RESURSELE GEOTERMALE ALE ROMÂNIEI

ŞI POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE

Marcel ROŞCA
Universitatea din Oradea

1. Definiţii şi clasificări
Apele geotermale sunt definite în Ordinul nr. 87 din 20.05.2008 al Preşedintelui
Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) ca fiind „substanţa minerală utilă
regenerabilă, reprezentată de totalitatea apelor subterane care au rol de transport al căldurii din
scoarţa terestră, utilizate în scopuri energetice sau ca ape minerale terapeutice, cu temperaturi la
sursă mai mari de 20C”.
Energia geotermală este oarecum definită implicit definiţia apelor geotermale din acest
Ordin, dar definită explicit în Directiva UE 2009/28/EC din 05.06.2009 (cu caracter de lege în
TOATE ţările membre), în articolul 2, paragraful c), ca fiind: “energia stocată sub formă de căldură
sub suprafaţa solidă a pământului”. Această clasificare include mai multe tipuri de resurse
geotermale decât definiţia apelor geotermale.
Există mai multe tipuri de clasificări ale resurselor geotermale, dintre care unele
acceptate de Asociaţia Internaţională de Geotermalism (IGA). Conform clasificărilor în funcţie de
temperatură (entalpie), România dispune numai de resurse de joasă temperatură (entalpie).
O clasificare a resurselor geotermale în funcţie de adâncime este des utilizată în prezent:
• de mică adâncime, (utilizabile cu pompe de căldură cu sursă subterană sau
geotermale);
• de adâncime (utilizabilă în general prin ape geotermale);
• de mare adâncime (disponibilă în roci uscate fierbinţi sau sisteme geotermale
stimulate).

2. Cadrul legislativ
Resursele geotermale de mică adâncime se află oarecum sub incidenţa Legii apelor
(107/1996, modificată de Legea 310/2004), în sensul că pentru proiecte mici este în general
solicitată o notificare a Autorităţii Naţionale „Apele Române” (ANAR), iar pentru proiecte mai
mari este necesară obţinerea unei autorizaţii de la ANAR.
Resursele geotermale de adâncime se află sub incidenţa Legii minelor (61/1998,
modificată de Legea 61/1998 ), apele geotermale fiind considerate substanţe minerale active, iar
acestea se află în proprietatea statului, conform Constituţiei României. Autoritatea competentă
pentru implementarea Legii minelor este ANRM.
Resursele geotermale din roci uscate fierbinţi NU sunt în prezent subiectul nici unei legi
româneşti şi nu pot fi incluse în nici un caz sub incidenţa Legii minelor (nu se extrage nici o
substanţă din subteran, se injectează un debit de apă şi se recuperează un debit mai mic decât cel
injectat), cu atât mai puţin sub incidenţa Legii apelor.

3. Evaluarea resurselor
Resursele geotermale de mică adâncime sunt foarte mari, practic imposibil de evaluat.
Potenţialul teoretic poate fi calculat pentru întreg teritoriul României ca produsul dintre fluxul
geotermic natural (în W/m2) şi aria suprafeţei pe care acesta este constant, dar acesta evident nu
poate fi exploatat în întregime.
Resursele geotermale de adâncime sunt în bună măsură evaluate de Institutul Geologic
al României (IGR) şi de ANRM, cel puţin pentru zăcămintele de ape geotermale identificate până în
prezent.
 Resursele geotermale de mare adâncime ar trebui să fie evaluate de IGR, ulterior de
autoritatea competentă în răspunderea căreia se vor afla.
În prezent chiar şi datele existente sunt inaccesibile sau greu accesibile în România. În
multe ţări membre ale UE acestea sunt accesibile gratuit sau pe bază de abonament cu o taxă anuală
modică (de ex. 50 €), chiar prin Internet.

Figura 1: Fluxul geotermic natural în România (Ş. Veliciu, IGR)

UCRAINE
MOLDAVIA

HUNGARY SATU-MARE CHIŞINĂU

Acas IAŞI
Sacuieni Marghita
Bors CLUJ-
Salonta ORADEA
Ciumeghiu Cighid Beius
NAPOCA

Curtici
Macea ROMANIA
Nadlac ARAD GALAŢI
Geoagiu BRAŞOV
Sannicolau Mare
Tomnatic
Lovrin Cozia- BRĂILA
Jimbolia Căciulata
TIMIŞOARA PLOIEŞTI I
BLACK
Herculane CONSTANŢA
Otopeni SEA
CRAIOVA
SERBIA BUCHAREST Mangalia

BULGARIA

Figura 2: Zăcămintele geotermale din România

Figura 3: Zone cu potenţial geotermal de mare adâncime (Ş. Veliciu, IGR)

4. Monitorizarea producţiei de energie
Energia din resurse geotermale de mare adâncime nu este în prezent exploatată.
Producţia de energie geotermală din surse de adâncime este monitorizată de ANRM
(Rapoarte anuale ale deţinătorilor de licenţe). Baza de date, dacă există, ar trebui să fie publică sau
cel puţin cu acces facil.
Producţia de energie geotermală din surse de mică adâncime nu este în prezent
monitorizată, deşi utilizarea pompelor de căldură cu sursă subterană este în creştere. ANAR ar
putea avea o bază de date în baza notificărilor sau avizelor necesare conform legii.

5. Tehnologii de utilizare
Energia geotermală de mică adâncime se utilizează cu pompe de căldură cu sursă
subterană (sau geotermale). Sursa de căldură subterană poate consta din schimbătoare de căldură
verticale sau orizontale, sau apă din pânza freatică, acolo unde aceasta este disponibilă în condiţii
bune de exploatare.

Figura 4: Tipuri de surse subterane pentru pompe de căldură (B. Sanner)

Utilizarea energiei geotermale poate fi indirectă (producerea de energie electrică) sau

directă (utilizarea directă a căldurii pentru procese de încălzire şi răcire).
Posibilităţile de utilizare a energiei geotermale din surse de adâncime depind în
principal de debitul şi temperatura fluidului geotermal disponibile în capul de exploatare al sondei
şi, pentru utilizări directe, de consumatorii disponibili în apropiere.
Tehnologiile de utilizare sunt bine cunoscute în prezent, inclusiv modalităţile de evitare
a posibilelor probleme cauzate de compoziţia chimică a fluidelor geotermale.
Diagrama elaborată de Lindal prezintă sugestiv domeniile în care energia din fluidele
geotermale poate fi utilizată direct.
 T [ C]

190

180 Evaporarea solutiilor super concentrate

Refrigerare prin absorbtia amoniacului

Apa grea prin procesul hidrogenului sulfurat

170 Uscarea diatomitului

160 Uscarea cherestelei

ABUR SATURAT

150 Alumina prin procedeul Bayer

Uscarea produselor alimentare

140 Conservarea alimentelor

130 Evaporare la rafinarea zaharului

Extractia sarurilori prin evaporare si cristalizare

Apa potabila prin distilare

120 Concentrarea solutiilor saline

110 Uscarea betoanelor uzuale

Uscarea vegetalelor: legume, fructe, nutret

100
Spalarea si uscarea lanei

Uscarea pestelui
90
Deszapezire intensiva
LICHID

80 Incalzire centrala: sere, locuinte

70 Refrigerare (limita inferioara)

Incalzirea fermelor zootehnice

60 Incalzirea serelor (aer si sol)

Cultivarea ciupercilor
50 Balneologie

40 Incalzirea solului

Piscine

30 Biodegradare, fermentare

Deszapezire, desghetare

Piscicultura, cresterea puietului de peste

20

Figura 5: Diagrama Lindal - utilizări directe posibile funcţie de temperatură

 Figura 6: Exemplu de utilizare în cascadă pentru utilizarea completă a energiei
disponibile în fluidul geotermal

Diferenţa în cazul rocilor uscate fierbinţi (granit) constă numai în crearea artificială a
permeabilităţii între sondele de producţie şi injecţie (stimularea zăcământului).

Figura 7: Schema de principiu a proiectului de la Soultz-sous-Forets

6. Concluzii
Resursele geotermale NU sunt evaluate în totalitate.
Monitorizarea producţiei de energie geotermală NU este monitorizată.
Chiar şi datele disponibile NU sunt uşor accesibile.
Tehnologiile de utilizare SUNT cunoscute de specialişti, chiar dacă unele se află încă în
fază experimentală (roci uscate fierbinţi).

7. Câteva surse de informare on-line

http://iga.igg.cnr.it/index.php
http://www.groundreach.eu/
http://www.lowbin.eu/
http://www.soultz.net/version-en.htm
http://engine.brgm.fr/