FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Proiect la Arhitectura Peisajului

Îndrumător: Șef Lucr. Dr. Student:

Bernardis Roberto Panțiru Silviu-Constantin
Anul III gr. 509

Iași, 2020
 FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Amenajarea unei grădini individuale

din Comarna, jud. Iași

Îndrumător: Șef Lucr. Dr. Student:

Bernardis Roberto Panțiru Silviu-Constantin
Anul III gr. 509

Iași, 2020

2
Cuprins
Capitolul 1. Conditii naturale
1.1. Asezarea terenului
1.2. Conditii geologice & geomorfologice
1.3. Conditii pedologice
1.4. Conditii hidrologice
1.5. Clima
1.6. Vegetatia
Capitolul 2. Conditii social-economice
2.1. Amplasarea in intravilan
2.2. Justificarea amenajarii
2.3. Marimea localitatii
2.4. Posibilitati material de executie
Capitolul 3. Memoriu justificativ
3.1. Justificarea vegetatiei propuse
Capitolul 4. Calculul tehnico-economic
4.1. Lista matarialelor necesare
4.2. Deviz de infiintare si intretinere
Capitolul 5. Piese desenate
5.1. Schita de amenajare(pdf)

3
Cap. I – Condiții naturale:
1.1. Așezarea terenului:
Din punct de vedere geografic comuna Comarna este situata la 25 de
kilometri sud-est de municipiul Iași, in partea de rasarit a Podișului Central
Moldovenesc in subunitatea numita Crestele Prutului.
Este situata intre paralele de 47 grade si 15 grade latitudine nordica si 27 grade
si 53 grade longitudine estica, coordonate geografice pe care se inscrie si judetul
Iasi. Suprafata comunei Comarna este de 4705,65 ha, fiind traversata de șoseaua
judeteana Iași - Raducaneni – Huși.

1.2. Condiții geologice & geotehnice:

4
 Teritoriul comunei Comarna se încadrează din punct de vedere
geomorfologic în zona de

contact dintre marea unitate a Podișului Central Moldovenesc și Câmpia

Jijia-Bahlui, fiind tipică așezărilor de pe coasta moldavă.

Relieful comunei este constituit din platouri structurale, cu alcătuire

litologică parțial grezoasă și grezo-calcaroasă, cu altitudinea de 300 m (Podiș,
Baba Roșie, Dealul Doamnei) și dealuri parțial structurale cu înălțimi de
aproximativ 200 m (Sărata, Stânca, Paraleu, Curagău, Andrieș).

Alcătuit din roci moi argilo-nisipoase, acoperit parțial cu formațiuni

loessoide printre care se află straturi de roci argiloase mai tari, relieful comunei
Comarna poartă amprenta unei puternice eroziuni.

Denivelarea puternică și substratul geologic au permis formarea unei

rețele de torenți cu procese de spălare și eroziune intensă, care au dus la
formarea de versanți cu alunecări puternice.

Relieful sculptural este reprezentat de interfluvii și versanți.

Interfluviile se prezintă sub formă de coline, dealuri și platouri cu

suprafețe plane, ușor bombate și înclinate în general spre sud-est. Fiind lipsit de
degradări ale terenurilor, acest tip de relief oferă terenuri bune pentru orice fel
de utilizări.

Zona versanților se prezintă într-o gamă largă de orientări, pante și

energii de relief..

Sunt două categorii principale de versanți:

a. cu pante și energii mici;

5
 b. cu pante moderate pe care predomină fenomenele de eroziune.

Zonele afectate de eroziune reprezintă aproximativ 415 ha (cca. 8,82 %

din suprafața totală a comunei), în timp ce zonele afectate de alunecări și zonele
de ravenă reprezintă 1212 ha, respectiv 32 ha (25,75%, repectiv 0,68% din
suprafața totală a comunei), ceea ce face ca teritoriul comunei Comarna să fie
unul dintre cei mai afectate de acţiune factorilor climatici.

Forma versanților este aproximativ convexă (cu pante mari, către bază),
dar se întâlnesc și versanţi concavi, drepți și ondulați.

În partea de nord-est și est a comunei relieful este format din Lunca Jijiei
(altitudine 30m) generat de acumulări predominant fluviale și parțial deluviale.

Luncile sunt cele mai recente forme de relief, au lățimi de 1-7 km și pante
longitudinale cuprinse între 0,30 și 1,50 %o . Pe aceste suprafețe prcatic plan-
orizontale se întâlnește un microrelief de grinduri, vechi cursuri cu meandre
părăsite, zone joase cu exces de umiditate, în mare parte modificate și estompate
de intervenţii antropice: diguri, albii regularizate, canale de desecare, excavații
și umpluturi.

Aluviunile luncilor au grosimi ce variază de la 5-6 m la 15-17 m și sunt

constituite din nisipuri Și pietrișuri în bază, peste care se dispun depozite de
argile și argile grase contractile.

1.3 Condiții pedologice:

În satele Comarna și Curagău terenul de fundare este reprezentat în
majoritatea arealelor intravilanului prin argile și argile prăfoase, la care se
adaugă subordonat argile prăfoase loessoide sensibile la umezire grupa A. În
satele Stânca și Osoi terenurile de fundare sunt reprezentate în special prin
argilă grasă contractilă, la care se adaugă argilla și argila nisipoasă.

6
 Condiţiile de fundare vor fi cele menţionate în Normativul P10-86 pentru
terenurile formate din argile și argile prăfoase - adâncimea minimă de fundare
1,10 m față de cota terenului amenajat — CTA -— cu pătrunderea tălpilor
fundațiilor minimum 20 cm în terenul de fundare), respectiv Normativul P7-
2000 pentru terenurile sensibile la umezire - adăncime minimă de fundare de
1,0 m pentru fundaţiile exterioare, 0,60 m pentru fundațiile interioare, lățimea
tălpilor

fondațiilor minimum 0,60 m și încastrarea tălpilor fundațiilor minimum

20 cm în terenul bun de fundare. Capacitatea portantă a terenului de fundare
este p. conv. = 160 kPa pentru terenurile argiloase și de 140 kPa pentru
terenurile loessoide sensibile la umezire grupa A.

În studiul pedologic întocmit de către ISPIF se face o prezentare detaliată

a repartiției și caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor, din care reținem că în
zona comunei Comarna complexitatea condițiilor litologice, geomorfologice,
biochimice și hidrologice au condiționat o diversificare a solurilor, după cum
urmează:

- pe platourile în general plane sau ușor înclinate, în condiții de silvostepă

și substrat litologic constituit din depozite loessoide, luturi fine, s-au format
cernoziomurile obișnuite și cernoziomurile de la incipient la puternic levigate;

- pe platourile înclinate, sub vegetația de pădure, în condiții de existență a

substratului litologic asemănător, dar la care se adaugă și prezența semnificativă
a argilelor, cu cel menţionat la grupa cernoziomurilor în regim mai bogat în
precipitaţii, s-a produs o intensificare a proceselor de levigare cu efecte de
podzolire slabă, formându-se solurile cenușii de pădure slab-moderat podzolite;
în general solurile de pe platouri au conținut normal de humus și azot, sunt
bogate în potasiu și sărace în fosfor asimilat;

7
 - pe versanți solurile au fost afectate de procese de eroziune de suprafață
și

adâncime, iar în zonele cu alternanțe de argile, argile prăfoase și

intercalații nisipoase s-au produs fenomene de alunecare, acestea fiind
favorizate și de existența pânzei freatice la mică adâncime (2,0 = 3,0m sau chiar
la zi sub formă de izvoare; solurile de platouri și versanți au în cea mai mare
parte textură fină pe întreg profilul, cu grad ridicat de compactare și cu
permeabilitate în general scăzută;

-pe lunci, fire de vale și la baza versanților, solurile s-au format pe

depozite aluviale, aluvio-coluviale și coluviale în general cu texturi fine și în
consecință au un drenaj intern imperfect.

Ca urmare a prezenţei sărurilor - în special a sulfaților și clorurilor în

depozitele pe care s-au format - și în condițiile existenței pânzei freatice la
adâncime mică, solurile au suferit procese de salinizare alături de procese de
gleitizare și lăcoviștire. Ca urmare a permeabilității foarte scăzute, cât și a
drenajului intern deficitar, solurile suferă în general de exces de umiditate în
perioade diferite de timp.

1.4. Condiții hidrologice:

Apele de suprafaţă. Râul Jijia străbate teritoriul comunei în partea estică,

de la nord la sud-est. El colectează toate apele ce străbat comuna: pâriul
Comarna (9 km) cu afluenții - Broșteni și Curagău; pârtul Tătarca (9 km) cu
afluentul Crudu.

8
 Apa de adâncime. Pe teritoriul comunei întâlnim două categorii de ape
subterane: captive (de adâncime) și libere.

Apele subterane. Pe arealul comunei Comarna sunt prezente două

categorii de ape subterane: captive (de adâncime) și libere.

Apele subterane captive includ straturi acvifere aflate sub presiune,

acumulate în depozite sedimentare nesecționate de eroziunile văilor râurilor.
Roca magazin este reprezentată din gresii calcaroase de vârstă sarmațiană
prezentă în general la adâncimi de peste 35 m. Acoperișul stratului acvifer este
format din argilă marnoasă, care asigură o stare de presiune ridicată a apei
subterane de tip captiv.

Apele subterane libere includ straturi acvifere fără presiune, cantonate în

depozite secționate de văi și dependente de cantitatea de precipitaii atmosferice.

Apele subterane libere din comuna Comarna sunt ape subterane de

interfluvii și versanți, cantonate în depozitele deluvio-coluviale și eluviale
cuaternare sau în interstițiile lenticulare nisipoase din argilele marnoase
sarmațiene. Ele au debite reduse și variații mari pe verticală ale nivelului freatic
și hidrostatic, sunt bogate în săruri, fiind în general nepotabile sau la limita
potabilității.

Pânza freatică din comuna Comarna are un grad de nepotabilitate

bacteriologică și chimică de 53% și respectiv 37%. Alimentarea cu apă se face
prin fântâni deschise, în special pe colectivităţi.Aceste fântâni sunt de regulă
acoperite. Se recomandă totuşi asigurarea perimetrului de protecție pentru
fiecare fântână şi igienizarea periodică a acestora.

1.5. Clima:

9
 Climatul comunei Comarna are un caracter temperat continental de
nuanţă excesivă, carcaterizatprin veri călduroase şi ierni geroase cu viscole. În
zona comunei Comarna nu există puncte de monitorizare a factorilor
meteoriologici, datele prezentate în continuare se referă la valori reprezentative
pentru zona municipiului laşi, care se află la o distanţă de cca 19 km şi prezintă
condiţii climaterice asemănătoare cu cele din perimetrul studiat.

Temperatura medie anuală este cuprinsă intre 9 şi 10” C, cu un maxim

mediu in iulie cuprins între 20 — 21*C şi un minim mediu în ianuarie între -3*
şi -4%. Aceste valori dau o amplitudine anuală de 24*C — 25*C, ceea ce
denotă un continentalism accentuat.

Amplitudinile maxime (diferenţa între minima şi maxima absolută) sunt

foarte ridicate, ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de
dezagregare geomorfologice.

Îngheţul se produce în medie în a doua decadă a lunii octombrie (primul

îngheţ) şi în ultima decadă a lunii aprilie (ultimul ingheţ), rezultînd un interval
mediu anual de cca 175 zile fără îngheţ, deci mai mult de şase luni pe an
terenurile sunt protejate împotriva eroziunii.

10
1.7. Vegetația:
Din punct de vedere fitogeografic teritoriul Moldovei este împărţit în
două regiuni: euro-siberiană şi irano-turaniană. În zona ocupată de comuna
Comarna am întâlnit elemente caracteristice ambelor regiuni.

11
 Marea majoritate a teritoriului aparţine regiunii irano-turaniană şi
domeniului pontic, dominate de elemente orientale, mai ales cu areal pontic:
Quercus pedunculuflora, Stemmacantha serratuluides, Asparagus tenuifolius,
Asparagus verticilatus, Allium atroviolaceum, Alyssum rostratum, Bupleurum
apiculatum, Cotinus coggyeria, Dianthus capitatus ssp. Andrzejowskianus,
Dianthus leptopetalus, Trinia multicaulis, Fraxinus pallisae, Quercus frainetto
etc. Din această regiune face parte provincia balcano-moesiacă, din componenţa
căreia districtul silvostepa Jijiei include cea mai mare parte din teritoriul
comunei Comarna. Acesta se caracterizează prin prezenţa elementelor:

Pontice: A/yssum rostratum, Erysimum exaltatum, Salvia pratensis ssp.

dumetorum, Schivereckia podolica;

Pontic-mediteraneene: Ajuga chamaepytis ssp. ciliata, Lycopsis arvensis

ssp. orientalis, Scorzonera hispanica;

Pontic-balcanice: Alium atropurpureum, A. saxatile, Alyssum hirsutum,

Kinum tauricum;

Pontic-panonice: Crepis pannonica, Tanacetum serotinum,

Pontic-panonice-balcanice: Ornirhogalum boucheanum, Seseli pallasii,

Balcanice: Cirsium ligulare;

Daco-balcanice: Dianthus trifasciculatus;

Eurasiatice continentale: Achi/lea cartilaginea, Artemisia campestris ssp.

lednicensis, Elzmus hispidus ssp. barbulatus, Petrosimonia oppositifolia,

P. triandra;

12
 Europene: Plantago uliginosa, Polygonum patulum ssp. kitaibelianum,
Puccinellia gigantea,;

Central europene: Festuca arundinacea ssp. orientalis, Globularia

bisnagarica, Minuartia viscosa, Potentilla thyrsiflora;

Mediteraneene (submediteraneene): Asperula arvensis, Cynosurus

echinatus, Dasypyrum villosum, Geranium rotundifolium, Trifolium
fragiferum ssp. bonannii;

Atlantic-mediteraneene (atlantic-submediteraneene): Cerastium

brachypetalum ssp. tauricum, Glaucium flavum, Himantoglossum hircinum,
Physospermum cornubiense, Trifolium strictum.

Vegetaţia întâlnită în teritoriul comunei Comarna este tipică pentru

subetajul pădurilor de gorun şi de amestec din cadrul etajul nemoral (al
pădurilor de foioase) şi corespunde zonei de silvostepă caracteristică Moldovei
de Nord. Pentru această zonă sunt specifice pădurile de gorunşi carpen (Quercus
delechampii şi Carpinus betulus), cu Tilia tomentosa şi Fraxinus excelsior ,

costituind următoarele asociaţii:

Dentario quinquefoliae – Carpinetum

Lathyro veneti — Fagetum

Aro orientalis — Carpinetum

Nucleul de specii caracteristice acestor asociaţii este alcătuit din: Arum

orientale, Carex brevicolis, Corydalis cava ssp. marschalliana, Dentaria
quinquefolia, Fagus orientalis, F. taurica, Lathyrus venetus, Symphytum
tauricum, Tilia tomentosa etc.

13
 Am identificat în zona studiată unități fitosociologice forestiere specifice
zonei silvostepei din nordul Moldovei reprezentate de asociaţia Aceri tatarico
— Quercetum roboris, în care se dezvoltă frecvent speciile: Quercus robur, Q.
dalechampii, Carpinus betulus, Cerasus avium, acer campestre, A. tataricum,
Tilia tomentosa, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Cornus
mas, C. sanguinea, Melica picta etc.

Majoritatea comunităților de pajişti stepice, care se întâlnesc fragmentar

în arealul silvostepei, se încadrează în asociaţia Taraxaco serotinae —
Festucetum valesiacae. Printre alte asociaţii derivate şi secundare de pajişti
menţionăm: Zaraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi, Agropyro
pectinati — Stipetum capillati, Thymo pannonici — Chrysopogonetum grylli.

Pe solurile proaspăt formate sunt frecvente Poa pratensis, Festuca

drymeja, Dactylis glomerata, Equisetum arvense, Trifolium repens. Solurile
umede care tolerează inundaţii de scurtă durată sunt populate de: Ranunculus
acris, Rorippa sylvestris, Polygonum lapathifolium, Equisetum telmateja, juncus
inflexus, Carex vulpina etc. Solurile frecvent inundate şi submerse sunt
acoperite de suprafețe mari de Carex riparia şi Phragmites australis, printre care
se observă frecvent Alisma plantago-aquatica, Schoenoplectus lacustris etc.

14
Cap. II - Condiții socio-economice:

2.1. Amplasarea în intravilan:

Grădina individuală pentru care s-a realizat proiectul are o suprafață de
2812 m2. Terenul este situat în intravilan în comuna Comarna, jud. Iași.

2.1. Justificarea amenajării:

Amenajarea peisageră a fost realizată cu un dublu scop, cel estetic si
funcțional. Scopul amenajării este acela de a distribui uniform și într-un cadru
ambiental cat mai plăcut spatiul liber din terenul privat. Proprietatea aparține
unei familii compuse din 2 copii și 2 părinți ce locuiesc separat, copiii având
propria lor locuință separat de părinți. Având în vedere exigențele proprietarilor
față de proiect s-a dispus o amenajare axată utilitate tehnică și aerisită d.p.d.v al
vegetației, aceasta fiind cuprinsă mai mult în cele 2 sere.

2.2. Mărimea localității:

Suprafata comunei Comarna este de 4705,65 ha, astfel rezultand o
densitate a populatiei de 99locuitori/km2

2.4. Posibilități materiale de execuție:

În contextul actualei crize economice de pe piață se urmărește

minimizarea costurilor privind înființarea și întreținerea suprafeței amenajate.
Materialele de construcție cât și cele dendrofloricole vor fi procurate numai din
unități specializate, se va urmări ca toate speciile de plante sa fie adaptate
condițiilor pedo-climatice din această zonă.

15
Cap. III – Memoriu justificativ:

3.1. Justificarea principiilor de proiectare și a soluțiilor

propuse:

Principiul de plecare a proiectului a constat in amenajarea unei grădini pe

o suprafață de 2812 m2 cu mai multe întrebuințări: decorativă, recreativă,
estetică și tehnică. Grădina este concepută într-un mod inovator sau chiar
futurist fiind alcătuită din alei pavate, grădină tip labirint, fântâna, rezervor de
gaz de 1892 litrii, piscină, garaj, spațiu de joacă pentru copii și 2 sere(una
floricolă și una legumicolă).

3.2. Justificarea vegetației propuse:

Vegetația aleasă nu este foarte diversificată, axându-mă pe utilitățile
recreative și tehnologice, așa cum am menționat mai sus. Vegetația creează o
atmosferă dinamică în fiecare anotimp, întrucât s-au ales și unele plante ce au o
perioadă de înflorire iarna, de ex. Camellia Japonica: Am ales această plantă,
denumită și trandafirul iernii deoarece poate da o pata de culoare fondului alb
de zapada ce este prezent in general iarna. Majoritatea plantelor/arborilor au fost
alese intrucat gasesc conditiile necesare pentru a supravietui in zona noastra.

Tilia cordata sau tei cu frunză mică este un arbore melifer care poate
atinge 25–30 m înălțime. Are frunze verzi, de formă triunghiulară, ajungând la o
lungime de 6–7 cm. Acest arbore are o tulpină groasă de peste 1 m diametru și
coroana piramidală. Este rezistent la frig și vânt, putând fi găsit în zone
montane, dar nu numai.

16
 Bougainvillea este un gen de vie ornamentală spinoasă, tufișuri sau
copaci. Este originar din estul Americii de Sud, din Brazilia, Peru și până în
sudul Argentinei. Autori diferiți acceptă de la patru la 18 specii din acest gen.
Inflorescența constă din bractee mari, colorate, asemănătoare sepalului, care
înconjoară trei flori simple cerate.

Laleaua (Tulipa) este un gen care cuprinde aproximativ 100 de specii de

plante cu flori din familia Liliaceae .Sunt originare din sudul Europei, nordul
Africii și Asia, din Anatolia și Iran (unde floarea este reprezentată pe drapelul
național) până în China și Japonia. Zonele cele mai diversificate în ceea ce
privește speciile de lalele sunt Munții Pamir, Munții Hindu Kush și stepele din
Kazakhstan. Exista peste 150 de specii de lalea si peste 3000 de varietăți sub
diferite culori si forme.

Cap. IV – Calculul tehnico-economic:

17
 4.1 Deviz de infiintare:

18
 4.2 Deviz de intretinere a materialului vegetal
Nr. Simbol
Denumirea lucrarii U.M Cantitatea Pretul
Crt. pret
Unitar Total(RON)
Administrarea ingras.
SvC1
1 chimice Ha
B1 Manual 0.50 20 100
2 SvC4 Plivirea gazonului Ar 18 15 270
Plivirea si sapalugirea
3 SvC5 Ar 7 20 140
rabatelor de flori
4 SvC9 Tunderea Buxus Buc. 1200 10 12000
Tunderea in forme a
5 SvC11 esentelor cu frunze Buc. 144 15 2160
persistente
Taierea de corectie la
SvC12
arbori si arbusti
6 Buc.
Pana la varsta de 10
A1 10 15 150
ani
Total 14820

4.3 LISTA MATERIALULUI VEGETAL PROPUS

PENTRU AMENAJARE
Nr Specia Denumire Nr. Pret Valoare
crt populara exemplare unitar(lei) totala(lei)
.
Arbori si arbusti
1 Taxus Baccata Tisa 114 20 2280

2 Buxus Buxus 1200 15 18000

sempervirens

19
3 Euphorbia Cactus cu 3 1 21 21
Trigona muchii
4 Aloe Harlana Aloe 3 80 240

5 Bougainvillea Floare de hartie 2 25 50

spp
6 Eschscholzia Mac Californian 49 1 49
californica
7 Cineraria Cineraria 10 6.5 65
cruentis
8 Iris cristata Iris 45 10 450

9 Juniperus Stricta Ienupar 6 20 120

10 Betula Pendula Mesteacan 1 50 50

11 Heliopsis Floarea soarelui 29 5 145

helianthoides decorativa
12 Berberis Dracila 1 20 20
thunbergii
13 Hollandia Tulipa Lalea olandeza 57 7 399

14 Camellia Trandafirul 5 80 400

japonica iernii
15 Tilia cordata Tei 1 35 35

16 Brassica oleracea Varza 60 1 60

20
17 Echinacea Echinacea 4 13 52
purpurea
18 Carnegia 3 1300 3900
Gigantea
19 Dianthus Garoafa 3 5 15
barbatus turceasca
20 Tulipa Lalea 31 3 93
kaufmanniana
21 Abies concolor Brad argintiu 1 300 300

Total: 26744

21
22