Limba română: origine, structuri, particularități Curs 5

Anul pregătitor, 2019-2020 madalina.tabacitu@litere.unibuc.ro

1. Substantivul
Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: genul, numărul şi cazul.
Numărul şi cazul sunt categorii flexionare. Genul este o categorie fixă, inerentă.

Trei clase de flexiune după cele trei genuri:

- masculin: un bărbat – doi bărbaţi, un pantof – doi pantofi
- feminin: o studentă – două studente, o poveste – două poveşti
- neutru: un caiet – două caiete, un hotel – două hoteluri
Neutrul românesc are origine latină şi individualizează româna între limbile romanice.

Genul gramatical
masculin
•lunile anului: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie,
•cifre, litere, note muzicale: unu, doi, trei,... un A, un B, un C,... un do, un re, un mi,...
•nume de arbori: măr, păr, nuc, prun, cais, cireș, piersic, brad, stejar, fag, plop
feminin
•anotimpurile: primăvară, vară, toamnă, iarnă
•zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică
•părțile zilei: dimineață amiază, după-amiază, după-masă, seară, noapte, zi
•nume de fructe: pară, nucă, caisă, cireașă, căpșună, portocală
•substantive provenite din infinitive lungi: așteptare, mâncare, plecare, plăcere, durere, putere, deschidere,
închidere, ieșire, coborâre
neutru
•nume de lucruri (obiecte): caiet, dulap, ecran, hotel, camion, radio, teatru
•substantive provenite din supin: coafat, tuns, ras, reparat, spălat, fumat, cules, vopsit, plâns, râs
•simțurile: auz, văz, miros, gust
•culorile: alb, negru, albastru, galben, roșu, verde, maro, mov, gri

! Formal, neutrul este masculin la singular și feminin la plural.

Numărul
- singular / plural
Desinenţe de plural: -i, -e, -le, -uri.
- -i: (Masc) profesor – profesori; perete – pereţi; codru – codri; leu – lei;(Fem) seară – seri; idee – idei
- -e: (Fem) casă – case; (N) bilet – bilete; teatru – teatre;
- - uri: (N) tren – trenuri; hotel – hoteluri; lucru – lucruri
- -le: (Fem) cafea – cafele; baclava – baclavale

! Alternanţe fonetice: un student – doi studenţi; o masă – două mese

! Substantive invariabile: o învăţătoare – două învăţătoare; un ochi – doi ochi; un nume – două nume
! Substantive neregulate: un om – doi oameni; o soră – două surori; o zi – două zile; un cap – două capete

Cazul
Româna are 5 cazuri: nominativ (N.), genitiv (G.), dativ (D.), acuzativ (Ac.), vocativ (V.)
Forme identice: N. = Ac., G. = D.
N: Băiatul este aici.
Ac: Văd băiatul.
G: Cartea băiatului este aici.
D: Îi dau cartea băiatului!
V: — Băiete, vino încoace!

N. și Ac. sunt cazuri nonmarcate.

G. şi D. au două posibilităţi de marcare: o marcare sintetică (flexionară – prin desinenţă specifică de caz sau
prin articol enclitic fuzionat) şi o marcare analitică (prepoziţională):
cartea elevilor
cartea a cinci elevi
Pentru V., româna utilizează desinenţa -e din latină, desinenţa -o din slavă, dar şi-a creat şi desinenţe proprii
în interiorul limbii (-ule, -lor).

Articolul – determinant substantival

- articol nehotarât (determinant indefinit): un băiat, o fată, niște copii

- articol hotarât (determinant definit): omul, fata
- articol (posesiv) genitival: un caiet al studentului; cartea nouă a studentului
- articol demonstrativ adjectival: caietul cel nou, fata cea frumoasă

2. Adjectivul
- se caracterizează morfologic prin gen, număr, caz şi grad de comparaţie.
Adjectivul se acordă cu substantivul în gen, numar și caz.
Clase flexionare de adjective:
- cu 4 forme: bun, bună, buni, bune; alb, albă, albi, albe
- cu 3 forme: drag, dragă, dragi; mic, mică, mici
- cu 2 forme: verde, verzi; mare, mari
- cu 5 forme: diferit, diferită, diferiţi, diferite, diferitor
- invariabile: cumsecade, roz, gri.

Regula de topică: N + A: brad înalt, masină noua, oameni buni, fete frumoase.
Numeroase adjective au topică liberă: fata frumoasă / frumoasa fată.
Când este antepus, adjectivul primeste articolul hotarât.

Categoria comparaţiei / intensităţii se exprimă analitic:

a. mai frumos (comparativ de superioritate)
b. mai puţin frumos (comparativ de inferioritate)
c. la fel de / tot aşa de frumos (comparativul de egalitate)
d. cel mai frumos (superlativ relativ de superioritate)
e. cel mai puţin frumos (superlativ relativ de inferioritate)
f. foarte frumos (superlativ absolut).

Unele adjective nu au grade de comparație: superior, inferior, exterior, interior, minim, maxim, optim,
suprem, splendid, grozav, extraordinar, excelent, formidabil, sublim, perfect, enorm, parțial, total,
complet, deplin, inițial, final, prim, ultim, viu, mort.