Visul ca dimensiune transcedentă

- Hippolyta imparte timpul asteptarii in diurn si nocturn, cu precizarea ca diurnul se

topeste in abisul noptii . Situata intr-o stranie dimensiune, noaptea este insotita de
imparatia viselor.
,, Curind in ale noptilor abisuri / Cad patru zile si degraba pier / Si patru nopti cu –
alaiul lor de visuri “. ( Act I.sc.I.p.305)
- Chinuita de povara iubirii si de intimplarile neasteptate Helena cere ohihna si
evadarea noptii.Visul este acceptat ca fiind o calatorie temporal a sufletului spre
alceva :
,, Tu, somn usor, ce-adeseori alina / Durerile cele mai grele, vina /
Si pina ce lumina va sa vie / O, fura-ma pe mine insami, mie “.
( Act.III.sc.2.p.376)
- Reusind sa trimita pajul din India in imparatia sa, Oberon ii porunceste lui Puck sa-l
elibereze pe Bottom de masca de magar. Ba mai mult “Sa se intoarca la Atena iarasi /
Incredintat ca vis urit a fost / Tot ce i s-a –ntimplat in noaptea aceasta “.
( Actul IV.sc.I.p.381 )
- Trezita si ea prin puterea magiei, Titania nu intelege cum a dormit aici “.. intre flori /
Intre simplii muritori “. (Act.Iv.sc.I.p.383).
In aceelasi timp, e convinsa ca ar fi avut un vis extrem de absurd:
,,Oberon, / Ce bazaconii am vazut in vis ! / Parea ca ma-indragisem de un magar!,,
(ibidem.p.382)
- La porunca lui Oberon, cele doua perechi de indragostiti vor fi cuprinsi de “un somn
mai greu ca somnurile toate / …Legind cele cinci simturi ale lor “.( ibidem.p.382)
La sosirea diminetii, trecerea in dimensiunea diurna este extrem de confuza.
Lysander: ”O, duce mintea mea buimaca inca / De somn pluteste intre vis si viata .” (
385)
Demetrius: ”Eu parca dorm si inca mai visez . / …Deci nu visam : sa mergem ! Si pe
drum / Vom mai vorbi de visurile noastre“.(387).
- Theseu nu accepta existenta lumii nocturne, slavita prin puterea fanteziei de lunatici,
poeti sau de nebuni.Puterea creatoare a fanteziei, depaseste lumea visului.
,, Poetul, cind isi rataceste ochii / Scinteitori de pe pamint la ceruri . /Din ceruri pe
pamint intruchipeaza / Atitea lucruri care nu viseaza ; / Ia pana – le da suflet si da
nume / Unor nimicuri care nu-s pe lume “. ( Act.V.sc I.p.391 -392 )
Fire mai poetica, Hippolyta da crezare lumii nocturne ; caci,tot ce-au povestit
indragostitii”ca s-a petrecut cu ei arata / Ca nu-s numai inchipuiri desarte, / Oricit li
s-ar parea de minunate!”.
- Nascuta din vis, lumea zinelor si duhurilor dispare sub lumina soarelui. Aparenta
umbrei se destrama pina la viitoarea noapte.
,,Iar noi, silfi ce–nsotim/Carul Hecatei cu vise/Pe furis goniti de soare/Si ne
imprastiem ca vise / Dupa umbrele fugare .”
( Act.V.sc.II.p.408).
- Puck reafirma identitatea de substanta intre lumea aparentelor
si cea a viselo :”Daca umbre, ce sintem, / V-am adus vreo suparare, / Credeti ca in
somn v-au aparut / Toate cite le-ati vazut / Si atunci povestea noastra/ Nu-I decit un
searbad vis / care nu va fi proscris / De bunavointa voastra .” ( p.410).

Problematica Lunii

- Timpul iubirii este masurat prin metamorfozele si calatoriile stelare. Ziua aleasa de
Theseu pentru nunta cu Hippolyta este anuntata simbolic de Crai nou, respectiv de
aparitia unei luni noi.
,, Ceasul unirii noastre isi zoreste pasul . / Trec patru zile de –asteptare / Ce –aduc o
alta luna / … cind Crai – Nou rasare “.
( Actul I.scen I.p.305 -309).
La rindul ei si Hippolyta masoara implinirea iubirii tot prin magia noptii :”Curind in
ale noptilor abisuri / Cad patru zile si degraba pier / Si patru nopti cu –alaiul lor de
visuri”.
- Porunca ascultarii Hermiei fata de Egeu, conduce la neimplinirea iubirii ( tatal i l-a
harazit pe Demetrius de sot si nu pe Lysander).
In cazul neascultarii soarta Hermiei e crunta: moartea sau acceptarea conditiei de
vestala.Renuntarea la bucuriile iubirii, s-ar face tot sub spectrul lunii, devenita acum
stearpa si pala , semn al fecioriei ritualice .Hermia ar fi blestemata sa-si petreaca
restul vietii intre zidurile reci “Ale unui schit, in haina de vestala, /
Slavind in imnuri stearpa luna pala “. ( Act.I.scen I.p.308).
- Oberon ii spune lui Puck ca a vazut (“Tu nu puteai sa-l vezi “)
,, …arcul lui Amor zburind intre pamint si luna “. ( Act III.sc.I.p330
Puterea arcului ce putea rani cu sageata sa”un million de inimi dintr-o data “ , se
desavirseste “in casta raza –a lunei umezi “.
- Luna este partasa tradarilor in dragoste, suferind alaturi de fetele parasite :”Scaldata
in lacrimi insa luna – mi pare, / Si cind ea plinge, pling florile toate / De jalea unei
fete inselate “.
( Actul III.sc.II.p.354 )
 - Conflictul dintre Oberon si Titania in urma careia se caseaza armonia anotimpurilor
este strajuit de luna.O luna ostila,rece plina de ura.,, De –aceea luna, peste ape
doamna / Umplu vazduhul, palida de ciuda, / Cu ceata impastiind raceala uda “.
( Act.II.sc.II.p.328)

Natura ontologica a duhurilor

- De la inceput se separa imparatia lui Oberon si cea a Titaniei.

Lumea Titaniei este expresia sacralitatii feminine, in sensul ca e formata din gingase
zine, care cinta si danseaza sub clar de luna.
Zina :”Prin foc si prin ape / Trec plutind si-ntrec in zbor / Globul lunii plutitor, / Si
stropesc cu roua rece / Cercurile ce se lasa /
Doamna zinelor cind trece “. ( Act.II.sc.I.p.323)
Cintind si dansind,zinele string stropii de roua “sa anine de orice floare –o perla noua
“. (324)
In esenta zinele aduc voia buna, armonia cintului si dansului :
,, Sa ne jucam zburdalnicele hore / La suieratul harfelor sonore “.
(Act.II.sc II.p.327).
- De asemenea,zinele au puterea ca prin roua culeasa de pe vai sa sfinteasca palatal si
patul de nunta al cuplului regal (Tezeu –Hppoylita ).”Zinele, pina se face / Zi cu roua
de pe vai / Sa sfinteasca –aceste odai / …Gloria sa straluceasca / Si-o eternal tinerete
/ Pe stapini sa-i fericeasca “.(Act.V.sc.II.p.410)
Ca ocrotitoare ale dragostei, zinele menesc perechilor de indragostiti iubire, fidelitate
si urmasi.
- Luna este adesea spatial de joc al zinelor.De aceea,Ttitania il invita spre impacare pe
Oberon :”De vrei sa facem hora impreuna, /
Si sa ne vezi cum dantuim in luna “. (Act.II.sc.2.329).
De altfel, nefasta intilnire dintre Titania si Oberon se face tot in luna “Aici, pe luna,
ne-ntilnim cam rau, / Titanio, semeato “.
- Titania ii spune lui Bottom, ca nu apartine acestei lumi muritoare.
,, Eu sint din alta lume, sint din tara / In care infloreste vesnic vara”. (
Act.III.sc.II.p.351).
Cuprinsa de nebunia dragostei, Titania vrea sa-I schimbe conditia lui Bottom,sa-l faca
asemeni ei .Va fi slujit de ceata sa de zine,care ii “vor cinta cind, desfatat de visuri, /
Vei adormi pe asternut de flori ; / Si te va face –apoi sa nu mai mori, / Sa fii asemeni
unui duh din aer “. (Act.III.sc.I.p.351)
- Un alt atribut al zinelor,ca si a spiridusilor de altfel e zborul.
 Oberon :”Si acum, / In zbor, la drum ! / Ne-ntilnim iar in amurg”. Sau :, ,Zine porniti
in zbor / Si dansati in pasi usor “.(Act.V.sc.II.409 -410).
- Craiul umbrelor, Oberon are se pare un alai masculin, din care face parte Puck.Cearta
sa cu Titania pentru pruncul din India priveste includerea acestuia in alaiul ( curtea )
sa.Pruncul fiind de sex masculin, Oberon se simte indreptatit sa-l aiba el si nu Titania.
,, Si Oberon,gelosul ar fi vrut / Sa-l aiba printre scutierii sai, / Sa-l
poarte la vinat,prin munti si vai / Iar ea nu vrea cu nici un pret sa-l piarda “. (
Act.II.sc I.p.324)
- Atributele si puterile lui Oberon sint mult mai mari decit ale Titaniei.Lumea sa
stralucitoare de umbre si vise poate dainui pina
la aparitia luminii de ziua.
,, Ci noi nu sintem spirite de rind / Eu sint cu favoritul Aurorii / prieten bun, si pot, ca
vinatorii, / Sa vintur vai si codrii pina cind /… mijeste stralucitoarea zi “.(
Act.III.sc.II.p.372 -373).
- Conflictul dintre Oberon si Titania sparge armonia cosmic a : apele ies din matca si
fac prapad, griul verde putrezeste pe ogoare, animalele pier rapuse de molima.La care
se adauga inversarea anotimpurilor :”Anotimpurile vin de-avalma / Caruntul ger se
lasa peste roze / …De unde crezi ca izvoreste oare ? / Din certurile noastre,da din ele
“. ( Act.III.sc.2.p.326)
- Oberon are acces la armonia cosmica,la o lume necunoscuta muritorilor.Intrarea sa in
magia erotica este precedata de ascultarea unor sunete primordiale.Conform magiei
sonore, sunetele emit raze prin care se opereaza direct in lumea elementelor.Datorita
faptului ca exista nenumarate varietati de sunete,fiecare sunet proferat in act isi are
propriul efect. Este evident ca sunetele, ca si ierburile sau pietrele, si-au primit de la
armonia celesta propriul lor efect .
- Oberon ii aminteste lui Puck ca, odata stind pe malul marii ,, cintind / veni acea
sirena pe-un delfin, / Un cintec dulce si asa de lin, / Ca amuti razboinica fanfara /A
marii, si desprinsi, alunecara / Vreo doi luceferi din inaltul zarii / Spre a o asculta
cum cinta fata marii”, ( Act.III.sc.II.p.330).
Aceste sunete cosmic, sint complectate de o vedenie minunata si anume Amor
zburind intre pamint si luna. Faimoasa sageata a lui Amor”cazu –n apus, pe-o mica
buruiana / cu albe flori , dar de a sagetii rana / De atuncea rosii “. (act II.sc.I.p.330)
Oberon ii porunceste lui Puck sa –i aduca aceasta fermecata floare inzestrata cu mai
puteri erotice :”De picuri la barbate sau la femei, / Pe ochii lor inchisi , cind somnu-I
fura . / Un strop din sucul fermecat al ei / Se-ndragostesc de cea dintii faptura / Pe
care –o vad cind se trezesc din somn “. ( ibidem ).
Fermecata buruiana o face pe Titania sa se indragosteasca de un magar si provoaca
mari incurcaturi printre muritori.( Lysander si Demetrius se indragostesc amindoi de
Helena, spre disperarea Hermiei ).
Oberon presara el insusi floarea pe ploapele Titaniei :
,,Cind din somn vei tresari / Sa –ndragesti ce vei gasi / …Cit de prost ar fi si –oricit /
De salbatic si urit, / Drag sa-ti pice, cum il vezi / Si de dragul lui s –oftezi “.
(Act.II.sc II.p.337)
Exista insa un antidote magic, o alta buruiana fermecata care inlatura vedenile
dragostei si produce revenirea in spirit.
Oberon atinge cu o alta buruiana ochii Titaniei :
,, Fa-te iarasi ce erai, / Vezi din nou precum vedeai, / Pentru ca prin Oberon, / A
Dianei floare casta / Sa invinga cea nefasta / Rosie a lui Cupidon ! / Titania, trezeste
–te din somn “.(A.IV.sc.I)
Calitatea sa de manipulator magic este evident.Ii porunceste lui Puck sa o aduca pe
Helena pentru a desavirsi vraja :
,, Mergi si ad-o printr-o vraja –aici la mine / Eu il voi vraji pe dinsul pina vine”.

Puck

Puck este din familia duhurilor luminoase, puse pe gluma si pe sotii.”Sint vagabondul
duh neastimparat al noptii, ce cu pozne de bufon / Adesea –l fac sa rid ape
Oberon”.(Act.III.sc.I.325)
Provoaca bietilor muritori incurcaturi, vedenii “Puck aici, Puck colea / Puck ii poarta
asa cum vrea / Peste munti si vai hai –hui / Si toti stiu de frica lui “. Sau :”Cind se
intimpla un bucluc / Bine mai petrece Puck “.Poznele lui sint nevinovate : fura
noaptea smintina de pe oale,incurca urzeala gemelor,face ca morile sa umble
alandala, impiedica untul –sa se aleaga “,strica vinurile care fierb,inseala pe calator la
drum etc. Are puterea de a se transforma in orcice faptura :”M-oi face cind un ciine,
cind un cal, / Cind porc, cind urs fara cap, cind foc / Si mormai, grohai, nechez , ard /
Ca ursii, porcii, ciinii, caii, focul “.
Ca orice duh poate zbura :”Incing pamintul in treizeci de minute “ sau : Plec, zbor
mai abitir ca o sageata / Din arcul celui mai dibaci tatar”.
Si totusi nastrusnicul,poznasul duh cunoaste conditia ontologica din care face parte .Il
atentioneaza pe Oberon ca trebuie sa sfirseasca lucrarile magice inainte de venirea
zorilor.Atunci cind crainicii Aurorei se arata in zare”tristele naluci / Reintra –n gropi
si duhuri rele / … Se ascund in lumea lor”.
 In esenta duhurile vin din lumea magica ( a carei stapina absoluta e Hecate ),dispar in
fata luminii soarelui pentru a reveni in amurg.

Magia sunetului

- In magie, cintecul, unda sonora traverseaza spatiul fara nici un obstacol.El este
superior culorilor, sau dansului – pt.ca actiunea acestora se realizeaza pe distante mai
mici.
- Taina noptii favorizeaza operatiunile magice, astfel incit sunetul are puterea de a
invoca energiile armonice si a le indeparta pe cele ostile.Se urmareste crearea unei
stari armonice
asemanatoare fiintei suparanaturale invocate.
Magia sunetului este cultivata, intrucit sunetele muzicale sint o reala legatura aeriana
intre manipulator sic el manipulate.

- Marsilio Ficino considera ca sufletul universal este izvorul oricarei magii ; caci, in
libertatea sa a ales sa creeze diferite corespondente dintre lumea superioara si lumea
inferioara.Arsenalul magiei este format dintr-o serie de substante extrase din plante,
care se afla intr-o relatie determinata cu astrele. In magie, sufletul nu este o putere
libera,el se supune incantatilor, potiunilor magice, sau ritualurilor.

Pierderea sufletului in somn sau extaz samanic

- Este evident ca asistam la calatoria sufletului in somn si la relevarea unei lumi

transcedente. O transcedenta stranie, de neinteles pentru muritorii de rind.Mircea
Eliade (“Samanism si tehnicile arhaice ale extazului “) a definit samanismul nu ca o
religie, ci ca o tehnica a extazului ; tehnica prin care sufletul eliberat de povara
trupului realiza calatorii astrale.Samanismul e present in Tibet, China India,Indonezia,
Oceania etc.
Samanul avea atit calitatea de a se sui la Cer si a vorbi direct cu zeiii, dar si calitatea
de a cobori in Infern.
Ca specialist in spirite, samanul asociaza sufletul liber cu umbra,deci lipsit de
stralucire, cenusiu. Actiunea samanilor este in general terapeutica,avind rolul de a
recupera sufletele ratacitoare, de a-le capta si de a le reintroduce in trupurile
bolnavilor.
 Asa cum afirma Mircea Eliade :”Miracolele samanice stimuleaza imaginatia, fac sa
cada barierele dintre vis si realitatea imediata,deschid ferestrele spre lumile in care
salasuiec zeii,mortii si spiritele “. (op.cit.p395)
- Calatoriile extatice din timpul visului sint analizate de Ioan Petru Culianu in
cunoscuta sa lucrare “Calatorii in lumea de dincolo “.
Uphanisadele sustin ca sufletul se elibereaza in timpul visului numit atma.Se crede ca
o persoana care viseaza”viziteaza “ zeii, pentru ca in timpul unui somn adinc oamenii
sint identici cu zeii si cerul este prezent in inima fiecaruia.De aceea,o persoana nu
trebuie trezita brus din somn, pentru ca sufletul ar fi in pericol sa nu-si mai gaseasca
drumul inapoi in corp.
Tocmai aceasta libertate a sufletului in vis, explica puterile magice speciale ( siddhi)
dobindite de ascetici si de yogini. Ori una din aceste puteri special este facultatea de a
zbura prin aer – facultate mentionata in Rgveda si in taoismul clasic.
Budismul primitive afirma libertatea sufletului in vis,suflet care trece nestinjenit prin
pereti, prin ape sau munti ca si cum acestia nu ar exista.Se scufunda in adincul
pamintului si revine din nou, pluteste in aer ca o pasare, ia in mina astrele ( soarele si
luna) si le mingiie etc.
- Exista si asa numitle vise profetice, cind mesagerii altei lumi dau mesaje, sau rapesc
sufletul muritorilor aratindu-le adevarata realitate.Ingerul care i se arata Mariei in
vis,ingerul care I se arata lui Iosif ( spunindu-I sa fuga in Egipt ),ingerul care rapeste
sufletul lui Ian pt.a-I arata ierusalimul ceresc etc.
- In Vechiul Testament, Enoh are o viziune in vis si este ridicat la ceruri de vint si de
nori : acolo vede un palat de cristal si un zid de cristal inconjurat de flacari, dupa care
vede un palat de foc, de o stralucire de nesuportat in care se afla tronul lui Dumnezeu.
Mai sint mentionate Viziunea profetului Isaia, a lui Daniel cu carul de foc, viziunea
lui Pavel etc.
- Islamismul este intemeiat pe calatoria extatica in timpul somnului a lui Mahomed.In
vis,cineva il ia de mina si il duce in virful unui munte.Aici I se arata chinurile
Infernului si bucuriile paradisului.Ridicindu-si privirea spre cer,ii vede pe Avram,
Moise si Isus.
- Nu trebuie uitata Divina Commedia, care presupune coborirea sufletului in Infern si
inaltarea in Paradis, insotit fiind de fantoma poetului Virgiliu si de misterioasa
Beatrice. In esentialitatea sa, Divina Comedia este de fapt o poveste samanica.