Motilitatea voluntară(activă)

Ptr a o studia este necesară :

a. Inspecţia bolnavului ptr a evidenţia mişcările spontane

b. Caracteristicile mişcărilor segmentare:

1. Amplitudinea-ptr fiecare articulaţie în parte
2. Modul de execuţie
3. Simetria
4. Viteza( rapiditatea efectuării mişcărilor),forţa musculară

Perturbarea motilităţii active:

a. Pareză-deficit motor parţial

b. Paralizie(plegie)-deficit motor total

a. Pareza b.Paralizia(plegia)

Monopareza-pareza la 1 membru Monoplegia-paralizia la 1 membru

Parapareza-pareza ambelor Paraplegia -paralizia ambelor
membre inferioare/superioare( f membre inferioare/superioare( f
rar) rar)

Tetrapareza(quadrupareza)-
pareza membrelor superioare(2) şi
inferioare( 2)
Hemipareza-pareza doar pe
jumătatea corpului( hemicorp)
Tetraplegia(quadruplegia)-
paralizia membrelor superioare(2)
şi inferioare( 2)
Hemiplegia-paralizia doar pe
jumătatea corpului( hemicorp)

Hemiplegia :
-apare prin lezarea unilaterală a fasciculului piramidal situat deasupra
lui C5

După sediul poate fi :

1. Capsulară-leziunea situată în capsula internă, cea mai frecvent
întâlnită( 90% din totalul hemiplegiilor). În AVC,Ateroscleroza
cerebrală

2. Corticală-leziunea situată în scoarţa cerebrală. În afazie,crize

Jacksoniene

-deficitul motor intereseaza 1 membru/ faţa.

Probele de pareza:
a. Ptr membrele superioare :
1. Proba braţelor întinse( Barre Rohmer) pacientul în ortostatism
stă cu braţele în extensie şi cu mâinile în supinaţie şi le ridică
orizontal până la nivelul umărului

Este + dacă braţul afectat cade şi face pronaţia mâinii.

b.ptr membrele inferioare :

1.Proba Barre: 2.Proba Grasset :

Pacientul stă în decubit ventral
cu gambele flectate pe coapsă în
unghi drept
Gamba afectată :
a. Cade continuu (nu există
sensibilitate propriceptivă)-
în leziunea periferică
b. oscilează şi cade
treptat(încetul cu încetu)
după un timp oarecare în
raport cu intensitatea
leziunii- în leziunea
piramidală
În mod normal menţinerea
gambelor este posibilă 10
minute
Pacientul stă în decubit dorsal cu
picioarele depărtate, gambele în
extensie şi coapsele flectate la
45-60 grade .
+- dacă membrul de partea
afectată cade.
3.Proba Mingazzini :
Pacientul stă în decubit dorsal cu
picioarele depărtate,gambele
flectate pe coapsă iar coapsele
flectate pe abdomen.
+-dacă gamba de partea afectată
cade

4.Proba Vasilescu :

Pacientul stă în decubit dorsal fără a lipi picioarele şi fără a

desprinde călcâiele de pe sol va face rapid flexia gambelor şi a
coapselor.

+ dacă membrul afectat rămâne în urmă la făcut flexia.

Forţa musculară: ptr a testa această forţă examinatorul se va
opune mişcărilor comandate bolnavului. De exemplu bolnavul
încearcă să facă flexia antebraţului pe braţ iar examinatorul îi face
extensia antebraţului ( i se opune mişcării de flexie)

Instrumentul folosit ptr cuantificare :

DINAMOMETRUL
A.Examinarea mişcărilor
1. se examinează mişcările membrelor superioare apoi inferioare
2. se examinează mişcările trunchiului

B. mişcările se examinează comparativ,simetric la

membru sănătos cu membru bolnav

Scala de gradare a intensităţii deficitului de forţă

musculară:
Gradul 5 Forţă musculară normală
Gradul 4 Posibilitatea unei contracţii împotriva rezistenţei
examinatorului
Gradul 3 Deplasarea posibilă şi pe verticală(învinge gravitaţia)
Gradul 2 Deplasarea numai în plan orizontal
Gradul 1 Contracţie fără deplasarea segmentului
Gradul 0 Deficit total( fără contracţie)

Bibliografie :
1.Semiologie medicala generală-Florin Mitu 2009 Iasi
2.Semiologie neurologică –Pendefunda 1992 Iasi