Grigore Vieru în lirica esenţelor

De un an ne este dor de Vieru, Poetul etern. El, Geniul îngîndurat se

află azi aici, lîngă noi. Prin tot ce vom spune ne vom strădui să-I înălţăm prin
cuvînt o statuie în suflet, în conştiinţă.
Ferice de neamul pe firmamentul literaturii căruia străluceşte Steaua de
Lumină a poezieişi a demnităţii noastre.
Film iutube. Vieru video
Născut la 14 februarie 1935 , la Pererîta. A fost un poet reprezentativ
pentru mişcarea literară din provinciile româneşti înstrăinate de vicisitudinile
istoriei. După o sincopă de cîteva decenii, în aceste provincii a irumpt o
generaţie de scriitori ce au numeroase similitudini cu cea de la 1848; una
dintre acestea este militanismul. Crescut şi instruit într-o gubernie a
imperiului roşu, Vieru a trăit drama marginalizării limbii române, botezată
moldovenească şi trecută la grafie slavonă – ca şi a absenţei îndelungate a
circulaţiei informaţiei şi a cărţilor dinspre şi înspre România. Lupta pentru
limba română ca limbă de stat şi pentru grafia latină, purtată cu eroică
energie de Vieru, a fost în fond lupta pentru regăsirea unităţii culturale.
Întreaga poezie a generaţiei lui Grigore Vieru este profund marcată de acest
complex cultural şi politic.
Scriitorul s-a autodefinit exemplar într-un Formular liric:
“ – Numele de familie şi prenumele?
- Eu.
- Anul de naştere?
- Cel mai tînăr an:
cînd se iubeau părinţii mei.
- Originea?
- Ar şi semăn
dealul acel
din prejma codrilor.
Ştiu toate doinele.
- Profesiunea?
- Îmi iubesc plaiul.
- Părinţii?
- Am numai mamă,
- Numele mamei?
- Mama
- Ocupaţia ei
- Aşteaptă.
- Ai fost supus judecăţii vreodată?
- Am stat nişte ani închis: în mine
- Rubedenii peste hotare ai?
- Da. Pe tata. Îngropat.
În pămînt străin. Anul 1945.”
 Leagănul poetic al lui Vieru i-au fost nu numai dealurile Pererîtei,
codruţul cu poteci. Izvorul nesecat, cu apă vie, mereu proaspătă, care-i
miruia mereu talentul, a fost folclorul – copilăria dulce şi inocentă a
adevăratei literaturi.
Vieru e acel ce a urcat pe crucea cuvîntului pentru a salva prin Frumos
şi Adevăr Limba Română, coloana infinitului din noi.
Fuego “Limba română”

Veniţi în codrul lui Vieru,

Veniţi pe soare şi pe ploi,
Sunt frunzele de-aici o carte
Cu versuri scrise pentru noi.
Elevii vor recita poezii preferate scrise de Gr, Vieru.

Vieru – vers de dor

Pururea răscolitor.
Vieru – codru des,
Plin de freamăt şi-nţeles!
Vieru e un om
Vieru e un pom.
Vieru-I un izvor!
Vieru e o stea!
Vieru-I Ţara mea!
Vieru e un neam!
Vieru-I tot ce am!