Dialogul este modul de expunere care redă convorbirea directă dintre două

sau mai multe personaje. Rolul dialogului într-o operă epică este de a oferi
dinamism și de a caracteriza personajele în mod indirect.
Dialogul are următoarele caracteristici:
• personajele se autoprezintă prin ceea ce spun și prin modul lor de a vorbi;
• dinamizează narațiunea, o face mai vie și mai sugestivă;
• marchează diverse valori expresive: sentimente, atitudini, întreruperi, ezitări
ale personajelor;
• este și o sursă a comicului prin contrastul dintre ceea ce declară și ceea ce
gândește personajul în realitate;
• este mijloc de caracterizare indirectă a personajelor;
• are rol în autocaracterizare;
• conferă textului aspectul unei scenete.

Dialogul are un rol important in caracterizare personajelor astfel: prin

caracterizare indirecta: modul de a gândi, felul de a vorbi , modul de a acționa a
acestora si prin caracterizare directa: relațiile dintre personaje. De asemenea
dialogul oferă cititorului senzația ca întreaga acțiune se desfășoară alert, sub
privirile lui ''punând în mișcare'' întregul fir epic. Se poate vorbi si de un dialog
interior, de replici pe care un personaj le schimba cu el însuși.
Dialogul în opera literară este un mod de expunere prin care se redă
convorbirea dintre două sau mai multe personaje. Dialogul este alcătuit dintr-o
înlănțuire de replici. Semnalarea replicilor se face prin: - gesturi, mimică.
Pentru a face o caracterizare eu am ales dialogul din povestea ”Punguța cu doi
bani” scrisă de Ion Creangă.
Fragmentul, după cum urmează:
"- Mai, baba, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi și mie niște oua,
ca să-mi prind pofta măcar.
- Da' cum nu! Daca ai pofta de oua, bate și tu cucoșul tău, să facă oua, și-
i mănâncă; ca eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se oua.
....................................................................................................................... -
Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degrabă."
("Punguța cu doi bani" de Ion Creanga)

Analiza dialogului:
"- Măi, baba, mănânci ca în târgul lui Cremene. – Propoziția independentă,
dezvoltată, afirmativă, neexclamatoare. Propoziția se începe cu interjecția ”măi”,
care este cuvânt de adresare către o persoană în cazul dat către babă, care este
folosit pentru a exprima admirație, nedumerire; ironie. ”baba” este o adresare
exprimată prin substantiv. Caracterul efectiv este subliniat prin interjecția ”măi”. În
propoziția dată are lor comparația ”mănânci ca în târgul lui Cremene”.
Ia dă-mi și mie niște ouă, ca să-mi prind pofta măcar. – Este propoziția
dezvoltată, afirmativă, exprimă dorința și cerința de îi da niște ouă.
Da' cum nu! Daca ai pofta de oua, bate și tu cucoșul tău, să facă oua, și-i
mananca; ca eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se oua.
«Da' cum nu!» Este o propoziție exclamatoare. Efectul este subliniat prin
utilizarea semnului exclamării.
”Daca ai pofta de oua” este propoziția enunțiativă, secundară, subordonată
condiționată exprimată prin condiția dacă.
”bate și tu cucoșul tău, să facă oua, și-i mănâncă”

ca eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se oua.