'2 '2'4..' `,,`Z LI.

°I e `", -,"
O. ti. ; 4*."

EI .4
... ,I.
..., . -

__ _....., , L .,-=- P:....- _ - _

" -. ,eg
, = _:_,,,,
.., ,, .,
4,, - -,...,.;____
...j C..,.. 9-
_1 A., .._con

I. SLAVIC .1

ducatiunea
Mora15
,;
WEENESIM.,..:51170S4 lq7:-L06,f:13TW
',15.:(Fei4=2326*-W17th?:1 .b., L.,,,7v is.;

Ns& 57 4 6
30 B A N I' -;

www.dacoromanica.ro
a=
 tiumere aparute din 1

Eiblioteca Minervei
=1..
1 M. Sadoveanu. Duduia Margareta.
2. L. Andreiew. Guvernatorul.
3. Nuvele.
4. Prosper Mérimee. Carmen.
5. M. Bminescu. Proza literarg..
6. T. Robeanu. Poezii postume.
7. Alphonse Daudet. Scrisori din moara mea
8. Teodor Warnav. Istoria vietii mele.
9. loan Slavici. Spiru CUM.
10. I. Rossignon. In Livada.
11-12. I. N. Potapenko. In slujba adevrxrata.
13. N. N. Beldiceanu. Cea dintain iubire.
14. Karl Emil Franzos. Vrajitoarea.
15. C. Negruzzi. Traduceri in proza.
16-17. N. V. Gogol. Taras Bulba. Vol. I §i 11.
18. Al. G. Doinaru. Calugärul Gherasim.
19. I. Slavici. Din valurile vietiii.
20, Camille Flammarion. Visuri Instelate.
21, Ivan Turgheniev. Povestiri vfmAtore§ti.
'22. R. Festeticz. Titrmuri bizare.
23. Grazia Deledda. Valurile vietii.
24. Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu. Scrieri
alese.
25. H. S. Olcott. Catechismul Bisericei Buddhiste
de Miaz'a-zi.
26. Alphonse Daudet. Niverneza.
27. Louis Jacolliot. In tam fachirilor.
'28-29. Prosper MtSrimé. Colomba Vol. I i IL

www.dacoromanica.ro
EDUCATIUNEA MORALA

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 57.

WAN SLAVIC!

Educatiunea
moral`a

bUCURESTI

lustitutul de Arte GraNce i Edi

tura «MINERVA . B-dul Acade
miei 3 Strada Edgar Quinet
www.dacoromanica.ro
1909
 --
c MINERVA*, INSTITUT DE ARTE GRAFICE SI EDITT TRA
B-DUL A CADEMIEI 3. STR. EDGAR QUINET 4.

Reproducerea opritd

www.dacoromanica.ro
 ROSTUL VIETII MORALE

De ctind ne 5tim pe primtuit, noi oamenii no

intrebAin mereu, care e rostul vietuirii
noastre, si, orictit de mult am tine sA trAim,
suntem adese-ori ispititi a lua viata drept
un fel de canon de spAsire, de care nu pu-
tem sA scApAm.
Admittind, cA in aenvAr asa este si cA toa-
tA viata individualA e un sir de suferinte mai
mult ori mai putin grele, nu incape nici o in-
doieM, cA dureroase sunt numai suferiutele,
despre care ne dAm searnA. S'a dovedit prin
experimente neindoioase, ea oamenii bolnavi
de cancer, fihid 1iipflotiyiti. lut se pot vinde-
ca, dar nu-si mai simt in aieveadurerile. Tot
astfel Ii poarta fgrA de durere suferintele
vietii oiinil, care e dus cu giindul, perdut iii
privirea hunii ori impAcat cu soarta sa. E
deci cestiune de intelenciune DracticA sA nc
daprindem fieeare a trececuvederea suferin-
tele propriei sale vieti si a seal:lea la minimul
posibil durerea de a fi.
In timpul copilAriei insa, de cele mai multo
ori in anii tineretelor, la zile de bAtriinetc,
ba cei sAnAtosi dintre noi ebiar si'n cele mai
www.dacoromanica.ro
 6 IOAN SLAVICI

mune cliPe ale vietii suntem cuprinsi do

61antamlintul, eä fiecare trdieste pentru pro-
pria sa multurnire si ca viata este un sir de
placari de tot folul, deci un dar nepretuit.
Asa ori asa, e tot castiund de intelepaiune
practica sd ne chirvernisim viata astfel, ca sd
simtim cat se poate de putine dureri si eat
se poate de multe placeri in trecerea noastra
min ea.
Iutelepciunea aceasta n'avem s'o 'ntelegem
nici ca fiind din altd lume, niici ca sistem de
teorii alcdtuit in adins ci ea regale de vie-
tuire stabilite potrivit en imprejurdrile si
en nevoile vietii petrecute in aievea: aunt de-
prinderile iluate mai mult on mai putin in-
constient, obiceiurile, cu care na pomenim in
tame, conventiunile soeiale impuse de greul,
vietir moravurile In intelesul- comun al cu.-
vantului.
Durniriti asupra moravurilor. nu mai a-
vem nevoia de a ne sbuciuma in fiocare clipil
pentru-ca st. ine dam seamd, daca o bine ori
nu eeea ce-ne simtim pornai a faee. Gandese
toti pentru fiecare, Si eel ce pästreazd repu-
lele de vietuire ale societatii, din care face
parte, se supune porUncilor obstesti. si-si u-
sureazd traiul sedpand de rdspunderea doodi
vidnald. Ori-si-cum ar fi fapta savarsita, flu
numai nu-si face mustrare Denten ea, ei se
mai si bneurd de stirna si de iubirea tutu-
rora.
In miilocul unei societilti liPsite de randu-
lald morala statornica si hotdratä in toate
amanuntele viata e grea si nesuferitä nu nu-
mai pentru-ca fiecare *e lilAat de eamil hu
a-si savarsi faptele pa propria sa
si nevoit www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 7

rAsundere, ci si pentru-cA oamenii, neavând

ocea-si masurA pentru judecarea faptelor,
intrA mereu in conflictunii cu altii, si ade-
Li-ori tocmai cei bine porniti le aunt celor
mai multi urgisitica Socrat oontimpora-
nilor sat
Obieeiurile dar, conventiunile, regulele ae
vietuire, legile, JAnduiala moralA in intele-
sul larg al cuvAntului, s'au stabilit pentru-ca
sa i se usureze fiecAruia traiul si sti se asi-
gure pacinica vietuire impreund a tuturoi a.
Prin vietuirea moralA omul scapA de neajun-
surile individualitAtii sale, se potriveste cu
semenii säi 8i-5i face rost ca parte organic
impremtatA cu societatea, din care face
parte.
Cel mai mare dusmon al soeiethtii e dew
omul ce caled ori neseeoteste legi,se lempädA
de obiceiuri on trece eu vederea cAlcarea de
legi si lApAdarea de obiceiuri, cAci el iese
din organismul viiu al societätii si imnhi-
ge societlatea spre descompunerea ira indi-
vizi. Buna vietuire a tuturora si a fiecgruia
indeosebei attirnA de la neconditionata supu-
nere care legi si cAtre obiceiuri, si de aceea
/nu e destul, ca tu insu-ti sä te supui, ci ai sA
iii totodatA neadormit privighetor, ea s; al-
tii sti se supunA: mAspra adevAratit a iubini
cAtre semenii tAi e repulsiunea fatA cu cei cc
nesocotese legi ori obiesiori.
In aceastä neinduplecatA stäruintA asirnra
rAnduelii morale consistA superiOritatea o-
mului feta cu toate celelalte fiinte vietuitoa-
re, care au mil-1mi viatd individualA stäpftni-
t e de legi firesti nestiute de ele.
Baca animalul e un fel de plantil, care ne
www.dacoromanica.ro
 8 IoAN SLAVICI

laugh organele de nutritiune si pe lane% Me

de reproductinne mai are si organe de mis-
care si de simtire, omul e un animal, care mai
are si viat d. despre eare-si dä seamd,
Si lipsit de judecatA e eel ce nu intelec.e, ed
e mai mare deosebirea dintre om si animal
decat cea dintre animal si plantd.
Trebuinta vietuirii morale si destoiniein
de a satisface trebuinta aceasta prin pastra
rea legitturilor soeiale sunt in firea omului
$i se desvoltd, precum am vdzut, prin o ra-
tionalti educatiune fizied ce nu numai forti-
fied organizmul ,ci-1 indrumeazd totodatä ne
mdivid a face in anumite imprejurari ori la
anumite timpuri anumite lucruri si arsi pas-
tra libertatea stApanindu-se pe sine.
Lipsit de indrumarea aceasta, omul, desi e
in stare sd-si dee seamd despre viata sa su-
fleteascd si despre fantele sale. inceteaza a fi
om in intelesul moral al euviintului si se pu-
ne si el insu-si pe sine in rand en anima-
lele.
Acesta e gandul luminos, pe care-I dà pe fa-
td Romanul prin vorba omenie", ceea ce
va sd zied vietuire potrivitd in toate amd-
nuntele ei cu firea cea omeneasca. A omeni"
pe cine-va va sd zicä a-1 trata ca pe un semen
socotit de o potrivd cu ori-si-eine membru al
societatii, siom de omenie",e eel ce nici nu se
abate, nici nu sufere ca altii sd se abatä de la
randuiala morald a societAtii, din care face
parte.
Viata tignita, feria de suferinte si mai
mult ori mai putin plind de multumiri fi-
resti numai oameni de omenie intre oameni
de omenie www.dacoromanica.ro
pot sd alba. Asa avem sd-1
 EDUCATIUNEA MORALA 9

gem pe Socrat clind ne spune, cä fericire in-

dividuald fail de fericire obsteasca nu e en
putinta si ea rationala si bunä e numai fao-
ta potrivita cu binele obstesc. In mijlocul u-
nei soeietdti lipsite de randniald morala eel
mai de omenie dintre oameni e eel mai sbu-
eiumat, fiind-ca el simte durerile tuturora,
e chinuit mereu de repulsiuni, jigneste ne
toti prin felul sau de a fi si se face urgisit
cbiar prin starninta lui asupra binelui ob-
stesc.
Iviti dar in mijlocul unei s-ocietäti lipsite
do riinduiala moralä, oamenii preocupati de
binele obstesc usor ajung sa fie stäpftniti de
giindul, cd rautatea e chiar in firea omeneas-
ca, sa-i socoteasca pe semenii lor incorigibili
si sa-si petreaca viata in isolare.
E invederat, cd vietuirea netrecuta in ase-
mena isolare nu e morala, caci moral" va sii
zica in strilusa legatura cu semenii tai si no-
trivit cu deprinderile comunc. Poate sa fie
foarte bun omul, care zice .,Eu am vederile
m0e si-mi uetree viata potrivit cu ele", dar
vietuirea lui e tot atilt de nufin morala ea a
desfranatului cazut rob al patimilor sale ori
a facatorului de rele. care nu tine scama iiici
de legi, niei de obiceiuri.
De si are dar in vedere fericirea individua
In.educatiunea morala. nornind din gandal,
ea oameni de omen ie munai intro oameni d-
omenie so uot ferici. realiseaza fericirea obs-
teased in limitele putintei firesti.

www.dacoromanica.ro
 10 IOAN SLAVICI

TREPTELE-EDUCATIUNII MORALE

ittat, suferintele, eat si multumirile vietii

rezulta, din trebuintele, despre care omul isi
da seama.
*Trebuinta intetitoare fiind o suferinta mai
mult ori mai putin dureroasa. satisfacerea ei
este o multumire mai mult ori mai putinpla-
cuta; omul e deci fireste ponnit a cauta mit-
leave pentru satisfacerea trebuintelor sale
spre a scapa de dureri i asi procuraiplaceri.
Aceasta nornire fireasa e eeea ee ca simti-
mant numim egoism saa iubire de sine, iar
in and mi se prezenta ca purtare de grija
pentru buna ..stare a prorpriei fiinte.
Privind, luerurile din nunetul de vedere al
egoismului astfel inteles. aiungem lisOr la
gandul, ca cu cat mai multe si mai intetitoa-
re ne aunt trethuintele, cu atat mai multe si
mai vii placeri, dar si cu atilt mai mune si
mai grele dureri nutem sa" avem si .ca feriei-
Lea vietii atarna de la multimea mifloacelor
de satisfacere ce ne stall Ia indemani.
Desi impartasit de foarte multi, gandul a-
cesta e gresit.
E Invederat, cli trethuinte, rtie care nu le shn-
tira, despre care nu ne dam seam/ j care nu
ne intetescc, nu contribue nici la fericirea,
niei la nefericirea noastri.
Foamea e, de exemnlu. simtamantul, de
care suntem cunninsi &and ii linseste trupu-
lui brana. Plia din eele mai intntiton-p lr-
buinte. Se poate insi i ee si intampla ade-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALL 11

se-ori, ca trupului sa-i lipseasea hrana fäta

ea sA fim flamanzi, fail ea GI ne dAin seama
despre foamea ce. ne-a cuprins on fara-.1
sa tinem seeing, 04 trebue sä maudlin. Sunt
altele trebuintele, care ne intetese. si spre sa-
tisfacerea acestora e indrentata purtarea
noastra de griia.
Trebuintele omenesti sunt multe si felu-
rite, se cumpenesc In fiecare clipa intre dc
.si totdeauna numai cele mai intetitaare hota-
rese Etta starea noastra sufleteaseA, eat si
directiunea lucrarii noastre.
Desi se iubeste mai presus de toate pe si-
ne, omul se deosebeste de toate celelalte fin
te vietuitoare prin &Tea, ea, nu poate sa. vadA
nici durere fara-ca sA iee parte
le.ea. El simte deci nu numai trebuintele sale,
ei si pe ale altora adese-ori chiar si &tea a-
costia nu-si dau i ei sealing, despre ele
si- are purtare de grija nu numal Peiltru a
sa, ci si pentru a altora bung, stare. Compati-
mirea aceasta poate sa covarseasca iubirea
(le sine, si tocmai oamenii, in care firea ome-
neasca iese mai mult la iyeala) sufar ori. sc
bueura mai melt prin edtii deeat prin sine
insi-si.
Stie fiecare din experientele prooriei sale
vieti, ca sunt mai curate bucuriile si mai se-
nine durerile ayute pe urma altora dead egle
rezultate dj trebuintele proprii: Prin lapd-
darea de sine se inalta fiecare in gandul situ,
si cn cat mai covarsitoare sunt in noi terbu-
Intele pornite din compatimire, cu atat mai
vartos trecein en vederea nei7oile propriei
noastre fiinte si ne curatim si inseninam su-
fletul.purtand grija si de altii. E invederat
www.dacoromanica.ro
 12 IOAN SLAVICI

dar, ca ferieirea vietii nu atiirna nici de la

nmltimea trebuintelor, nici de la mijloacele
de satisfacere, ei de la masura, in care sun-
tem in stare a ue lapada de noi insi-ne pen-
tru-ca, trecand en vederea nevoile propriei
noastre Iiinte, sa luiim arte la bucuriile ori
la durerile allora.
Privit din nutlet de vedere al egoismulni,
omul e individ ea ori-si-care animal, o fiinta
isolata si lipsita de ori-si-ce legatura eu al-
tele, si isi petrece viata in suferinteresultate
diu neajunsurile firii sale individuale. Nu-
mai ea individ astfel inteles noate omul sa
fie caprins de simtamilntul,a, buna lui stare
atarna de la multimea mijloaeelor ce-i staa
la indemilna pentru satisfacerea trelminte-
lor sale. Ele se amageste insu-si pe sine, cici
mijloacele sunt totdeauna marginite, iara
trebuintele sunt deapururea neseeate.
Privit din punctul de vedere al compatimi-
rii omul e persoana, fiinta morali, cum nu-
mai el singur poate sA lie, si isi petrece via-
ta in strAnsa legatura eu altii, in eele mai
multe clipe ale existentei lui numai ea
parte din intregul social. Cu cat mai muhe
si mai strAnse Ii sunt legaturile cj altii, ca
atAt mai desvoltata ii este personalitatea si
en atilt mai vartsts hotareste intregul rost
al vietii lui.
Intocmai precum in organismul trupese
al ori carei fiinte vietuitoare fieeare organ,
ha ehiar si fiecare celula are viata sa huh-
viduala si nu nunnii se hrineste pe sine din
Inerarea intregului, ei ia, totodata panic la
stabilirea lamei stari generale, in soeietatea
omeneasta ori-si-eare ou traieste nu nuinat
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA M ORALA. 13

print sine (31 pentru sine, ci totodatA $i prin

societate ei pentru ea.
AlAturea en trebuintele individuale ce in
se prezenth ca simthminte inferioare pe care
le au $i animalele, avem dar si trebuinte per-.
souale, simthminte mai superioare, pe care o-
mul el singur poate sil le alba. Aceste sunt
cele morale, omenesti in intelesul cel bun al
cuviintului, si mai ales prin satisfacerea lor
ni se umple viata de multumire. Pentru-ca
srt putem insA avea multumirile rezultate din
satisfacerea lop, trebuie sA ne pästrAm buna
stare trupeascji prin satisfacerea trebuin-
telor individuale in mAsura cuvenith.
Nu se mArgineste insA viata omeneascä la
atilt numai.
D pentru ori-si-care om o multumire cura-
tA si seninA sA vadA lumina zilei, cerul inste-
lat, apa limpede ori câmpia verde, s'ahdri
cilntecul pAseriler, sA simth mirosul florilor
ori sA-si dee seamA despre y_re-un adevAr.
Ori-si-eilt de viuA ar fi si ori-si-cilt de mull
farmee ar da vietii, mnitumirea aceasta nu
e nici individualA, nici personald. Ea trebuc
cu toate aceste sA rasuundri la o trebuintrt
fireascA, despre care numai in rare clipe ale
vietii noastre ne dam seamA.
DacA ni se opresc ochii asupra unei stele
cu sante Colti, dintre care unul e prea mic
in asemanare en celelalte, steaua ni se pare
stirbitä $i mieul neajuns dinteinsa ne pune
in nedumirire si ne supArd. De aceasi supA-
rare suntem suprinsi, daeA unul dintre colti
e prea mare. In toate lucrurile ceea ce e fie
prea milt, fie prea putin, oeea ce nu se po-
triveste, ceea ce nu iii se pare cum trebue sA
www.dacoromanica.ro
 1. IOAN SLAVIOI

fie ne pune in neduminre i ne jigneste.

Aceasta trebue neapärat sä produch in noi
convingerea, cd avem thiar prin firea noas-,
trA o nesecath, trebuintA sure desdvarsire si
ea trefbuinta aceasba e satiefdeutd numai per-
zlindu-ne in privirea luerurilor desevarsite
in toate amenuntele br, care ne inelmth pen-
tru-ed sunt mai mult ori mai putin cum tre-
bue sd. fie.
Multumirea, pe care o simtim It urma sa-
tisfacerii acestei trqbuinte impersonale, na
e atfit de viu d. ea ceie individuale on cele per
sonale, dar e mai stäruitoare si tocmai de
aceea mai hotgrâtoare pentru viath.
Suntem pOrniti cu totii a lu,a. copildria
drept tea mai feneita parte a vietii fiinded
o dulceatä nespusä ni se revarsa'n suflet
reamitindu-ne multamirile din timpul eo-
cand toate ne erau noul i pline
de farmec, toate ne incântau. Ceeace insa ne
ramilne 'in suflet din timpul copildriei suut
multuririle impersonale, care se reinoesc in
sufletul nostru de cfite-ori ne reamintim in-.
tampläri din copildrie. Cel ce-a avut copild-
rie luminoasit si fericith si-a adunat comoa=
rä nesecatd, in care-si gäseste mfingdiere 51
in cele mai dureroase clipe ale yietii.
Acest caracter stäruitoy il au multumirile
impersonale toath viata, i senine gash din
cale sunt batränetele omului, care a stint sd.-
.si chiverniseascd viata astfel ca, lipsindu-se
de multurairi individuale ori personale, sr',
aibd multe multumiri irnpersonale.
Ies la plimbare, ca sà respir aier curat si
sd ma bucur de lumina Wind a zilei. La
dreapta se intinde o padure deasä, cu fruuza
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORA LA 15

mare $i lipsita, de uscaturi. La marginea ei

sunt livezi curate, pomi incarcáti de rod, iur
printre.ei iarba mare, deasä si plina de flori.
La stlinga se intind lanuri dese si pline ae
vigoare. Mai dezarte pasc iepe cu rnüiiii lor
sburdalnici, boi eu corthicea puternica $i tur-
me de oi eq lânà creata si curata. In porum-
biste prawsc Mehl voio$i i cu brate vain-
joase aldturea cu fete harnice $i sglobii.Fie-
care clipa e pentru mine o multumire curatä
si senina, care ma face BA uit nevoile vietii
mele individuale.
E fdra indoiala mai viud multumirea mea,
daca pot sa zic: Toate aceste si prin amea
purtare de grija au a:111ns la buna stare si
la desavarsirea, in care se afla, toate sum
$i amea fapta.
Inca mai mare $i mai villa mi-e multumi-
rea, daca pot sa zic: Ale mele sunt si pentru
satisfacerea trebuintrlor mele suat randuite
toate. Si din aceasta mare $i mai via% multu-
mire insä numai partea impersonala ramfine
in suflet.
Daca asa esti, cea mai mare, mai villa si
mai staruitoare multumire a vietii e s te tu
Pe tine insu-ti aiuns la desaviirsire In urma
proprici tale purtari de grijä pentru pro-
pria ta bunä stare.
La multumirea aceasta omul a:hinge numai
cumpenindu-si trebuintele si stapanindu-se
Pe slue potrivit cu imnrdurarile.
Aceasta stapanire de sine intemeiata pe
cumpenirea trebuintelor e ceea ce mimim
virtute in intelesul poporal al cuvantuhii.
Pentru Roman om cu virtute" ecel ce are
brate vanjoase $i inima tare, incat e gata
www.dacoromanica.ro
 16 mAx snAvIcI

sA apuce la nevoie taurul de coarne, s. sard

in foc, sä se arunce in vultoare, sä infrunte
ori si ce primejdie, cel ce stie i sd. rabde, si
sd, se avânte, dar nu-si verde nici odatd bu-
nul cumpdt, ti face totdeauna numai ceea ce
el insu-si voit $te cu tot din adinsul.
Virtutea in acest inteles nu e un simtdmânt,
ci cumpenirea in ceea ce priveste simtdmân-
tele cq indemnuri spj e. fapte, si e acela-si
gândul, pe care-I reproducem, .dacd zicem
cA educatiunea e indrumare spre stapiini-
rea de sine, indrumare spre supunerea cdtre
randuiala morald ori indrumare spre virtute:
Acela-si lucru ni se spune cand se vorbeste
despre formarea caracterelor", desi in ade-
vdr caracterele nu se, formeazd", ci se soot
la ivealä prin educatiunea rationald.
De oarece pornirile, care-I imping pe cm
spre fapte, sunt multe si felurile ea trebuin-
tele, din care pureed, virtutea se dä pe fatd
in fel de fel de chipuri si se vorbeste si des-
pre mai multe virtuti.
Cea mai grea e cumpenirea trebuintelor
individuale, deci stdpfinirea de sine in ceeu
ce priveste egoismul. Prima treapta a educa-
tiunii morale e deci indumarea spre aceastd
stäpanire de sine, deprinderea de a ne mica-
flu tiind mdsurd cuvenitä in ceea ce priveste
satisfacerea poftelor $i a ravnirilor, indru-
mare si deprinderee, c_are poate sä fie socoti-
ta drept educatiune individuald si stä in
strAnsä led:turd cu ceea fizicd.
Prin educatiunea individuald astfel inte,
leasä ne eliberdm lipsindu-ne de multumiri
individuale pentru-ca sd putem avea multu-
mini personale.
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORMA 17

Despre o educatiune in ceea ce priveste

personalitatea nu uoate sA fie in mod ratio-
nal vorba deck dupA-ce s'a desev:Irsit edu-
catiunea. individualA. Mai iutiliu avem sA
purtAm griji de noi insi-ne si numai apoi ne
putem permite multumirea 4e a purta grijA
si de altii.
A treia treaptA a educatiunii morale e e-
ducatiunea impersonalh, prin care .se desA-
vArse$te fiinta morala..
Omul stapanit de trebuinte impersonale e
fAra indoialA ferit de griji si are rnulte mul-
tumiri curate FA senine. Viata lui intreagd
e de o potrivà cu copilAria. El insA nu ale
purtare de grijA nici nentru sine, nici pen-
tru altii, trAieste. fiind %sat de capul lui, in
mizerie si in isolare si foarte usor se perde.
Astfel sunt oamenii de stiintA si artistii de
tot felul, stäpânii gAndirii luminoase si ai
formelor frumoase, care sunt vrednici de
milA, dacl n'au avut parte de educatiune in-
dividualA si personalA. De oare-ce ridicA
nivelul moral 8i intelectual al societAtii, in
care trAiesc, $i indulcesc prin operele kr
viata tuturora, in societAtile cu rAnduiala
moralA bine stabilitA ei sunt iubiti, li se tree
cu vederea neajunsurile si e olAteascil nur-
tarea de grija pentru dAnsii. Ei si sunt in
adevAr de o notrivA cu coniii neajuntorati,
care numai sub purtarea de grijd a altora
pot sA trAiaseh.
Toemai de aeeea ori-si-care om si mai ales
eel pornit sure vietuire jmpersonalA are sA-si
desAvArseascA edueatiunea individualA si
cea nersonald mai nainte de a se avAnta sure
multumirea trebuintelor sale impersouale.
www.dacoromanica.ro
Bibl. .Binurvui.. No. 57. 2
 18 IOAN SLAVICI

Nu e vorba aici de stiintä inaltä ori adfin-

ci. de cilte-va indrumAri practice si tie
grupare t la un loc a exparientelor fácute in
materie de educatiune individualä, careia Ii
zicem individualit nu numai pentrucg, e pri-
vitoare la trebuintele individuale, ci si pen-
tru-e6 nu se poate face decilt pentru fie-care
indivjd indeosebi, potrivit eu firea individu-
alb,' a lui.

A. Educatiunea individuaa.
Prin o rationalii educatiune fizicä eopilul
se deprinde Inca de mic a se stäpfini In ceea
ce priveste satisfacerea trebuintelor sale
trupesti, cacti numai asa isi poate pastra bu-
na stare trupeaseä. S'ar nutea dar zice, cii
educatiunea fizicä e o parte din educatiunea
individual& ba chiar temelia ei.
AdevArul e, ea, eel ce nu e deprins a purta
grija nici de p6strarea bunei sale stari tru-
nesti cu anevoia mai ajunge sii se facti sta-
olin pe trebuintele sale individuale, care in
lipsa de purtare de grija foarte usor devin
patimi coviirsitoare. Educatiunea fizicgre dar
numai o conditiune newparata pentru educa-
bilitatea morala. in genera.
Egoism in intelesul, in care cei mai multi
intrebuhitam vorba, nu sunt trebuintele, nici
pornirile purcese din ele, nici actele sevalr-
site nentru satisfacerea Ion, ci manifesUrile
purtärii de grija% ea stt 1 mitem satisface
totdeauna. si egoist nu e eel flumand. nue,
cel ce cauti1 nthneare, nici eel ce se aturA,ci.
cel mereu preocupat sä alba ce mânca!
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA. 1.9

Spre egoism in intelesul acesta nu ne in-

drumeaza educatiuuea fizica, si omul cu bu-
na educatiune fizica nu eoate sa fie, ce-i
drel.t, desfranat in ceea ce priveste trebuin-
tele sale trupesli, dar poate sa fie rau chivei-
nisitor al vietii sale individuate, lipsit de
masura, fie sgiircit ori risipitor, fie ingfuil-
fat ori thrhtor, fie plin de desertaciune oil
badlran, fie insetat de marire ori trândav.
Egoismul are dar sa fie cultivat cu toata
staruinta, caci, desi pornire fireasca, in deo-
sebi la om el poate, potrivit eu imprejurarile.
fie sa slabeasca, fie sä se intareasca, si tot
ceeace in materie de egoism e prea putin ori
Area mult e slabiciune morald, care nsor
poate sa devie patima covhrsitoare.
Ca iubire de sine parnita din simtamhtul
de conservare individuala egoismul se mall-
festa in patru forme deosebite: ca egoism
material, ca amor propriu, ca vanitate si ca
ambitiune.
In toate aceste patru forme ceeace e prea
putin e mai rau decht cceace e prea mult si
bine e. numai pastrarea masurii drepte.

I. EGOISMUL MATERIAL.

Egoismul material e purtarea de grij A a in-

dividului, ca sa aiba totdeauna la indemfiva
mijloacele pentru satisfacerea propriilor sale
trebuinte.
Scopul acesta ii ajunge, daca isi reduce
prin strupfinire de sine trebuintele la limita
extrema a necesitatii firesti si daca chiver-
www.dacoromanica.ro
 20 IOAN SVAVICI

niseste aba, ca sä satisfaca putine trebuinte

cu mijloace putine.
Prin educatiunea rationala omul are deci
sa fie indrumat, inainte de toate, spre cum-
Ware si spre siritul de economie.
Cumpätarea $i spiritul de economie sunt
cele (lona virtuti in materie de egoism, iar
lacomia, firea ravnitoare,'nesatiul si sgarce-
nia sunt, intocmai ea usuratatea, pornirea
spre risip. ori desfraul, Slabiciuni, care im-
ping. spre fapte rele.
E invederat, ca spre cumpatare numai
omul sal:laths poate sit fie indrumat.
Mancam, de exemplu, nu numai pentru-ca
sa ne hränim, ci si pentru-ca sä .tinem orga-
nele de fiutritiune in continua activitate, me-
cum i pentru Ca sä avem plaeerea de a
m Inca.
Numai omul pe deplin sang-Los, care digera,
absoarbe, asimileaza si resoarbe bine, poate
sä manance sä se multumeasca CLI
putin si sa simta, având totdeauna pofta,
placerea mancarii. Aceasta ni-o spune si
zicatoarea, c. cel mai bun bucatar e foamea,
si trebuintele trupesti toate sunt deopotriva
cu foamea.
Nu e deci destul sa ne reducem trebuintele
la cele mai neaparate pentru sustinerea bunei
stari trupesti, ci avem sa le si economisim
nesatisfacandu-le nici odata in deplin.
Omul in adevarat intelept se ridica de la
masä mai nainte de a se fisaturat, ea sa-i ra-
mfina si pentru mai tarziu o rezerva de pof-
ta, nu-si astarnpara indeplin setea, se scoala
somnoros, nu satisface in deplin pe nici ulna
www.dacoromanica.ro
 mmoxrrininA MCIRALX 21

din poftele sale trupesti, ca s aibä ei in vii-

tor multumiri cat se poate de vii.
Numai aläturea cu aeest spirit de economie
in ceea ce riveste trebuintele poate sä se des-
volte spiritul de economie in ceea ce priveste
crutarea mijloacelor de satisfacere.
Indrumarea spre aceasta vikuire bine alb-
mita vietuire i se da copilului Inca de mic
prin conducera rationala a cresterii fizice.
Epicureii din timpul Romanilor, deprinsi
cu imbuibarea, mancau spre a gusta plAcerile
mancArii i, ca sà poatri. mama mult, lei a-
veau la indemana vomatoriile. Aveau deci
multe plAceri, dar toate mai mult ori mai pu.-
tin siluite si sarbiade. Anelaii lucru putem
sä-1 zicem si despre gastromanii din zilele
noastre, care, oameni mai decenti, iau din.
child in cand in timpul mesei cate o inghe-
tatA si beau peste ea un pahar de rachiu mai
tare pentru-ca mancArile sh treacl nemiStuite
prin tubul de digestinne. Lasä cd-si istovesc
aparatul nutritiv si fac risipä, dar nici nu pot
sä aiba placerile firesti, intensive si stärui-
toare ale omului, care manâncit numai hind
famand si ammai cat poate sä mistuie in de-
plin.
Masura e acea-si pentru intreaga via% in-
dividuala: ori-si-ce trebuinta nesatisfacutit
indeplin e o reservä de multumiri pentrn
viitor.
In practica educatiunii felul indrumarii
spre cumpatare si spre spiritul de economie
atiirnä de impregiurari si de firea individu-
ala. Sunt cu toate aceste eate-va norme gene-
rale pentru toate imprejurarile si pentru
toate felurile de a fi. Suut nevoit a ma mar
www.dacoromanica.ro
 22 IOAX SLAVICI

gini aici numai la putine din ele, care pri-

vesc mancarea, bdutura, somnul, imbrdett-
mintea, tigna vietii i viata sexuald.

1. Mancarea.
Copilul foarte incurand ajunge sä nu mai
voiased a fi bränit: el ia insu-si =bleared
fie cu amandoud manile, Tie cu elite o lingh-
ritil in fiecare 'nand. Ori-si-cat de mult ne-ar
supara priu aceastg, staruinta de a face ceea
ce nu e in stare, nu ne rdmane decal sg.-1 Ia-
si= in voile lui si sag hrdnim cu a treia lin-
guritd.
Se'neepe o foarte importantd fasd. in viata
lui cand a ajuns sd se poat g. hrdni el ins-usi.
De obicei ttindttleste, mai maligned, mai se
lasä si perde o multime de timp: sa fim räb-
datori ia nu-i dam zor, iar aceatstanu numai
pentru-ed a$a en1aipriiflcioasäm1earea ei si
pentru-ied in viata lui a mama este eel mai im-
portant lucru 5i el trebue sa se destepte'n. lu-
me cu gandul, cä manearea e, potrivit cu obi-
eciurile pdrintilor nostri, un act särbdtoresc
care trebue sa fie sevarsit iu 1inite si cu uit
fel de cuviinta ceremonioasä, iard nu in pri-
pit si pe apucate.
Dupd-ce copilul a ajuns s.d-si dee seamd
despre cele ce se petrec si despre ceea ce face
el insu-si, el are dupd obicefurile noastre sg
manAnce la masa familiei, numai dupg-ce s'a
spalat i imbrdeat si nunfai la timpuri
hotdrate. Isi stried copilul eel ce-i dit sil =i-
nduce mai nainte de a se fi spálat ori oate
chiar iu culcus. Numai fiind rational si hotg-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALX 23

râtor pentru intregul tel de a vietui e frwmos

trandul ramas din batrilni. ca masa e un fel
de altar al casei, imprejurul caruia au sa. se
adane cel Datil odata De zi toti,membrii fa-
miliei si numai stapanit de gandul acesta a-
:lunge copilul..sä nastreze inNtimpul mancarii
cuviinta, cnrätenia si bunul eumpat.
Din gandul acesta porneste si obiectul de a
Visa farfuria curatä dupd-ce ai mancat din
ea. N'ai sä fii lacom si sä iei mai,mult decat
ceea ce Doti sä mananci and poti sa iei in
mai multe randuri Cate putin. Ceea ce Iasi
in blid e brana pentnu alti oameni, iar med
ce ramâne in farfurie sunt lepadtituri Deli-
tru anirnale, o inflrumare spre u face risipa
de brand omeneascà in vreme-ce altii rabda
de foame.
Cât vreme deci coiiilul e hränit, ori pas-
tram pentru mai thrzzlu, ori dam alt cui-va,
ori mancarn noi insi-De ceea ce ramane in
farfuria lui, iar dupa-ce a atuns sa se poata
hräni el insu-si, II lasam sa-si swath, diu
blid, dar bagarn de seama sä iee totdeauna
mai putin cleat cepa ce mate rniinca.
Pastrand randuiala aceasta, copilul ia man-
earea drept un lucru foarte serios si se de-
prinde pe nesimtite. a-si Dotoli foamea fara-ca
sa se sature. a Pretni tot ceea ce e brana ome-
neasca oi a 'Astra fie pentru sine fie pentru
altii ceea ce nag este de neapäratä trebu-
inta.
Copii. care nu still sa-si stapaneaseä Imp
inea, piwa de ici, de eolo &Ate ceva, se deprind
a mance ne apucate, Du pot sa manance la
masa si-si nerd rostul in/ toate.
Pentru intreaga viata e lucru botarator,
ea sä fimwww.dacoromanica.ro
in stare de a rabda la foame, ctha
 24 IOAN SLAVICI

eel ce poate sà-si stApaneascA foamea se face

mai usor stApan asupra celor-lalte trebuime
mai putin .Intetitoare ale sale. Desi dar din
punctul de vedere al educatiunii fizice trebue
sa stAruim, ea copilul sA manAnce la timpuri
botärate, eat Ii trebue si numai ceea ce 11 pri-
e$te, din punctul de vedere al educatiunii mo-
rale ori-si-ce neregularitate impusA de impre-
jurAri poate sä aiba efeCt binefäcator catA
vreme copilul e sAnAtos.
In luptä cu nevoile vietii nu totdeauna pu-
tem sä facem ceea ce trebue ori ceea ce voim,
si nevoile ne par mai nutin grele, dacti stim
sà ne potrivim en ele. Crescut in belsug, co-
nilul nu *tie sä pretuiascA in deajuns mij-
loacele pentru satisfacerea trebuintelor sa-
le, nu-si (IA seamA despre binele ce i se face,
e pornit spre imbuibare sisprerisipA $i u$or
ajunge om, care se simte strivit de eel mai
mic neajuns, mereu stranitorat si nemultu-
mit ori-si-cat de bogat ar fi. Crescut insä in
sArticie, el stie sä pretniascA tot ceea ce ii es-
te de trelmintA, e reennoscAtor $i poruit spre
cumpätare si ajunge mai usor om, care $i 'n
ecle mai grele imprelurAri 151 prts.trazd voia
build $i setea de viata. SArac e insä in ade-
vAr ori-si-care copil, eAci el nit ; n'a agonisit,
nici nu poate sA agoinsease6 nimie, nu are
nici un drept si atarnA de bundvointa altora.
E cestiune de bun simt sA facem, ca el s'p si
simtä mereu aceasta spre a se deprinde cu
räbdarea.
Pentru dezvoltarea spiritului de economic
in deosebi unii pArinti le dan eopiilor fie pro-
visiuni, fie mici smile de bani, ea srt 5i le chi-
verniseascrt ei insi-si. In Helvetia si mai ales
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALX 25

in America multi oameni cu stare-si lasa cu-

piii sit sufera si-i indrumeaza sa-si agoni-
seasca bani de cbeltuiala servind cu plata pe
altii ori facand comerciu potrivit cu varsta
lor.
Asemenea experiente sunt totdeauna ris-
eate, caci ele usor pot sa desvolte nu nmnai
simtamantul de neatarnare, ci i spiritul de
specula si sit clued la exagerarea egoismulul.
Inraurire mai bung, are in educatiunea mo-
rala deprinderea cu nevoi intamplAtoare, cum
e o masa fie mai frugalg, fie servita mai en-
rand ori ai tarziu decat de obiceiu, si unul
din marile foloase ale calatoriilor, ale plim-
barilor si ale escursiunilor este, cit copilul
se deplinde cu rabdarea.
Inca mai binergegtoare e inriurirea pos-
tirii de bung,' voie, anume ca dovada despre
destoinicia de a se staPani pe sine. Copii, ca-
re postese din proriul lor indemn, se lauda
cu aceasta fiindea sant multumiti ei in$i-si
de proria lor fapta. Dorind sa aiba multumi-
rea aceasta, ei se infraneaza si in ceea ce
priveste alte pofte.
Mirosim noi oamenii si gustam pentru-ca
sa controlam alimentele mai nainte de a le
fi m&neat. Mirosul si gnstul ne sunt dar in
mai mare dezvoltare cand suntem flamanzi,
si stie fiecare din experienta propriei sale
vieti, ca pofta bung, cere si mancare bung.,
caci e pacat s'o strici cu ori-si-ce. Asa e on-
si-care trebuinta: en cat e mai viva, eu atilt
ne face mai exigenti si mai chibzuiti in satis-
facerea ei. Chiar si in interesul pastrarii bu-
nei stari trupesti avem deci sa ne dam si-
linta de a ne pastra pofta de mancare.
www.dacoromanica.ro
 26 IOAN SLAVICI

Privind lucrurile din punctul de vedere al

educatiunii morale, o bund path' de mancare
e cea mai fireasca indrumare sure a ne mul
tumi cu ceea ce putem sa gasim, caci multe-
ar voi cel 11ürnânL dard ia cu placere ori-
si-ce.

2. Bautura.
Maucarile fiind toate mai mult ori mai
putin apatoase, cel ce se hrane$te in mod
tional are trebuinta de putina bautura,
caci prisosul e eliminat intr un fel ori in-
tr'altul, daca nu se ficseaza in forma de gra-
sime. Setea e cu toate acestea mai inteti-
toare deck foamea, stampararea ei e o
placere mai mult ori mai putin viva, Si astfel
suntem porniti a bea $i cand nu avem tre-
buintd. Toemai de aceea pentru educatiunea
morald e de cea mai mare importantd sd-1
indrumdm pe copil a bea numai apd curatd,
numai putin elite putin si numai &and e cu
deosebire intetit de sete.
E, precurn $tim, cestiune de educatiune fi-
zica sd nu ne diludm sucurile gastrice band
inainte de mash ori in timpul mesei, sd ne
ferim de mâncári, care, ca cele pipdrate ori
prea sarate, intetesc setea $i sä bern si dupd
masa numai dacd mancdrile au lost prea
uscate. Omul cu bund educatiune fizica e
deci intetit de sete numai dupa ce fie din
cauza caldurii excesive, fie in urma vre-unei
lucrari trupesti mai incordate, fie drept
simptom al vre-unei boale a eliminat prea
multd apti.
www.dacoromanica.ro
 EDUCAT1UNEA MORALA 27

Nit avem ssa perdem din vedere, cg, apa ea

singur'a poate sä stilmpere setea.
Daea nulneam fructe ori 'hem ceaiu, hors,
lapte batut, cafea, diefir ,bere, yin ori vrc-o
altl bluturit akoholica, tot namal apa din a
cestea ne astiMpara setea.Fiind insä apa a-
mesteeatd en stimulente, care grgbese elirni-
narea, mai curadid ori mai tfirziu iar suntem
intetiti de sete si bem mereu. Omul node-
twins deci eu stimulente dupa cilteva pabare
de asemenea bauturi e chmuit de sete si core
api"'t reee si euratil.
Deprinzilndu-se dar a rabda la sete, omul
an numai i$i pastreaza buna stare trupeaseil
si se fereste insusi ve sine de slabiciuni, ei
efisi iga totodatä si .destoinicia de a se sta-
piini In ceea ee prive$te alte trebuinte mai
intetitoare.
Copiii Ihigavi, care pi$cti de ici, de colo eke
ceva $i plfing de foame ori de sete, ajung
de obiceiu oameni neputinciosi in fata ma-
rilor ispittri al vietii si rnereu apäsati de
simtäniântul propriei kr nemernicii.

3. Somnul.
Sonmul p o trebuinta viuii, care-I ritpune
pc mu, dar o multumire de a dormi mi exi-
sta. N orbind despro dulceata somnului, in-
telegem simtimântul pläcut al bunei stari
trupe$ti si veselia firascil, de care suntem
eliprinsi (lima ce ne-am desteptat dintr'un
somrt whine. Dukeata aceasta se perde, dacil
soinnul nu c deslui de adilnc, si atilt oamenii
marl, (fit si mai ales eopiii sunt posc
www.dacoromanica.ro
$i suparacio5i in clipa desteutiirii, dach n'au
 28 IOAN SLAVICI

dormit bine, eea co li se 'ntfimplä &And nu

stint silnatosi, elind au visuri urfite on child
somnul e prea lung. E deci cestiune de bun
shut sä reducem somnul la limita trebuintei
firesti.
In somn se face, precum stim, resorbtiu-
nea si asimilarea si se restabileste starea
normalà iii organizm. Nu putem dar sä avem
dulceata somnului nici &and suntem HA-
mAnzi, nici mai inainte de a se fi fäcut di-
gestiunea si absorbtiunea, niei and suntem
prea obositi, sbuciumati sufleteste ori bol-
navi, niei la lumina viva, In zgomot mare
ori la caldura excesiva.
Dupa experientele fileute cel mai prinvios
timp pentru somn e noaptea, timp de 5-7
ceasuri, dintre care eel putin mini inainte de
iniezul noptii, si trebuinta de a dormi scade
potrivit en inantarea varstei.
Prin o rationalA educatiune fizieä dar co-
pilul se deprinde a dormi putin si a se culea
si spula la timpuri hotarate pentru ca nu
mai asa poate sa-si pAstreze buna stare tru-
mused. Deprinderea aeeasta e Inca mai im-
portanth din punctul de \--dere al educatiu-
liii morale ,ctici eel ce nu e stäpfin.pe sine in
ceeace priveste somnul cu anevom ajunge
sit se sthpfineaseil in ceea ce priveste alte
trebuinte.
Somnul e un fel de panzri In viata peire-
eutä in aievea. Via la sufleteasca se urmeazti,
ee-i drept, si in tirnpul somimlui, dar nu ne
mai dO"in seanl 6. despre ea. Clind adormim,
ni-e par'cä plecAna j trecem in alta, lume, si
e foarte fireasca pornirea de a lua ramas
bun dela ai nostri si de a ne ruga lui Dum-
nezeu sa ne lee in paza sa când ne pregatim
pentru somn. Tot atilt de fireasca e insa si
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALX 29

pornirea oamenilor amdrati de a dormi cat

se poate de mult, precum si greutatea, co
care se hottir4se sa includg, ochti cei ce au
o viatd pläentti.
Copia si oamenii tineri foarte adese ori se
luottt en grentatea aceasta. Li-e prea placuta
viata pentru ea s'o curme de bund vole $1.-ar
fi in stare sti faeä si din noapte zi, ceea cc
se si intampltt adeseori. E invederat, cit in
timpul noptilor petrecute in nedormre
viptuirea e mai plind de farmec, cIei fani a-
sia e mai viug, sufletul e mai avismtat si mai
pornit spre excese i omul e mai ingadurtor
latti cu sine insusi, mar putin stApiin pe lap-
tele sale.
Iii practice edueatiunii lie tucurnn eand
copilnl adoarme fiindeä 'n timpul somnului
el e bun. nu ne mai d4 de lueru, nu lie mai
supArti. Ii alintàm dar si-i canthm Nani-
nani!".Mai tarziu Ii spunem povesti ca sà-1
adormlm, $i Inca mai thrziu se deprinde el
insusi a eiti eeva, ca sti adoarmtt. Deprin-
derile de felul acesta nu sunt bane. Lueru
mai rational e s64 obosim pe copil pentru ea
sa eadd repus de somn cand soseste timpul sti
adoarmA, egei omul obosit e cuprins de gnu-
duri plticule si furat de somn.
Omni eu minte dar, cata vreme e sAnhios,
se stàpaneste si nu-si stria, somnul dormind
peste zi, ceea ce li se mrtà numai copiilor
miel, care an mai multä trebuintä de somn.
Inca mai hotaratoare pentru educatiunea
moralä e stärmnta de a ne de$tepta regu-
lat la acelasi tulip si de a ne seula indata ce
ne-am, ch:steptat chiar si dae4 in urma vre-
unet intt!mplari am lost nevoiti a ne eulca
mat tarzin deck de obipeiu.
Tocmai inwww.dacoromanica.ro
ceea ee priveste somnul iese mai
 30 MAN SLAVICI

deslu$it la iveald adevärul, cd ori $i ce de-

prindere, fie ea fizicd, morala oni intelec-
tuala, e o indrumare a sistemului nervos de
a savarsi la un anumit timp si in arm-
mite imprejurari o aunmitd lucrare. Daed
nu adormim deci la timpul cuvenit, somnul
ne vine, dar mai curand oni mai tarziu iar se
perde si suntem euprinsi de excitatiune ner-
voasd, iar daca nu ne sculdm la timpul cu-
venit, eadem intenn fel de mole$ire.
petreeut ill sonin e pendui p]
viata traita in aievea : dormind dar pu
En, ne mai lungim viata.

4. Imbraeamintea.
Inibnileamilitea e pentru edueatiunea mo-
nth] importanta mai ales in ceea ce pm \es.
spiritul de economie. Spiritul de economic se
intemejazd pe buna randuiald, pe cundtenie
or pe crutare, trei lueruri, de care copilul nu
poate sd prindä slabiciune de cat purtand
grijd de imbrdcdmintea sa. singura lui ave
re afard de jucarelele, pe care le va fi avfind.
Oni si care om en judecatä va intelege dar,
eh' spiritul de economie nu se poate des-
'voila, dacd copilul i$i schimbd des imbrd-
eamintea 5i are multe riinduni de haine: im-
braeamintea lui trebue sd fie simpld si cu
deosebire solida, ca sa 0 poata punta timp
indclungat $i sa se deprmda a o cruta $i a v
mistna curala.
E lucru hotarlitor pentru intreaga lui viata
sa aibd deprindenea aceasta. Aveni deei sá
staruim euwww.dacoromanica.ro
tot din adinsul, ea el sa impature
 noucATR NEA MORALA 31

en bägare de seamd hainele child se des-

bracd, sä le aseze frumusel, sd nu le imbrace,
nici sä le aseze in dulap mai inmate de a le fi
curdtit, $i n'are sd, i se ierte vina de a le fi
murdarit ori rupt. El are sa le poarte asa
rum stie sa le pastreze si sä tuna la ele pen-
t rn cä sunt ale lui.
Dupa felul de a vedé al românului nu i
se iartd nimänui sä n'aiba haine de särbil-
toare. Chiar si daca i s'Lr ierta insa aceasta
ornuluj sarac, nici un om capabil de muncd
nu poate sa fie atdt de sarac, ca sa i se ierte
vina de a nu fi dat nici copilului sau uu rând
de haine de särbätoare. Aceasta nu ca ces-
tiune de buna euviinta, niei din punctul de
vedere religios, ci pentru pd numai asa se
poate pilstra fireasca pornire spre buna
rdncluiala, spre curatenie si spre erutare.
Aceasi purtare de griji trebue s-o aibd co-
pilul si pentru jucdrelele sale si pentru tot
ce va mai fi avind, iar dupd ce a inceput sa
mnble la scoala, el are sd-si pdstreze earth
eatete si tot ceea ce-i va mai fi trebuind in
currttenie 5i iu bung, rânduialä. Lucrul acesla
e mai hotärâtor pentru viata lui deat inva-
tatura, care in lipsa de chivernisire e de pu-
tin folos.

5. Tigna viefii.
Civiliziindu-se. omul si-a maseocit o mul-
time de lucruri, prin car -si usureazd traiul
si si-1 face mai placut. Sunt uneltele de tot
felul, mijloacele de locomotiune si inobilele
indemánatice si comode. S'ar face de rils cel
ce ar zice, c aceste nu sunt lucruri bune.
,Lueru 1,un e chiar si lucsul de ele, dacti, prin
www.dacoromanica.ro
 22 IOAN SLAVICI

el se sporesc multumirile vietii. Bun nn poa-

te insA sä fie deck ceea ce e frumos, iar fru-
luos e numai cea ce e rational, deci simplu,
practic, solid si potrivit cu scopul, patru ea-
BUIL la care atat de mult tin englezii tocmai
pentru cA li-e foarte dezvoltat spiritul de e-
eonomie.
E mare nenorocirea de a fi fost osfindit sA
cresti in mijlocul unei lumi, in care lipsese
aeeste, si educatorul intelept isi va da silinta
sä izoleze pe copilul ajuns In asemenea lume
si sA-1 deprinzA, cu gAndul, cd nu e frumos,
deci nici bun, ci ridicolceea ce nu e nici
simplu, nici practic, nici solid, nici potrivit
CU scopul.
Nu poate apoi nimeni sA prevadA, unde-1
va arunca soarta si in ce fel de imprcjurdri
va avea sa-ei petreacA Viata. E dar cestiune
de dragoste sa-1 indrumAin pe copil asa, ea
el sh poatA miluca ori si ce si sa se siintA bine
in toate imprejurArile. El se poate simti
fericit si fard de toate acele lueruri altiel
bune si frumoase, care usureazA traiul $i-1
fac mai plAcut, si se va bucura de de, child
le va avea, cu atat mai vartos cu cat mai
mult se va fi deprins a le socoti ca ceva de
prisos.

6. Viata sexualii.
Luand educatiunea morald In ceea cc pl'i-
vete viata sexualA drept indrumare spre
infrimarea trebuintelor sexuale, am trebui
sA zicem cA prin ea se desAvarF3et)te virtutea
cumpatarii.
Lucrul acesta e adevArat numai in intele-
www.dacoromanica.ro
 EDITCATIUNEA MORALA 33

sul, ed nimic nu-1 injoseste pe om deopotrivA

eu desfraul secsual si cä in castitate, ca renun-
tare la multumirile secsuale culmineazd, stä-
pfinirea de sine.
Chiar dac'am pune poruirile secsuale in
rand eu trebuintele individuale, ele nu poi
:id fie soeotite deopotrivA cu foamea, en setea
ori eu somnul, de la satisfacerea cArora atar-
nd pdstrarea bunei striri trupesti, ba chiai
si a vietii.
E in sensualitate si ceva personal, ba i o
mai mult ori mai putin religioasd pornire
spre lApAdarea de sine. Castitatea nu, e un-
mai trupeased ci totodata si sufleteased, s
fireased si oare-emn religioasti sfiald in ceea
ee priveste viata Lecsuald. curAtia gandului
Si a inimii, care se cla pe fatl ca un particu-
lar respect fatd eu cel-lalt sees.
Privind deci lucrurile din punctul de vede-
re al cumpatarii ea stApanire de sine in ceea
ee priveste egoismul, nu poate sd fie vorba
deck de partea trupeascd a seesualitAtii, de
pornirile secsuale, pe care avem sd le infra-
nran ca pe ori-si-care alte pofte.
Dacd avem ori nu sd si renuntAm la multti-
mirile secsuale, aceasta e cestiune do educh-
tiune mai ales impersonald. E mai presus de
toatrt IndoiaJA, cd indeosebi eastitatea sufte-
teased poate BA fie pdstratd si dupd-ce s'a
perdut cea trupeased si avem s'o 5i pdstrAin
toed viata, dar castitatea trupeascd natura
ea insd-si vrea s'o pdstrAm numai pand la 0
anumità varstd si in anumite imprdurAri.
Ea nu e deei in toate imprejurdrile lucru
fitrese, ingstird dreaptd virtute in adetvdra-
110.1. www.dacoromanica.ro
IMitiervei., No. 57. 3
 34 IOAN SLAVICI

tul inteles, ci poate sa fie, ea sgarcenia, un

exces de egoism.
Cumpdtare in ceea ce priveste viata secsu-
ala e satisfacerea in masura potrivitd eu
imprejurdrile a trebuintelor sexuale.
Spre aceastä cumpdtare copilul e indrn-
mat prin o bung educatiune fizied, prin cle-
prinderea de a se stäDttni pe sine in ceea t:e
priveste alte trebuinte trupesti si mai ales
prin cultivarea castittitii sufletesti.
Au deci copiii sit fie feriti de tot ceea ce
poate sä-i strice sufleteste, de exemple urAte,
de intimitati, de lecturi $i de tot ceeace stimu
leazd Otxualitatea prin amdnunte, pe care de
obiceiu le ascundem si nu avem neaparatà
nevoie sä le $tim. Suuf foarte gresiti eel ee
tred, ca. este bine sa dumirim De bdieti, ba
ebiar si pe fete asupra vietii sexuale si sA-i
indrumdm a si-o conduce bine. Acesta e un
einism primejdios. Viata sexuald are sfinte-
nia ei, si abusurile sexuale ni se par urâte nu-
mai catä vreme sfintenia aceasta KAmâne nea-
t insa. Nu se vorbeste despre cestiuni priN 1-
toare le ea deck la mare nevoie, in cea mai
mare intimitate ou multa crutare si ca des-
pre un lucru de sine inteles. Alt-fel se perde
docenta, pudoarea si castitatea saleteascd,
M.A. de care infruntarea ispititorilor e peste
putinta. -

Inca Hind vorba de educatiunea fizica am

ardtat, cd destoinicia de a infrunta ispitirile
se dezvoltd, dacd in timpul pubertätii tineri
$i fete lucreazA si petrec adese-ori impreunä,
inuncesc intins,si trupeste, si sufleteste si se
feresc de ori-5i-ce exces. care slábeste nervii.
Pentru tineretele bogate 'n multumiri im-
personate cea mai priincioasa e vietuirea
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNBA MORA LA 35

cat se poate de lipsita de placeri individuale,

fie chiar asceticA.

if A VOMIT, PHOPRI.U.

Amor propriu e purtarea de grija a indi-

vidului, ea sa lie totdeauna multiunit Cu
propriul sau fel de a fi.
Aceastä multumire omul o are efind se ui-
ta indrejurul sau si-si da seama, ea toaté ce
lelalte fiinte vietuitoare sunt mai preios (le
el. Amorul propriu e deci o trebuinta sufle-
teasca, care e satisfacuta, Drin ori-si-ce mh-
nafestarea propriei superioritati: e multu-
mit in gamlnl sau de sine insu-si cel ce se
slie frmnos. ulin de viaoare trupeasca, nuh-
mânatie si priceput la toate, inimos, destept,
pornit spre fapte bune si mai ales cel ce se
simte stapiln pe sine insu-si.
Jignit in amorul sau Dropriu, deci nemul-
iumit cu sine insu-si e dar eel ce-si simte in-
ferioritatea in vre-o Drivintä pare-care, si
edueatim ea in ceea ee Driveste amorul nru-
win nu poate sä fie rationala deck fithd
intemeiatä De o bung, educatiune fizich si pe
eumpatare.
Ca pornire inconstienta amorul pronrin e
mai mult ori mai nutin dezvoltat si la ani-
male, ba la uncle dintre ele, cum sunt maga-
rul, porcul, taurul, elefantul, maimuta, a-
luL In anumite imprdurari cbiar excesiv.
Indeoseloi la om el e un nesecat izvor (le
porniri adese-ori foarte puternice, unele bu
ne, dar cele mai multe rele ea iindul. aelo-
zia, spiritul de rivalitate, pizma ori ratite-
www.dacoromanica.ro
 36 JOAN SLAVICI

tea, din care pornese fel de fel de rele indem-

nuri.
Inca mai urate sunt formele, in care se dA
pe Iatii lipsa de amor propriu, cum sunt :jos-
fAtArnicia, lingusirea ori nerusinarea.
Are dar sA fie cultivat amorul propriu cu
multA stAruintA, dar educatorul trebue sii
poate de grijä, ea el sa, nu ajungri. la desvol-
tare excesivä.
Masura dreaptA in eeea ce priveste amo-
rul propriu e simtAmantul de dignitate care
ne indrumeazA a nu perde niei odatti din vt,
dere eeea cc suntein, a iie feri de tot ceea ee
e mai preios de noi si a face in toate inum
iurgrile ceea ee poate sa ne inalte Iii propriul
nosiru gaud.
Simtamântul de dignitate astfel inteles e
eel mai statornie si mai puternie indemn
spre vietuire rationalri i e fie omenese, fie
personal.

1 .. Dignitatea omeneascei.
SinitAmantul de digintate omeneasea por-
neste din constiinta superioritatii fiintei is
menesti. De oare-ee superioritatea aceasta
DU e trupeaseg, ci sufleteaseA, noi oanienii lie
sirntim umiliti de firea noasträ trupeasa,
prin care ne coboram in rand eu animaiele,
si ne rusinAm de tot (Tea ee e trupese, ne a
eoperim trupul. ne facem trebuintele tru-
pesti mai mult ori mai uutin nnin asetths
si ne dAm in toate impregiurarile silinta de
a scoate in noi insi-ne firea omeneaseA la
ivealA.
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALE 37

Ilusinea aceasta e fireased si se iveste

loarte In eurAnd la copil, dar se perde twin
si eel ee a perdut-o odatä se desbracd incetul
cu incetul de firea omeneased si se perde in
cele din urnid pe sine insu-si.
Rusinea fireased se da pe fatd mai ales ea
decentä, ea sfio$ie, ea inimä deschisd, ea bar-
bdtie si ea respect care altii. In praetiea e-
ducatinnii avem deci sä priveghiem, ca sä nu
pearda copilul aceste cinci insusiri.
Decenta se perde chiar in virtutea unei por-
niri firesti.
Dumnezeu l'a Mout pe om gol, si e invede-
rat, eh la temperaturd potrivitd ori-siaine
se si simte mai bine gol deeht imbrdeat, edei
transpiratiunea se face mai indeplin. Mumele,
care poartd, arijd de coniii lor, stiu prea bi-
ne, ed adese-ori e destul sd lase gol copilul,
care se scAneee, Pentru-ea el sä dee voios din
mAni si din nicioare. Asa e aceasta si la co-
piii mjii mari, ba chiar toattt viata: goi nt-
simtim mai bine dead imbrdeati. Nu mai
ineape in acelasi timp indoiald, cä avea Fi-
dia dreptate ciind zieea, eà numai gol se pre-
zenta trupul omenese in deplindtatea frumu-
setei lui. E insd destul, ea, treefind prin ga-
leria Vaticanultii, sä arunedm o eduttiturd
asupra gratiilor in i Socrat, pentru-ea sä in-
telegem de ee se indigna ereatorni lor in fata
trupului desvelit.
0 fi oare care farmee in infatisarea femoi-
lor din iumea noastra, care lasä pradd ()obi-
lcr" bratele, gâtul, ujnerii si-o mare parte
din sanul lor si-si potrivesc croiul imbrded-
mintei asa. ea soldurije si pulpile sd le iasn
la iveald, dar mai multd decentd si o mai fe-
www.dacoromanica.ro
 3g MAN SLAVICI

ineiasca gratie e'n infatisarea Japoneselor,

in a chinezaaicelor $i'n a tarancelor noastre,
care-si ascund cu o fireaseä sfiala formele
trupesti.
Nu mai inc9pe nici o Iiidoialà, cä remmta-
rea la aceasta sfiala fireasea e nu fel de iert-
va adusä firii trupesti.
Copilul se simte foarte fericit eand dam
voie sa =Me descult, cu eamil gol si intr'o
camasuta, daca nu chiar gol, eaci el e, Ia ur-
ma utmelor, mai mult animal deeat oni. Da-
cit tinem insa sa seoatem din el mai mult aiim
deck animal, nu avem sa-i facem parte do
asemenea ferieiri. El are sa se presente tot-
deauna imbracat potrivit en starea familiei
lui. Seri le are sa se bage sub plapoina in da-
ta-ce s'a desbracal. iar diminetile are sa se
imbrace indata-ce s'a sculat. Nu au dar niei
altii sä se presente desbracati in fata lui. Cn
atilt mai vartos trelme sa uriveghiem, ca el
sa-si satisfaca trebuintele trtmesti eu dis
cretiunea cuvenita. Pe unele din ele dunn
prin ascuns. Toate aceste insä ea, lucruri de
sine intelese, care altfel nu se pot, mai mull
ori mai putin pe nesimtite si fara-ea sa fie
nevoie de a-i zice coilnliii .,Nu ti-e rusi-
ne!?". Cu cat mai des i-o zieem aceasta, cu
atilt mai curand isi perde rusinea. Idea lul
decentei e femeia, care chiar si child isi vede
'n oglinda formele trupesti desvelite se rusi-
neaza si se uita'n alta parte.
Dimpreunä cu decenta se perde si sfiala im-
preunatä eu ea, si omul se face indraznet. Nu
sunt putini cei ce ered, ea nici nu e ran sc.
fie indraznet omul, caci asa e si mai staruitor
si rasbeste mai usor prin viata. Chiar tro-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORAL/X. 39

and insa cu vederea, cä eel indraznet nu nu-

mai are mai mule suceese, dar pate totodatd
si mai adese-ori rusine si trece prin mai mul-
te desamagiri, uu avem sä seaDam din vb-
dere, ca cel indraznet se face mai curiind ori
mai tarziu obraznic si in cele din urma neru-
ninat.
Stint en desavarsire gresiti educatorii, care
prolita de toate oeaziunile spre a-i face pe
eopii sa pearda sfiala fireasca a varstei lor
punAt.du-i sg iee parte la petrecerile oame-
nilor mari ori sa-si arate destoiniciile de tot
felul in fata unor persoane straine de dânsii.
Copilul are sa se dezvolte traind ca floa-
rea fragului in umbra bradului".
Nu mai putin gresiti sunt cei ce iau iii-
drazneala drept inima deschisa, ba chiar
drept dovada despre o particulara destepta-
eiune.
Om cu inima deschisa e cel ce nu e'n state
nici sa-si ascunda gânthjrile, nici mai ales sa
spima ceea ce in adevar nu eltndeste, nu sin,
4e ori nu vrea. Asa.e omul din fire si asa are
sa si ramaie toata viata lui, caci in intreaga
lume vietuitoare el singur e'nzestrat cu darul
de a-si putea da pe fata starile sufletesti.
Niiuic nu e deopotriva cu minciuna imnro-
tiva firii omenesti; fatarnicia e cm mai ma-
re dintre toate nerusinarile, si cel ce se in-
joseste De sine insusi spuind minciuni e'n
stare sa faed, dunit imnrelurari, si ori-si-ce
alta miselie, sa se fatareasca, sa lthguseascil,
sit abuzeze de incredere, sa calomnieze, sa
napastuiasea, sa insele, sa fure, sa jiifuiasca
si sa omoare in cele din urma.
Copilul, neyinovat si cu sufletul curat, c
www.dacoromanica.ro
 40 IOAN SLAVICI

cu inima deschisä, se resvrateste 'n fata min

eiunji $i un e'n stare stt aseunda adevarul f a-
ra-ca sa i se roseasea obrajii: spre fatarni-
eie si spre minciuna se'ndrumeaza numai
dupd-ce nevoile vietii, rautatea altora, friea.
ispitirile si relele indemnuri l'au frant si Pau
injosit, Inca, socotindu-se pe sine prea nemer-
nie spre a mai putea starui in cele omenesti,
si-a perdut rusinea.
Avem deci sA-1 ferim de tot ceea ee poate
sA-1 faca Mamie si sa-1 impingA sure min-
clung. si sa fim Ingithiitori fata eu el cand
cade 'n ispita, ceea ee lui, Iiiuutä slaba, i se
intAmplr, foarte usor. E o nedreptate revol-
tatoare sA-1 certarn ori sag pedepsim ehiar
pentru vina de a fi mintit: ceea ce n'are sA i
se ierte e deprinderea de a minti. Ear de-
TE:nderea aceasta nu poate s'o iee dita vre-
me il ferim de situatiuni, iu care i se inehide
inima ofi e ispitit sa minta, si tinem in inima
lui mereu viiu simternantul, cä a minti e
eel mai urat dintre toate pacatele si ea, nu e
nici o vina atAt de mare ca aceea de a nu-ti fit
marturisit vina MI% de incunjur. Deprins
de mic cu simt6mantu1 acesta, copilul nu-si
perde inima deschisa nici intre eopii ram na-
raviti, niei in fata invatatorului limit de
bun simt, caci stie cä ai lui ii rasplatese cu
dragoste pentru staruinta lui asupra adeva-
rului.
Räsillata aceasta Ware sa-i lipseasea niei
odata.
Un exemplu.
Doi eopii, o fetita de vre-o ease ani a sta-
pAnei si baiatul eu vre-un an mai mie a Imei
sp616torese, se juean impreun5, 5i haiatul a
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 41

spart in neastiimpärul lui un frumos vas de

flori. Incepand a iadoi sA pliinga, mama feti-
tei a alergat iu casä si a vazut cioburile nisi-
Uil( PP iOS.
Speriata, fetita, care stia, ea i se iarta vina,
daca si o marturise$te, a alergat la ma-
nia ei.
...Am spart, s'a vaietat dansa, eu am spart
vasul!".
nunia i-a theut mustmari, dar a iertat-o si
i-a sters lacramile in vreme-ee bdiatul a stai
o cling umilit, apoi s'a stracurat oare-cmo
this afara, dar peste cat-va timp a ineeput
stt plânga, s'a dus la mama lui $1 a strigat
cuprins de amariciune Nu e adevarat! Ea
a mintit: eu am spart vasul!".
Asa sunt copiii, toti de o potriva, cei de
imparat ea cei de cersetori, cata vreme n'au
fost lasati sä se strice.
Ori si cat de bun ar fi fost indemnul, care
a impins pe copila sä spuna, un neadevar, ea
a ramas rusinata in fata baiatului rasvratit
si trebuia sa, fie mustratä. Minciuna in toate
imprejutárile II umileste pe om $i se poate
scuza, dar nu se poate ierta, caci nu se poa-
te $ti, nude are sä ajunga eel ce incepe cu ea.
.Sunt multe si felurite ispitirile, care-I im-
ppg pe om spre filtáruicie si spre mintiuna,
si se core, spre a le infrunta, oare-care bar-
bMie, pe care copilul adeseori nu poate s'o
tuba.. Avem sd-i dam din al nostru barbatia
aceasta rdzplatindu-1 pentru statornicia ho-
ararn lui de a infrunta ispitirile.
Nu e nimie omeneste mai frumos dead sa
vezi copilul slab si ueajutorat incordandu-si
puterile, ea sd inlature greuthti ce-i stall in
cale $i sa iasii biruitor. Educatorul intelept
www.dacoromanica.ro
 42 IOAN SLAV1CI

il lash sd-si mdsoare puterile, ii creazd pe

nesimtite iar alte greutAti, dar tot pe ne-
simtite 11 $i ajutd si-1 rAsplAteste luand eu
inimd largA parte la bucuria lui de a fi reu-
sit. Asa se preateste viitorul om pentru
mimed grea a vietii, asa se ridicA insusi pe
sine in gAndul salt, asa-i creste destoinicia
de a tine piept eu ori si ce ispitire.
Fiind impotriva firii omene$ti, faptele rele
sunt toate rusinoase si astfel sAvarsite mai
ales prin ascuns. Nimic nu se poate insd as-
cunde atiit de usor ea adevdrul asupra celor
ce se petree in sufletul nostru: cu aceasta
pornim deci pe povarnisul pdcAtuirii si ast-
fel, pastrAndu-ne inima deschisA, punem zd-
gay, relelor indemnuri.
Nu e cu putintá bArbAtie fArd de inimd
deschisd, $i eel ce e in stare sit te minta s'a
nemernicit, bleat poate, dupd imprejurari,
sd-ti feed ori si ee rdu.
Avem deci sa ne pastram decenta, sfiala
fireased, inima deschisä si bArbAtia un
pentru eh' ne sade bine sd le avem, ei pentru
ed Twin ele se inalta fiecare in gdndul sAu
ferindu-se de tot cea ce-1 injose$te si fA-
clind numai ceea ce se potriveste en firea o-
menased.
E invederat, ed cel ce stie sA-1 pretuiasca
asifel pe om in sine insusi, Ii pretuieste $1. in
altii. Numai eel lipsit de simtëmântul de dig-
nitate poate sd imoseased pe om in alti oa-
meni.
Nu e intre noi nimeni, care nu pacatuieEfe
chnd en fapia, and en gilndul, nimeni, care
nu se rusineazA ciind inteun fel, efind in-
tr'altul de sine insusi, nimeni, care nu e ne-
volt a-si mArturisi nemernieia aseunzAndu-si
laptele saviir$ite in clipe de slabiciune, $i
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 43

una din temeliile intelepciunii e umilinta is-

voriltd din gAndul neputintelor noastre. o-
menesti. Si &lied ne rusindm de noi insine,
putem s. ne rusindm si de altii; daed dispre-
tuim In noi insine, Putem sä dispretium si In
aljii eeea ce nu e omenese; daed m-e mild de
noi insine eänd ne vedem rdpusi de sldbiciu:
nile noastre, putem sd pliingem $1 pe mdlii
ciind cad biruiti in lupta vielii; daed ne
sciirbini de räutatea propiilor noastre fapte.
pulem sä ne intoarcem cu sciirbd si dela relele
fdptuiri ale altora: in toti oaomenii e lund
de o potrivä sfhnt ceea ce e.omenese, si fie
cdzut, fie poruit pe poviirmsul stnieAciunii,
un rdu si propagator al rdutätii, unealtä a
neeuratului e eel ce primeste sufere, asteapld
oni ehiar stdruie, ca altii sit facd ceea ce e
mai prejos de dignitatea omeneascd.
De mkt dar copilul are sd, fie indrumat a se
vedé pe sine insusi in ori si care oin, a se
rnsina si când altii glint lipsiti de deeenta,
de sfiAld, de iniAnd deschisä ori de bdrbätie
*i a.sse simti indgulit in amorul sän proprin
$i eand itt altii se dä pe fatd superioritatea
ii ri i omenesti.
Oni si vitt de sus te-ai fi puind in giindul
irtu, te cobori injosind pe altii, edei ceea ce
le terti lor itt vei ierta si tie insu-ti in anu-
mite imprejardri, i dacti esti in stare sä in-
jose$ti pealtii, care sunt mai slabi, te vei in-
j(.)si i in insu-ti III fata celor mai tali de cfit
tine.
Om intreg nu poate sä fie declit eel ce cere
de la toti semenii sdi eeea ce le dé.
2. Dignitatea personald.
Cu cat mai desvoltat ni-e simtdmiintul de
www.dacoromanica.ro
 44 IOAN SLAVICI

dignitate omeneascA, cu atat mai vartos ne

indignAm iii fata injosirii de ori si ce lel
si-i judeedm $i pretuim pc oaomeni dui*
ceea ce fie-care dintre dan$n e twin el nisu-si,
deci dupa destoiniciile lui individuale, dupii
desteptAciunea. stiinta $i virtutile ce sedau
pe fatä in practica vietii lui. Omul lipsit
de dignitate omeneasca trece en vederea in-
dividualitatea astfel inteleasä. Lui atilt .cP-
va", cat $i cine-va" ii este fiecare numai po-
trivit cu profesiunea, pe care o exercità,
cu averea, de care dispune, cu legAturile, pe
care le are, si CU Iurâunirea, pe care siTA efl
tigat-o asigurandu-si oare-care pozitaine
in societate. Destoiniciile individuale, ori
si clit de marl ar fi ele, nu-i pretuiese 111-
Inie, dacA nu mijloace pentru desvoltarea
personalitatii, fara de care cel mai supe-
rior om e un nimenea", un individ".
Nici CA se poate pune la indoialA, ca cel
nascut din parinti cu nume bun, eel bogat,
eel ce are legAturi cu ()amen' de frurite ori
eel ce a stint sa-$i asigure 0 mai inaltA po-
zitiune in societate este si trebue sA $i fie
pus si in email sAu $i in al altora mai pre-
sus de ceea ce el insu-5i ar fi fost, dacti n'ar
fi avut si aceastA superioritate personala.
De aceea, cand intrebAm, chie e vre-un om
noua necunoscut, nu tinem sa aflam, ce este
ci prm sine insu-0, ci care ii este personcli-
tatea .pentru noi apreciabila, ce profesinne
exercitA, de clita avere dispune, cu chie ae
legaturi de inrudire, de prietenie ori de a-
facer!, ce pozitmue ocupA In societate. Ca-
sàtoriiidu-se. acela-$i om e mai mult deciit
ceea, ce era fiind necgatorit se face incd
mai mult dupa ce are copii si de tot mull
dupa ee c9pni i s'au cAsAtorit si ei. Ori $i
ce adaoswww.dacoromanica.ro
in cele personale creste valoarea
 EDUCATIITNEA MORALA 45

individualA, si e pe eat de fireascA, pe atilt

de legitimA multumirea de a te sti nu numal
ca individ, ci si ea persyand rnai presus de
altii. E cestiune de digmtate acmu si per-
sonalA sA-ti ziei: Nu perde din vedere, ce si
eine esti, si ía totdeauna numai ceea pe se
potriveste eu personalitatea ta, ettei tie nu
ti se iartA toate, elite li se pot ierta altora.
Nu insA din acest simtAmant de dignitate
personalA, ci din cel de dignitate omeneascii
rezultd marea regulA de vietuire, cd oamenii,
nefiind intru toate de o potrivA, nu pot sä
aibä aceleasi datorii, cA are sA facit fieeare
eilt poate si cA ia asupra sa mari datorfi cel
ce se pune sus in gandul sAu.
Are dar sA fie dezvoltat prin educatiune
simtAmAntul de dignitate personalA, dar ni-
mai dupA ce s'a intArit cel de dignitate ome-
neascA.
Copilul nu are in adevAr personalitate, si
eopiii se si simt de o potrivA on aj care ar fi
personalitatea pArintilor sAi. Educatorul are
sA ptizeascA cu sfintenie acest simtamânt fi-
resc, cacti din el porneste slintAmantul de
d i gn it ate.
Dignitatea find mAsura dreapta a stApii-
nirii de sine in ceea ce priveste amorul pro-
win, nu se poate, ca cineva sA Lag. fie prea
multA,- fie prea patina dignitate. Lipsit de
dignitate e atat cel ce are prea putin, cat si
eel ce are urea mult amor propriu, nu numai
siingamfatul, nu numai jos-
meul, ci si Injositorul, nu numai lingusito-
ci si cel magulit de lingusire.
Cel lipsit de dignitate omeneascA perde diu
vedere atilt neajunsurile firii sale, cat supe-
poritatea altora si foarte visor ajunge sA se
injoseaseA si sA se facA fie de rils, fie urgisit
www.dacoromanica.ro
 46 JOAN SLAVIN

deApretuind pe cei ce in adevAr sunt intr'un

fel oare care nlai presus de dAnsul.
Cea mai obicinuitA forni a excesului de
.

amor propriu e inthirätnicia, o slAbiciune a

oamenilor, care-si simt infertoritatea, dar nu
vor sA recunoascd supertoritatea altora si
astfel se incApAtâneazd si ajung in cele dm
urmA la indftrjire.
SlAbiciunea aceasta nu se poate dezvolta
decitt in fata IngârnIärii, exagerarea de a-
mor propriu a oamenilor nettigAdmt sune-
riori in 0 privintA oare care, dar orbiti de a-
ceasta superioritate a lor si incapabili de a
tine seamA de superioritatea intr'alfel a al-
tora.
Iii fata ingfunfArii despretuitoare se rrts-
vrAteste ori si care mn, care se simte bun
si el de ceva.
Copii stint ajar in virtutea inferioritAtii
lor indarAtnici, dar n'ajung nici sA se Inca-
pAtaneze, nici mai ales sà se indftrjeasert,
ductt educatorul nu vrea sA li se impunü
prin invederata lui superioritate. Numai in-
gadmnta $i stlruinta biuevoitoare pot sA
intibuse pornirea spre indArätnicie. Tot in
virtutea inferioritätii sale e pornit tAra-
nul si, in genere, omul lipsit de culturA oii de
avere. IndärAtnicia aceasta ajunge insA la
incApatinare si la indltrjire numai dacA cla-
sole conducAtoare se impun cu oare-care
ipsti de crutare.
Cu deosebire pornitA spre indArAtnicie e
iemea, care, stiindu-si importanta moralA,
se sunte jignith in amoral ei propriu cftnd
starutm asupra iuferioritAtii ei sociale ori
trupesti. Aceast femee e insä devotatA, dacrt
suntem crutatori fatA eu (Musa si tinem
seamA de lrumoasele insusiri, care o fac
www.dacoromanica.ro
indispensabilA.
 EDUCATIUNEA MORALA 47

E deci cestiune nu numai de dignitate, ci

totodatA, si de bun simt sä tinem totdeauna
searnA de insusirile bune ale oamenilor si
sA fim crutAtori fa-0, cu cei mai prejos de
noi.
La intelepciunea aceasta nu putem sä a-
jungem decilt ferindu-1 pe copil de tot ceea
ce poate sä intAreascA in el simtAmântul, cA
altii sunt mai prejos de el.
DacA destoiniciile lui individuale sunt in
adevär mai mari declit ale altor copii de sea-
ma lui si stäruim prea mult asupra bor., el se
face mandru $i, plin mereu de sine insu$1,
jigneste pe altii in ammul lor propriu. Ori si
care i-ar fi dar superioritatea individualA,
lin avem sA-i dAin importantA, ci sà scoatem
en atilt mai vârtos la iveala, neajunsurile fi-
rii lui, min care el e mai prejos de altii,
,,Voi fi avand eu pe ale mele, dar au $i
altii pe ale lor!" e simtämlintul, cu care
avem sA-1 introdueem in lume.
DacA pgrintii lui sunt bogati ori de neam
ales, dacA ei au bune si_intinse legAturi in
societate ori ocupA vre-o pozitiune mai hull-
ta si fie aceastia, fie slugile ori lingusitorii
lor stArme prea mult asupra acestei supe-
rioritAti personale, el se face cu atilt mai in-
gambit, cu cAt mai putin se simte insusi prin
sine $1 e inc r. mai jignitor pentru altii. Ori
$1 care ar Ii dar superioritatea personalA a
parintilor, copilul are sa, fie tratat ca un biet
de neajutorat, carenu are nimic si nu insem-
neazA Ilmiic, ci trAieste din bunAvointa alto-
ra. Mai ales slugile tilriltoare $i lingusitorii
pArintilor au sä rämñe departe de dânsul.
.Mai yrednic de milA e omul inchipuit, ca-
re se .f:3!nite niai presus de ceea ce in adevAr
este funda, fie din shibicinne, fie spre a-I
lingusi i s'au exagerat calitAtile. Inchipuiti
www.dacoromanica.ro
 48 IOAN SLAVICI

se fac de obiceiu copii, care sant prea mult

laudati $i se produc adese-ori in public.
Cel inchipuit usor se face presumptios si
in cele din urma pretentios, un nenorocit, ca-
re nu numai se soeoteste ceea ce in adevar
nu e, ci mai si pretinde sa i se recunoascil
presupusa superioritate.
Prin cultivarea rationala a siintainantu-
lui de dignitate omeneasca sunt Maturate
aceste exagerari ale amorului propriu, care-1
injosesc pe om, Ii amarase viata si-1 fac nesu-
erit.
Fenieea cu adevarat decenta e cunrinsa de,
un simtamant de stramtorare chiar si daca
vre-un catelus sau vre-o pisica o vede, din
intamplare, ie$ind din baie. Sant insA femei
altfel cum se cade, dar infumurate, care, pu-
indu-se pe sine inse-le prea de tot sus in gan-
dul lor, nu se ru$ineazA cand vre-o sluga
proasta le vede desbracate $i nu-si dau seania,
ca aceastA lipsa de rusine le injoseste, caci
ru$inea piere numai iii fata acelora, pe care
ii iubim, in care avem deplind incredere $i
pe care ii puhem foarte sus in gandul nostru,
in care ne perdem pe noi insi-ne pe noi, ear
nu in fata celor despretuiti de noi.
Nu poate rimeni sa prevada, pana uncle
are sa mearga nerusianrea, $i col ce'a ince-
put odata sä-1 despretuiasea pe cm- intfaitii
ajunge mai curaud ori mai tarziu, dupa im-
prejarari. sa-1 despreluiasca si in sine insu-$i
si sa se injoseasca fie sAvar$ind, fie cerand
de la altii fapte rusinoase.
Numai masura dreapta in ceea ce priveste
amoral propriu poate sA-1 faca pe oni multa-
mit de propriul san fel de a fi.
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 19

VANITATEA.
Vanitate e purtarea de grija a individn-
lui, ca sd fie el insu-si totdeauna multumit
cu efectul, pe eare-1 produce asupra altora.
Ca pornire fireasca ea e foarte desvoltatil
la unele animale, cum e calul, cocosul, cur-
eanul si päunul. In deosebi la om ea creste
ori scade potrivit cu desfasurarea vietii so-
ciale, care in lipsa ei ar fi peste putintä.
Nu se poate nimic mai firesc cleat sa ne
potrivim cu oamenii, cu care &Aim impre-
unit, si sa ne dam silinta de a castiga iubirea
si increderea lor. Sunt insd gresiti cei ce iau
vanitatea drept silinta de a le plac6 altora.
Ea e o forma a egoismului, si cel ce se uita in
oglina e doritor de a-si placé el insu-si. A-
dese-ori e cestiune de vanitate sä superi pe
altii, sä-i pui in uimire, sa-i faci sä te stie de
fried, sn-i injosesti, sd-i mome$ti ori sag su-
pui vointei tale, sa-i razvratesti ori sa-i po-
tole$ti. Cel stapânit de vanitate se potriveste
cu oamenii si eu imprejurarile, se leapädä
de firea sa si-si face sila, ca sa para cum el
insu-si se vrea i isi place in o anumita clipa.
Intocmai precum e cestiune de amor pro-
prin sa fim cu inima deschisä $i sa. ne dam
pe fata a$a, cum in adevar suntem, cu virtu-
tile- si cu slabiciunile noastre, e cestiune de
Nanitate sä Be prefaeem, ea O. parem cum in
adevdr mi. suntem, fie mai buni, fie mai rai,
dupg oameui si imprejurari $i dup d. efectul,
pe care voim sag producem.
Fara de prefäcatoria aceasta pacinica vie-
tuire impreund a oamenilor n'ar fi cu putin-
td. Daca fieeare si-ar da pe fata coltirrile
firii, eare-1 fac nesuferit, 61Abiciunile, care-I
www.dacoromanica.ro
Bihl. 4Minenei.. No, 57, 4
 50 IOAN SVAVICI

injosesc, si relele indemnuri, care-I fac urgi-

sit, oamenii ar trai in hartd necurmatd. Pen-
tru-ea ad putem &di $i lucra impreund, tre-
bue sä ne dam fiecare silinta de a le face ce-
lor-lalti viata placutd.
Are deci sä fie indrumat copilul spre vani-
tate, si nu mai incape nici o Indoialà, cä e
lucru urat ad fii prea vanitos,. dar 'Inca mai
urat e sd fii lipsit de vanitate,un bäddran si
un carcotas, care se face nesuferit si-si am--
reste insu-si viata jignind in fiecare clip,.
pe altii.
Vanitatea insä e o pornire primejdioas.1,
care foarte usor ajunge sä fie covarsitoare,
si omul prea vanitos isi perde si cumpatarea,
si spiritul, de economic, si dignitatea, in cat
nu mai e bun de nimic. Romanul Ii zice cu
un termen in aparentd paradox plin de de-
sertdciune" fiindcd nu mai e intr'insul nimic
adevärat.
Intrebarea e dar, pang. uncle are sä mear-
ga prefdcateria, uncle sunt mArginile silinte-
lor de a le pläcea altora, care e mdsura dreap
1á in ceea ce priveste vanitatea, care e virtu-
tea Ca staphnire de sine in materie de vani-
tate.
Raspunsul ni-1 da societatea ea insd-si prin
stabilirea regulelor de bung cuviintä, i e in-
vederat eä virtutea in materie de vanitate
e cuviinta in infätisare, in purtari, in intre-
gul fel de a te da pe fatd.
Aceastà cuviintä atarnd prin chiar firea
ei de oameni si de imprejurari. Ceea ce e cu-
viincios azi si aiei poate sä fie mane ori aiu-
rea o lipsd de blind euviintä. In toate timpu-
rile insd si pretutindeni e cestiune de bund
cuviintä SL iii cumpätat, BA ai spirit de eco-
www.dacoromanica.ro
 E D LTA TI UN EA MORA LA 51

nomie si sg-ti pästrezi dignitatea. Nu poate

dar sä fie vorba de o rationalä educatiune in
ceca ce'priveste vanitatea MrA ca sg, se fi fa-
eut educatiunea in ceea ce priveste egoismul
material $i amorul propriu. Acesta e adeva-
rul, pe care-I exprima romanul &And zice, eb
eel necuviincios nu se simte", adectt ntt-si
pAstreaza dignitatea.
E deci foarte greu :46 fii cuviincios in mij-
locul unor oameni stricati, lipsiti de cumpit-
tare, de spirit de economie si dignitate. Nepo-
trivindu-te cu dnii, Ii te faci chiarr prin bu-
nele tale purtari nesuferit, ear potrivindu-te,
n'ai multumirea de a fi cuviincios si te injo-
sesti. Umbli deci oare-cum ca pe o sârmä in-
tinsä la mare inAltime cumpanindu-ti in fie-
care clipä faptele pentru-ca nu cumva sä cazi
in präpastie $i treci mai mult ori mai putin
stingher prin lume.
Ori-si-eare ar fi insä deprinderile si apnea-
turile bune ori rele ale oamenilor, sunt ate-
va lucruri, prin care räzbesti totdeauna si
pretutindeni strecurându-te printre dAneii.
Aceste sunt mai ales modestia, discretiunea,
eorectitatea, firea ingAduitoare si bungvo-
inta.

1. Modestia.
Oa menii, cu era sunt mai lipsiti de educa-
tiune, mai inculti, mai stricati, mai putin st'
piltii pe sine, en atiit mai jigniti se simt de
superioritatea altora, si omul inzestrat eu
maxi destoinicii munai intre oameni desa-
vursiti prin culturä moralit se bucura de in-
birea ec i-se euvine. E deci o dovada de dra
www.dacoromanica.ro
 52 IOAN ALAVICI

goste curatä sg-i indrumgm pe copii a nu stg-

rui asupra propriei lor superioritgti, de-ori-
$1 ce fel ar fi ea, a o trece cu vedereg, a nu-i
da nici o importantä, a se so'oti intru toate
de o potrivä .cu altii si a se ridiea mai pre
sus de imprejurimea sa numai cgnd vorba e
sil ajule pe cine-va intr'un fel oare-eare.
In aceastg liesocotire a netäggduitei supe-
rioritgti individuale ori personale consistg
modestia, care e decentä privitä din puctul
de vedere al vanitatii si se dg, pe fatil in in-
latisare, in mi$cdri, in felul de a vorbi, in
imbrgeruninte si in purtgri, ca silintà stärui-
toare de a ne potrivi cu. altii $i de a trece ne-
bggati de seamg.
Intocmai precum eel indecent nu poate sg-
si pgstreze dignitatea, eel lipsit de modestie
nu poate sä fie euviincios.
Pentru-ca sä produci asupra altora o liii-
presume, eu care poti sä fii multmnit si tu in-
au-ti, trebue, inainte de toate, sg nu jignesti
Pe nimeni prin infati$area ta, deci s fii pep-
tänat si curat la fata, la mâni, la dinti si la
imbräcgminte. Aceasta nu supgrä chiar nici
pe cei ce ei insi-si nu sunt asa, dacg mai ales
in imbrgaminte ori in pep-tang:tura nu e ni-
mic exagerat. Ori-si-care om, care vede bine,
se va fi incredintat, eg haina veehe produce,
dacg, e curatä, o impresiune mai plgeutg de-
cat cea noug. Copilnl isi perde dar pe nesim-
tite modestia, daeg se prezentg, in fata altora
nespalat, nepeptgnat, desbrgeat ori in haine,
care nu sunt curate, a$a, ea ochii sg, se opreas
ca cu oare-care repulsiune asupra lui. El se
deprinde prin aceasta a despretui pe aceia,
in fata egrora se prezentä IlepAsätor. Si din
punctul de vedere al bunei cuviinte avem day
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA. 53

sä staruim, en el sä fie curat citnd se aseazA

hi. mash si sä aibil un rand de !mine de sArbA-
toare. Pentru acelasi cuvAnt are sà stee pe
eat se poate de izolat and e indispus trupes-
te ori sufleteste si mai ales &and are bube ori
eruptiuni, care nu pot sd fie acoperite. At At
in miscitri, cat si ill felul de a vorbi e supA-
rator tot ceea ce trece peste mAsura comung,
atilt umbletul zgomotos, cat $i cel pitigAiat,
atilt gesturile mune $i mari, Ca si incetineala
obositoare. Copilul n'are nici sA strige depA-
nand vorbele ca de pe o vârtelnità. nici sit
scoatit vorbele ea trase cu clestele. El are sA
v.orbeascA numai child e intrebat, ear atunci
trebue sA-si spunA gAndul alegând vorbele
asa, ea sii nu jigneascA prin ele pe nimeni, si
rostindu-le incet, deslusit si respicat.
Modestia se db, insA pe fath mai ales in im-
brAcaminte.
Cele inai dese supärari pornese din cauza,
cA oameni, cari se socotesc de o potrivit nu se
si imbracA la fel. In societAtile cu randuialA
bine asezatA imbrAcAmintea e hotAriltA, ca in
oaste, la fetele bisericesti si in satele cu rost,
in toate amAnuntele ei potrivit cu impreju-
ritrile dupA personalitatea fiecAruia. AceastA
imbrAcAminte hotAriitA in amAnuntele ei e
Mal de caracteristicA din punctul de vedere
al bunei cuviinte, Inca ii zicem port" §i le-
gAm de ea in gandul nostru anumite regule
in ceea ce priveste Imetarile.
In societatea noastrA civilizatA disciplina
aceasta s'a perdut de odatä cu alte obiceinri
vechi, si locul ei l'a luat .,moda" mai mult ori
inai putin liberA si munai pe ici pe colo athr-
nAtoare de loealitate si de starea socialA.
Moda, e de eele mai multe ori lipsitä
www.dacoromanica.ro
 54 IOAN SLAVICI

de bunul gust, adese-ori chiar indecentd

fiinded porneste dela oameni mai mult ori
inai putin lipsiti de cumptit, de dignitate si
de modestie, care o näscocese tocmai pentru
ca. thud sà trag% asupra-si privirile, nu se
imbraed la fel en altii. E cu toate aceste
cestiune nu de dignitate, cum cred unii ci de
modestie sä nu te deosebesti de altii in ceea
ce priveste imbracri_nintea, caci sunt foarte
multi cei ce dupd ea te :indeed_ Nu ne ramane
deei cleat sd purtäru jugul modei, mimai
msg. dupa-ce ea s'a generalmat $i numai fc-
rindu-ne de exagerdrile ei.
De port se leagd si anumite deprinderi,
apuedturi sau maniere", care se schimbd si
ele.dupd modd, si e invederat, Ca primind
moda in ceea ce priveste portul, avem sá
primim $i manierele impreunate ce el tot
ferindu-ne de exagerdri.
E botäratoare dar pentru toga' viata in-
drumarea primità de copil In eeeace privesie
portul. Cea mai rationald e pentru copii uni-
forma simpld, indemanaticii si cat se poate
de solidd. Cu eat mai curand. mai stdruitor
$i mai indelungat ii tinem in uniformä, cu
atiit'mai bine ii indrumdm spre disciplina si
spre modestie.
Nu e vorba numai de baind, ci $i de apu-
cdturile ce se leagd, de ea, si copilul prea ga-
te se face pe nesinitite lauddros $i pornit a
da ndvald, ea sä fie socotit mai presus de
altii. Nu avem in tot cazul sä ne uitrun in sus
and e vorba sä alegern haina pentru co-
pa, ei sd ne potrivim cu eei ce sunt mai pu-
tin deck noi.
www.dacoromanica.ro
 EDUCATHINNA MORALX 55

2. Di seretiun ea.
Ceeace ne intuneed viata sunt nevoile, cu
care ne lupthm, rautatea altora, neajunsu-
rile prnpriei noastre fin i mai ale$ fapte-
le mai mull on mai puttn rele, pe care le sa-
varsim. E cestiune nu numai de amor pro-
priu, ci $i de bung cuviintd, ca sd vgrbion
despre aceste numai in cea mai mare inti-
mitate, cu multd crutare si numai in fata
celor apropiati de sufletul noastru, care tin
sa iee parte nfi numai la bucuriile, ci si la
durerile noastre. Vorbindu-le altora, ori Ii
jignim, ori ne coboram in gandul lor.
Cu atilt mai putin avem sa vorbma des-
pre ceea ce intuneca viata altora. Sunt lu-
cruri, care nu ne privese si pe care n'avem sd
le $tim. Nu numai ca an avem sa graim de
rau pe nimeni, dar thci nu ni se cuvine sit
ascultam and altii graese de ran on sd ne
ttitAm and ni se arata ceea ce e urat, dureros
on rusinos. Ochii au pleoape, ca sa-i putem
inchide In fata lucrurilor ce numai prin as-
cuns au sa se petreaca.
Acea$i rezerva avem sa ni-o impunem
and vorba e de superioritatea de ori si Co
fel a altora, de faptele lor bane, de suceesele
lor, de tot ceeace noate sa-i umpla de bucu-
rie parerea noastra de bine ori de ran, lau7
da, recunoasterea, chiar admiratiunea on
urarea noastra au sa fie exprimate eu =Hit
masura.si trebue sa iasa la iveala mai mull
din faptele de cat din vorbele noastre.
Nti avem nici in bine, nici in rau sd ne a-
Proptem prea mutt de oameni. Stand la cuve-
mta departure de dan$ii, ii.crutam, ea sa fin
crntati.
www.dacoromanica.ro
 56 IOAN 'SLAVICI

E färä indoiald si trebue sä fie ori si care

um ajuns la maturitate päzitor al bunelor
moravuri, si astfel are fiecare datoria de a
nu trece cu vederea faptele rele, pe care le
sävdrsese altii, de a infrunta pe cei ce le sd-
vilr5ese si de a-si da pe fatá dispretul fatä cu
dfinsii. Aceastä datorie asprä ni-o impune
insd simtèmiintul comun pornit din lubirea
de oameni si cestiunea de blind cuviintä e s'o
implinim, ce-i drept, färd crutare, dar in u
forma respectoasä, care nu jigneste si pe
altii.
Copilul ori omul tiinär nu are decat in fata
eelor de o seamd eu dânsul datoria aceasta,
pe care si-o implineste spuind adevärul celor
insäreinati a priveghia asupra purtilrilor
lui.
El insu-si n'axe sd judece pe nimeni nici in
bine, nici in rdu.
De mic are deci sd fie indrumat copilul a
sta intr un colt, a nu fi curios, a nu'si da si-
linta sä afle ceeace nu.'l prive$te, a nu se a-
mcsteca in vorbele oamenilor mari, a se tine
in depArtare respectoasd de cei ce n'au le-
gAturi mai strânse cu el, a nu da ndvald $1
a-$i impartd$i mâhniriie si multumirile, du-
rerile si bucurille numai celor mai apropi-
ati ai säi. E si cestiune de educatiune mo-
raM, ea copilul sa'si petreaed viata in luera-
re necurmatä, ca sd nu-i rämlind timp pentru
fleedrii $i pentru intimitätile totdeauna stri-
eacioase.
Oameni lipsiti de dignitate si de euviintd
pot, ce-i drept, sä iee modestia $i discretiii-
iiea drept prostie si sä stäruie asupra zicd-
toarei, eä obraznicul mananed praznicul. $i
in sLeietatile inculte cei modesti i discreti
sunt dati de obicein la o parte. Nu suntem
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNIDA MORALX. 57

insä, child suntem cuviinciosi de dragul al-

tora, ci pentru ca sa fim insi-ue multumiti
de felul, in care ne presentam. Si suntem
fara indoiala mai raultumiti sa ne ca'utam'
de drum de cat sa lie oprim and oamenii se
eearta, se ocaräsc intre dansii, se imbulzese
.$i-si aau ghionturi.

3. Corectitatea.
Stabilite fiind totdeauna potrivit cu tem-
Veramentul foarte variabil al oamenigor, con-
ventiunile sociale sunt mai mult ori mai pu-
tin lipsite de precisiune, ii lasä fiecaruia
largimea de a face, dupa. oameni $i dupa im-
prejurari, fie mai mult, fie mai putin decat
eeeace se cere.
Corect e cel ce (là numai ceea ce se cere.
Doi oameni fac o intreprindere in tovara
sie, si unul pune numai capital, iar cellalt
pune si munca sa $i administreaza.
In virtutea dreptului roman administra-
torul, care poarta socotelile $i are in mana
sa intregul, poate sn-si opreasca in ziva des-
facerii partea $i sä dee tovara$ului nurnai
ceea ce i se cuvine ramaind, ca acesta se re-
clame,. daca se socoteste nedreptatit.
Administratorul c mrect, daca tovaräsul
sau nu are cuvinte de a reclama.
E insa mai cuviinciqs, ca administra-
torul sa dea intregul si sa-si ceard partea.
Tovarasul e corect, flaca restitue partea
administratorului chtar cand i se presenta
intregul.
Ori-$i-ce intarziere e lipsa de corectitate.
E invederat, ea aceasta lipsä de corectitate
www.dacoromanica.ro
 58 IOAN SLAVICI

e suparatoare nu numai pentru-ca poate sa

fie pagubitome, ci si pentru-ca prin ea se
da pe fata o lipsä de consideratiune si de
dignitate.
In acela-ci fel e suparator tot ceea ce e nvea
putin, dar si ceea ce e prea mult in materie
de cuviinta, caci prea putin e un fel de in
sulta, iar préa mult e lipsä de discretiune,
adese-ori si de modestie, in anumite impre-
jinrari chiar nerusinam
Intre oameni eu build educatiune cel dor--
tor de pace si de bung, intelegere poate laza
sd treach. de la dansul, caci cei corecti nu
primesc ceea ce nu li se cuvine. Nu putere
insä totdeauna sä tipa, daca e ori nu coreeL
eel ce ne sta, in fata. _Oel mai cu minte lucru
e deci sä ne ferim de suparari facand numai
ceea ce suntem datori fara-ca sa treaca de 1r
noi.
In intelesul acesta sunt cu minte Prusienii
si Elvetienii, care nu lash nimic sa treacä de
la dlinsji, dar niei nu primese ceea ce nu li se
cuvine. Francezul e, In genere, mai galant",
iar Italianul multumeste si ia si ceea ce nu
i se cuvine.
Corectiatea e cea mai neidoioasa dovada
de respect care altii, fie ei mai presus ori
mai prejos de' noi, si are sä fie pastrata in
toate manifestatiunile vietii, in port, in vor-
lia, in fapte, in relatiunile so.eiale si mai ales
in daraveri, caci si din cea mai mica lipsä de
coreetitate pot sa porneasca conflicte grave.
Spre corectitate e indrumat copilul chiar si
prin o rationala educatiune privitoare la e-
goismul material, care-I deprinde cu buna
randuiala si cu exactitatea. N'avem dar de-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 59

cat sd stdruim, ea el sä pästreze si in rela-

tiunile lui cu altii acea-si randuiald si exac-
titate, sd se multumeascd cu putin si sä facti
totdeauna numai ceea ce se cuvine.
Corectitate putem sä asteptdm, dar nu a
vem sä si cerem de la altii, si omul pedant
se face uesuferit nu tiind sg, fie el insu$i co-
reet panä In cele mai mici amdnualte, ci C.
rilnd-o aceasta cu prea multd stäruintä si de
la allii.
Cea mai generald reguld de vietuire e, cit ai
srt-ti faci datoria si fatä cu cei ce mi si-o fac
si ei catre tine.

4. Firea ingeiduitoare.
Zicem in rugáciunea de toate zilele .,si e
nrlt pond greselile noastre precum iertrim
si noi gresitilor nostri", edei in adevdr ier-
tare numai celui bun iertator i se cuvine.
Stim fiiecare din examenul propriei sale
constiinte, eä nu voind cu tot din adinsul, ei
fie in pripd, fie st6pAniti de vre-o släbiciu-
ne mai stäruitoare savarsim fapte jignitoare
pentru altii si cd mai curAnd ori mai thrzin
ue &aim si ne facem mustrdri, iar pdrerea de
rgn pi-e en atilt mai via, cu at mai iertatori
snot aceia, pe care i-am jignit.
Dacd asa, este, e cestiune nu numai de bun
shut, ci si de dreptate sd fim ingAduitori fatd
en cei ee .ne jignesc prin infatisarea, prin
vorbele, prin purtarile ori prin faptele lor.
Resplata si-o iau insisi prin sine, dacd, ne pa-
stram burin]. cumpdt.
Ca atilt mai mare e nedrepiatea si mai ur-
www.dacoromanica.ro
 60 IOAN SLAVICI

gisiti ne facem, dacd respingem pe cei ce-si

märturisese vina $i fie pe fatd, fie prin inve-
derate semne de caintd cer iertare.
Omul bine cumpenit nu rdspunde la lovi-
tura ce i se dä $i nu tine seamd de ceea ce-1
jigneste pe el insu8i. Aspru e numai clind
altii sunt jigniti, iar atuncia nu e la mijloc
bunacuviintd, ci totdeauna asprul simtamiint
comun.
Copilul se pätrunde de spiritul ingdcluintei,
(Inca e indrumat a-$i märturisi totdeauna vi-
lla $i deprins rin educatiune rationalä cu
gandul, cd se iartä vina mArturisitd.Sunt mul-
te imprejurdrile, in care putem sä-1 facem sd
simtd, cd ori-si-cat de mare ar fi multumi-
rea de a le fi fäcut altora bine, e Inca mai
mare multumirea de a te fi imbärbätat sä lc
faci bine celor ce te-au jignit.
Cuprins de simtamantul acesta, el se va fe-
ri de conflicte, nu va rdspunde la lovituril(
ce i se dau, va da uitärii nedreptatile ce i se
fac, intr'un cuvant, Mei nu se va rdsvrdti,
nici nu va fi zdeas, ceea ce e Ina, mai rdh
cdci e, la urma urmelor, mai bine sd-ti dai
pe fatd, mania $1 sd-ti versi focul dead sd
ferbi pe infundate si sd, te faci tuturofra ne-
suferit prin firea ta posomorata.
Ochii educatorului au day sä fie loldeanna
indreptati asupra stdrii sufletesti a (ploy
Pu$i sub purtarea sa de grijä, si intr'o casi
bine condusä nu are nirneni sa se aseze la
masä fiind supdrat, nici mai ales sä se culee
färd-ca sä se fi impdcat cu toeä lumea. Li-
deosebi copilul nu are sä-$i treacd indlin;yea
de azi pe mane. $i serile mai nainte de si .

face rugdcunea trebue sà iee noapte buni7 de

www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALX (it

la toti ai easei. El are sà se ponteneased in

luine eu gandul, ca'n fata lui Dumenezeu nu-
mai eel iinpacat eu toti poate sa stee.

j. Bundvoinla.
Buna cuyiinta e ma fel de a parea, si in
ginduI tuturora cuviincios e eel ee se aratil
respectuos, plin de atentiune, binevoitor, ga-
(a sd indatoreze pe altii si doritor de a le fa-
ce tuturora plaeutil viata. Intro oameni en-
vunciosi viata se strecoard dar lin si netur-
burata de suparari.
Cel ce primeste insa semne de respect, de
atentiune si de bunavointä se obligd, si e ces-
tiune de bun simt sa nu dam navald voind
sa obligdm pe altii peste mäsura, in care ei
(in sa fie obligati. In materie de bung, cu-
viinta ouorat nu e numai cel ce primeste, ei
otodata si eel ce dä, si astfel e o lipsd de buna
euviinta sä dam Vara, ea sa fi cerut voie de la
eel ee are sd primeasca.
Cu adevarat cuviincios e dar numai omit
indemänatie. care gliiceste gandurile si do-
rintele altora si indatoreaza numai pe eei ce
le fac bueuros onoarea de a o p-imi aceasta.
Cel ee-si da silinta de a le face viata placuta
ei color ce nu tin sA li-o Inca si el e supard-
tor si s.c expune sa fie luat drept un oin 0-
braznic.
De oare-ee vorba nu e, cmn esti, ci cum
vrei si pari, intrepga educatiune prwitoare
la buna cuviintä numai in soeietate se poate
face. Sunt anumite forme eonventionale, pe
care copilul are nu numai s li *fie pe de
www.dacoromanica.ro
 62 IOAN SLAVICI

rost, ci sa le si execute cu indemkpAtacie par'

ea nu le-ar fi invatat, ci sunt imprennate cu
firea lui. Daca actorii se pregatesc si fac
dese repetitiuni pentru-ca sa-si poata exeru-
ta fiecare rolul serii eu-indemilnatacia en-
venita, cu atht mai vartos trebue sa faca re-
petitiuni copilul, care se pregateste pentrn
rolul intregei vieti.
Inca de mie are sä fie pus in legatura atilt
en alti copii, cat si en oameni mart, ea pa
nesimtite sa efistige indemâniltacia forme-
Ion. in care se da. pe fata respectul, atentiu-
nea si bunavointa Sata eu altii, ea sa stie,
eum are sa 'ndatoreze pe fieeare potrivit in
firea si eu pozitiunea lui, cum are sä tie sea-
ma de slabieiunile altora, pang, unde poate
sa mearga en silintele de a-i indatora, c-uni
are sa. primeasca amabilitatile altora, child
are sa se lase sd fie noftit si cum poate sa
trateze eu refuz" pe cineva.
Sunt en toate aceste oameni, care an in
mare grad indemânatacia formelor si se pre-
senta cu toate aparentele distinetiunii. dar,
eand stint atinsi in egoismul, in amornl pro-
prin ori in desertaciunea lor, isi dan in peteP,
isi ies din rol si se (la pe fata firea lor de
oanieni ordinari.
Mina euviinta adevarata si statornica, in
loate imprejurarile sigura nu se rmate fara
de modestie si discretiune, fara de corecti-
tate si ingaduinta, caci numai aceste dau
masura dreapta si in darea, 5i in primirea
senmelor de bunavointa.
E botarator pentru intreaga fericire a vietii
sa im fim nevoiti a ne preface, ei sa ne pu-
tem arata eum in adevar suntem, iar fara cle
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALX 63

prefacere cuviin ios e numai omul in ade-

var modest, discret, coreet si ingdduitor.
Chiar si fiind ce-va mai staugaciu, el nu-si
cia nici odatà in petec, rätnane nesehimbat si
stie totdeamia cum cd se poarte atat fatä eu
eei mai presus, cat si fata en cei mai prejos
de el, care sunt mai simtitori si astfel si mai
vredniei de erutare.
Una din marile multmniri ale vietii e sA fii
multumit en efectul, pe care l'ai produs asu-
pra altora fard-ea sd te fi siluit tu insu-ti pe
tine.

1V. AMBITIUNEA.
Ambitiune e purtarea de grijd a individu-
tut, ca sd-si desavarseased propria fnntä pa-
nä la limita extrema a putintei sale de des-
v olt are.
Ca pornire fireascd inconstientä ea strdba-
te intreaga lume vietuitoare si se da pe fate,
ea culminatiune a egoismului, in toate amil-
nuntele luptei pentru exiatentä.
Indeosebi la om ea covarseste fie constient,
fie inconstient intregul egoism si devine u-
sor una din cele mai oarbe patimi.
Fiitid purtare de grijä pentru desdvarsi-
rea propriei fiinte, ambitiunea e un puter-
nic indemn sd. ne stäpanim pe noi insi-ue, sä
ne pdsträm si crestem vigoarea trupeased,
st fim cuinpatati, buni chivernisitori, plim
de dignitate si cuviinciosi, si ori si ce bun in-
demn e luat drept ambitie".
Excesul de ambitiune ne duce cu toate aces-
te la ruing, trupeased, la desfrau, la risipa,
www.dacoromanica.ro
 64 MAN SLAVIN

la injosire, la brutalitate si poate sA ne in-

demne la cele mai rele fapte.
Buna vietuire nu atilrnd deci de la nimic
atat de mult ca de la o rational6 educatiune
in ceea ce priveste ambitiunea, caci in lipsh
de ambitiune omul se nemerniceste, iar prin
exces de ambitiune isi perde cumpAtul $i se
inrAieste.
Ori-$i-care trebuintA ne intete$te numai
cad vrerae nu a fost satislAcutd: in clipa
satisfacerii inceteazA zbuciumul purtArii de
grijA. Ear ambitiunea e satisfäcutA cand o-
atul se sirnte aj ns la lirnitele extreme ale
putintei sale de dezvoltare.
Pentru-ca sA poatä avea simtämlintul aces-
ta, el trebue sA fie pe deplin dumirit asupra
limitelor putintei sale de dezvoltare si si
cunoaseä bine atat oamenii, cat si impregiu-
rdrile, in care isi petrece viata.
Nurpai incetul cu incetul insA si abia de tot
tarziu ajunge omul sa se cunoascA pe -sine
insu-si, Mei firea cea adevAratA se dA pe fa-
I. numai in faptele sAviirsite sub inraurirea
impregiurArilor $i in efectul, pe care-1 pro-
dike aceste fapte asupra altor oameni. Sun-
tern surprinsi in fiecar% zi de noi insi-ne si
abia la o varstA mai inaintatA, dupd-ce des-
voltarea s'a oprit, ajungem a fi cunoscuti si
de noi, si de altii.
Cu atat mai cu anetroia ajungem sh cunoas-
tern oarnenii si imprejiurarile, de la care a-
Varna. desvoltarea mai ales a personalitAtii
noastre.
Punem deci lirnitele putintei noastre de
desvoltare fie prea aproape, fie prea departe.
Puindu-le prea aproape, suntein lipsiti de
www.dacoromanica.ro
 EDUCAVUNEA MAMA 65

ambitinnea cuvenita si mai mult ori mai pu-

tin multumiti en starea, in care ne aflam, dar
nu ajungent ceea ee am fi putut si trebuia st
fim in yirtutea proprillor noastre destoinicm
Puindu-le prea departe, suntem mereu zbu-
ciumati si nemultmiti si de noi insi-ne, si de
lume, caei, voind sä ajungem ceea ce nu ne
este dat a fi, lie silium a face ceea ce nu sun-
tem in stare si nu numai ne petrecem viata
in mulled silniea, ci savarsim totodatrt si lap
te, cm care nu putem sá fim mnitumiti si care
nu multumese nici pe altii. Nici egoismul ma-
terial, nici amorul propriu nici vanitatea
nu poate sa-1 facd pe om atat de nesuferit si
Denim sine, si pentru altii ca ambitiunea
lipsitrt de masura.
Cel mai hdirl du$man e parintele si, in ge-
nere, educatorul, care abuzeaza de slabieiuni-
le copilului sure a-si usura sarcir a impinte-
nandu-i ambitiunea- Ii ya face, ce-i drept, ma
ajunga departe mai ales in eeea ce priveste
desvoltarea personalitatii sale, sa-si agoni-
seasca bogatii, rid-6 faca legaturi ori sä se
ridice la inalte positmni, dar Ii va nenoroci,
ca.ci omul ambitios in toate impregiurarile e
nemultumit, catranit si zbuciumat.
Ori si care ar fi destoiniciile individuale,
oamenii si imprejurdrile, care hotaresc pu-
tinta desvoltärii, viata suileteasca a rie ca-
ruia sunt gandurile si simtamintele ce se dan
pe fatrt in faptele lui. Cu cat mai multe gân-
deti si simti si cu cat mai multe fapte sa-
varsesti, cu atat mai bogatä iti este viata, cu
atat mai vartos iti desvolti fiinta.
Numai insä luerand cu toatä inima 5i pen-
t ru propria ta multumire ajungi sit savarsesti
fapte multe, iar cu toatit inima $i pentru
www.dacoromanica.ro
Bibl. <Minervei., No. 57. 5
 (;6 loAN SLAVICI

multumirea sa proprie lucreaza numai eel

ee se margineste a face ceea ce poate sä facA
usor $i bine, ca sd fie multumit de fapta sa
$i sd multumeasa si pe altii. El isi desfa-
$urA viata muncind intins si cu incordarea tu.
turor puterilor sale, inbeste munca pentru eà
prin ea-si indulee$t viata, muncind se inal-
tä Pe sine insu-si, $i aceastA iubire de munch
e masura dreaptA, virtutea cea adevAratA ;n
materie de ambitiune.
Patruns de iubirea aceasta, omul se perde
in multumirlle propriei sale luerAri, ia oa-
menii $i imprejurArile asa, cum ar trebui sa
fie, si numai in clipele de nevoie, and e im-
pedecat in lucrarea lui, isi dA seamd, a nu
sunt in adevAr oamenii si imprejurArile cum
se presentA in gAndul lui. On i eat de adan-
c 6. iar fi amArAciunea in asemenea cline, ea
nu porne$te din con$tiinta propriei vinova-
tii, ci se revarsA asupra lumii si e treatoare.
Cel deprins a-si petrece viata in lucrare in-
tinsä le face toate cu toatA nima $i cu deplum
multuinire, e cuprins de adâncA repulsiune
and e oprit in ly-rarea lui, dar peste putili
se aviintA iar la fapte, caci viata ii este scur-
tA si are sA fie umpluta.
Mai ales din punctul de vedere al ambi-
tiunii copilul are sA-8i petreael viata in lu-
erare necurmatA si sAvArsitA cu toatA inima
pentru ea lucrarea sA fie pentru el o tro
buintA mereu intetitoare. Nimic nu-1 isto-
veste, nici nu-1 indrumeazA spre rele atiit de
nrult ea molesirea, trAndavia si lipsa de in-
cordAri suflete$ti, care produc in inimA mai
presus de toate nesuferitul gol al urAtului.
AmAnuntele indrumArii spre -iubire de
muna sunt cestiune de educatiune intelee-
tualA. Aiei e destul sä se stabileasca princi-
www.dacoromanica.ro
 EolicATturtEA moBALA 67

piul general, ca copilul nu se pätrunde de

inbirea de munch, cleat factual ceea ce face
diii,propriul sau indemn $i en placere deplina,
Ace la, care-1 sileste sa faca $i ceea eel ei in-
susi nu vrea, ii este du$man si-i stricà viata
intreaga.
In aceasta consistä marea importanta edn-
cativa a joeurilor si a distractiunilor copi-
laresti de'tot felul.
Juchndu-se ori cautandu-si dupd impul-
siunile lui momentane in ori si ce fel distrac-
tiunea, copilul isi incordeaza, farà de siluire
puterile si nu numai se dezvolta min el in:
susi trupe$te si suflete$te facandu-se mai
isiet si mai indemhnatie, mai inimos si mai
stapiln pe puterile sale, ci se $i indrumeaza tot
odata a face cu toata inima. deci si en mul
tamire toteeea ce i se cere. El are dar sa faca
mereu ate ceva, sä dread, ori sä strice, sa
timble si sd alerge, sd ridice ori sd surpe, sä-
$1 rnasoare puterile ori sa se intreaca cn al-
tii, viata lui in clocote are sa se desfasoare,
(Tea ee e bine din toate punctele de vedere.
Ambitiuna hind culrninatiunea egoismu-
thi, in inbirea de munch se restabile$te uni-
tatea educatiunii individuale. Ceea ce e bine
din ptmetul de vedere al ambitiunii fot bine
e si din punctul de vedere al egoismului
material, din al amorului propriu ori din al
varn.tatii, eaci intreaga educatiune e partare
le grn1 pentru desavarerea fiintei si astfel
in vederea satisfaeerii ambitiunii se face.
Rau e deci tot eeea ce nu satisface ambi-
ttunea. si se peril in sec silintele de a corege
viata omuluj. care nu e eurapatat, bun chi-
vermsitor, plin de dignitate ori euviincios.
Omul numai intreg e om adevarat, si e des-
tul sa-si pearda bunul cumpat inteo singura
www.dacoromanica.ro
 68 WAN SLAVICI

privintti pentru ca sä i se striee intreaga fi-

lial, care immai prin cumpemrea intre ele a
tuturor pa'rti lor.se desävdr$este.
Una singural e virtutea ce se da pe fata
iii toate faptele omenesti, stäpiinirea de sine,
$i e destul un singur päcat pentru ea sä lii
prier/Ws vomit a cAdea din pacate in päcate.

U. Educatiunea personara.
Viata individualä a omului se deosebeste
de a animalelor nu numai peutru Ca e con-
stientà, ei si pentru ea' se desfa'$urd in mar-
gimle rational trase de stAplinirea de sine.
Ea numai ill virtutea acestei marginiri ra-
tionale e morald.
Pe cilnd animalul, ori si care ar fi ci, e CU
desAvilrsire supus indemnurilor sale fire$1i
$i trebue neapärat sa facti ceea ce in impre-
jurarile date se potriveste cu firea Li, onn:
lui ii este data i putinta de a se pune mm
triva firii sale individuale. In aceleasi ini-
prejurari si sub stäpânirea acelorasi tre-
buinte toate animalele de acelasi fel, nu insä
$i toti oamenii -vor face acelasi lueru. Pe
child dar omul are individualitate in ade-
vilratul inteles, animalele sunt numai fie va-
riante, fie exemplare ale speciei.
Din constiinta acestei putinte de a se inth-
vidualiza porneste iluziunea, cä e liberd vo-
inta omeneaseg.
N'ar fi cu toate aceste rationale faptele
Gmene$ti, dacti ele n'ar fi rezultate neaparate
ale cumpanirii pornirilor, de care e cuprins
in elipa bottirlitoare eel ee le saviir$este. Tot-
deanna cea mai puterniett dintre porniri dii
direetiullea Inertirii. A nimalul e 1 ipsit de li-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 4;9

bertate pentru c e determinat numai de tre-

buinteje egoiste, iar omul se mite hber f
indica.' are si alte trebuinte, care pot sd fie in
anumite elipe mai puternice decilt cele egpl-
ste si sa-1 determine impotriva firii sale in-
dividuale. Liberi ne socotim deci &And sun-
tem determinati de asemenea trebuinte mo-
rale si ne repunem stäpAnindu-ne trebmn-
tele fizice.
Asemenea trebuinte morale sunt toate cele
pornite din .simtëmlintril de conIpAtimire, si
omul se coboard cu atilt mai mult spre ani-
male, cu at mai mult träeste numai pentru
sine si se simte cu atAt mai vcirtos orn, cu cAt
mai stäruitor poartd griid de altii.
Vdzilnd stdruinta, en care animalele se ali-
pesc in amunite impreiurdri unele de allele
ori de om'si neadoimita purtare de grijd, pe
care eele mai multe o au pentru progenitun,
lor, ni-c greu sd, admitem, cä omul el singur
se poate pAtrunde de simfèmântul compilti
mirii. N'avem cu toatte acestea deck sd ne
dam searna despre uimitoarea purtare de
griLl, cu care sunt alatuite semintele
plantelor si oudle animalelor, pentru ca sit
ne pätrundem de convingerea, eä tot ceea cc
noud ni se pare la animale compAtimire e
asprd pornned a firii, egoism. orb si neindu-
plecat.
Prisdrea nu-Si face cuibul. nu se ouä si nu
eloeeste din iubire care puii,pe care uu-i are
noel, ci supuindu-se unei porunci neinduple-
rate a fin], trebue neaparat sd-si satisfacd
trebuintele si altfel mmii poate. Tot in virtutea
Irebuintflor egoiste poartil griid de puii ei,
pe care ii pdrilseste indatä ee s'au sburitorit,
en sd se pot:ttä brdni ei iusisi.
In acelasi fel e egoistil ori si ee alipire a
www.dacoromanica.ro
 70 JOAN SLAVICT

animalului fie egtre alt animal, fie cgtre o-

mit ce poartg grijg de el.
Singur omul ia parte la dureri si la buten-
rii ori si unde se vor fi ivind ele; singur el
poartg de grijA nu numai pentru sine, ci pen-
tru tot eeea ce are viatà.
Nu e si nu poate sä fie om in toatg firea, can-
e lipsit de eompAtimirea aceasta. Se poale
numai ca ea sg fie ingbusitg de alte porniri
mai puternice, in cat sg. nu iasg, la iveala.
Egoismul e in toate manifestArile lui mai
intetHor declit compritimirea, i,in siinta-
milut mai inferior, in care partea emotto-
hula' e mai coviIrsitoare. Cu cat mai mull
suntem stApaniti de egoism, cu atilt mai pu-
(in iese in 1101 compgtimirea la iveala, caci
,,camasa e mai aproape cleat surtucur. Ddea
poate mind sA rabde la foam, poate en atilt
mai vartos sg, taie in came viie si sü chi-
nuiased pe altii cand e lipsit de cumpAt ori,
stapilnit fie de amor propriu, fie de va-
nitate, fie mai ales de ambitimie. Nu-
mai 80.011111(ln-se pe sine ajunge sa-si poata
da p. flag firea compAtimitoare si in adeviiv
omeneascg. Intreaga educatiune individualg
se face dar in vederea vietii personale, si in
lipsä de educatmne individualg educatiunea
twrsonald e peste putintg.
Cu toate aeAste enitivarea simtèmântuhii
de compAtimire e conditiune neapgratg, si
ntru educatiunea individualg, cgei nimie
iui ne ajutg de 0 potrivg,cu iubirea sä ne stg-
pamm pe noi insi-ne.
lubirea e in toate formele ei un simtenant
plAcut, care iinduleeste viata. E destul sal in-
bim pentru ca sg ne socotim bnni si sA fim
mullumiti de noi insi-ne. Cii atilt mai villa
$i mai stgruitoare est., multumirea de a fi sg-
www.dacoromanica.ro
 EIA I ATE NEA MORALA 71

varsit fapte pernite din iubire. Insetati de

nmltumirea aeeasta, ne stapanim en tot din-
ad insul si ajungem iii cele din urind la lepd-
darea de noi insi-ne. Cel mai mare binefded-
tor al nostru e dar cel ce ue face sd iubink,
edei nu numai ne ajutA in silintele noastre
de a ne stapani, ci ne indrumeazd totodatu
spre rnultumirile curate, care dau vietii far-
mec.
lubirea cAtre tot ceea ce are viatd e`por-
nitA din compAtimirea fireased si n'are sd fie
produsd in inima copilului, cdci ea se iveste
dela sine indatd ce el isi dd seamä despre
cele ce se petrec impregiurul lui. Nu se pot
na$te eoph, care n'o au oni o pond, ci numai
copiii, in care in urma unor anumite dege-
neratiuni fizice ea se inAbuse, dacd lipseste
cuvenita phrtare de gijd.
Ceea ce indbuse compAtimirea e, inaint
toate, hipta pentru bunul train, in care se dd
pef att rdutatea omeneased si se intdre$te e-
goisimil. Pe om numai oamenii pot sA-1 des-
brace de firea omeneascd si sd-1 Med aspru
$i nemilos.
Mai ales in vederea culturii simtdmântului
de compdtimire copilul are sd-si petreacd
viata ferit de nevoi, de amArAcinni si de eon-
flicte, ea sd-$i poatd da pe fatd fireased iu-
l)ire care altii $i sd nu fie stlipanit de por-
niri, bare o indbuse. Copildria luminoasd $i
fericitd e cea mai sigurd zestre pentru in-
treaga viatA.
Copilul are deci sä trdiascd pe cat se pogte
de mult numai in mijlocul celor ce-1 iubese ii
tin sA-i facd viata plAcutd, si fericit e cel cc
poate s creased in mijlocul unei societAti in
adevdr culte, in care cei on desevarsire
www.dacoromanica.ro
 72 IOAN SLAVIN

multi, dacd. nu chiar toti, isi dart silinta de a

se face vrednici de rubire.
Mai ales lnsä eopiii, care snot stapiiniti de
impulsiuni momentane si adese ori nu stint
in stare sd se stdpiineascd, ajung usor sà ni-
tre in conflict eu altii. Cultivarea rationala
a sinit6mlintului de compaitimire are Jeci sa
poineased dela fiinte, care nu pot nici odata
sn-i faed supdrdri.
Toti copiii iubesc florile, care se impunill-
birii fiind cä sunt manifestatinni ale unita-
Ili de vietuire, podoabd nepretuita ale natuni
vii, care-I inclintd pe om min forme, prill co-
lori si prin miros. Aceastd iubire fireascd s'o
etiltivrtm pe nesimtrte in Inima eopilului
Dam farmec vietii lui $i tarie inirnii lni,
dacd-1 indrumdm sä pund samânta in pd.-
mant, sd se bucure cand o vede incoltitd si
si urmdreascii planta räsdrita in desvolta-
rea ei purtaud grijä sä nu fie inecatd de bu-
ruieni $i sà aibd totdeauna destuld umezeala
si C1. primfintul dela rädäcinile ei sä fie in
deajuus afanat.
Inca mai mult iubesc copiiianimalele inert
pui$orii i boboceii, cdtelusii si pisoii,
pureelusii, iezii i mieluseii, care toate sunt
dragala$e pentru ca sä se impung, iubirii 5i
purtarii de grud. Cu atdt mai vârtos are sti
fie cultivatä slabiciunea aceasta, ctici copi-
lal, care yoarta grijä de animale $i de plante
$1 nu e in stare sd dea cu piciorul in cane,
ha mei sà calce iarba verde ori sä rumpa crAci
in frunze, ii va suporta si pe oameni cu toaie
päcatele kr, ba ii va iubi 51 va lua parte la
durenle si la bucuriile kr cuprins de sim-
t6mantu1, c. una 5i aceeasi fiintä alcdtnim
noi oamemi toti. impreunä.
Aceastti confitimta a unitatii tuturora in
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIONEA MORALA 73

vietuirea morala se (IA pe fata in doua forme

foaorte deosebite una de alta: ea simthmant
comun si ea simtëmlint de earitate.

I. SinTAMINTur, COMUN.
Simthmantul comun se dä pe fata ea pur-
tare de gri jd. pentru binele obstese, e in toate
formele thi aspru si poate sa-1 ducä pe om
Mat la jertfa de sine, cat si la neindurare.
Daca e adevarat, cd fiecare simte durerile
Si bucarille na numai ale sale, ei si ale altora,
e eestinne de egoism rational sä ne dam si-
linta, ea oamenii, cu care traim impreunä, sa
alba cat se poate de multe placeri si sa fie
feriti de dureri. Numai oameni lipsiti de bun
simt ori orbiti de patimi mari pot sa spa
reasea priu faptele lor durerile 1umii, in ca-
re-si petrec viata, si Socrat avea dreptate
eand spunea, ea intelept e eel ee savarseste
numai fapte potrivite cu binele obstese. S,i pe
sine insu-si se raneste cel ce thie 'n carnea
fratilor sai.
Egoism e insa aceasta purtare de grija
pentru binele obstese.ommai clad vreme sim-
temantul de compatimire e mai limn ori Inv i
putin covarsitor. Oamenii desfrânati, risini-
tori, lipuiti de dignitate. plini de desertaciu-
ne oni stapaniti de ambtiune nu ailing sa
siinta si bucuriile ori durerile altora si astfel
se perd in purtarea de grija pentru sine in-
si-si. Chiar si daed n'ar fi dar rai, sunt nepa-
satori Iii eeeace priveste binele obstesc, ci
nota earaeteristiea a societatilor lipsite de e-
dneatinne rationala e. eit eei riti, desi pntini,
se )i d lea drastipra, siluksv pe cei bine pont-
www.dacoromanica.ro
 74 JOAN SLAVICI

niti si fac tot ceeace vreau, ineat suferintele

tnturora se sporesc Melina si viata celor ce
iau parte la ele e din zi in zi mai nesuferita.
Prin aceasta sporire neincetata a suferinte-
lor obstesti simtamântul comun se exagerea-
za si ori iti curmi firul vietii, ori iti iai hi-
)nea in cap, ori te rasvrätesti si dai en topo
rul.
Istoria Omenirii e plina de asemenea fapte
isvorate din exagerat simte'maut comun, si
lipsit de judecata e cel ce erede, eä egoismul
material, amorul propiu, vanitatea ori amlm
tiunea unor oameni singuratici a putut sit
ridice si Sä arunce 'n lupte crancene miile ce-
lor gata de a se jertfi. Alexandru Machedon,
Tulin Cesar, Omar, Carol eel Mare, Napoleon
Bonaparte si toti ckti-vor mai fi pus lumen
'n nimire s'au ridicat punându-se 'n frunten
maselor rasvratite.
Ori-si-eilt de ran ar fi deci omul lipsit de
sinitëmant conrun. Inca mai ran e eel ajure-,
prin exagerarea simtamlintului comun fie ln
desnadajduire, fie la rasvratire. Mila catre cei
ce sufär e fireste impreunatä cu ura asupra
eelor ce sporesc suferintele. si sbuciumata e
n'ara din eale viata omului, care nu pas-
treazä masura dreapta in ceeace privest
purtarea de grijä pentru binele obstesc.
NiLi mila, nici ,ura. ci dreptatea botareste
laptele omului bine chibzuit, care iubeste po
semenii sai, si masura dreapta in ceeace pri-
vate simtämlintul comun e simtamantul de
dreptate.
Aeela, care fie din lima de pricepere, fie
din pornire Datimasä, fie in lipsa de destuM
inbire amaraste viata altora, e un om chzui,
mai mull- ori mai utin desbrent de podoa-
www.dacoromanica.ro
 novcATII. NP,A MI) itAIA

bele firii omenesti si astfel vrednic nu de

urd, ei de dispret. /'ie ori-si-cilt de sus pus,
fie iutpdrat on om cu stea '11 frunte, el de
dispret e vrednic, iar uu de urti, i dispretu-
indu-1 iti iai satisfactiunea tu insu-ti prin
tine. Pui in gandul tau sus pe robul on pe
cersetorul, fie chiar si pe altfel pitcatosul,
eare-si dä in mdrginile putintelor lui siliuta
sd. aline suferintele altora, sut l. dai iubirea
si shwa pe latä chiar sub ochii celor despre-
luiti de tine.
Asa cere dreptatea, pe care ai s'o faci i s'o
aperi In toate impregiurdrile, chiar i fatd
eu cei ce ei insi-si u'o fac, caci e mai usor sä
suporti nedreptatea decht sä te impaci cu
,gandul de a o II facut on de a fi o rdsbunat
jinn altd nepreptate.
Nedreptatea se face insd si (Mild fie de mi-
ld, fie din vre-o altd sldbiticiune cui-va, fie
chiar si celui nedreptatit, ceeace nu i se
euvine.
.1mpacat cu sine poate sa fie umai cel ce
nici nu horopseste, nici nu se rasbund., nici
nu partineste.
Aceastd, mdsurä dreaptd nu poate sa ni-o
dee. uici compätimirea, care ne face pärtini-
ton, nici indeosebi simtdmântul comun, care
he impinge spre rdsbunare.
In practica vietii verba nu e numai sa iii-
him dreptatea si sä fim in stare a ne da tot-
deauna seamd, ce este si ce nu este drept, ii
sit tim totoclatd neinduplecati stdruitori, ca
iiirnäuuia sä nu i se faca nedreptate, lax sta-
ruinta aceasta nu putem sd ni-o insusini de
tot luilud parte la viata comund.
Traind impreund, oamenii se ajutri dupa
pregturdriwww.dacoromanica.ro
intre dñnii si la nevoi man pun
 76 IOAN .81,A ICI

uniar la umdr, ea sä facd impreund ceeace niei

until dintre dãiiii u'ar Ii in stare sa scoata
$i el singur la capilt. Isi are dar din vietul-
rea impreund fieeare partea de lobos, si in
vederea acestui folos se desteapta in fiedarc
shutiamitutul de solidatritate, care se poate
preeisa prin vorbele: Dacd le merge rttu cc
tortoni, n'o sd-mi meargá bine nici mie.
Desi poruit din egoism, acest simtdmilut al
solidaritdtii de interese ne indeamna sa pur
tam grijd $i de altii $i sd priveghiem, ea sa
nu li se facd nici o nedreptate celor solidari-
sati cu noi. El insä nu ne impedecd, de a ne
folosi noi insi-ne de impregiurdri, ea sit fa
cent nedreptate child interesele noastre in-
dividuale o cer aceasta. Cel mai indrdeit tâl
liar poate sà fie si el un bun tovards, uumai
insä clad vreme un i se da ocazinue sa-si tra-
ga spuza pu turtd.
I nacela$i timp simtdmilutul de soliditate
ne impinge sã luptam impotriva tuturor ce
lor nesolidarisati, cu noi.
Numai prin intervenirea compätimirii se
desvolta din simtdmiintul de solidaritate eel
comun, care nu immai ue ajutd sd. 'nfruntdm
on i ce ispitä, ci ne milna totodatä $i spre
litpddarea de noi insiue.
In copilul, care dintru inceput numai uetl-
tru iubirea interesatil are inima desehisd,
litainte de tode simtamilutul de solidaritau
se cultivd, si nu sunt putilli oarnemi pardgi-
niti,,care nu ajung nici odatd sri fie pdtrunsi
(le simtannant eomun.
Formele, in care se da pe fatil sImlaiiuiiirui
de solidaritate, stint numeroase. Cele mai in
senmate sunt simtdmiintul familiar, eel de
ulnae, cel national, spiritul de corp, patriotis
nith i iubirea de oameni.
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIITNEA MORA LA 77

1. Siinfamantul familiar
Sim(amiintul familiar e purtarea degrija a
individului pentru biuele lamiliei, din care
face parte. Jill porne$te din con$tiinta solida-
itatii de interese $i se presentd ca ego sm
familiar, dar poate sä devie prm culturd ra-
Lionala simtdmitnt .comun.
Familia se intemeiazd pe legAtura de inte-
rese positive ineheiatd iutre sot $i sotie.
Chiar lard ca sa se mai si iubeased, intre dan-
$ii, sotii stint fiecare interesat, ca cellalt se-si
pastreze sandtatea, cumpatarea, avutul, dig-
nitatea, bunul nume $i hdrnieia. Ei vor avea
dar purthre de grija fiecare i peutru cel-lalt,
se vor ajuta iutre dânii, i$i vor da silinta
bd-si coreeteze unul altuia fiinta, se vor im-
bärbäta in fata ispitirilor, isi vor impreu-
na la ncvoie puterile si-si vor impártdsi du-
rerile. In iutelesul ace_sta sunt sot $i sotie uu
trup $i uu suflet. Preocupati iusd, fiecare de
interesele sale, vor tine unul la altul numai
Ii mdsura foloaselor ce asteaptd dela vie-
tuirea impreund *i a multumirilor ce si le
lac, se vor socoti nedreptatiti cilud poruirile
ori interesele uu li se potrivese si vor intra
usor si adeseori in conflict.
De oarece fieeare e dator sä faca ceeace
'mate, acela dintre soti, care e superior fie ca
individualitate, fie ca personalitate, de cele
mai multe ori sotul, aviind mai multe datorii,
va avea j drepul de a i Ic implini $i vu
stapani impuindu-$i la nevole vointa. Impre-
unatd en rdspundere, stdpanirea aceasta poa-
te sd fie asprä $i e asupritoare, daed nu e
tireapta, ceeace, se'ntiimpla mai ales cand o
www.dacoromanica.ro
 78 LOAN SLAV ICI

are femea stapanita de impulsiuni momen-

lane $i astfel adeseori pripita.
Inca mai grea e stapanirea famthara dupa
ee familia se desavar$e$te prin spor de copn.
Chiar i dacä nu-$:1 iubesc cophi, parintil
sunt interesati sa pa2easca sanatatea lor, sa
poarte grija de buna lor devoltare trapeasea
$i sufleteased, sa-i tuna in ascultare sj sa-$i
dea Inca mai vartos silinta de a-$i pastra set-
natatea, de a-si spori avutul $i de a se ridica
in gandul tuturora. Cu eat mai multi sunt $1
cn cat mai marl crese copiii, cu atilt mai mar.).
sunt sarcinile, cu atilt mai dese sunt couflic-
tele $i cu atat mai greu e sa li se faca tutu-
rora dreptate.
Simtamantul de solidaritate se da pe fata
eand ea egoism material, cand ca amor pro-
priu, vanitate ori ambitiuue a fiecaruia Ill
eeeace prive$te intreaga familie. E deci lucre
firesc, ca o repulsiuue mai mult ori mai pu-
tin viva se va produce fata cu cei ce pagu-
bese familia ori o jignese prin laptele lor fie
in aniorul propiu, fie in vanitatea, fie in am-
bitiunea ei totdeatma mai mare decilt cea in-
dividuala, caci limitele putiutei de desvol-
tare sunt la familib mai largi dead la in-
d ivi d.
Pornind din punctul de vedere al princi-
piului, ca dela nimeni nu putem sii cerem
eeeace nu e In stare. sa faca,, parintele inte-
lept nu va trata pe membrii familiei sale la
fel, ci va cere dela unii mai mult, iar dela al-
tii. mat putiu $i va avea mai multa purtare
n tocmai pentru cei mai slabi si mai neaju
torati, care au nevoie de crutare. Aceasta ade-
varata dreptate foarte usor poate sa fie luata
ea partnure, si chiar si in cele mai bine con-
www.dacoromanica.ro
 nuucATInNEA MORALX 79

duse familii se pot ivi copii, care, soeotindy-

se horopsiti, se rnsvrAtese. Cu atat mai var-
tos se 'ntiimplà aceasta in familii räu con-
duse, in care pärintele usuratee ori stnpanct
de slAbiciuni in adevär face ori sufere ne.-
dreptAti. Astfel ajungem, ca copiii sti. se ri-
iliec asupra pärintilor ori fratii 0, se dusnai-
neascn intre dhnsii.
Alta e desfnsurarea vietil familiare, dacä
( intr'ânsa si lubire ca legntura sufleteascn.
Inbirea e atat darnicn, cat si ingnduitoare,si
sotul, care iubeste, e mai multumit când dn
decht child primeste, se cln deci intreg si nu
eere deekt ceeace i se db.' eu toath inima. Chiar
horopsit, el sufere, dar rabcin si nu se räsvrä-
teste. De aceea nu e eu putintä, ea nurnai u-
nul dintre soti sä iubeased, enci devotamentul
aclevärat Kenune in urran pe cel iubit, si se
poate numai, ea släbiciuni ori patin3i sn-i in-
nnbuse din and in efind iubirea.
Tubindu-se InL e dânsii, sotii sunt preocu-
Pati fiecare mai mult de interesele materiale
si morale ale, celui-Talt deeftt de ale sale. Ei
TM numai se stänânese unul de dragul celui-
lalt, ci sunt totodatn si neadormiti priveghie-
tori morali intre dânsii.
Stim cu totii pe sotul päentos, care sufere
iii umilintä cele mai grele oenri, dar se rns-
vräteste cand cine-va ii atinge eat de putin
sotia-. Tot atat de bine stim sotia, care se rä-
node en ghiarele la ochii celui ce indrIzne$te
sn-i atinga bärbatnl.
Erin iubirea adevnratn egoismul se perde
1,1 sinItnnclintul de solidaritate si se dn pe fa-
tn. numai ca simtamlint comun nu in inre-
lesul, cit toti sirnt la fel, ei in intelesul, en fie-
care rmle pentru toti.
www.dacoromanica.ro
 80 MAN SLAITICI

Ear eel mai cunt si, mai firese fel de iubi-

re este cea pdrinteascd.
Obfirsia fireased a acestei iubiri e ambitiu-
nea atavicd a pdrintelui, ea BA fie intrecut
prin desvoltarea: continuatd in toate privin-
tele de copilul BALI. Nu e cu putintd pärinte
care nu are ambitiunea aeeasta. Sunt oameni
stricati, care nu vor sit aibd copii, Bunt oa-
meni, care, rdpusi de nevoi oH de patimi, isi
leapddä copiii on Ii omoard, sunt omeni, ca-
re, stdpâniti de pdcate, Isi neglijeazd copiii,
up este insd si nu pdate sd fie om, care nu s
sirate mânghiat in sufletul lui child isi vede
copilul inflorind si nu se bueurd stiind, cd
altii poartd grijd de el.
Rdsplata dreaptd a pärintelui bun e incd
mai adfinca mfingaiere si ined mai viva bucu-
re de a-si vedé copilul inflorind sub proDrin
sa purtare de grijd.
Iubinclu-se dar, Ddrintii isi iubese copiii cel
putin unul de dragul altuia.
Poate copilul sd fie sarcind mai mult ori
mai putin grea, o 'be1e4", eum adese-ori se
zice, clan numai Dentru cei ce sunt legati
pnin interese positive ; toentru oameni, care
se mai si iubese, el e ce lfingd toate cele-lalto
si un nesecat isvor de ocaziuni spre da do-
vezi de iubire, si pentru mfingaierea Orin-
telui se fae multe, care numai din dragoste
care copil nu s'ar face.
N'avem nevoie de stiintá inaltd, ci e destul
bunul simt firesc pentru-ca sd nc ddin seamit,
ed, ivitd odatti intr'o familie, inbirea adevd-
rata' nu poate s rArnhie inebisä inteo sin
gnrA inimä, ci trebue sd rdsbeascd incetul en
ineetul si sd Ddtrundd in toti stdpfinind pe
rieeare potrivit en tomperarnentul liii. Soti,
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNBA MORALA 81

care nu sunt numai tovardsi de viatd, ei se

mai si inbesc intre dinsii, nu pot sd nu-si in-
beascd copiii. Pärinti, dintre care unul ii in
beste pe copii, vor ajunge mai- curand on
mai tarziu sd, se iubeased si intre dansu. Co-
pill crescuti in iubire nu pot niei sd nu-si in-
beaseä narintii. nici sd nu se inbeascd lie
milear si numai pentru mangaierea pännti-
lor sdi intre (lama
Ivitd odata in casä. iubirea se face stäpIIui.
De rare nici deosebirile de vederi ori de inte-
res individuale, nici nevoile grele, mci ispi-
tirile, niei räutatea omeneased nu mai pot s'o
alunge. patimile 0 'ndbusesc fdrd-ca s'o ril-
Pund si numai nedreptatea poate s'o sldbeas-
cd ineetul en incetul si s'o frangd in cele din
urma.
Legati -odatd prin inbire, membrii familiei
se simt fiecare numai Parte din acea-si f-
inra-morald, si sunt totdeanna nu numai gata
de jertfil, ci totodatil si ingtiduitori. Desi nre-
oenpat fiecare mai mult de binele celor-lalti
decht de al sau si plornit a face tot ceeace Ii
este en putintd, ca sä multumeased pe cei-
lalti, in urma sldbiciunilor unora dintre.dan-
sii se pot produce in familie neintelegeri.
inihnjrj si confliete. Ori-si-efit de mari ar Ii
insi aceste, ele sunt treedtoare, edei le coviir-
seste iertarea inbirii, care e atat de neisto-
vita, Neat cel ce in adevär iubeste, stand in
fata furcilor, la care P ostindit eel iuloit dc
drinsul. exciamd din adtineul inimii: In zadar,
mie tot -fiiu ori tot frate imi este !
ChB vreme stdpaneste iubirea, e in toate
imprejurdrile pacinich desfd-surarea vietii
familiam
Inbirea 4P pierde losIl, (lard abnzdm de ea,
www.dacoromanica.ro
,MinPrv..i., No. 4.
 82 IOAN SLAVIC!

si in viata practicit ori si cc abuz de iubire se

prezenta ca nedreptate.
Membrii familiei fiind una sufleteste, cel
mai neaparat semn de adevaratit iubire fa-
miliarg e inima deschisa. Cel ce lubeste sta
Win de incredere in fata celui iubit si nu are
nimic de ascuns. Cel lipsit de inima deschisa
ascunde insa ceva, deci e instrainat, .nu are
ineredere, nu iubeste si poate sa i mmta, st
insele ori sa lure. Lipsa de inima deschisa e
deei o nedreptate fata eu familia si in ace-
lasi timp eel mai primejdios inceput de in-
sirainare.
Rau e, prin urmare, tot nedreptate. i ccea
ee inebide inimile, abuzul de inima deschisa.
de buna credinta, de bunatate, de spiritul de
ertfa ori de firea ingaduitoare.
Inea mai rele sunt siluirea, lipsa de cru-
(a re, asuprirea ori razbunarea.
. Toate aceste nedrepthti sunt peste putinta
cjit vreme familia e patrunsa de iubire; ele
he ivese insa pe nesimtite. dac azi urml,
milne altul dintre membrii familiei isi per-
de, rapus de vre-o slabiciune, bunul cumpat,
si ivite odata aceste, iubirea slabeste si ince-
tul cn incetul se perde.
Stidornicia in buna desfasurare a vietii
familiare nu e deci eu putinta fara de o ra-
timmla cducatiune individualit, si rostul fi-
rese al familiei e tocmai, cit intr'insa sa se
thea aceasta edueatiune, prin care se cultiva
it asiP:ureaza. si simthmtultul familiar:
Om bun um poate sa fie deeirit eel ce e but.
Mu, bun frate si bun sot; n'avem dar deck
srt erestem oameni buni pentrn ea sa ne ti
nem familia in stare bung.
Tn intelesul acesta e adevarai, eri in mu-
111010 brine se razrinA Vii oiiul, Oil familia e
www.dacoromanica.ro
 Em on ouNnA MoRALA 83

temelia vietii sociale si cä buna rdnduiala

socialut se perde &And slabote samtainântul
religios, care-I indrumeazd pe om spre lepà-
dare de sine $i spre ingdcluintd.
Perzilndu-se iubirea, familia ..rämline ti-
until la un We numai de constnnta solida-
rill-4H de interese si fearte usor e sfd.rdmata
(le vrajbd.
()eea ce mai poate s'o tinä la un We suut le-
gaturile si traditiunile familiare.
Fiecare isi gäseste personalitatea, inaintc
(le toate, in familia, din care face parte. E
cestiune fie de egoism material ori de a-
mor +propriu, fie de vanitate ori de ambi-
tiune sd pastreze leaturile, daca familia e
bogatd si bine vdzutd, daed ea are intinse le-
gd.turi de inrndire ori de prietenie, daed fie
in prezent, fie in trecut au esit din ea oa-
meni de mare valoare. Siintèmdutul fami-
liar nu se märgineste la prezent, ci ia Vane
din trecut $1se revarsä $i asupra viitorului,
edei.noi muritorii ne mângâiem gilndiudu-ne
familia ea ceva ce mult timp a lost si inch
mult timp va mai fi.

2. Singdmantul de clasd.
Individualitate morald, familia are $i ea un
tel de personalitatea ei, hotdrata de pozitiu-
ilea ocupatd prin membrii ei in trecut ori iii
prezent, ,si societatea rational organizatd nu.
e alcdtuitá din oameni rasleti, ci din familii,
incdt mersul ei e bun ori räu dupd eum bund
ori rea e viata familiara.
In lupta pentru existentä familiile legate
prin inrudire, pnin traditiuni, prin aeela$1 fel
www.dacoromanica.ro
 Si MAN 41,AN

de a vietui on pnin comunitate profesionala,

aviind aceleasi iuterese $i acelea$i aspira-
tiuni, se solidarizeaza si alcatuese impreuna
o clasa sociala mai mull on maj plain bine
inchegata.
Desi nuinai siniteniânt de solidaritato,
simtemantul de elasa e, in genere, atilt cq
egoism, eat $i ea amor propriu, ea vanitate si
mai ales ea ambitiune de clasa mai puternic
decal eel familiar, caci clasele sunt orgaui-
satiuni de lupta i foarte usor tree dela apa-
rare la agresiune. Ne este tuturora $tiuta iii-
tolenanta de elasa, din care, dupa impreju-
rani, pureed dispretul, repulsiunea, urat ma-
nia $1 toate indeumurile role, care invraj-
bese societatea, o tin iu franthntare ne-
k
curmata $i-o nisipese in cele dill unna.
Oni $i care clasa sociala se mentine un-
inai in vartutca partii, pe care p are in apd-
-earea dreptatll $1, on $1 cat de folositoare ar
fi altfel, piere pnin nedreptatile, pnn care u
rasvrate$te pe dameni. Cu toale aceste eat;
mai multe din nedreptati stint savarsite din
spirit de clasa, caei ceea ce nu ne iarta nici
cgoismul iiidivid cal, mei simteinantul fmui- .

bar, facem adese ori chiar ei un fel de sa-

tisfactiune din sinitèmant de elasa, socotiu-
du-ue in dreptul nostru eand asuprim, dis-
pretuim, jiguim in ori si ee fel pe altii.
Cel mai mare interes al elaselor sociale c
deci, ea in familiile, care fac parte din ele,
vietuirea sa se petreaca bine $i edueatiu-
nea sa se facia, in mod rational, caci fieeare
ia $i la viata elasei parte cu porninle $i cu
apucaturile, cu virtutile si cu släbiciunile,
pe care le are din familiê.
Clasele sociale rational couduse au dan o
neadormita privegluere asupra familiilor ce
www.dacoromanica.ro
 u(ArJINnA IORA1X 85

fac parte din ele, se tin in cea mai asprA dis-

eipling si elimineazA tot ceea ce prin rele
poruiri ori prin slAbiciuni urine poate sti le
compromitti, sg, le slAbeascg, oni sA le int-
ping% spre nedreptAti.
Rostul moral cel bun al claselor sociale e
pgstrarea acestei discipline, in virtutea eg-
reia isi perd, personalitatea atilt oamenii
rgsleti, care au rupt legAturile familiare,
cat si declasatii, care au iesit on au lost e-
liminati din clasa kr.
PAstrandu-se disciplina aceasta, aduce in
viata clasei fiecare cu sine iubirea, de care
s'a paruns in famine, simtAmantul de clasg
ia, toate caracterele siintAmantului comun si
fie care poartA grijA mai mult de ceilalti de.
eat de sine insusi, toti se aintA intre (latish.
toti se siint jigniti child unul e atins, toti
sluit atát gata de jertfh, cat si ingOduitori,
toti pun mteresele clasei mai presus de /ele
familiare on individuale.,
Asa trjunge simtAmantul de clasg. atat de
puternic, incat sub sthpa_irea lui indiviii
se jertfese ei insisi ori sunt jertfiti fArg, ea
sti se socoteasca nedreptAtiti.
Rpmanul isi exprimA simtAmantul de cla-
sg, In felul lui intuitiv prin vorbele N'am
a face cuelnici in din, nici in mance, deei
nu am nimic yomun cu el", Nu injug cn ci
mcr la vale, nici la deal,.nici la coboris, nici
la urcue.
.N.0 e in acest sAngtos simtAmanif comun
mci.o notA de urA, de MtolerantA oni de re-
pulsmne, ci nurnai nepAsare fatA en toti ev
ce fac parte din alte clase,

www.dacoromanica.ro
 10AN SLA Vtri

.1.Siintanuintal national.
Pornind din gandul, cá clasa sociala suiil
familiile solidarisate in virtutea comunitatii
de interese si de aspiratiuni, ne facem pare
rea, ea natiune sau popor sunt clasele soeiah,
solidarisate si ca. e destul, ca,in familii edit
catiunea sä fie rationala peutru-ca sa se des-
volte nu numai simtamantul de clasa, ci si
eel national.
Luerul acesta an e lush* adevarat.
.1;u clasele sociale, nici familiile, ci oame-
nii, care fac parte din ele, alcatuiesc natin-
nea fiecare potrivit cu individualitatea lui.
si simtam'antul national nu porneste din con-
stiinta solidaritatii, ci din ubirea elemen-
tara, care leaga intre dânii pe cei sufleteste
inruditi, El e simtanfantul comoun enrat, si
Poate sd fie slab ori chiar sa lipseasca la oa-
meni buni, care au avut parte de cea mai
rationalà edueatiune, si sa insufleteasea pe
cei mai stricati oameni si sa-i ditch la laud-
dare de sine.
Popor sau natiune suut si se socotesc oa-
methi, care, traind, lucrând, suferind si bucu-
rfindu-se, in acelas fel, si-au fpr.mat
ohieeiuri $i apucaturi eomuue, au traditmni,
eredinte, obiceiuri si apucaturi comune, si-au
format o limbd comuna si au aeelasi fel de a
glindi si de-a simti, prill care se deosebese de
toti colloid.
liotaratoare.pentru simtamantul national
e numai aceasta inrudire sufleteasca in vir-
tutea eareia membrii aceleiasi natiuni se in-
teleK usor intro dansii, lucregza cu toata ha-
ma impreuna, urmaresc acelea-si scopuri mo-
rale si-si impartasesc durerile si bucuriile,
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 87

Solidarisarea national'a' e numai o urmare

fireascd a luptelor purtate pentru pästraree
nationalitAtii ori pentru inläturarea pede-
cilor ivite In ealea dezvoltgrii Rationale.
Sirnttimântul national släbeste, daeä mem-
brii natiunii se risipese, bleat nu mai pot sa
Irgiased si sà lucreze impreung, dae6 ei se
laupgda" de traditiuni, de credinte ori de obi-
coMei, dar nu se perde deal pnin instrNi-
nare eulturalä.
Cel odatil instrAinat, ori-si-eat de coviir-
sitoare i-ar fi superioritatea individual:
ori cea personalä. stä isolat, nu intelege ..en
getele si simtirile" oamenilor, in iniflocul
cilrora-si petrece viata, nu e inteles de aces-
tia, nu e in stare sä ia parte ki luerarea na
tionalä, nu poate sä alba cuvenita inrAurire
culturalti'si e vecinic nernultumit $i cu sine.
si cu lumea, om osiindit la un fel de sihás-
trie.
Cain la fel e viata ori-si-cärui om in mii
locul unei societäti, in care, släbit fiind sim-
tAmântul national. oamenii nu mai gAndesc
si nu mai simt la fel. Societatea e ale'atnith (14-
oameni, care pot sh' fie ff oarte cum se cade,
dar, träind fiecare Dentru sine si In felul sän,
nu irupreung ei numai unii Ingä altii, Ell St'
not intelege intre dânsii. inträ mereu in eon
fEci unii cu altii, stric'd azi ceea ce au fäcul
ieri si se mistuie mai mult ori mai putin in
see.
De la cultivarea siintilmântului national
al:trail dar nu numai ridiearea nivelulni mo-
ral si intelectual al societal ii. ci si fericiren
individualti a fie-ertruia, nAci g-rea e afara
www.dacoromanica.ro
 88 JOAN SLA VICI

din cole viata petrecutA intre oameni, de ale

earota inimi nu Doti sil te apropii.
Cartea aceasta e eroitA in dimensini Drea
mici pentru-ca sa Doata fi insirate intr'insa
amAnuntele edueatinnii nationale si sunt ne
voit a ma märgini la Drincipiile generale CC
resulta. din chiar firea nationalitatii.
Romfinul, leguInd nationalitatea si de ori-
ginea comma, care e färä indoiala foarte
hotAriltoare, zice in loc de ...Donor" si yearn"
si neam de oameni", iar neamul" e o fiint
mare si cu viata neistoVitA.
Sunt apropiate limitele butintei de desvol-
I are la individ. mai departate la familie, de tot
depArtate la clasa sociala, dar la popor ele sc
nerd si de aceea ambitinnea nationald le co-
vaxteste toate. E deapururea neimpacat
dul, ea neamul tau sa aiumra o data mai pre-
sus de toate celelalte neamuri, si mii si mii
de vieti s'au stins en isufletire; valuri marl
de sange s'au varsat sub stapilnirea acestui
gh'
La aceastA exaltare a simtAmlintului na-
tional nu putern sa aiungcm deck &step-
hind miindria nationald interneiata De ci
noasterea si Dretuirea destoiniciilor maxi ale
neamtilui. Numai iii eercul strilmi al fami-
:i nu se poate dar cultiva simtainfintul na-
tional.
Cu cult mai lam e cercul. in care se petreee
coDilaria, eu atilt mai in cm-And si mai inde-
Dlin se potrive$Ie firea individuala en cea
nationala.
Alergand prin lume i traind in continua
legAtnra sufleteasea cii DoDorrd, aviind mul
I whirl inulle in. urina aeestei legaturi si
www.dacoromanica.ro
 EDUCATE. NEA MONALA 89

luand parte la durerile si la bucuriile obstiei

nationale, copilul isi iususe$te pe nesimtitA-
felul de a vedea si de a sianti al neamuluh
se simte bine numai in mijlocul lui si c
strain fatd en eei ce nu lac parte din el.
Numai eel astfel ..asimilat" poate sd fie
incantat de traditiunile, de credintele si de
obieeiurile nationale, sd mdreased in ganchil
lui destoinieirle speciale ale neamului sau
di sit se razdme cu toatd innerederea pe ele,
numai el e mandru de a fi ceea ce este, plin de
pietate care pdrinti, buni si strdbuni $i tot-
deauna gata de a se da intreg pentru mdri-
rea neamului sdu.
Cultul trecutului national, lauda faptelor
sdvar$ite de strdbuni, cunoasterea istorici
$i a vietii petreeute in prezent,poesiile $i li-
teratura nationald precurnsi operele de aria
(1esdvar5ese simtdmantul national i pregit-
tose pe cei in yiatd pentru continuarea lu-
erdrii incepute de predecesorii lor, nu poi
insä sd produed simtdmfintul national in ini-
mile eelor lipsiti de el. Acestia aud $i inteleg,
vdd $i simt, dar nu cred, nu se inefintä, nu se
imbArbdteazd, nu ne insufletese, ei iau. parte
la lucrarea nationald numai pe eat interesele
lor individuale, cele familiare ori cele de ela-
sd o eer aceasta.
Prin inraurirea unor asemenea oarneni Iii-
sträinati se risipesc popoarele desbinandu-se
mai intaiu in clase sociale, apoi In familii si
in cele din urmd in indivizi.
-1. Spiritul de corp.
Spiritul de Corp e acel simtdmfint de soli-
daritate morald, care se produce in oamenii
www.dacoromanica.ro
 elo WAN. SLAVIC."

ee in ori--si,care imprejurAri lucreazA Im-

jreuiià ori in acela-si fel.
El porneste din amorul propriu si se dri
pe faa, ca neadormitA purtare de grijA, ea
drepturile corpului sA fie respectate si ca
nici corpul, nici membrii lui sA nu fie jigniti
in dignitatea lor. Orisi-ee lovitarA data unuia
dintre cei solidarizati o siant toti, si asupra
tuturora se ra'sfrAnge si rusinea pAtita de
ori-si-care. Sub stApItnirea spiritului de eorp
cei solidaridarisati priveghiaza dal% ea ari-si
care dintre clânsii nu numai se bard, ci sü
si fie in adevAr vrednic de stima si de tu-
birea tuturora.
Spiritul de corn se deosebeste de cel de cla-
sA nu numai prin acest rost curat moral al
lui, ci si pentru-cA corpul nu e compus dill
ci din oameni scosi din ori 5i-ce legA-
turd. familiara.
La Dbrohoi se produce un conflict intre
militari si civili, si la T.-Severin se ceartli
intre dAnsii doi frati, unul c4itan, iar altul
medic. Mind stapaniti de spiritul de corp.
ei s'ar certa si daca conflictul s'ar fi prod,
la Hamburg, la Palerma ori la Canton. Ei
sant insa de acea-si parere, dacA sImtibrnâii-
liii de cjasa e mai tare intrAnsii.
De cele mai multe ori spiritul de corn co
vArseste pe eel de clasA, pe cel national, ba
ehiar i pe cel familiar, ceea ce-i invrAjbeste
pe oameni. Alte dbiti el $e produce in elasele
sociale, ceea ce le face intolerante.
Fiind indreptat spre asigurarea interese-
lor morale, spiritul de corp are toate caracte-
rele simtAmAntului comun si anume mai
inult pe cele bune cleat pe cele rele, El e deci
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 91

eel mai rational unijloc pentru p`astrarea bunPi

randuieli, si cei ee iau asupra lor sarcina de
a conduce vre-o luerare sdvdrsitä de multi
oameni impreund isi dau chiar si incoustient
silinta de a eultiva spirtul de corn pentru-ea
eel In-15181lb conducerea lor sd se controleze si
srt se imbärbdteze si ei intre dAnsii.
Cu deosebire importantd e cultivarea suiri
I ului de corp in armatk cdci in lipsa lui ar-
mata e o adundturd de oameni, pe care ni-
meni nu se poate rdzdana.
De mare ajutor e insd spiritul de Corp si
pentru toate ramurile admioistratianii, pen:
tru intreprinderi industriale, comerciale on !
culturale, pentru reuniuni si societdti cob-
stituite Iii vederea ori si cdrui scop, totdea
luta, cilnd oameni multi au sa scoatd irii
preund ceya la capät.
Iii 5eoli spiritul de corn e nu munai t)r,
gatire rationald pentru viata comund,
totodatä si eel mai neaparat mijloc de edu
catiune. Mai ales in internate disciplina si
bunul mers al lucrdrii nu se pot asigura dc
ciit pnin cultivarea spiritului de corp, in vir
tutea cdruia scolarii se iubesc, deci se si
controleazd si ajutä intre dAnsii.
Semfie ostentative si in acela$ timp mij-
loace de intdrire ale spiritului de corp surd
steagul si uuiforma.
Spjritul de corp se intäreste insä mai ales
in lupta pentru dreptate $i pentra onoare Sn
sldbeste in urma nedrepfdtilor ce se fac in
lduntrul corpului ori pe care corpul le face
ori le tolereazd. Pretutindeni dar, uncle lupta
e grea, fâlfuiie steagrtrile si oamenii ist au
portul dupà grupdrile corporative, nurnea-
e6-se ele tagme, einuri bresle, stari si in
www.dacoromanica.ro
 92 WAN SLAVIC]

ori si ce altfel. Indata ce corporatiunea s'a

eompromis savar$iud oni tolerand fapte nu-
iertate, steagul se ascunde si oamenii se lea-
pada de porlul ei petal.
Cei ce-si leapada pontul stiu totdeauna, de
ee li-e rusine sa--1 pastreze.

1. Patriotimul.
Patria e tam parintilon, careia ii mai zieem
si tam humid, fiind cA prin ea ne-am naseut
sufleteste; e bucata de pamânt adeseori de
lot mica, unde ui-am petrecut copilarm si
110-am indrumat a gfindi si a simti. Adaptati
nind trupeste $i sullete$te cu china, eu 1111-
prejunarile, en oamenii si en felul de a vietui
de pe acea bucatä de paanant, nu putem sa
Ile nicairi atat de bine ea pe ea si
.dorim totdeauna, eand suntem departe de ea.
La cei ce si-au petreent copilaria prin munti
ori pe tarmurii mrtnii acest dor de tartt e
atilt de viiu, in cat poate sä ia earacterele
unei boli gnele, nostalgia, care duce lh
nioarte.
Cu (bond de tang e iinpreunata de cele mai
multe ori $i durerea de neam a celui ce pi-
trece departe de poporul, in mijloeul cant ia
a erescut.
Din dorul de taril si din durerea de neam
isvoreste iubirea de tard, numai insa la on-
mem, care an avut copilaric fericiat .
In sufletul omenesc se leagtt pentru tol-
deartna uncle de altele cele ce s'au prezentat
imprenna liinii aminte si eelui ce ii avut iu
timpuk coptliinei sale multe bucurii ii shut
namenii, win Care le-a avut, 5i p"line
dc fermee locurile, ;Linde Ii tie pe acei on-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 93

math. Nu pot insa sa-si iubeasea niei tara,

niei neamul oamenii, care au avut copilarie
amarata si lipsita de lumina.
Iubirea de tart si de neam se cultiva dar
facandu-le copiilor cat se poate de placuta
viata si indrumand pe copii si pe oamenii
tiueri sa fact excursiuni $i calatorii pentru-
ea iubirea sa se resfranga asupra unui cere
cat se poate de lung.
Aceasta iubire nu e insa numai ea prin ea
patriotism.
Pc ate cineva sa fie ran patriot cu toate ea
tine la tara si la neamill sau si bun patriot
si in o lard, in care nu si-a petrecut nici co-
pilaria, nici tineretele.
Pentru ea sa fii bun patriot, ai sa fii, ina-
inte de toate, 0m bun, adect bun hitt, bun pa-
rinte, bun sot, bun frate, bun prieten, care-si
face din propriul sau indemn 6i pentru pro-
pria sa multumire datoria.
Aceasta ni-o spune Ovidiu in versurile:
Anren prima sata est aetas quite vindive nano
Sponte sua legem. fide9A, rectamque colehatv.
De oare ce fie din egoism individual, fie
din simtamant familiar ori de clasa, fie din
jutoleranta nationala, fie din spirit de corp
oamenii sunt adese ori de rea credinta si se
nedreptatese unii pe al tii, toate familiile,
toate clasele sociale, tcate popoarele si toate
corpOratiunile. care traiese pe o bucata de
pamant bine limitata s'au solidarizat pen-
tru ca sa dsigureze si sa apere impreunhi
dre.ptnrile lor si ale ori i caruia dintre mem-
bri i sai.
In vederea acestei asigurari a dreptatii s'au
infiintat statele, se croiesc legile si se
creiaza asezamintele comune de tot felul.
www.dacoromanica.ro
 94 IOAN SLAVICI

Duprt vremuri si impre:jurAri s'au riffle&

deasupra farnilii cu destoinicii maxi si au
stripAnit ca dinastii potrivit cu propriile lor
interese, s'au impus clase sociale si au asu-
prit pe eelelalte, an luat ehte nil popor enn-
ducerea in luptA cu altele ori o corporatimw
mai puternicA a bothrilt mersul intregei vieti
comune. Totdeauna insä cei de rea credinta,
abuzAnd de pozitiunea ce si-au creat, ea
sA facrt nedreptati, au fost dati in cele din
urrnA la o parte si statele, in care nu s'a putu4
asigura dreptatea pentru toti. s'art risipit,
eaci rostul firese al vietuirii in state e asi-
rarea dreptrttii, si eel mai inalt interes al sta.
tului e respectarea neconditionatA a legilor
fie ele chiar si pligubitoare pentru stat.
Aceasta ni-a spus-o Scipon Africanul E-
milian efind, vestit despre moartea cumnatu-
lui ski Tiberiu Grachu, care din iubire e--
tre pairie nesocotise constitutiunea, a ro
stit vorhcle Ca el sä patä toti cei ce vor
mai face ea ditnsul"! Si in adevär, in urma
faptei lui Tiberiu Gracbu s'au deslAntuit
crutucenele lupte de peste o sutA de ani, iii
care a perit republica romarat si s'au sleit
pulerile vii ale poporubui roman.
Legile rele au sä fie schimbate. dar ciitA
vreme sunt in vigoare nu pot sA fie eAleate
nici chiar când prin aceasta s'ar inlAtura ne4
dreptruti.
Patriotismul consistA in neinduplecata
strtruintti asupra dreptritii astfel intelese, si
patriot e cel ce nu e in stare sa Meg. nedrep-
tate $i e gata sd-si jertfeascA mimea, avutul
si scmgele in lupta purtatA imporiva eelor cc
o fac.
Edtratiunea patrioticii porneste dar din
famille, care are sA ne dea oameni buni in
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA 95

toate privintele, si se desdvarseste prin cul-

tivarea spiritului de corp si a samtdmantului
national, dandu-ne oameni intregi, care se
stAphaesc pe sine si nici din egoism, nici din
samtdmant de clasd, nici din iubire de neam
ori de tard, nici din spirit de corp nu lac ori
nu suf dr nedreptatea.
Prin aceastet neindupiecata stdruintd asu-
pra dreptatii ia samtdmantul comun si pa-
triotismul indeosebi caracterul de extrema
asprime ce se dd pe fata in pedepsele aspyb.
prec.um si in ritzboaié, cdci mAsura iubirii
cAtre toti e dispretul si pr,in exagerare ura si
mania oarbA care cei ce fac nedreptAti.

6. lubirea de oameni.
Cultivand prin purtarea de grijd pentru
plante si pentru animale, simtdmAntul
compAtimire, deschideni. inimile si pentru
iubirea de oameni, caci e lucru firesc, cd cel
ce crutd plantele si are slabiGiune pentru a-
nimale sd fie milos fatd eu oamenii.
Nu sunt cu toate acesta rari oamenii, ca-
re25i petrec viata purtand grijd de plante si
de animale, dar nu pot sd-i suferd pe semenii
lor i 10 petrec viata In retragere indrult-
nicä
Asemenea oameni instrainati de semenii
lor pot .sd fie in toate privintele buni, patri-
oti devotati, chiar gata totdeauna de a aduce
iertve, ea sd aline suferintele altora, dar sunt
aspri i neieratori, le fae toate siluindu-sepe
sine, ea sit nu fie nevoiti a-si face mustrari,
si nu cunosc multunirea bunei faptuiri.
www.dacoromanica.ro
 96 lOAN SLAVIC1

Sunt asa numitii misantropi totdeauua

pesimisti, iii glindul carora omul e o fiinta
arida si pornita sure rautati, iar viata e un
fel de spasire, cilreia are fiecare sä i se st:pu-
na eu rabdate chinuindu-se iiiuSi pe sine.
Cuprinsi mereu de durerea de a fi, ei cautil
inlinehre In multumiri impersonale 5i, ca
stt o poatà avea, sunt stapilni pe sine, gata de
a-si face in toate imprejurgrile datoria, tot-
deauna corecti, oameni cu destiviirsire buni
si nestiferiti numai prin neinduplecata lor
staruin0,, ca si altii sa fie ca dansii.
Lipsii i nsä de educatiune rationalg si mai
ales de culturá in ceea ce priveste samtAman-
tril de eompatimire si iubirea catre natura,
oamenii astfel instrAinati de semeuii lor se
indarjese si se fac dusmani ai ncamului o-
menesc, stint euprinsi cu ata mai vartos dc
durerea de a fi si-si cautà compensatinue in
multumirea diavoleasett de a fi savarsit iap-
1e, priu care le fac 5i altora nesuferitä viata.
Aceastä posomoriltal stare sufleteascä nu
poate s fie deck urmarea suferintelor prea
maxi. Ea se produce la oameni, care au lost
horopsiti in timpul copilAriei, an suferit
mari nedreptati, au avut multe si grele des
duthgiri, s'au luptat cu pathni mari ori an
lost chinuiti de boli indelungate si dure-
roase, care li-au inacrit viata.
Numoi incape nici o Incloialii, cá aceasta
predispozitiune sufleteasel e impreunata cu
anumite degenerescente in organizmul Ire-
OSC si ea aeeste se pot transmite pnin moste-
ii ire.
Cei mai multi facatori de vele ies din eopii
parAsiti, irnpiiii incoa i incolo si ehinuiti,
mai ales uelegitimi ori Ohm. lepadati, 51 eri-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA. U7

minologii au constatat, CA ei sunt aproape

toti stigmatisati incA din nastere, predesti-
nati in vartutea unor degenerescente fizice
sa-si petreacVviata in rele fAptuir.i.
Acest fel de a vedea e impotriva judecAtii
sAnAtoase, cAci el ia efectul drept cauzA.
Nu insusi prin sine, ci numai in compara-
tiune en altii e omul bun on rAu.
Nebunul e intr'aiurea, un poate nici sA tie
seama, de realitatea imprejurArilor, nici sa.
se stApaneascA pe sine, un om bolnav sufle-
teste i trupeste, ne-bun fArA 6a sA fie rAu,
fAcAtor de rele fArA ea sh aibA vre-o vinA.
N'avem cleat sA-1 vindecAm trupeste pentru
ea sA se facA din ne-bun iar bun.
E insA lucru stint, eh primul semn de ne-
bunie e perderea simtAmantului de dreptate,
Fapta rea e deci un act de nebunie si fAeAto-
rul de rele; in timpul, &and sAvarseste fapta
on stAruie asupra ei, nu e in toatA firea, ci
un smintit cu atat mai primejdios, cu cat
mai des ii vin furiile" si cu cat Mai stArui-
toare sunt ele. El e bolnav, iar cauza boalei
e lipsa. de purtare de grijA, vietuirea nera-
tionalA, petrecutA in sbuciumAri si in excese
de tot felul.
DacA sunt dar copii, care in urma pAcatelor
sA -firsite de pArintii, bunii on strAbunii lor
intrA stigmatizati in lume, ei an nevoie de
o mai stAruitoare purtare de grijA, de mai
multA iubire, de o mai rationalA vietuire, de
o mai neistovitA bunAvointA si de o mai de-
plina cultivare a simtAmantului de compAti-
mire, ea sA nu-si pearda firescul simtAmant
de dreptate. Ei se fac, dacA se fac, oameni
rAi nu pentru cA s'au nAscut stigmatizati, ci
,flindeA au fost lipsiti de purtarea de grijA,
www.dacoromanica.ro
Bib'. <Mioerveia, No. 57. 7
 99 IOAN SLAVE- I

pe care o cereal.' stigmatele, si s'au razvratit

asupra celor ce nu li-au dat-o.
Cel ce a avut parte de educatiune in toate
privintele nu poate sa nu-si iubeasca seme-
nii, cAci, pornita din iubirea de oameni, edu-
eatiunea in toate amanuntele ei numai prin
iubire §se poate face si tot iubirea de oameni
e si cel mai culminant rezultat al ei. De a-
ceea in societatile bine asezate oamenii toti
sunt interesati, ca eopiii sa aiba parte de
buna educatiune, si toti se socotoesc eduea-
tori pentru ori si care copil.
Fiind vorba de simtamantul comun, nu a-
vem sa intelegem iubirea ce ni se cere prin
vorbele Iube$te pe deaproapele tau cum te
iube$ti pe tine insu-ti", caci aceasta e car--
tate, nici iubirea celôr .ce striga Libertate,
egalitate si fratietate", caci aceasta porneste
din egoismul nemasurat al celor ce se simt
jigniti in libertatea lor de a profita de sldbi-
eiunile altora, pusi mai prejos de cum tin sa
fie socotiti ori tratati fara cuvenita drago-
ste frateasca.
E chestiune de egoism sd fii in toate im-
prejurarile, deci si ea cetatean, om cum se
cade, corect $i respectuos fata cu ori $i eine,
sa te folose$ti de drepturile tale Mrd ea sa
jignesti pe altii, sa-ti faci Mira $ovaire dato-
riile, sa aduci la nevoie chiar jertfe, deci sa
tratezi pe toti oamenii ea frati de o po-
triva cu tine, Mei asa te stracori mai usor
prin lume si o sa-ti mearga mai bine.
Acesta e patriotizmul omului cu bun simt
practic ce tine la tara, in care se simte bine,
ori $i care ar fi ea, si, dorind sa se puna bine
cu toata lumea, striga cu buna credinta Li-
bertate, egalitate $i fratietate".
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORALA. 99

Cel ce II iube$te Ins. pe oameni isi dd foar-

te bine seamd, ea ei nu sut de loc egall $1
nu pot, prin urmare, sà aibd acea$i liber-
tate. El insusi nu dä nici o data ceea ce 1 se
cere, ci fie mai putin, fie mat mult, dupd
cum il iartä puterile; dragostea frateasca-1
va indruma dar, ca pentru cei slabi $i nea-
jutorati sd ceard crutare si ocrotire, pentru
cei rau porniti priveghere neadormrtä si 11-
bertate numai pentru cei ce suut sttiphni pe
sine.
Pe oamenii singurateci Ii trece cu vederea
si mild nu are, cáci gdndul lui e indreptat
spre binele ob$tesc, caruia i-1 jertfe$te la ne-
voie $i pe cel mai nevinovat individ.
Sinattimilut comun, care se revarsä asupra
rasei $i in cele din urmä asupra intregului
neam omenesc, mbirea de oameni se dd pe
fatá ca egoism in purtarea de grija pentru
usurarea traiului omenesc. Din acest egoism
omenesc pornesc inventiunile si descope-
riffle de tot felul, asezamintele culturale, in-
dustniale i comerciale, toate silintele in-
cordate pentim ca oamenii, ori $i uncle ar
ei, sa-si poata satisface cu cat de puting o-
steneaM trebuintele. Dacä dar cei ce ian
parte la aceste silinte sunt sältati, o legitima
repulsiune se produce in fata celor ce intr'un
-fel ori intr'altul sporesc greutdtile vietuirii,
si cu eta mai multe sunt uevoile, cu atht mai
asprd e forma, in care egoismul omenese se
dä pe fatti.
Inca mai asprá e forma, in care e dä Pe
fa% amorul proprm omenesc. Cel ce iubeste
pe semenii sai, se simte jignit child ori *1
t:are om e atins in dignitatea lui ori se in-
joseste el insusi pe sine.
www.dacoromanica.ro
 1(0 IOAN SLAVIC"

Jiguinea e eu atat mai adanca, cu cat eel ce

e atins oni se injoseste nu-si dä si el insusi
seamd despre aceasta. Din aceastd jigAine
porneste intneaga inuiicä uniasd ce se savar-
seste spre a nidica nivelul moral si intelee-
tual al intregului neam omenesc, pentru ca
iii oni si care om el sä se prezinte in deplina
liii dignitate.
Numai e vorba de familii ori de clase so-
ciale, nici de popoane oni de state, care se so-
octese in legitima apdrare nedreptätindu-se
intre ele, ci de acea dreptate absolutd, pe
care poporul roman, la inceputul vietii lui
atfit de intolerant, a precizat-o In jus yen-
tium", de pax romana", pe care Vergiliu o
laudd in vorbe atat de calde.
Cu eat mai departe strdbate si eu cat mai
multe inimi stdpaneste iubinea de oameni, cu
atilt mai feritä de suferinte e Nietuirea aiei
pe pilmant si cu atilt mai vartos se ridied o-
mul mai presus de grijile zilnice.
Aeest dor de universald inültare e ambi-
tiunea omeneascd, din care porneste on si ce
indemn spre munch' intelectuald .atat iii sti-
inta, cat si in arta'.
Omul stdpanit de egoism oni instrdinat de
semenii sal cautd in stiintä si in arta pro-
pnia sa mfinghiere, si numai eel pdtruns de
inbirea de bameni osteneste pentru ea, mni
partdshidu-le tunora multumirile sale, sä du-
eTi neamul omenese inainte sure desdviirsirea
visattt de dansul.
H. CA RITATEA.
Caritatea sau rnilä e partea slabd si dulce
a comptitiminii, simtdmantal de duiosie tot-
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNE MORALA 101

deauna plAcuta, care ne cuprinde ciind luam

parte fie la bucuriile, fie mai ales la durerile
altorf..
Ea este o pornire fireased ce dA farmee
vietii si Nu se poate sA fie strinsA, ci e nu-
mai indbusitd de alte porniri mai puterniee,
cAnd 11u se da pe luta.
In practica vietii mila e purtare de grija
pentru bincle fieeAruia in deosebi $i chice la
mari multumiri sufletesti prin lepadarea de
sine.
E invederat, ea oamenii urea milosi, per-
zilnd din vedere obstia de dragul singurati-
eilor, sunt prea ingaduitori si astfel lipsiti
de simtamAnt commi lin ocinai preeum
cei stApfinill de simtèmfmtul comun sunt ne-
milosi.
Atilt egoismul, eat si compathnirea sunt
isvoare de`simtaminte in ferioare, in tare ele-
mentul emotional e mai mult ori mai main
coviir$itor, deci indemnuri sau porniri spre
fapte.
Ca milA compAtimirea e eel mai putin e-
motional (Entre simtAmintele inferioare. In
gauulpl Brahmanilor ea e ehiar simtamimt cii
desavArsire superior, o mAngiiiere sufletea-
sea lipsitA de on j ce indemn spre lapte. In
acelasi fel si 0 giindeste Platon, i iubirea
a$a zisa platonicA e o plAcuta stare sufletea-
sat, din care nu are sa urmeze nimie in eeeo
ce priveste faptele celui cuprins de ea.
De oare ee wmpAtimirea e una din marile
podoabe ale firii omenesti. immai oamenii
desbracati prin patimi urlite de firea one-
neaseA pot sa, se simil jigniti chnd altii se
bucurA ori 0 fie cuprinsi de multumire dia-
voleasca in latft
.
durerilor, de care sunt chi-
www.dacoromanica.ro
 102 IOAN SLAVICI

nuiti altii. Cel milos se simte dar inaltat in

gandul sail, bun si vrednic, si e cuprins de
duiosie când ia parte fie la bucurille, fie mai
ales la durerile altora.
Duiosia aceasta e si ea singura destula
mangitiere, caci il face pe cel cuprins de ea
sa se simta om in puterea cuvfintului. Inca
mai indeplin om; mai mângiat prin sine in-
susi si mai fericit e eel ce se.imbärbateaza
si se leapada de sine , ca sa aline suferintele
altora prin faptele sale.
Reforma lui Buddha porneste din acest
gaud al iubirii active si mai fericitoare, iar
legea noastr a. crestineasca ne invata, ca e
moarta iubiTea fara, de fapte.
Buddha si-a impartit bogatiile intre cei
nevoiasi, a imbracat vestminte de cersetor
si-a umblat ca om fara de capathiu prin
lume. Tot astfel au facut si foarte multi din-
tre inchinatorii lui Christos, care s'au jertfit
ori s'au lepadat de cele lumesti si au trait
mai mult pentru altii cleat pentru sine in-
si-si.
Acestia nu s'au abatut dela masufa dreaptä
ce ni se da in povata, ea sä iubim pe dea-
proapele nostru cum ne iubim pe noi insi-ne,
caci ei atht si numai atht se iubeau pe sine
si mai vaxtos se fericiau dându-li-se altora.
Nu mai incape dar Indoialä, ca fericit si cu
adevarat intelept e cel ce-si reduce trebuin-
tele si trage dela gura sa pentru ca sa-i ra-
milie.cht de mult pentru altii.
Trebue cu toate aceste sa fie un hotar. pe-
ste care .na are sä treaca \nimeni In savarsi-
rea faptelor pornite din milä. Mila poate si
ea sa devie patima, deci izvor de dureri, un
simtamânt, in care covhrsesete elementul e-
www.dacoromanica.ro
 EDUCA rIUNEk 3IORALA 103

motional, si eel ce trece in mild masura

dreapta nu se ridicd, ci se injoseste. Siin
materie de caritate numai stApanirea de sine
e vartute.
Ori si cat de mare ti-ar fi mila, mlingdie-te
e'o simti, dar märgineste-te a face atat, cat
esti dator, cdci, fächnd mai putin, esti nemul-
tumit cu tine insu-ti, iar fdcand mai mult, ne-
dreptatesti pe altii 5i esti incil mai nemultu-
mit.
Spre aceastä mdsurd dreaptd are sä fie
indrumat copilul dandu-i-se cat mai des oca-
ziunea de a le face altora binele, pe care-1
poate fàrä de a se cdi.
Cultivarea simtdinfintului de caritate e de
cea mai mare importanta pentru fericirea
individuald, si Ii facem copilului eel mai
mare bine indrumandu-1 sd ia parte la bucu-
riile si la durerile altora si sd aline in mar-
ginile putintelor sale suferinte. Din punctul
de vedere al vietii obstesti insd caritatea e
fara de valoare, ba adese ori chiar un fel de
ea la mit ate.
In lipsd de simtämant comun mizeriile vie-
tii sunt atilt de multe si de marl, incht cari-
tatea nu poate sd le inldture si stä oare cum
nimita in fata for. In lupta cu nevoile vietii
numai iubirea de oameni poate sä ne duca
la biruintä, si nu sunt putim aceia, care, clan-
du-se -in ace "stà 1uptd la o parte, sävarsesc
acte de caritate fie din .egoism, ca sa. se pund
bine eu lumea, fie din amor propriu, ea O. se
incante de sine insi-si, fie mai ales din vani-
tate, ca sA pard milosi. Sunt chiar oameni,
care trdiesc in desfritu. se iniosesc, sporese
fail de mild suferintele omenesti si
www.dacoromanica.ro
 104 TOAX ',LAVR I

Sese aeic de earitate pent -u ea himea sa fie

mai ingaduitoare fata en diinsii.
Toti acestia strica rostul vietii eomune a-
buzünd de nevoile altora $i nu pot sa aiba
multumi-ea impreunata cii glindul de a fi
savfirsit o laptä buna.
Multumirea aceasta ii este data numai ce-
lui ee face dar din dar si din prisos en inima
eurata.
Daca intOnesti dar in calea ta vre-un ne-
voias, da-i copilului trei bani si zi-i. Da din
ei eat te trage unma, dar pastreaza ceva si
pentru tnine".
Prin cultivarea simtamfaitului de clatorie
astfel inteles se desavfirste edueatiunea per-
sonalä, $i, giindita la un loc, intreaga edu-
catiune e cuprinsa in vorbele: pastreaza-ti
buua stare trupeasca, fii eumpatat si bun
chivernisitor, plin de dignitate, euviincios
$i muneitor, fa-ti datoria fata eu familia,
elasa soeiala, corporatiunea, natiunea si tara
ta, precum si fata cu intreaga omenire si-ti
este iertat sa ai $i mâiigâierea sufleteasca
de a fi alinat suferintele altora.
Cel ce se leapada de tata si de mama, de
sotie si de copii, de frati di de surori si rum-
pe toate legaturile cu soeietatea pentru ea
sa-si petreaea viata ostenind nentru altii. nu
poate s'o facá aceasta deck eu invoirea celor
interesati, ea sa n'o faca.

C. Educatiunea impersonala.
Ajuns odata sa-$i poata da seama despre
cele ce se peirtee impregiurul lui. copilul exa-
mineaza eu luare aminte luerurile, ea ,sä le
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIUNEA MORA LA ii
cunoasca bine si sa-si faca despre fiecare din
ele idee clara. Dupa-ce $i-a faicut idei despre
lucruri, aceste se frdnadnta mereu in capul
lui si el compara, cerceteazá si face intrebari,
ca sä le inteleagd. Nu are apoi odihnä, pând
ce nu s'a dumirit intr'un fel ori intr'altul, de
ce anume e fiecare lucru cum il stie, din care
cauza $i in vederea carui scop.
Acest neastampar al nedumiririi, nepotolita
sete de a cunoaste, de a intelege si de a sti, e
cea mai neistovita din toate trebuintele ome-
nesti, caci viata lui toed omul cunoaste, in-
telege si stie putine si niciodata nu ajunge sä
nu-i ramae Inca multe necunoscute,neintelese
si nestiute.
Nu e aceasta trebuinta sufleteasca, de-o po-
trivd en curiositatea, pe care o au si aui-
malele.
Animalul ia si el aminte, deci eunoaste si-si
formeaza idei concrete despre lucrurile ee
star' in oare-care legatura cii viata lui. El in-
sa nu-si da seamd despre eeeace cunoaste, mi
compard, nu se dumireste asupra rostului a-
oelor lucruri, nu seurteazd cauze si efecte, nu
intelege si nu stie.
Nu e insa numai aceasta deosebirea dintre
curiositate si trebuinta de a sti.
Voind sä aflam rostul vre-unui lucru, can-
thin nu causele care l'au produs. ei scopul,
In vederea caruia este el eum ii tim.
Dadt vom examina un bob de fasole, vom
constata, inainte de toate, .cd el e infdsurat
intr'un fel de pelita tare si ne vom da seama,
Ca rostul acestei pelite e sà proteaga partile
mai gingase ale semintei, cum coaja de aluna
protege siimburele. Examinam dar bobul ina-
www.dacoromanica.ro
 10(5 IOAN SLAVICI

inte $i constatdm, cd el e alcdtuit din cloud

parti, intre care se and embrionul. Din em-
brion au sä iasä rlddcinile i cotorul, iar cele
cloud prti sunt primele cloud frunze ale vii-
toarei plante.
Suntem dumiriti, impdcati $i punem bobul
la o prte pätrunei de gandul, cá el e intocmai
cum trebue sd fie.
Dacd se 'ntamplä insä, ca una din cele doua
peril s nu fie la fel, stäm euprin$i de viud
nedumirire. Care e rostul deosebirilori De ce
n'au sd fie primele cloud frunze intru toate de
o potrival Fiinded nu ne putem dumiri asu-
pra rostului deosebirilor, cdutrtm cauzele, care
le-au produs, si cdtd vreme nu le-am gasit,
rdmanem stdpaniti de gandul, ed nu e bobul
Orlin trebue sd fie.
Ace]as fel de nedumirire ne cuprinde când
constatdm, cä bobul de gran are nu cloug
pärti, ci una singurd, ori când clam in nuca
peste cei patru frati".
In fiecare clipd, a vietii noastre suntem ne-
lini$titi, cdci ori-$i-care lucru, care nu e ori
nu ni se pare a fi cum trebue sd, fie, ne pune
in nedumirire, ni se pare interesant, adese-ori
chiar uimitor, pocit in felul lui $i mai mult
ori mai putin supardtor, iar de supdrarea
aceasta nu putem scdpa deck dumirindu-ne
prin constatarea fie chiar $i gre$ita a efecte-
lor si cauzelor lui.
Repaosul sufletesc e cu putintä numai in
fata lucrurilor, care sunt invederat cum tre-
bue sä fie: multe, putine, aceste ne incântd, gi
incdntarea aceasta e cea mai curat mnli u-
mire a vietii omene5ti.
E invederat, ca cu cat mai adânc patrundem
www.dacoromanica.ro
 EDUCATIIINEA MORALX lo7

in tainele firii, cu cat mai bine cunoastem $i

intelegern lucrurile din lurne, si en cat mai
bine suntem dumiriti asupra scopurilor si
asupra cauzelor, cu atat mai des si mai inde-
plin ne impärtd'sim de aceste multumiri.
De aceea serntätorii de ori-si-ce fel sunt
mari binefacritori ai omenirii, care prin roa-
dele muncii lor adaugd, la fericirea tuturora
si la a fie-cdruia indeosebi.
Luerurile din lumea ce se desfdsurd in
aievea nu sunt insä intocmai cum trebue sd,
fie, ci pocite unele mai mult, altele mai putin,
fiecare 'n felul lui potrivit cu imprejurarile,
in care trece prin fiintä.
Acesta e adevärul, din tare a pornit Platou
in pldzmuirea ideilor sale, care sunt lucruri
gandite asa cum trebue sä fie.
Nu e nici un stejar intocmai cum trebue sA
fie, Mei imprejurärile, in care rdsare si 'n
care i se desfasurd viata, II pocesc : putem
insä sd ne gandim stejarul deavarsit in toate
amdnuntele lui, si acest ideal de stejar ne in-
canta mai mult decat ori-si-care stejar vdzut
in aievea.
Sensibilisarea san intrunarea in orl-si-ce
fel a unor asemenea idealuri e ceeace numim
artd.
In artä si numai in arta se pot presenta lu-
crurile in desävarsirea fiintei lor, si en cat
intruparea da mai mult ilusiunea realitAtii,
en atat mai incantätoare e. Reproducerea re-
a-litatii nu e Ins artd, ci totdeauna o pocire a
realitdtii. Sunt deci si arti.stii marl binefded-
tori ai omenirii, numai Insa, daed nu repro-
due, ci desavarsesc realitatea.
Dacd o senind multumire sufleteased e sä
www.dacoromanica.ro
 1O8 MAN SLAVICI

plazmuiesti in gAndul tau lucrurile asa, cum

ele trebue sa fie, si sa-ti reproduci plazmuirea
ca 'n aievea, Inca mai senina trebue sa fie
multumirea de a fi desavarsit prin eultura
rational& fiinte vietuitoare, chiar oameni, si
a toate covârsitoare e multumirea de a te fi
dus pe tine insu-ti spre deskvhrsire.
In vederea acestei supreme multumiri o-
menesti se face educatiunea7care e arta de a
te face pe tine insu-ti cum trebue sa fii, po-
trivit eu firea eea adevarata a onialui.
Ori-si-ce act de stänânire de sine, ori-si-ce
fapta bunä prin potriviroa ei cu firea cea
adevarata a omulni, ori-si ce lepadare de si-
ne e asemenea multumire impersonala fiind-
ea rezulta din satisfarerea unor trebuinte.
care n'au nici o lee-Aura, cu personalitatea si
sunt simtaminte superioare fiind-ea tin ne in
deamnil la nimic.
Trebuinta de a sti se iveste numai in clipa
eilnd iti dai searna. ea nu stii. si ai si putinta
de a te dumiri asupra adevarului, iara miii-
turnirea ei o ai nu numai dupa ce te-ai du-
mirit, ci si in timpul, in care iti dai silinta
de a te dumiri, ear dunä ce ai simtit-o odata,
ea rameme viata toata in sufletul tau.
Asa e ori-si-care multumire impersonala.
0 vedere frumoasä, o opera de arta, o fap-
ta bine savarsita e o simfonie, care te inean-
ta nit numai in elipa, eiind ti se presenta: ei
-Loath viata, si cel ce-si cauta multuanri im-
personale adunä comoara nestimata, Li lele
copilariei si ale tineretelor sunt pline de far-
mec fiind-ca'n trecerea lor avem multe miii-
tumiri impersonale, si afara din eale senin
e apnsul vietli petreeute in sllinte imperso-
riale.
www.dacoromanica.ro
 EDuCATIUNEA MORALA 109

Trebuintele personale si cele individuale,

nevoile vietii, grijile si durerile si mai ales
slabiciunile de tot felul nu ue lasa insa ragaz
sii ne pierdem in multumiri impersonale. De
aceea se tangnie crestinul Din tineretele
mele multe patimi se lupta eu mine," ear
inteleptul zice intristat Primum vivere, de-
inde philosophare."
Avem sL ne chivernisim viata asa, ea sa ne
rãmiie intr'insa cat de multe clipe de re-
paos pentru multumiri impersonale.
Goana dupa asemenea multumiri este lush'
si ea o patima, care intuneca viata.
In silintele sale de a se durniri, omul adese-
ori se insald ori se amageste pe sine-insusi
si, cazand din ratacire in ratacire, isi petre-
ce viata in sbuciumari sufletesti. .

Tot astfel alergand dupa forma desavar-

sitä, ochii i se opresc adese-ori asupra celor
pocite, care sunt mai interesante, mai uimi-
toare prin lipsa de potrivire a partilor ce le
aleatuesc si in loc de a-1 incanta Ii framanta
si-1 istovesc.
0 masura dreapta avem deci sa pastram si
in ceea ce priveste satisfacerea trebuintelor
impersonale. iar aeeasta nu poate sa fie de-
ck iubirea de adevar.
Ceea ce avem sa cautdm totdeauna si In
toate este firea cea adevärata, caci numai a-
ceasta poate sa ne incante prin desavarsirea
ei armonica si sa ne dea repaosul sufletesc,
in care se stinge toatei grija cea lumeascd"
si se leapada.
Ceea ce intra si trece prin fiinta in adevar
asa, cam trebue sä fie, este bine atat in lumea
fizieä. cM si in cea moralL potrivit en seopul
si cu cauzele.
www.dacoromanica.ro
 110 MAN SLAVICI

Ce'ea ce bine s'a infiintat e si'n aevea, si in

gandul omenesc frumos, desAvarsit in toate
amAnuntele, o mangaiere pentru suflet.
Numai ceea ce este bine si frumos e deci
aelevärat, in deplinA potrivire cu firea sa.
Spre cAutarea adevArului astfel inteiles
are sA ne indrumeze educatiunea intelectualA
si in indrumarea aceasta consistd rostul ei
moral. LipsitA de indrumarea aceasta, ori-si-
ce cducatiune intelectuath. e amoral& o neno-
rocire atat pentru cel ce o primeste ori si-o
face el insu-si sie, cat si pentru sometate.
Ear indrumarea aceasta nu poate porni de
cat din religiositate.
Cel mai mare din toate adevArurile si cel
mai desAvarsit dintre toate gandurile e lu-
mea asa cum ea se desfAsur A. in aievea si
cum se oglindeste in mintea omeneasch. Ori
si cat de pocite ni s'ar pArea pArtile ei, ori-si-
care din ele e potrivit papa in cele mai mici
areAnunte fie en scopul, fie cu imprejurArile,
si toate impreuril alcAtuese cel mai desAvar-
sit intreg.
DacA dar nesfarsita varietate, multimea
nemAsurath si mArimea neinchipuitA ne pun
in floroash, uimire, armonia universald ne
incantA 51 ne umple de sfiloasA admiratiune.
Ori-si-eare ar fi nevoile vietii, gnijile si du-
rerile ei, e destul s fii om adevArat pentru-
ca, deschizand ochii si uitandu-te imprejurul
thu, sA te simti mangaiat si cu prisos rAsplA-
tit pentru durerea de a fi.
Animalul va fi stand i el uimit, cAci sim-
turile lui swat adese-ori chiar mai desvoltate
decal ale omului, dar el nu se incantA si nu
e cuprins de admiratiune pentru-cl nu inte-
lege, nu stie, nu e 'n stare sä le adune toate
www.dacoromanica.ro
 EDIT( ATIUNEA MOR kI,X 111

intr'un singur gAnd si sti-si plaizmuiased 'u

inchipuirea lui nemäsurat de bogata si ne-
sfdrsit de larga icoand a toate.
Fiindcd tot intr'un animal se dd si omul pe
fatä, n'avem sä ne mirdin, cd sunt si oanleni,
care nu se inefintä si nu admird si astfel n'a-
jung nici odatd sd se inalte, iesind din ani-
mal, la gandul, cd nu se poate ca lumea a-
ceasta sd fie atat de desäviirsitd. in rosturrle
ei fdrä ea sd lie in ea si afard de ea cine-va,
care a pläsmuit-o hotdrandu-i 'And in cele
Alai mici amdnunte scopurile.
Mmtea omeneascd numai asa poate sd in-
teleagd lumea si rostul omului in mijlocul ei.
si numai cel ce asa o intelege poate sd. guste
in deplin multumirea de-a-i fi fost dat sä
treacd. prin ea. Pentru el toate sunt curate
sfinte,; el toate cu sfiald religioasä le
scruteazd si admird, iar când ajunge la
märginile putintelor sale, se pleacd umilit,
cade in genAnchi. se 'nchind si e mfingdiat.

www.dacoromanica.ro
 1.11011m

AL. ODOBESCU
OPERE COMPLETE

Vol. I. LITERATURA. Prozt i versuri. Cu o

prefatk' de II. Chendi §i E. Caradechi. Afara
de putinele versuri scrise de Odobescu, acest
volum contine splendidele lui nuvele istorice
apoi descrierea cea plina, de um or, Pseudo-hi-
negheticos, basme, legende, conferinte. Din
toate se observit marele talent literar al au-
torului spiritul lu i, care fascineaza acea elegan-
O in stil, care a facut reputatia lui Odobescu.
Vol. II. ARTICOLE CRITICE. Ca om de stiinta
Odobescu a imbratisat aproape toate terenu-
rile : literatura., egteticit, istorie, In special
arheologie, filologie, pedagogie i altele. Vo-
lumul al doilea al scrierilor sale cuprinde
rnai ales studii despre literatura rornama 4i
cea clasica latina si greaca ; observatiuni a-
supra limbei ; consideratii asupra starilor cal-
turale. Colectia noastra este considerabil mil-
riti' prin articole inedite.
Vol. III. ARHEOLOGIE. Profesor de archeo-
logie, Odobescu a inchinat cea rnai mare
parte a timpului sau acestei still*. El a
tiut sa intereseze opinia publicA romana
pentru acest studiu, nu numai prin frumoa-
sele rezultate la cad a ajuns hi urma cer-
cetarilor sale asidue pe pannIntul tarii noagtre,
dar si pin forma in care ,itia sa-si imbrace
expunerile sale.
Preful fiecdrui volum lei 1.50
Edifia de lux lei 3.
www.dacoromanica.ro
30. D-r Andrei Iliescn-Lespezi.
$ti intg.
- Oisiitoria fat5. de
31. 0. Pursch. - Mae§trii muzicanti.
32. Fridtjof Nansen. - Spre Pol.
33. Artur Gorovei. - Datinele noastre la na§tere.
34. Guy de Maupassant. - Cei dintfd fulgi.
35. Z. Birsan. - Nuvele.
36. Scarlat Georgeseu.-Cartea Poporului sau Drep-
turi i Datorii.
37. 1.-A. Candrea. - Din Biltrani.
38. A. Dumas-Tatiil. - Strigoiu Carpatilor.
39. I. Adam. - Voia mArii.
40. Victor Anestin - Stelele.
41. G. Verga. - Fire de Tigroaia.
42. I. Ciocirlan. - Vis de PrimAvarii.
43. Jules Claretie. - Mansarda.
44. Emile Zola Douii Nuvele.
45. Ioan Slavici. - Educatia Rationa15..
46. loan Slavici. - Educatia Fizicit.
47. L. Tolstoi. - Amintiri dela Sevastopol, Vol. I.
48. Leon Tolstoi.-Amintiri dela Sevastopol, Vol. IT.
49. Sextil Puscariu, Cinci ani de mi§care literara.
50. Dr. 3. Duscian. - Tuberculoza.
51. André Theuriet. - Milnunchiul de rugioare.
52. Miriam Harry. - Nuvele arabe.
53. C. Flammarion. - Eruptia vulcanului Krakatoa.
54. Adelbert de Chamisso. - Minunata poveste a
lui Petre Schemil.
55. Nicola:e Gogol. - Poveste.
56. Douglas Jerrold.-Mustrarile Doamnei Caudel.
57. I. Slavici. Educatiunea Morala.
.58. Ernest Henan. - Pagini alese.
59. J. M. Guyau. P.entru Pirint,i i copii.

www.dacoromanica.ro
 Biblioteca Minervei I

a 30 bani volumul
Cuprinzind atit opere datorite scriitorilor
nostri celor mai de merit, precnm i tra-
duceri, dnpä capodoperile stritiattAii.

Lipsa unei asemenea biblioteci, congtiin-

cios Intocmita, i romknegte redactatk,
se simtea prea mult, ca publicul cititor
sk mai poatti agtepti.
Dack qBibliotecile» de pknk acum, lute-
rneiate numai In vederea agtigului
banesc, gi-au creat cititorii lor, cu atat
mai mult avern increclerea ck BIBLIO-
TECA MINERVEL ale arei scopuri sant
din cele mai curate, Ii va crea, pp ai ski.
Spre acest scop, BIBLIOTECA MINERVEI
necrutancl nici un sacrificiu :
VA APAREA LA DATE FIXE I NESCHIM-
BATE, VA PUBLICA ADEVARATE LU-
CRARI DE MERIT, gi nu va nesocoti nici
una din cererile cititorilor ski.
Libriiria editoare MINERVA ),
www.dacoromanica.ro
B-dul Academiei 3. BucurWi.
www.dacoromanica.ro