4
Cii poziţie câ ş tigată. 22. Rel-I2

15, Nc2-dl Nd5-c4 ! Altfel ar fi urmat 22 ... Cd2:

urmat de Nc4 + şi albul ar fi
Nebunul ţhăseşte câmpul ţierdut dom;>.
tare d5 pentru a fac~ loc calu-
lui. In ace!aş timp el a!-=ără . 22. Cc4 :j2
dam a in varianta 16, b4, Nb6
17. Oa6: (sau 17. Ne3, f4 18. Şi deşi a'bul a mai rez·s.at'
 en. Sl:M GIU

până la mutarea a 38-a, partida 6. <7_

s'a terminat cu victoria negru-
lui. Teoria con5ideră aci mai a'!-
t1vă mutarea 6... c5, cum a iucat
~pARAREA GRVNFELD Botvinnlc impotriva lui Capn-
blanca 'la turneul A.V.R.O.
A. Kotov 1930.
N . Novotelnov
7. Cg1-f3 DdO-aS
Turneul internaţional in me-
moria lui M. L Cigortn-Moscova Sistemul acesta de joc a fost
1947 i'l1t"âlnit Şi într'una din pah
tidele matchului Alatorzev-
1. d2-d4 CgO- 16 Lillenthal, 1937.
2. c2-c4 g7- g6
3. Cbl-c3 d7- d5 '0. Cf3-d2 CbO-<i7
4. Nc1-f4 9. Nfl-e2 Of6-h5 !~

Continuarea aceasta a fost Cu aceasta negrul la asupra

mult jucată de către fostul sa o slăbire destul de s:erloasă
campion mondial J. R. Cape- a poziţiei pl9ntIor.pe flancul
blanca. In ultimul timp se prf:- regelui, dar ob.~ine in schimb
feră sistemul de atac bazat pe perechea de nebuni. Este greu
mutarea Db3 sub forma 1. Cf3 , de spus dacă din punct de ve-
Ng7 5. Db3, fără a 5e scoate n e- dere stra tegic aceste avantagii
b ll,nul la f4 . 5e echilibrează ; in orice caz
însă existenţa lor duce la un
4. NfO- g7 joc· foarte interesant.
5. e2-e3 O- O
6. Ddl - b3 10. Ne2 : h5 d5 : c4
Il. Db3--d 1 1 Da5 : h5!

Aci s'a considerat mult timp
ca cea mal tare mutare 6. Tel ,
dar după ce Botvinnlc a găsi t
mutarea 7... Ne6 (după 6... c57.
de) intreaga variantă cu 4. Nf4
şi 6. Tel a fost părăsită , căci
<;'a constatat că negrul obţine
cu uşurinţă un joc bun (vezi ş i
,. Partide Alese", pag. 235).
In alte ,partide În care s'a ju-
cat această variantă, continua-
rea a fost Il... gh 12. Cc4:, DfS
care e51e vădit mal slabă decât
mutarea din partidă . Pr1 n
5chlmbul damelor negrul ca-
pătă mai multe perspective de
::.:şi valorifica perechea de ne-
bunl.
 SA INVATAM METODIC SAIIU L
12. DdL h5
13. Od2: <=4
14. Cc3-e4
Este evident că negrul nu
poate obţine contra~joc in cen-
tru det'ât cu ajutorul mutărllor
c6-c5 sau e6-e5. Aceasta din
ulllTl.ă este însă imposibilă de
I ealizat din cauza controlului
puternic al figurilor alba pe
câmpul e5. Inaintarea c6-c5
ar f i trebuit însă pregătită prin
mobilizarea totală a forţelor
negrului (Na6 urmat de Tac"S
,1 Tfd8).
15. Tal---dl c5 :0.::1.4
1-6. e3: d4 Cd7-f6
17. Ce4--c3 Tf8-d8
18. Cc4- e3
AI·bul are un pion izolat pe
coloana "d", dar el fiU con-
~titue in această poziţie o slă­
biciune, deoarece negrul nu··1
poate bloca pe câmpul d5.
El îsi păstrează mobilitatea si
constitue tot timpul o' ame-
ninţare combativă asupra jo-
cului negru.
18. Nc8- a6
19. f2-f3 Td8-d7
20. Rel -f2 e7-e6
In comentariile sale la acea-
stă partidă, marele maestru
Kotov afirmă că partida este
aproxlmati'V egală şi "ca deobi-
cei in pozitii egale, se încep
183
manevre de ambele păqi c u
scopul de a crea puncte slabe
în poziţia adversarului".
21. Nf4-e5 Ta8---d8
22. Thl - gl Na6-b7
23. Tgl---e 1 Cf6---e8
24. Ce3- c2 Ce8---d6 ?
o greşeală poziţională care
permite albuJul să obţină a-
vantaj prin sacrLftcarea neaş­
teptată a "i-soJani"-ului. Lupta
strategică dându-~e în jurul
cOntrolului asupra că,rn-pului d5 ,
negrul nu trebuia în niciun caz
s.ă părăsească controlul asupra
lui. Ori, cu o ::.ingură mutare.
el a acoperit două din figuril e
care băteau pe d5.
25. d4---d5!
Un minWlat !>acrlflciu poziţl­
onal de pion prin care albul
. scapă dintr'odată de o slă b i­
ciune de apărat. (pianul d4J, de
18 1 GH. SERG IU

pereohea de nebuni (pl in schIm- 31. Te l : e7 R(6 : e7

bul la g7) Şi obţi ne excelentul 32. Tdl - el + Re7-d7
câmp d4 de pe care unul din
caii săI va dom ina lot jocul. Negrul s'a tem u t să joace:
Negrul rămâne Cu lI:l nebun 32 ... Rf6 din cauza diferitelor
rău (la b 7), iar pianu l in plus .9.me n lll~ăTi de mat in legăt ur~
pe care-! are nu prez i ntă prea cu g2-g4. Poate că to t uşi a ·
mal e valoa re deoarece are eeastă continuare ar li fo~t m"l
prea multe slăbiciuni de apărat. bu n ă.

25. 33. Tel-e5!

25. NeS: g7
27. C<.'2-d4! Cu a':east a alb ul forlea7.ă pe
negru să joace .t7- [6, dup:i
"Intreaga partidă constitue un (('.re cal ul g7 nu mai poate
bun exemi}:'l u de strategie co- muta la e6 şi rămâne afară dlr:.
rectă Şi greşită în jo: de blo' joc.
l'adă complicat. In timp Ce n~·
grul a uitai de blccada pianu- 33, , ... f7 - f6
lui d4, albul, sa eri fi când pio- 34. Te5- e2 Td8-c8
nul, bloch ·~nă solid pianul Jl- 35. Te2---d2
ber perlculc~ de la d5. Figura
~ a aflată ţe câmplll de blocadâ
ALum albul trece la re<:âşti­
- c<,lul d4 - o :: upă o ţoziţl c
ideală " (Kotc v).
garea plonului sacrificat , lucru
t,şor de realizat, căci negrul n il
27 . Rg7 - f6 poate organ iza apărarea lui (se
28. Cc3- e2 Cd6- f5 ameninţă şi Cb5).
29. Ce2-f4
35. a7- a6
Al doilea cal a fost adus in 36. Cd4-e2 Rd7-e7
cea mai bună ,poziţie pentru :l
ataca pionii slabi al n-eglului Nu ~e putea juca 36 ... Tc!>
de la d5 şi h5. Acum negrul din cauza 37. CC3 , Rd6 36.
n'ar fi obţinut nimic schlm- Ce4 + .
bând caii la d4 , căci al' li ră­
mas in flna\ Cu nebun ul răII 37. Ce-2- c3 d5-d4
<.'On1ra calului bU:1 al albului. 38. Td2 ,od. Cg7- f5

29. Cf5-g7 După m u tarea ace'ilsta Ill:-

30. h2- h' Td7-e7 g r nl pierde "un pion, dar ori·
 sA. I:I VAŢAM METODIC ŞAItUI.
185
cum. poziţia sa era ' fO:.trte greu APARAREA SICILIANA
de apArat.
Alb: V, Smislov
39. Td4-b4 b6-b5 Negru: M. Botvinnic
40. a2-a41 Tc8- d8
41. a4: b5 a6-a5 Mat-ch-turneul :pentru campio-
42 . Tb4-c4 Td8-d2 + natul mondial. Moscova, 15
43. Rf2--el Td2-d7 Aprilie 1948
44. Tc4-c5! Cf5-g3
1. e2-e4 c7-c::"
Negru! nu putea lua planul 2. Cgl - f3 Cb8 - c6
hol din cauza Th5: urmat de 3. d2-l4 c5 : d4
Th7:+ ~I albul câştigă a fi- 4. Cg8-f 6
CI3: ·d4,
gură.
5. CbI-c3 d7--d6
45. b5-b6! Re7-16 6. Nc1-g5
46. T c5 : a5 Rd6- c6
47. Cf4-d5 16-15 Deobicei Se joacă aci 6. Ne2.
48. b2-b4 Re6-d6 Mutarea jucată de cHre Smi-
49. ReI-f2 Cg3- ·hl ' !:·lov constitue atacul Rauzer, o
50. Rf2-e3 Td7-g7 variantă asupra căreia păreri~c
51. Cd5-f4 Tg7 - e7 + teoreticienilor sunt împărţite.
52. Re3- d4 ehl-g3
53. Cc3-b5+ Rd6-c6 6. e7-e6
54. 'Cb5-a7+ Rc6-d6 7. Nfl-e2

Planul b6 nu putea fi IUlit ,Continuarea obişnuită esle

din cauza 55. Cd5 +, Nd5: 56. 7. Od2 urmat de 0- 0-0, cu
Ct~+ . presiune a.~u.pra pic"ulul slab
'::lela d6. Sistemul alE':; de către
55. Ta5 - c5 Cg3- e2+ Smtslav În ac€a<;tă partidă a
fost experimentat de t:ătre ma-
Negrul n'are apărare ~mpo­ rele maestru Paul Kercs şi
trlva ameninţării Cb5 + . M'u- constitue o 5ncercare de a in-
talea din partidă pierde a fl- t~ri jo:ul aibuilli.
gură.
7. Nf8- e7
56. Cf4 : e2 Te7 : e2 8. 0-0 O-O
57. Tc5-c7 Negrul a
eed?.t. Jnt·r'o partidă K eres-Eo ! ~-
 G H. SE R GIU
186

.:;Iavski jucată la turneul dela

Pernau 1947, s'a jucat aci 8 ...
a6 9. Dd3, O-O 10. Ta,il , Ce5
Il. Dg3, Ch51 cu joc egal. In
partida aceasta Botvinnlc de-
monstrează că negrul " nu tre-
bue să se teamă de mutarea
Cb5 şi odecl nu t rebue să piar-
dă un tempo cu mutarea
a7- a6.

9. Cd4- b5 a7-a6
10. Ng5 : [6 g7: [6
11. Cb5-d4 15. Cd4: c6

Cu manevra Cb5 albu l a ob- Mutarea aceasta constitue o

ţ inut sălbirea poziţiei
de pioni greşeală , a cărei cauză este o
a negrulul, deoarece din cauzil greşită apreciere a poziţiei care
presiunii momentane asupra rezultă din punet de vedere
pion ului d6, negrul n 'a mai pu- s trategic. SmÎslov a con~iderll l
tut ră...'-.puooe cu Nf6: la 10. că centrul negru va putea fi 3-
Nf6: . In schimbul slăbirli pa- tacat şi distrus de către inaln-
7.lţH!'!Î 'Sale de piooi negrul a ob- tar·~a . pionilor albi "e" ş i "f" .
tinut însă 'Perechea de nebuni Lucrul atE:'3ta este just, dar tot
şi un centru de piooi put e rnic just este c ă in aces t caz pere-
şi mobil. chea de nebuni a negrului ca -
păt ă o fortă deo..<:ebită din cau-
· ll. Rg8- h8 za de~chiderli jocului.
12. Rgl - hl Tf8- g8
13. f2 - f4
15 b7 : c6
Nc8-d7
16. Cc3--e2 d6- d5
14. Ne2-f3
17. 14-f5 Dd8- c7
Un alt plan ţenh~u alb ar Ii 18. c2-c4 d5 : c4
fost să joace 14. Nh5, Tg7 15. 19. D-ll -d4 c6- c5
Cce2 urmat de f4---f5 5! 20. Dd.4 : c4 Ne7- .:I6
Ce2--f4. 21. g2- g3 Nd7- b5
22. Dc4-c2 e6 : f5!
14. TaB- ca 23. e4 : f5?
 SA INVATAM METODI C ŞA HUL
187

Albul şi - a indeplinit planl.ll 29. .Nd6- c5

strategic - centrul de pi01i.i al 30. b2- b3 Te3- el
negrulul a incetat să mai ex i.':i- 31. b3 : c4 Nd3 : c4
te- Iar pionii negri rămaşi sunt 32. Ng2- f1 Te l : dl
slabI. Acum intr~ î nsă in 'S ce nă 33. Dd2: dl
forţa perechii de nebuni, care
are un efe:ct decisiv. Marele
maestru 1. Boleslavski a pro-
p~ aci sacrificiul de pion 23.
a4, cu scopul de a isgoni nebu-
nul cJjn b5. Iată câteva Varl8lil-
te po5!blle :
1. 23 ... Ne2: 24. Ne2: , Ng3:
25. Na6:, Ta8 26. Nb5 şi albul
poate rezl-sta.
II. 23 ... fe 24. Ne4 :, Ne2:
15. De2:, Tce8 26. Db3.·
III. 23 ... te 24. Ne4 :, Nc6 25 .
Ce3, Ng3: 26. hg, Tg3: 27. Dh2
şi albul respinge atacul . Cu mutări simple Botvinni c
23. Tc8- e8 a ajuns la o ,pozitie ' câştigat ă.
24. TI'1 - f2 Te8- e3 Pel'echea de nebuni domină În-
25 . Nf3- g2 t reg jocul ş i paTa li z ează orice
incercare de eliberare a albu-
Cum a arătat marele maestru lUI. In câteva mutări negru!
Flohr, nU 'Se .poate juca acum 25. obţine decizia.
Cc3, din cauza 25 ... Nc6 26.
Ng2, Ng3: 27 . hg, T eg3: şi al- 33. Te8--<l3
bul nu are apărare impotrivo 34. Ddl - c2 Nc4--d5
diferitelor ameninţă ri. 35. Dc2--<.'3 Nc5- d-l
36. Dc3----<1 3 Oe7- e3
25 . Dc7--e7 37. Dd3 : e3 Nd4: e3
26. Ce2- g1 Nb5 - d3 38. Nf1 - g2 Nd5 : f3
27. Dc2- d2 c5--<:4 39. Ng2:f3 Tdll-<l2
28. Tf2- f3 Tg8-e8 40. Cgl- e2 Td2 : a2
29. Tal--dl
Aci partida ~ ' a illtrerlU)t ŞI
Dublul schimb ţe e3 duce la Smislov a cedat-o fă ră să mii i
pierdere, căci urmează Ne5 t=i continue jocul. Evident nu S~
nu se poate apăra pionul b2 . mai poate faCe nimic.
- Sfârşit -
I

CUPRINSUL
~_c

tniroducert 5

C",pilolul 1. - Nt>litmiie d ~ bui

, •

A) S~l l ul 9
c)clIparl'3 centrului li
13) Figurile
() Timpul "
15
Despr" "tempo" \6
PI ~rderi de te11lpo-zu/!7.wan~
"
C.,llOlu l II . - Despre principiile slralea-ic c. Teori~ lui Sieinil z.
Cigo ri" - Şcoala :,;.his t5 Sovietidi 21

29
IL [ )eşP"'.' str;'clura I)oni lol . 35
a)
b)
e)
d)
~)
Pi unii dubli ,i cei ltol a! i
Des.pre ,:,'.I;:;n!" (phmul iwlat pc colo.. "a .. 01")
Despre pionii atârnali
Desp re pionii libe r i
MajorHlilile t'C Rlnn i
.."
36
39

Il La nturile !le pioni

fi - Baza 13nlului d~ p'o ni ap;lrat ,."
7\

'12 - Baza janlului tie pion; ne · a părat to

III . Despre mob'l!tatea f :~~u ril o r

al :-Iebu"ii fal1 de IXl"l.ljia piOlHlor

"
}5
b) Despre mobi !i ta lea tUrnurilor . 9;1
b l ) Pio n!; inapo:ali pc coloane sl'mi-deschlsl' 911
b2) Despre colnan~le deschise :r.:i
b3) Ac \iun ea 1111 nurÎ[or pc linia a 7-a 110
1) linia a 7-a . absolul~·· in l egă tur ă cu pil:ili liht~ I 112
2) Turnurile rl ublJt e dau şah ~ ! e r n I ii
 OJf. SERGIU
190
1' ... .

3) Mecao:smttl dcrunlti T +C 116

4) a,tigul de material . 11 7
5) Jocul eumbinat al turpuril or pe lini il!! 7 ~ i 8 118
MJ Pi !.runderea 1urnurilqr pe linia a l-a in jocuJ de PliJ1(c 122
el Valoarea compar.atl a calului şi nebunultJl. Perechea
de nebuni. . . . 12:4
1) Calul mai tare dedlt nebunul 126
2) Nebunul mai Iare ded t <:.alu1 130
3) Pereche.a de nebuni J 311
al Per«.hea de nebuni ca Instrument de alac In jocul
de rniiloc 14()
bl Perechea ~ nebun! tn fina! 149

• 15;

ParTide comentate .
1) Smlslov - Najdorf '"
'5<
2) «eres - Kolov '59
3) Alehi" - Fine 163
4) Capablanca - Lasker '68
5) Ulienlhal - BotviIl"ic
6) Llllen thJI - I(olov.
7) PlIIsbury - Cigori"
'"
'76
178
8) Kolo" - Novolelnov 182
9) Smlslov - Botvinnic . ,a;
U_~ta .. ~emprl'lo r din m ~ n ll<,1 ' 91
 LISTA \<;XEMPLELOR DIN MANUAL
5 Bol "innic - Kert's 69. Soko lsky - p;tater
8. Lasker --Capablanca , i O. Njmwvic : - amator
0. Janowsky - Ku pchlk 71. R!bera - CapaWanca
12. Samarlan - Ru seneSCll 7::'. upab!anca - Tre}' baJ
I~. Ulient-ha! - Sm:s:!ov 75. I~iumin - Zubar ev
16. NilN ovic l - Taubenhaus n.oCapablanca - Tarlakowcr
II). Tol uş - Flohr 77, Lis illn - Kopaf'V
19. Rubinstein - Laske r 78. u s ker .- E1i ~ k.ase~
• :~ 4. Thomas - Alehin 82. Bolvlnnk - l c v{'nli ş
~5. Bol\"inuic - Bolesla \"s ki ~3·. Euwe - Rab:novici
:.'ti. Sokolsk\· - tinlvlnnic 8·1. Kopac\" - J\ lalor7.('\
"17. Alchin .:.... Euwe 1i5. NajdorF - Lundln
!8 Tro ianescil - Sam<trian 9 1. Alehin - Yales
3:.!: Nimzo\'ic i - Behting 92, lukerlor1 C igo r in
3(;. MarshaU u,pab lanc<l 93. Popa - Halic
37 Eu.we - Alehin 94. Bot.innic - Kol1nau C'f
.. ;N fJiskases - Flohr 05. Becker .- Korodv
II . Le ~nflş - F!ohT 96. Boga1irciuc - Rabino\"ici.
H . lasker - Tarrasch 98. ReI! - Rubinstein
.49. Paulsen - Tarrasch 99. iRubinsteln - JQlme r
.10. Nimzovlci - Tarrasch 100. Marshali - NilnlO\' k i
.-01 . Alehin - Euwe 101. H. Sieiner - Fior
'-,6. Lllîenthal - Kolnv 102. lasker - Bauer
.;7. Lasker ~ - Bogallrciuk 103. Nimzovlci - Tarrasch
f>IJ. Kmoch _ Alehin 104. Alehin - Drewll!
"2. Releslab _ Woog * 107. Makowmov - K c rc~
fi~. Bogoliubov - Cap.abJ.anca ·'09. Lasker - Turaseh
"(i5. Qubinsleln - Spielman II J. F lohr - Bolvinnic
°00. Cehover< - Rudakovsky 114 . Tarrasch - Rub:ns! t' in
(i.'\. Futman . ~ Vislane jkls *11!1. Eu \\' c - AI('h in

,", umă ru-l eS"!.e al d'agra.mei. Excn'(l&ele cu uierisc 8Ufll partide complete
II"TREI'R INDEREA POLIGR."I'ICA. fl>r. I~ tU,·o/IVERSllI. , . BREZOIAN.U ~3 (:;
 ERATĂ
- La pag. 21, fn loc de Gigorb (tn tlllu) 5e va citi elgorln.
- La pag. 23, tn nota de jos, rn loc de "Ucebrik Sahmatnoi Oră" se va
citi: "Ucebnk Sahmatnoi Jgrl".
- In diagrama 18 .se va înlocui pianul neg ru h2 cu un .pion alb.. .
- La pag. 44. tn rândul 4 d:n coloana a 2'8, in loc de 22. Dh7 : +, Rc8 se
va citi 22. Dh7: +. Re8.
- La pap'. 45 In rândul 12 de jos, tn loc de 22. Tel. Tel: se va citi
22. Tel, Te;!:
La pag. 90, in rândul 2 de jos, se va Inlocui 1...14! cu l...d4!
- In diagrama 59 de'la pag. 91, Td8 trebue scos. Deasemenl, in diag rama
dela vag. 93 se scoate dama g7.
- La pag. 94 trebue scoase pr:mele 3 rânduri din coloana a 2-8.
- La ,nag. 95, la coloana 1 sus se adauga: seml·deschise pOSibilit atea
pătrunderii in Jagălu! advers este condiilonată de natura pianului
care Inchide coloana. Dacă acest pion este bine apărat (cu un aii
pion) atunci probJ.ema.
- La pag. 98, In ultimul rând din coloana a 2-.a se va inlocui Ta61 cu
Tac!.
In diagrama 68, dela pag. 101, se va înlocui numele de sus Vlsanetzkis
cu VistaJIelkis.
[n d'~rama 71 dela rpag. 11 4, se află un pion negru la g5. iar la 115
un câmp alb.
In aceeaşi pagi:1ă, la randul 6 de jos. in loc 'de 36. c5,c6! trebue
36 Ne3..d41
- La pag. 122. fn rânrl ul 2 şi 3 de jos, mutArile negrulul Te2,g2 şi Rg8-117
se inversează.
- La aceeaşi pagină tn rându l 5 din coloana a 2-a, in loc de 14.CdS-e3
T12·e2 se va citi 36. Cd5_e3 TI2-e2.
- La pag. 127 numll.rul diagramei este 91.
- La pag. 146, in lândul 19 de jos, în loc de 28 ... de trebue 28. .. de.
- La pag. 147, in rându! 15 de jos, In loc de 26.Nc2-d3 trebue 26.Ne2-d3.
- In d !a~ ra ma dela pag. f64, treb ue sll. fie un pion alb la iC2.
- In diagrama de la pag. 164, trebue s1l fie un pion alb la 1E!2.
L". 1~ - Int1'eprlnderen Pollgr:tfIcă Nr 15 (Unlver ~ ul) Inlreprindere Ind, de Stat

PREŢU L 70 LEI