TEHNOLOGIA ULEIURILOR

CURS 1
 OBIECTIVUL CURSULUI
Cursul are ca obiectiv studiul proceselor de fabricare a uleiurilor
minerale, a uleiurilor lubrifiante si implicit a altor produse (aromaticele
inferioare din benzine, parafina, bitum si unsori consistente).

Capitolele principale ale cursului:

 Extractia lichid-lichid aplicata fractiunilor petroliere;
 Procese de fabricare a uleiurilor minerale;
 Procese de valorificare a produselor secundare;
 Conditii de calitate si categorii de uleiuri lubrifiante
 Regenerarea uleiurilor uzate.

2
 BIBLIOGRAFIE
Cursaru, D., Tanasescu, C., Tehnologia uleiurilor, Ed. Univ. Ploiesti, 2013;
Tanasescu, C., Tehnologia uleiurilor, Ed. Univ. Ploiesti, 2002;
Tanasescu, C., Cursaru, D., Juganaru, T., Bogatu, L., Tehnologia uleiurilor-indrumar
de laborator si aplicatii practice, Ed. Univ. Ploiesti, 2010;
Precup, I., Tehnologia fabricarii uleiurilor, Extractia fractiunilor petroliere-note de
curs- Ploiesti, 1994;
Precup, I., Tanasescu, C., Procese de extractie cu solventi si de deparafinare a
fractiunilor petroliere in IPH, vol. 4, Ed. Tehnica Bucuresti, 1993;
Radulescu, G.A., Ilea M., Fizico-chimia si tehnologia uleiurilor minerale, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1982;
Wuithier P., Le petrole, raffinage et genie chimiq, vol I, Technip, Paris, 1965.
Mang, T., Dresel, W., Lubricants and lubrication, Wuley VCH, 4th Ed, 2017
3
Capitolul 1.
extractia lichid-lichid aplicata fractiunilor petroliere
Extractia lichid-lichid este un proces de separare fizica a unui component sau a unui
grup de componenti dintr-un amestec, pe baza diferentei de solubilitate intr-un
solvent selectiv.
Solubilitatea este proprietatea a doi sau mai multi componenti de a forma intre ei,
spontan si fara reactie chimica, o dispersie moleculara sau coloidala.

Sistemele intalnite in practica se pot grupa in:

- sisteme perfect miscibile;
- sisteme nemiscibile;
- sisteme partial miscibile in care componentii sunt solubili numai in anumite intervale
de concentratii, in afara acestor limite putand forma doua sau mai multe faze lichide.

In procesele de extractie a fractiunilor petroliere intereseaza numai sistemele partial miscibile!

4
• Solubilitatea diferita a componentilor in solventi se poate explica prin interactiuni fizice,
chimice sau fizice si chimice.
• Datorita interactiunilor fizice intermoleculare de tip van der Waals, apar deviatii de la
comportarea ideala a solutilor care conduc la solubilitati diferite.
• Daca in solutie exista molecule polare si nepolare apar forte de interactiune de orientare
dipol-dipol, forte de inductie si forte de dispersie.

5
Un solvent polar va dizolva de preferinta:

hidrocarburile polare existente in fractiunea petroliera;

hidrocarburile nepolare, dar polarizabile prin inductie;
hidrocarburile cu volume molare mici.

Un solvent nepolar dizolva selectiv hidrocarburile cu volume molare mici

numai pe baza fortelor de dispersie.

6
Echilibrul de faze
La amestecarea unui solvent selectiv cu o fractiune petroliera la temperatura constanta (din
domeniul care asigura existenta miscibilitatii partiale) dupa un timp suficient de amestecare
se separa doua faze lichide in echilibru si anume:
F-materia prima
F S
S-solvent selectiv
R-rafinat (faza saraca in solvent (SR) si care
contine componentii nedizolvati de solvent (PR),
PR
R adica produsul rafinat liber de solvent, bogat in
hidrocarburi nearomatice)
SR
E-extract (faza bogata in solvent (SE) si care
PE contine componentii dizolvati de solvent (PE),
E adica produsul extract liber de solvent, bogat in
SE
hidrocarburi aromatice)
PR -produs rafinat
PE -produs extract
Tex= ct
Tex< TCS (temperatura critica de solubilitate)
SR -solvent din rafinat
SE -solvent din extract
7
Echilibrul de faze

Relatii de bilant material:

F S 1. F+S=R+E=M (punct de operare)
2. R=PR+SR
PR 3. E=PE+SE
R
4. F=PE+PR
SR
5. S=SE+SR
PE
E

SE

8
Reprezentarea Echilibrului lichid-lichid

O reprezentare utila trebuie sa ne ofere urmatoarele date:

1. Cantitatea fazelor in echilibru care se pot obtine (R şi E);
2. Proportiile de hidrocarburi, respectiv de solvent din fiecare faza (PR, SR, PE, SE)
3. Compozitia sau proprietatile extractului si rafinatului libere de solvent.

Tipuri de reprezentari:
- diagrama binara,
- diagrama ternara,
- diagrama Janecke.

9
Diagrama binara
t t
Amestec
omogen
TCS

Amestec
eterogen
(2 faze lichide)
Amestec
eterogen
(2 faze lichide)
Amestec
TCS omogen

Hc S/F S Hc S/F S

In procesele de extractie a fractiunilor petroliere, temperatura de extractie trebuie aleasa astfel incat
sa ne aflam in domeniul eterogen! 10
 Diagrama ternara • sisteme de tipul 3-1, în care
numai una din cele trei perechi
de componenţi prezintă
solubilitate reciprocă parţială,
celelalte fiind complet solubile;

• sisteme de tipul 3-2, denumite

şi deschise, în care două
perechi de componenţi au o
solubilitate reciprocă parţială;

• sistemul de tipul 3-3, în care

toate cele trei perechi de
componenţi prezintă
solubilitate reciprocă parţială,
În funcţie de solubilităţile reciproce ale celor trei iar zona de eterogenitate a
sistemului poate cuprinde
componenţi din amestecul ternar, există trei tipuri două sau trei faze lichide.
principale de sisteme
11
Proprietatile Diagramei ternare
 Pentru a reprezenta si calcula extractia produselor
A petroliere in diagrama triunghiulara, se va considera
fractiunea petroliera un amestec de 2 componenti
ipotetici: aromatice (A) si nearomatice (NA), cu
solubilitati diferite in solventi.
 In acest fel orice fractiune petroliera (F) se considera a
fi un amestec binar de (A + NA), iar orice sistem
fractiune petroliera se considera a fi un amestec
F ternar (A, NA si S).

1. In varfurile diagramei ternare se vor amplasa

E componentii puri (A, NA si S)

R 2. Amestecurile binare se vor amplasa pe laturile

triunghiului (ex. amestec de A si NA se vor gasi pe
latura ANA)

S 3. Amestecurile ternare se vor gasi in interiorul

NA
diagramei ternare
12
Proprietatile Diagramei ternare
REGULA SEGMENTELOR
Raportul cantitatilor este egal cu raportul segmentelor opuse.

NOTATII

13
 A

Curba de echilibru

R4 E4

R3 E3 Conoda

R2 E2
E1
R1
NA S
14
TIPURI DE extractie Extractia in contra curent (ECC)

Extractia simpla (ES)

Rn

F S S
n

PR
R 3
SR 2
PE
E F 1
SE
E1

Materia prima si solventul se amesteca, iar F R1 R2 Rn-1 Rn

1 2 n
fazele rezultate se separa prin decantare.
E1 E2 E3 En S
Extractorul are o singura treapta teoretica,
deci rafinatul si extractul sunt faze la Fluxurile sunt contactate in contracurent,
echilibru. rafinatele se imbogatesc in nearomatice iar
extractele in aromatice. Nt>1 15
TIPURI DE extractie

Extractia in contra curent cu reflux (ECCR0)

Rn

S
n

F f
2 Refluxul de extract poate avea aceeasi compozitie cu
1 Ro produsul extract sau poate fi de compozitie diferita de a
produsului extract finit. Nt>1
Solventul si refluxul se introduc pe la extremitatile
E1
extractorului, iar materia prima se introduce pe treapta
corespunzatoare (treapta f).
16
Extractia simpla (ES)
Pentru reprezentarea si calculul acestui tip de extractie este necesar sa se determine numarul de
variabile independente ale procesului (NVI=NV-NR).
Pentru un sistem (F+S) si tex (temperatura extractie) dat:

NVI=(2m+3)-(m+5)=m-2, daca m=3

atunci NVI=1

17
Calculul extractiei simple
F S

Relatii de bilant material:

PR
R 1. F+S=R+E=M (punct de operare)
SR 2. R=PR+SR
PE 3. E=PE+SE
E
4. F=PE+PR
SE
5. S=SE+SR

Date initiale: F, xF, S, tex, S/F

Se cer: xPR, xPE, PR, PE, SR, SE, R, E

18
Calculul extractiei simple
A
Date initiale: F, xF, S, tex, S/F
- In functie de xF se det. pc F PE

- In functie de S/F se det. pc M F

M E
- Prin interpolare se construieste PR
conoda care trece prin M (RE) R
- Din relatiile 3 si 4 se obs ca PRRS si
PEES sunt coliniare si rezulta pozitiile
PR si PE

NA 19
S
Calculul extractiei simple

Reprezentarea extractiei simple este realizata si deci se pot calcula variabilele necunoscute.

Cantitatile produse de extractie PR, PE se calculeaza cu urmatoarele relatii:

din F=PE+PR rezulta PE =F-PR

20
Calculul extractiei simple
Cantitatile de solventi din extract si rafinat SR, SE se calculeaza cu urmatoarele relatii:

Cantitatile de extract si rafinat R, E se calculeaza cu urmatoarele relatii:

R=PR+SR
E=PE+SE
Interesante pentru un proces de extractie sunt randamentele in produsele de extractie si recuperarea de
aromatice RA

21
Ratia mINIma si mAXIMA de solvent
A

𝐸𝑆
PE 𝑆 𝐹𝑁
=
𝐹 𝑚𝑖𝑛
𝑁𝑆

𝐸𝑆
𝑆 𝐹𝑃
=
𝐹 𝑃𝑆
F 𝑚𝑎𝑥

N
E
M
PR
P
NA R
S
22
23