Miron Costin (1633-1691), , este un carturar de tip renascentist, cu o insemnata

cultura,. Este in acelasi timp un istoric lucid, cu o vasta informatie in domeniu,

framantat sa nu se piarda in negura anilor faptele insemnate ale neamului, pe care
incearca sa le recupereze in scrierile sale cele mai importante, "Letopisetul Tarii
Moldovei" si "De neamul moldovenilor". Poemul filozofic "Viiata lumii" a fost scris
intre 1671 si 1673, avand o tema cunoscuta inca din antichitate, "desertaciunea
desertaciunilor si toate sunt desarte" sau fortuna Iabilis (soarta schimbatoare),.
Poemul debuteaza cu ideea vietii ca o ata subtire: "Viata lumii" are drept concluzie o
privire moralista asupra conditiei umane: pentru a fi fericit, omul trebuie sa faca pe
pamant numai fapte bune.

Tema baroca a lumii schimbatoare este descrisa de cronicarul moldovean in imagini

elocvente: "A lumii cantu cu jale viiata./ Cu grije si primejdii cum iaste si ata:/ Prea
subtire si-n scurta vreme traitoare." Comparatia lumii cu ata ilustreaza tema fortuna
Iabilis, a sortii schimbatoare, lipsita de stabilitate. Imaginea unei lumi eterne, linistite
este inselatoare: "O, lume hicleana, lume inselatoare!/ Trec zilile ca umbra, ca umbra
de vara,/ Cele ce trecu nu mai vin, nici sa-ntorcu iara ‘’ .Poetul, ca un martor
imaginar al vremurilor apuse, are viziunea descendentei negative a lumii, a
destramarii universale. Lucrurile se "pravalesc" catre cel "nepravalit, nestramutat",."
Omul este supus in permanenta timpului, clipei schimbatoare: "Norocul la un loc nu
sta, intr-un ceas schimba pasul." Vremea este responsabila si de trecerea anilor si a
imparatiilor, de ruinarea perpetua a eforturilor umane, tema fortuna labilis asociindu-
se cu motivul biblic ubi sunt: "Vremea incepe tarile, vremea le sfarsaste./ indelungate
imparatii vremea primeneste./ Vremea petrece toate; nici o imparatie/ Sa stea in veci
nu o lasa, nici o avutie ‘’ in poemul "Viiata lumii" Miron Costin concentreaza teme
literare de mare raspandire si rasunet, reluate mai tarziu de poetii romantici romani
si indeosebi de Mihai Eminescu .