Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Sem 1+ Sem 2 PDF
Grile Sem 1+ Sem 2 PDF
Complement simplu
A. Schleiden
B. Schwann
C. Camillo Golgi
1
D. G. E. Palade
E. Richard Altmann
7 Care a fost etapa importantă din evoluția lumii vii care a permis un salt evolutiv
remarcabil:
A. Apariția fungilor
B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi
C. Apariția ARN (acidul ribonucleic)
D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote
E. Lipsa condițiilor constante de mediu
11 Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt
confirmat de:
A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor
B. Prezența unui material genetic (ADN) propriu
2
C. Numărul organitelor în celulă
D. Geneza organitelor
E. Liza organitelor
A. dicarboxilici
B. policarboxilici
C. monocarboxilici
D. poliaminati
E. monohidroxilici
23. Urmatoarele afirmații cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepția:
A. intervin în menținerea presiunii osmotice
B. mențin echilibrul acido-bazic
C. influențeaza diviziunea celulară
D. constituie 90% din masa celulară
E. influențează permeabilitatea periferiei celulare
4
C. carbonul și azotul formează prin legare amine si amide
D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de
carbon
E. hidrocarburile sunt substanțe nepolare insolubile în apă
Complement multiplu
1 Biologia celulară ca disciplină
5
A. Oferă posibilitatea de a înțelege diversitatea și unitatea procelor moleculare ce se
desfășoară în celula vie, cât și modul în care sunt condiționate aceste procese de structura și
infrastructura organitelor
B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internațional,
din ultimele 3- 4 decenii
C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viața.
D. Este o stiintă care are numeroase aplicații practice medicale, biologice, etc.
E. Nu e o stiință de bază
4 Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care:
A. C,N,H,O,P,S în procent de 99%
B. C,N,H,O,P,S în procent de 80%
C. Apa reprezintă 70%
D. Apa reprezintă 20%
E. C,H,O reprezintă 50%
12. Plasmidele
A. sunt forme celulare de viata
B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear
C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda
D. au fost descoperite in 1952 la virusuri
E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational
A. glucide
B. lipide
C. proteine
D. acizi nucleici
E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg
9
27 Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice:
A. acizilor nucleici
B. proteinelor comune
C. proteinelor cu structură secundară
D. acizilor nucleici denaturați
E. hemoglobinei
10
33. Proteinele
A. se formează prin polimerizarea acizilor grași
B. participa la diviziune, diferențiere și specializare celulară
C. participă la sinteza prostaglandinelor
D. sunt constituienți de bază ai anticorpilor
E. asigură transmiterea informației genetice
Tematică II:
Structura membranei celulare și particularitățile transportului transmembranar
Complement simplu
1. Membrana celulară este o structură care:
A. delimitează și menține diferențele dintre citoplasmă și mediul
extracelular
B. separă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele
intracelulare
C. are rol doar în semnalizare
D. se dezintegrează la stimuli mecanici
E. menține ph-ul intracelular
2. Plasmalema este :
A. monostratificată
B. bistratificată
C. multistratificată
D. nu este o structură organizată
E. organizată neuniform, funcție de țesut
12
D. moleculelor hidrofobe
E. nucleozidelor
13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături
se realizează astfel:
A două grupări carboxil
B. o grupare carboxil și o grupare hidroxil
C. o grupare amino si una carboxil
D. o grupare amino și un radical liber
E. două grupări amino
13
18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare oferă posibilitatea înțelegerii mai
aprofundate asupra :
A. legăturilor proteine-lipide
B. nu este un model pentru organizarea altor structuri
C. modului de organizare al biomembranelor
D. organizarii membranelor musculare
E. organizarii structurilor extracelulare
20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor
HCO3- și Cl-
A. glicoforina
B. Banda 3
C. Spectrina
D. Actina
E. ankirina
24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:
14
A. încărcate electric
B. molecule mici hidrofobe
C. molecule mari
D. contrar gradienților electrochimici
E. ioni legați de proteine
15
31. Următoarele afirmații legate de lipozomi sunt adevarate cu excepția
A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm
B. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu
C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice”
D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substanțe cu efect terapeutic
E. sunt captați prin endocitoza sau fuziune de către celule
33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu
excepția:
A. terapeutici
B. fiziologici
C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
D. patologici
E. substante chimice toxiceliposolubile
17
A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva
gradientului electrochimic
B. O parte din energie este folosită pentru menținerea gradientelor de concentrație a
unor ioni
C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită în transportul pasiv
D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului
E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor
Complement multiplu
1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:
A. celuloza
B. proteine
C. glucide
D. fosfolipide
E. glicoproteine
13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. proteine mari
B. glicoforină
C. banda 3
D. spectrina
E. galactoza
14 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. spectrină
B. banda 3
C. glicoforină
D. miozină
E. banda 4.1
20
A. compatibilități de grup sanguin
B. identificarea celulelor tumorale
C. diapedeză
D. ciclul celular
E. procesele inflamatorii
21
25 Transportul mediat de carrier poate fi
A. uniport
B. simport
C. antiport
D. difuzie simplă
E. cuplat
29. Liposomii
A. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu
B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm
C. sunt toxici dacă sunt administrați în organism
D. interacționează specific cu celulele fiind captați prin endocitoză sau fuziune
E. pot fi considerați veritabile “capsule farmacologice”
22
31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt
A. terapeutici
B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
C. temperatura
D. cantitatea de colesterol din structura bistratului
E. hormoni
32. Glicoforina
A. este proteina transmembranara unipas tip 1
B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi
C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si
clorura
D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice
E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)
Tematică III:
Organite celulare implicate în sinteza, sortarea și transportul macromoleculelor.
Complement simplu
23
E. endozomi
3. Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este?
A. vacuole digestive
B. reticul endoplasmatic
C. aparat Golgi
D. ribozomi
E. oxizomi
A. Glicozilarea proteinelor
B. Sulfatarea glucidelor
C. Sinteza proteinelor de novo
D. Sortarea moleculelor
E. Transportul moleculelor
12. Care din urmatoarele afirmații descriu funcții ale aparatului Golgi:
A. biogeneza și traficul intracelular al membranelor
B. degradează organitele celulare îmbătrânite
C. realizează reacții complexe ale catabolismului
D. este implicat in respirația celulei
25
E. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în
celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
Complement multiplu
A. Poate fi de 3 tipuri
B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin
membrane„
C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’
D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’
E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata
27
A. Spre exterior 3 ioni de Na⁺
B. Spre exterior 2 ioni de Na⁺
C. Spre interior 3 ioni de Na⁺
D. Spre interior 2 ioni de K⁺
E. Spre exterior 2 ioni de Na⁺
28
12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:
19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:
A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă,
sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza
lizosomilor;
C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai
matricei extracelulare;
D. realizează reactii complexe ale catabolismului
E. degradeaza organitele celulare imbatranite
Tematică IV:
31
Organite implicate în procesul de catabolism și producere a energiei celulare.
Mecanismele procesului respirației celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni și
chemiosmoza.
Complement simplu
1. Energia necesară proceselor metabolice este obținută din hidroliza unor compuși
de tipul:
A. resturi ale lizozomilor
B. ATP
C. săruri anorganice
D. amidon
E. nu se obține decât din sinteze de lipide
33
E. Nici un raspuns corect
13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:
A. Hepatocit
B. Leucocit
C. Hematie adulta
D. Macrofag
E. Nefrocit
14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie:
A. Ribozomii
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Mitocondriile
E. REN
34
A. combustia alimentelor se face prin sute de reacții diferite, în schimb, eliberarea
energiei se realizează doar în cadrul câtorva,
B.energia eliberată este transformată într-o formă specială de energie chimică numita
adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potențial de transfer al grupării fosfat
(bogat în energie).
C. energia potențiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentată prin
potențialul lor de hidroliză.
D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degajă mai mult de 8.000cal/mol
E. legături sarace în energie- prin hidroliză degajă mai putin de 8.000cal/mol
35
22.Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul
electronilor de la NADH +H+ la O2,
B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea
conținând 12 de lanțuri polipeptidice,
C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH și de a-i
transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima
Q) către complexul 2,
D. Complexul b-c1, este format din 7 lanțuri polipeptidice,
E. Complexul b-c1 funcționează sub formă de polimer.
Complement multiplu
A. Au lungime de 2,2-7µm
B. Au lungime de 0,5-1µm
C. Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei
D. Lipsesc in nefrocit
E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP
39
B. Are loc cu consum de oxigen
C. Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic
D. Se formeaza 2 molecule de ATP
E. Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa
A. Enol-fosfat
B. Monofosfat
C. Pirofosfat
D. Acil-fosfat
E. Difosfat
40
D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ și FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul
membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni
de o parte și de alta a acesteia.
E. Oxidarea piruvatului și a acizilor grași la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de
electroni NAD+ și FAD, la NADH+ H+ și FADH2 au loc la nivelul membranei interne.
41
26. Alegeti afirmatiile corecte:
A. grăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea
grăsimilor în mitocondrii eliberează cel puțin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi
masă de glicogen în forma sa hidratată,
B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate
normală,
C. un organism uman adult poate depozita grăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o
zi,
D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în țesutul gras , de unde sunt eliberate în
sânge pentru a fi preluate de celule,
E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului.
42
D. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit
anabolism,
E. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit
catabolism.
33. În celule metabolic active protonii sunt pompați în afara matricei mitocondriale
pentru că:
A. Acest transfer generează o reducere a concentrației de protoni în matrice
B. Scade ph- în spațiul intermembranar
C. Diferențele concentrațiilor de protoni generează un gradient de concentrație
de 0,14 V
D. Protonii din matricea mitocondrială și din spațiul intermembranar au un nivel
constant
E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic
ca urmare nu se face schimbul cu matricea
Tematica V
Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară
Complement simplu
1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte?
A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină și tropomiozina
B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și H-
meromiozină și alta între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei
C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară
scheletică
D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele și
2-4 lanturi polipeptidice usoare
E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punțile transversale care vor
ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară
2. Citoscheletul este :
A. Implicat în deplasarea celulelor
B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii
mitotici
C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă
D. se află într-o continuă reorganizare
E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmații sunt incorecte:
A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm
B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda
repetitivă de 35-40 nm
C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator
45
D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități
E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină-miozină
A. Troponina C
B. Troponina T
C. Troponina I
D. citocalazina
E. faloidina
Complement multiplu
1. Molecula de miozină este:
A. Asimetrică
B. Include 2 filamente de meromiozine
C. Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină
D. Monomerul de baza se numește tubulină
E. L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului
3. Citoschetetul constituie:
A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote
B. o rețea de filamente proteice
C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei
D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare
E. Nici una din variante
4. Filamentele de actină:
A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare
B. nu sunt cunoscute ultrastructural
C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și
mișcările suprafeței celulare
D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu
proprietăți de geluri semisolide
46
E. Primele trei variante sunt corecte
5. Filamentele de actină
A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare
de troponină și tropomiozină
B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă
reprezentată de actina F (actina fibrilară)
C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de-a lungul axului de
actină F
D. afirmații anterioare se referă la miozină
E. Nici una din variate nu e corectă
6. G- actina este:
A. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm
B. formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic)
C. este monomerul de actină
D. forma polimerizată a actinei
E. toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină
A. G-actina
B. Timozina
C. Profilina
D. Gelsolina
E. tropomodulina
8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile
fasciculare ale actinei?
A. fimbrina
B. α -actinina
C. filamină
D. Profilina
E. Gelsolina
9. Filamentele intermediare
A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între
cel am microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm)
B. Ceea ce diferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri
citoplasmatice este structura și localizarea lor
C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor
D. nu sunt implicate în mișcare
E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare
47
10. Care din afirmații nu sunt corecte?
A. filamentele intermediare sunt structuri stabile
B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata
internă a învelișului nuclear
C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici una din variante nu e corectă
11. Care din afirmații nu sunt corecte?
A. microtubulii sunt formați din proteine globulare numite miozină
B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-
ADP
C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea
filamentelor de actină
D. fibre de stres sunt fibre de actină
E. toate variantele sunt incorecte
48
A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului
B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi
specifice
C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma
D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu
E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice
49
B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea
transcriptionala a celulei
C. Este intens bazofila
D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor
E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise
niciodata
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Următoarele componente fac parte din structura nucleului:
A. Matricea nucleara
B. Cromatina
C. Microtubuli
D. Nucleolul
E. Filamentele intermediare
51
D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu
si citoplasma
E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici
6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:
A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare
B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu
C. Regleaza traficul de ARN și proteine
D. Au rol major in expresia genelor
E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare
7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:
A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit
B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice
C. Proces major de control al structurii si functiei genomului
D. Realizata prin difuzie pasiva si activa
E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma
8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine
B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se
face prin difuzie pasiva
C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care
asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului
prin membrana nucleara
D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se
numeste transferina
E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si
surse de energie
9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv
functionarea nucleului:
A. Ribonucleoproteine
B. Ras
C. Ran
D. Fibronectina
E. Importina
10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:
A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor
nucleari, pline cu apa
B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o
singura directie
C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea
moleculelor
D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de
transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara
52
E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.
11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor
proteic intracitoplasmatic de tipul importina
B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP
C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei
D. Subunitatea α a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear
E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari
53
C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care
asigura transcrierea genelor in ARNm
D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta
E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare
genica a dozei genelor X-linkate
17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:
A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic
B. Rolul nucleului
C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine
D. Transferul informatiei genetice la descendenți
E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare
18. Care din informatii nu sunt adevarate?
A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm
B. Transcripția genelor are loc in citoplasma
C. Transcripția se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din
structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN
D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariția
aberatiilor genetice de transcriere
E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie
19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi
redat prin termenii:
A. Replicatie
B. Transductie
C. Translatie
D. Transcripție
E. Elongatie
20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:
A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alcătuite din nucleotide
B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in
lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima
informatia genetica
C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei
D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului
limitat de baze azotate
E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza
structura ADN
21. Nu sunt adevarate afirmatiile:
A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in
vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)
B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in
molecula de ADN
C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote
54
D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a
numarului mare de combinatii de aminoacizi
E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi
covalente 3´-5´ fosfodiester
22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:
A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului
genetic, un anumit aminoacid
B. Modificarea secvenței de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea
structurii enzimelor implicate in formarea ARNr
C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante
D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni
E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi
23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:
A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice
B. La codul genetic
C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor
D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice
E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al
catenelor
24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:
A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este
atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN
B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga
C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie
D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii
informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic
E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic
25. Materialul genetic se afla sub forma de :
A. ADN- tip B
B. ADN- tip Z
C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E
D. Exista doar modelul Watson & Crick
E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice
si de factorii mutageni
26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:
A. Complex de ADN si ARN
B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)
C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN
D. Structuri aflate in jurul nucleului
E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN
27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:
55
A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom
B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma
C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini
D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de
cromatina de 30nm
E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica
56
B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o
singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe
gene)
C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o
singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe
gene)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
57
7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
58
A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, captează moleculele complementare ale
ARNt, le așează în poziție și apoi leagă aminoacizii pe care îi poartă pentru a
forma un lanț proteic
B. La eucariote subunitățile ribozomale sunt produse în nucleu prin asocierea cu
ARNr proaspăt transcris cu proteinele ribozomale
C. Ribozomi sunt liberi în citoplasmă sau sunt asociați cu reticulul endoplasmatic
si disociază în două subunități (reversibil) inegale
D. Subunitățile ribozomale sunt exportate în citoplasmă pentru a lua parte la
sinteza proteică
E. Ribozomi eucariotelor și procariotelor difera ca structură și funcție
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide
functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil
guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si
asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising”
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
61
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:
A. membranar
B. nuclear (small nuclear RNA)
C. mesager
D. ribozomal
E. mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt:
A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima
specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in
cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea
degradativa a ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in
functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN
B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din
mecanismele eucariotelor actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea
functiei:
A. ARNr
B. snARN
C. toate tipurile deARN
D. ARNt
E. ARN mesager
64
B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor
ribozomale
C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este
afectata activitatea peptidiltransferazei
D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine
diferite
E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,
21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor
A. ARNm este monocistronic
B. ARNm este policistronic
C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda
D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda
E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr
22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a
precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici
A. Co-trimoxazol
B. Rifampin
C. Sulfonamide
D. Sulfasalazine
E. Timidazol
23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea
transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie
A. Metronidazol
B. Ofloxacin
C. Trimethoprim
D. Co-trimoxazol
E. Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:
A. Streptomycin
B. Kanamycin
C. Chloramphenicol
D. Rifabutin
E. Nitroimidazole
25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:
A. Chloramphenicol
B. Tetraciclina
C. Clarithromycin
D. Timidazol
E. Erythromycin succinate-ester
66
E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin
proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei
extracelulare.
67
2. Semnalizarea prin care se asigură comunicarea între celule aflate in apropierea
celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se
numeste:
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:
A. Sinteza moleculei semnal
B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
D. Modificarea metabolismului celular
E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
68
E. În semnalizarea monocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le
eliberează
69
A. Răspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor
pentru un ligand particular, pe care îl posedă celula țintă și de reacțiile
intracelulare care sunt inițiate prin legarea unui singur ligand la receptorul său.
B. Aceeași celulă poate avea două sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite
tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru același ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcția de a se lega
de receptor
D. Singura funcție a ligandului este aceea de a modifica proprietățile receptorului,
fapt ce semnalizează celulei că în mediu este prezent un produs specific
E. Celulele țintă pot modifica ligandul sau îl pot degrada, celulele putand
modifica sau finaliza răspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare
care prezintă un situs de legare a ligandului orientat spre fața externă a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a căror moleculă
este hidrofilă si nu poate traversa membrana celulară pentru a avea acces la
receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacționează la creșterea cantității de hormone prin
reducerea numărului receptorilor active
D. Anumiți hormoni pot afecta sincron atât receptorii membranari proprii dar nu
și ai altor hormoni
E. Anumiți hormoni pot declanșa o amplificare prin creșterea în cascadă a unor
molecule tintă (de obicei enzime), care poartă numele de „amplificare
enzimatică
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct în reglarea expresiei genelor
70
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranară a semnalului
extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori
canale. receptori catalitici .receptori dependenți de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizați la nivelul joncțiunilor sinaptice și funcționează
după principiul canalelor ionice cu poartă comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcționează direct ca enzime, dacă sunt activați de ligand
E. Receptorii dependenți de proteina G- după ce se combină cu ligandul, activează
o proteină membranară numită proteină G care activează o a treia proteină
membranară care are o activitate catalitică
A. Adenilat ciclaza este o enzimă membranară care are un situs de legare a ATP
pe fața citoplasmatică a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine
membranare, numită proteină reglatoare ce leagă GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste proteină G stimulatoare pentru că este
implicată în activarea enzimatică
D. AMPc intracelular actionează ca un transductor de semnal sau de mesager
secund în cazul răspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii β-adrenalinici există pe celulele cardiace, determinând creșterea
activității muschiului cardiac și respectiv amplificarea fluxului sanguin, cât și
pe celulele musculare netede ale intestinului determinând crampele abdominale
71
C. Doar o parte dintre celulele eucariote conțin în membrana lor o pompă de calciu
(Ca2+ –ATPază) care, folosind energia obținută din hidroliza ATP, pompează
ionii de calciu în afara celulei
D. Calmodulina este o proteină citoplasmatică care mediază unele efecte celulare
ale ionului de calciu
E. Calmodulina formează cu ionul de calciu un complex care activează o serie de
enzime
72
A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are
activitate protein kinază tirozin specifică
B. Insulina determină scăderea concentrației de glucoză din sânge prin două
mecanisme diferite, în funcție de tipul de celule asupra cărora acționează
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca
urmare a activării glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare și adipocitelor se traduce prin accelerarea
importului de glucoză ca urmare a exprimării la suprafața celulară a
transportorilor de glucoză
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captării de glucoză din sânge de
către celulele musculare și adipoase, prin scaderea numărului transportorilor de
glucoză din membrana plasmatică a acestor celule
73
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
hrănire, apărare, răspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, învătare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
metamorfoză, înot, simbioză, asocierea celulelor sanguine și reglarea presiunii
sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
reproducere
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
74
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este
falsa?
75
E. Interleukina -2 și eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine
spre deosebire de hormonul de creștere și prolactina care nu sunt receptori pentru
cytokine
A. Calea MAP kinazei este alcătuită dintr-o cascadă de protein kinaze cu rol
important în semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca răspuns la diferiți factori de creștere și alte
molecule de semnalizare
C. Protein kinaza C poate să activeze căile kinazei reglatoare de semnal
extracelular care stimulează proliferarea celulară indusă de esterii forbol,
inițiatori ai tumorilor
D. Căile de Ca2+ cât și cele ale AMPc se intersectează cu semnalizarea kinazei
reglatoare de semnal extracelular, stimulând sau inhibând calea kinazei
reglatoare de semnal extracelular în diferite tipuri de cellule
E. Toate afirmatiile sunt false
33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
76
B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile
C. Prostaglandinele isi exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
D. Prostaglandinele isi exercită actiunea prin legarea la receptorii de suprafata
E. Nicio afirmatie nu este falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
77
C. Un rol important în acest proces de reglare temporală a mecanismelor
moleculare il are ionul de calciu și respectiv mecanismele de modulare a
concentrației acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
78
A. Cresterea celulara
B. Schimbul de vezicule lipidice
C. Metabolismul celular
D. Diferentierea tisulara
E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:
A. Autocrine
B. Sincrine
C. Endocrine
D. Extrinseci
E. Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:
A. Receptori membranari
B. Receptori lipidici
C. Receptori intracelulari
D. Receptori secundari
E. bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe
categorii:
A. hormoni sterolici
B. hormoni tiroidieni
C. hormoni proteici
D. fitohormoni
E. molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:
A. molecule proteice
B. complexe proteice transmembranare
C. glicolipide transmembranare
D. complexe moleculare necunoscute
E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai
multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
79
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat
genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A. receptori dependenti de proteina G
B. receptori catalitici
C. receptori ionici
D. receptori canale
E. receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:
A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor
intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt
urmatoarele:
A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina
B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt proteine formate din trei lanțuri polipeptidice (α,β,γ)
B. Sunt proteine derivate din guanozină (G)
C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrină
D. Cuplează receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza și fosfolipaza C
E. Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzimă intracelulară care se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu exceptia:
A. este activata de proteina G
B. este activata de AMPc
C. este inhibata de ATP
D. are rol in sinteza AMPc
E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
80
13.Receptorii care activează adenilat ciclaza sunt:
A. implicați in asigurarea sursei de energie pentru celule
B. sunt caracteristici fibrelor musculare
C. sunt de tipul β –adrenalinici
D. au rol important în funcționarea celulelor retiniene cu bastonase
E. importanți îndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:
A. sunt enzime de natura glicolipidică
B. sunt enzime implicate în activarea unor reacții citoplasmatice
C. activarea e realizată de cuplarea AMPc
D. sunt denumite și F-kinaze
E. au rol în transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatică:
A. de natura proteică
B. este o proteină transmembranară
C. este o proteină implicată în medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
D. intervine în stimularea sintezei de AMP c
E. activează AMPc-fosfodiesteraza care intervine în degradarea AMPc
82
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de
tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata
membranelor celulare si in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina
B. aparitia diabetului zaharat
C. blocheaza eliberarea glucozei in sange
D. permite folosirea insulinei ca tratament
E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se „sinucide” prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
A. Tesutul conjunctiv
B. Pielea
C. Ficatul
D. Celulele sanguine
E. Sistemul nervos
85
A. Tesutul muscular
B. Pancreasul
C. Pielea
D. Celulele sanguine
E. Tesutul conjunctiv
86
A. Se referă la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct
in reglarea proliferării celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al
produsilor tisulari specifici
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
13. „Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de
acelasi fel.”Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
87
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce constă în
diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea
celulei
E. Excesul de telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea celulei
88
D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,
considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care
sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar
nelimitat de celule fiice
COMPLEMENT MULTIPLU
89
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A. Interactiuni intercelulare
B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre
celule
92
A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata
B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile
C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara
D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in
terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:
A. Bolile neuromusculare
B. Bolile sistemului imunitar
C. Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare
D. Formarea de celule anticanceroase
E. Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem
B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem
C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase
D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente
E. Originea celulelor stem adulte este incerta
A. Faza S (de sinteza)- in care se desfășoaraă replicarea AND este prima faza
93
B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele
pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza
C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza
D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
94
A. Punctul de control in faza G2 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării
replicării ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării
replicării ADN
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea în punctul de control G1 este mediată de proteina p53 ,
care este activată rapid ca răspuns la prezența unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 oferă posibilitatea reparării
leziunilor ADN înainte ca ele să fie transmise celulelor fiice
95
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
A. Cancerul rezulta din proliferarea oricări tip de celula din organism, astfel
incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa
comportamentul sau după raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila să invadeze tesutul normal din jur si să
disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica
care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand
formarea unei populatii clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din
populatia tumorală
E. Celulele canceroase prezintă anomalii ale mecanismelor de proliferare si in
special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
96
C. Multe celule tumorale, au o formă mult mai sferică decât celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei
extracelulare, permitându-le să invadeze tesuturile sănătoase.
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica
B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
E. Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?
A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar
nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea
replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)
C. Citokineza este etapa replicarii ADN
D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza
si controlul ADN replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
97
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule
embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a
reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1
B. Punctul de control M
C. Intre D1-F
D. Punctul G0
E. D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:
A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi
B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
C. Mutatii sau aberatii ale replicarii
D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene
moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
98
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2
D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
101
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:
A. degradarea ordonata a AND-ului
B. alterarea structurii nucleare
C. reticulul endoplasmatic se dilata
D. membrana celulara se cuteaza
E. scade generarea de specii reactive de oxigen
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie:
A. CD14
B. CD36
C. receptori lecitin-like
D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
102
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se
elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie
distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga
rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
A. Celula sufera o scadere in volum
B. Are loc pierderea homeostaziei ionice
C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii
apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:
A. Apare la grupuri de celule si nu individual
B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic
C. Modificari la nivel nuclear si membranar
D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:
A. D2
B. S
C. F
D. G0
E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie
proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic
B. Eliberarea de ioni in afara celulei
C. Executarea
103
D. Clearence
E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A. Factorul transformant de crestere β1, in cazul celulelor mezenchimale
B. Factorul de crestere β1 in cazul celulelor epiteliale
C. Fluxul de protoni
D. Citokine
E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:
A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare
B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
C. Apare fenomenul de zeioza
D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
E. Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului
transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la
inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu
E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la
medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de
calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
104
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme
intracitoplasmatice, cu exceptia:
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor
care depind de Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si
inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub
actiunea exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei
fosfolipidice
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in
stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor
Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A. FS(fosfatidil serina)
B. DR4 (death receptor)
C. DR5
D. Proteina p53
E. endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:
A. Intrinseci
B. Enzimatice de tipul caspase
C. Din sistemul sanguin
D. Factori extrinseci pro-apoptotici
E. Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta:
A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor
B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
105
D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase
E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:
A. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol
B. Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
C. Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
D. Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii
membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
106