Vieru - poezii patriotice, despre

Patrie,Țară
Cele mai cunoscute poezii patriotice, despre Țară, Patrie, ale
autorului Grigore Vieru.

Prin întreaga sa operă, prin activitatea literară și publică, GRIGORE VIERU

a promovat conștiința unității spațiului cultural românesc, fiind prezent
cu totală dăruire de sine în miezul fierbinte al celor mai importante
evenimente desfășurate pe ambele maluri ale Prutului. Poetul a
reprezentat un model de patriotism şi un simbol care şi-a câștigat un loc de
cinste în cultura României.

Convingerea dintotdeauna a lui Grigore Vieru a fost că

adevărata sa patrie este România, nu Republica Moldova:

„Nu am nimic împotriva Republicii Moldova, pe care am

susținut-o de la bun început şi o susțin, dar nu altfel decât o
treaptă spre Reîntregire”.

Vieru a trăit având în suflet credința şi speranța reîntregirii:

„Cred în restabilirea hotarelor strămoșești şi doresc această
legitimă restabilire. Pentru că, dincolo de patriotismul meu
local, basarabean, știu că Miorița s-a născut în Vrancea, că
mănăstirea noastră cea mare şi adâncă este Putna (…), că
stâncile din Pererîta mea natală, pe care le port în sufletul
copilăriei mele, nu au tăria Carpaților; că nu putem fi o
cultură, o știință şi o istorie națională fără Eminescu şi
Creangă (…). Cred, cu toată inima, că Reunirea cu Țara
mamă este inevitabilă”.
Din această credință, din această mare inimă de român s-au născut multe
dintre creațiile sale poetice, care ar putea fi incluse într-un capitol
al poeziei sale patriotice. Nu trebuie neapărat să ne cantonăm doar la
acele poezii unde este vorba despre Patrie, fiindcă, așa cum era şi credința
Poetului, „o poeziei bună de dragoste, o poezie slăvind frumusețile naturii
este şi ea o poezie patriotică”.
Grigore Vieru reușește să dea o definiție poetică la întrebarea: ce e
Patria, fără măcar să amintească acest cuvânt, apelând la fenomenele
naturii: „Piatra este pâine caldă. / Vântul ăsta e vin domnesc./ Şi pelinul –
busuioc sălbatic” (..) „Vine ziua aurindu-mi pâinea / Vine seara aromindu-
mi vinul. / Vine mama îndulcindu-mi gândul”.

Multe dintre poeziile sale s-au născut din dragostea sa fierbinte pentru tot
ce este românesc. Aşa este și ”Legământ”, dedicată „dascălului” său de
Limbă română: „Ştiu: cândva, în miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/
Stinge-mi-s-or ochii mie / Tot deasupra carții sale(…) // S-o lăsăm aşa
deschisă,/ Ca băiatul meu ori fata / Să citească mai departe / Ce n-a
dovedi nici tata”.
O altă creație poetică a lui Vieru, poezia „Eminescu” a devenit un fel de imn
al zilelor de 15 ianuarie şi 15 iunie: „La zidirea Soarelui, se ştie / Cerul a
muncit o veşnicie./ Noi, muncind întocmai ne-am ales / Ne-am ales cu
domnul Eminescu. / Domul cel de pasăre măiestră,/ Domnul cel de
nemurirea noastră, / Eminescu”.

Grigore Vieru - Poezii patriotice, despre

Țară, Patrie:
 Ascultă
 Auzi-ne
 Basarabie cu jale
 Cântec popular
 Câta frică de singurătate ai
 Despicarea țestelor
 Ei
 Eu cred că Prutul
 Glontele internaționalist
 Inscripție pe stâlpul porții
 Patria
 Pictează-mi o miriște
 RIDICĂ-TE!
 Scrisoare din Basarabia

Bibliografie:
Ilie Șandru, Patria şi Mama – două teme majore în creaţia poetică a lui Grigore Vieru,Revista ”Națiunea”
 Sunteți aici:  

 POEZII 

 după autor 

 Vieru