Mihai Viteazul

Partea I: Călugăreni
În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea își îndreaptă trupele sale conduse de generalul Sinan Pașa
către Viena, ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. În drumul acestor armate, cele trei țări române
aveau să joace un rol hotărâtor.

Pe atunci, Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău . Boierii
potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu, ban al Craiovei, era
urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează
cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa care veniseră să ia
tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și două căruțe de copii care
urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda ,
Stroe și Radu - și de Popa Stoica. Mihai, care scăpase prin luptă de trimișii domnitorului, îi convinge pe
oșteni să lase convoiul să treacă și i se alătură lui Selim, prietenul său din copilărie, pentru a ajunge la
Istanbul, unde intenționa să cumpere tronul Valahiei.

Apelând la mai multe împrumuturi, acordate printre alții de unchiul său Iani sau de contesa genoveză
Rossana Viventini, sora bancherului Carlo Viventini , care-l îndrăgește pentru că nu se umilea cum făceau
alții care cereau bani, Mihai ajunge în fața sultanului. Aici, se întâlnește cu contracandidatul său,
domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al
III-lea. Atitudinea sa demnă îi place sultanului care hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină
domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un
blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: „Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”.

Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai are o misiune grea. Țara era sărăcită de domnia
predecesorului său și trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594
izbucnește la București o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânși în casa fraților Buzescu căreia i se
dă foc. Singurul care scapă este Selim Pașa, acesta fiind trimis de domnitor la Istanbul să povestească cele
văzute.

Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român,
fiind atacate pe rând garnizoanele turcești din Brăila, Cernavodă, Zimnicea, Stănești, Șerpătești, Giurgiu,
Razgrad, Nicopole, Vidin, Rusciuc, Varna și chiar Adrianopole. Preda este trimis la Roma pentru a cere
ajutor din partea Sfântului Scaun spre a-i alunga pe turci din Europa. Papa Clement al VII-lea i-a dat bani
împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg pentru a organiza o armată condusă de generalul mercenar
Gheorghe Basta și care urma să pornească imediat în ajutorul oastei lui Mihai Viteazul. Dar din cauza
faptului că Liga Sfântă credea că victoriile române erau un joc al hazardului, trimiterea armatei lui Basta
este amânată, iar Mihai Viteazul dispune întreruperea campaniei antiotomane. Mai mult, pentru a obține
sprijinul Principatului Transilvania, Mihai trebuie să încheie un tratat de vasalitate cu principele
Sigismund Báthory ,tratat care avea să nu îi aducă nici un beneficiu.

Finalul primei părți a filmului îl reprezintă Bătălia de la Călugăreni , purtată într-o zonă mlăștinoasă de pe
cursul râului Neajlov. Deși Sigismund îi promisese sprijin militar împotriva turcilor, el îi trimite o mică
oaste de 500 de secui condusă de cavalerul Tompa. Principele Transilvaniei invocă faptul că în acea
perioadă se căsătorea la Alba Iulia cu arhiducesa Maria Cristina de Graz, nepoata împăratului Rudolf.
Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului
mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu
victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în
mlaștină și este salvat de Selim Pașa.

Partea a II-a: Unirea

Crezând în slăbiciunea armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea mult-așteptatei cruciade
antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș, oștile creștine fiind
conduse de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Basta. Turcii conduși de Selim Pașa reușesc să obțină
victoria, în timp ce Mihai aștepta pe malul Dunării să fie chemat la luptă. Căzut în dizgrație, Sigismund
Báthory renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe
cardinalul Andrei Báthory , care a semnat un act de supunere față de Imperiul Otoman.

Turcii, prin același Selim Pașa, îi trimit o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de
pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei
țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc „toți cei care grăiesc limba neamului
meu”. Drept urmare, el pornește campania din Transilvania, trecând Munții Carpați. În acest scop, este
nevoit să semneze legarea de glie a țăranilor, la insistentele fraților Buzești. Nefiind conștient de pericol,
cardinalul Andrei Báthory strânge o oaste formată din nobili. În Bătălia de la Șelimbăr, oștile lui Mihai
Viteazul, la care se adaugaseră 8.000 de secui, înving oștile nobililor transilvăneni. În luptă moare Preda
Buzescu. Doi oșteni secui îi taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea
comandantului Tompa.

După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al
Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor.
În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc,
dorința moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat
unirea tuturor celor trei țări române. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care
făcea partea și preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept „Domn al Țării Românești și Ardealului
și a toată țara Moldovei". Sultanul otoman Mehmed al III-lea l-a recunoscut pe Mihai, printr-un document
remis de Selim chiar în catedrală, ca domnitor al celor trei țări.

Această unire nu a ținut însă prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de
trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău. În această
luptă au murit printre alții Nicolae Pătrașcu și popa Stoica. Scăpat cu viață, fostul domnitor a pribegit o
perioadă prin Țara Românească, apoi a plecat la Viena și Praga, sperând să obțină o audiență la împăratul
Rudolf al II-lea. Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. Între timp, însă, Sigismund Báthory a renunțat
la tratatul de vasalitate față de austrieci și a acceptat protecția Imperiului Otoman, și-a repudiat soția și l-a
alungat pe generalul Basta. În aceste condiții, Mihai Viteazul este chemat în audiență la palatul imperial.
Împăratul îi oferă un milion de taleri pentru a-și organiza o armată cu care să restabilească controlul
austriac în Transilvania.

Oștile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul și de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei
condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău ,Sigismund fugind din țară. La ordinele
împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian, generalul Basta dispune asasinarea domnitorului
român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii. Moartea sa este prefațată de
întâlnirea cu mama sa ,care l-a sfătuit să își întărească paza.

Evenimentele prezentate în acest film respectă în mare parte realitățile istorice astfel conferind caracterul
de veridicitate și verosimilitate. Chiar dacă există și excepții, (de ex: Fiul domnitorului, Nicolae Pătrașcu,
a primit în timpul domniei lui Mihai Viteazul titlul de succesor și voievod al Țării Românești (1599-
1600). El este prezentat în film ca murind în Bătălia de la Mirăslău. Cu toate acestea, Nicolae Pătrașcu a
pierdut tronul în anul 1600 în favoarea lui Simion Movilă și a fugit în străinătate, împreună cu Doamna
Stanca (mama lui) și domnița Florica (sora lui). El a murit în anul 1627.) filmul atinge o arie foarte largă
de aspecte referitoare la autenticitatea evenimentelor, reușind totodată să captiveze spectatorii. Filmul
“Mihai Viteazul” rămane în continuare una din marile capodopere ale cinematografiei române prin
emoțiile transmise și exaltarea istoriei poporului nostru.