ANATOMIA ṢI FIZIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULAR

SISTEMUL MUSCULAR

Totalitatea muschilor din corp formeaza sistemul muscular.

Muschii sunt organe active ale miscarii datorita proprietatii lor de a se contracta.
Din punct de vedere histologic si functional, exista 3 categorii de muschi:
- muschi striati (muschii scheletici);
- muschi netezi (intra in alcatuirea viscerelor,a vaselor de sange si a pielii);
- muschiul cardiac (muschiul inimii).

• Mușchii scheletici reprezinta 40% din greutatea corpului .Acestia participa la:
- realizarea miscarilor;
- mentinerea in contact a oaselor unei articulatii, deoarece capetele muschiului se fixeaza pe oase vecine, ce formeaza articulatia;
- dau forma corpului.

- corp
• Alcatuirea
muschiului - 2 capete = tendoane - unul se insera pe osul fix si se numeste originea muschiului;
scheletic - celalalt se prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiului.

• După numărul capetelor de origine, mușchii pot fi:

a) Cu un singur capăt (majoritatea);
b) Cu 2, 3, 4 capete (biceps, triceps, cvadriceps).
Structura mușchiului
Corpul mușchiului este format din fibre musculare striate.
La exteriorul corpului muscular se află o membrană conjunctivă, numită fascia mușchiului. Sub fascie se află o lamă de țesut conjunctiv, numită
epimisium, din care pornesc, în interior, septuri conjunctive ce formează perimisium, tecile conjunctive care învelesc fasciculele de fibre musculare. Din
perimisium iau naștere teci fine de țesut conjunctiv ce învelesc fiecare fibră musculară, formând endomisium.
Mușchiul are o vascularizație bogată.
Inervația mușchiului este dublă, somatică și vegetativă. Inervația vegetativă determină reacții vasomotorii.
Inervația somatică este asigurată de dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionii spinali, care ajung la porțiunea centrală a fibrelor musculare
din structura fusului neuromuscular.
Inervația somatică motorie este asigurată de către axonii neuronilor somatomotori α, situați în cornul anterior al măduvei, care ajung la fibra
musculară striată, formând placa motorie, sau de către axonii neuronilor somatomotori γ, cu aceeași localizare, care ajung la porțiunea periferică a fibrelor
musculare din structura fusului neuromuscular.
PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SCHELETICI:
I. Muschii capului aponevroza
m. frontal
II. Muschii gatului epicraniala
III. Muschii trunchiului
m. temporal
IV. Muschii membrelor
m. orbicular al m. occipital
ochiului
I. Muschii capului (Fig. 1) - se impart in:
a. mușchii mimicii (cutanați): frontal, sprancenos, zigomatic, m. zigomatici
occipital, orbicular al ochiului, orbicular al buzelor, buccinator, etc.) m. buccinator
- rol : prin contractie dau expresia fetei. m. maseter
m. maseter
b. muschii masticatori: maseter,t emporal, pterigoidieni. m. S.C.M.
m. orbicular al
buzelor
Muschiul maseter (Fig.2)
Origine: arcada zigomatica;
m. trapez
Insertie: ramura mandibulei (fata externa); m. platisma
Actiune: ridica mandibula;
Fig. 1. Muschii capului si ai gatului
Muschiul temporal (Fig.3)
Origine: scuama osului temporal;
Insertie: procesul coronoid al mandibulei;
Actiune: ridica mandibula;

Fig. 2. Muschiul maseter Fig. 3. Muschiul temporal

II. Muschii gatului (Fig.1, 4): platisma, sternocleidomastoidian(SCM), scaleni, prevertebrali, suprahioidieni (coboratori ai mandibulei),
infrahioidieni.

Muschiul sternocleidomastoidian (SCM) (Fig.4)

Origine: pe stern si clavicula;

Insertie: pe procesul mastoid al osului temporal;
Actiune:
- prin contractie unilaterala inclina capul de aceeasi parte si il
roteste in partea opusa;
- in contractia bilaterala este flexor al capului.

Fig. 4 – Muschiul sternocleidomastoidian

III. Muschii trunchiului m. semispinal al capului
a) ai spatelui si ai cefei;
m.splenius al capului
b) anterolaterali ai toracelui;
c) abdominali; m. splenius
m. splenius al gatului
al gatului
m.trapez
m. ridicator al scapulei
m. deltoid
m. romboid mic
m. supraspinos
m.infraspinos m.romboid mic
m. dintat posterior sup.

a) ai spatelui si ai cefei (Fig.5) m. rotund mic m.romboid mare

m. rotund mare
- in plan superficial: trapez, marele dorsal;

- in plan profund: ridicator al scapulei, romboid, m.marele dorsal

dintat posterior superior, dintat posterior inferior,

splenius al capului si al gatului, muschii jgheaburilor m. marele dintat
vertebrale.
fascia toracolombara m.dintat posterior inferior

m. oblic extern m.extensor al coloanei vertebrale

m. oblic intern

Fig.5. Muschii spatelui ,ai cefei si ai centurii superioare

Muschiul trapez Muschiul marele dorsal

(este cel mai lat muschi al corpului)
Origine: pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale si toracale; Origine: pe procesele spinoase ale ultimelor 6 vertebre
Insertie: pe clavicula, acromion si spina scapulei; toracale,ale vertebrelor lombare si creasta
Actiune: sacrala;
- cand ia punct fix pe coloana ridica umarul; Insertie: pe humerus;
- cand ia punct fix pe centura scapulara fibrele superioare inclina Actiune:
capul de aceeasi parte, iar cele inferioare contribuie la - cand ia punct fix pe coloana coboara bratul si il roteste
catarare; inauntru;
- cand ia punct fix pe humerus ridica toracele(catarare).
 b) anterolaterali ai toracelui(Fig. 6):
- in plan superficial: - marele pectoral,
- marele dintat.
- inplan profund: - micul pectoral, m. pectoral
- subclavicular; mare
- intercostali externi;
- intercostali interni. m. marele dorsal

m. dintat mare
Muschiul pectoral mare
linii
Origine: primele 6 cartilaje costale, teaca marelui
tendinoase
abdominal; m. drept abdominal
Insertie: pe humerus (creasta marelui tubercul) teaca marelui
Actiune: m. transvers abdominal
abdominal
- cand ia punct fix pe torace apropie bratul ombilic
m.oblic intern
de torace (adductia bratului);
- cand ia punct fix pe humerus intervine in linia alba
m. oblic extern
catarare ridicand toracele.
Fig.6. Muschii anterolaterali ai toracelui si muschii abdominali

Muschiul marele dintat Actiunile muschilor abdominali:

Origine: pe primele 10 coaste. - la mentinerea echilibrului corpului;

Insertie: pe marginea interna a scapulei. - la miscarea de flexie a trunchiului prin muschii drepti si oblici abdominali;
Actiune: - la flexia laterala a trunchiului;
- cand ia punct fix pe torace duce scapula inainte - asigura presiunea abdominala:
si lateral; - formeaza o centura contractila, rolul principal revenind muschiului
- cand ia punct fix pe scapula ridica coastele transvers;
(inspirator). - prin tonicitatea lor contribuie la fixarea organelor abdominale;
- cand se contracta activ, comprima organele abdominale si determina
c) abdominali: drept abdominal, oblic extern, ”o presa abdominala” ce intervine in acte fiziologice precum: expiratia
(Fig.6) oblic intern, transvers abdominal mictiunea, defecatia, expulzia fatului.
piramidal, patrat lombar, psoas.
IV. 1. Muschii membrelor superioare
m. deltoid
a) ai centurii superioare (scapulare) (Fig.5, 7):
- deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic,
rotund mare, subscapular;

Muschiul deltoid:
Origine: pe clavicula (fasciculul anterior), pe acromion
(fasciculul mijlociu), pe spina scapulei (fasciculul
posterior);
Insertie: pe corpul humerusului, fata laterala;
Actiune:
- fasciculele anterioare proiecteaza bratul inainte;
- fasciculele posterioare proiecteaza bratul inapoi;
- contractia sinergica a celor trei fascicule duce bratul pana la
orizontala(abductie).

Muschiul supraspinos este abductor al bratului.

Muschii infraspinos si rotund mic fac rotatia in afara a bratului.
Muschii rotund mare si subscapular fac rotatia inauntru a bratului si
m. supraspinos
il apropie de corp (adductie).

m.infraspinos
m. subscapular m.rotund mic

m. rotund mare
Fig.7. Muschii centurii superioare
b) ai bratului (Fig. 8):
- anteriori : biceps brahial, coracobrahial, brahial;
m. coracobrahial
- posteriori: triceps brahial. m. biceps
m.brahial
biceps

Muschiul biceps brahial:

(are 2 capete de origine)
Origine: pe procesul coracoid al scapulei si pe tuberculul m. brahial
situat deasupra cavitatii glenoide a scapulei;
Insertie: pe tuberozitatea radiusului (fata anterioara superioara);
Actiune: flexia antebratului pe brat.
m. triceps brahial
Muschiul triceps brahial:
(are 3 capete de origine)
Origine: un capat situat pe tuberculul situat sub cavitatea glenoida a scapulei,
celelalte 2 capete pe fata posterioara a humerusului;
Insertie: pe olecran (cot);
Actiune: extensor al bratului.

Fig.8. Muschii bratului

c) ai antebratului (Fig. 9):

- anteriori: - sunt flexori ai degetelor, ai mainii si ai antebratului;
- muschiul rotund pronator face miscarea de pronatie m. supinator
a mainii (origine pe humerus, insertie pe radius) m. rotund pronator

- posteriori: sunt extensori ai degetelor, ai mainii si ai antebratului;

- laterali: - sunt extensori ai mainii si flexori ai antebratului pe brat;

- muschiul supinatoar- este cel mai puternic supinator al
antebratului si mainii.

d) ai mainii - mana are muschi numai pe fata sa palmara si in spatiile interosoase; Fig. 9. Muschii antebratului
- sunt flexori ai degetelor si abductori ai policelui (degetul mare) si
degetului mic.
IV. 2. Muschii membrelor inferioare:

a) ai centurii inferioare (pelviene) (Fig.10) :

- anteriori : ileopsoas, este flexor al coapsei pe bazin;
- posteriori: - fesierii (gluteus)
(mare , mijlociu si mic);
- obturatori (intern si extern);
- tensor al fasciei lata.
Fesierii au originea pe aripa iliaca si insertia pe trohanterul mare al femurului.
Fesierii mari sunt extensori ai coapsei si contribuie la mentinerea pozitiei verticale a corpului.
Fesierii mijlocii si mici au actiune comuna:
- prin contractia fibrelor posterioare au actiune de extensie si rotatie in afara a coapsei;
- prin contractia fibrelor anterioare au actiune de flexie si rotatie inauntru a coapsei.

Fig. 10. Muschii centurii infrioare (pelviene)

 b) ai coapsei :
➢ anteriori: croitor (sartorius), cvadriceps femural;
m. tensor al fasciei
(Fig. 11)
lata
Muschiul croitor:
m. croitor
Origine: pe osul coxal-spina iliaca;
m. cvadriceps
Insertie: pe fata mediala a tibiei, sub epifiza superioara;
femural
Actiune: flexor al coapsei pe bazin si al gambei pe coapsa.

Muschiul cvadriceps femural

(are 4 capete de origine)

Origine:
- vastul lateral - pe fata laterala a femurului; Fig.11. Muschii anteriori ai coapsei
- vastul medial - pe fata mediala a femurului;
- vastul intermediar - pe fata anterioara a femurului;
- dreptul femural - pe bazin.

Insertie: pe baza si marginile rotulei;

portiunea scurta
Actiune: extensia gambei pe coapsa.
portiunea lunga

➢ posteriori: biceps femural, semitendinos, semimembranos.

(Fig. 12)

Muschiul biceps femural:

( are 2 capete de origine)

Origine: pe coxal – ischion; Fig.12. Muschii posteriori ai coapsei - biceps femural

pe femur, la partea posterioara;
Isertie: pe capul fibulei.
Actiune: extensor al coapsei, flexor al genunchiului si rotator in afara al gambei.
 ➢ mediali: pectineu, adductori (mare, lung, scurt), gracilis.
(Fig. 13)
Origine: pe pubis si ischion;
Insertie: pe femur (posterior), cu exceptia muschiului gracilis care se insera pe fata mediala a tibiei;
Actiune: adductori ai coapselor.

m. pectineu
m. adductor lung
m. adductor scurt m. tibial anterior
m. adductor mare
m. gracilis

Fig. 13. Muschii mediali ai coapsei Fig. 14. Muschiul tibial anterior

c) ai gambei
➢ anteriori : - tibialul anterior - este supinator al piciorului (Fig. 14)
- extensori ai degetelor. m.
➢ laterali: - peronieri (lung si scurt) - sunt pronatori ai piciorului; gastrocnemian

➢ posteriori: m. solear
- gastrocnemian – cu origine pe capul femural inferior
tendonul lui
- solear – pe capul si fata posterioara a fibulei
Ahile
impreuna formeaza muschiul triceps sural (Fig. 15) care se insera
pe tuberozitatea calcaneului (osul calcaiului) prin tendonul lui Ahile.
Actiune: extensor, supinator si adductor al piciorului.
- muschi flexori ai degetelor; Fig. 15. Muschiul triceps sural
d) ai piciorului – piciorul prezinta muschi atat pe fata dorsala (extensori ai degetelor)
cat si pe cea plantara (flexori ai degetelor, abductor al halucelui, adductor al halucelui).
 FIZIOLOGIA MUSCHILOR SCHELETICI

Mușchii scheletici asigură tonusul, postura, echilibrul, mimica și mișcările voluntare.

Proprietățile mușchilor:
1. Contractilitatea – este proprietatea specifică mușchiului și reprezintă capacitatea de a dezvolta tensiune între capetele sale sau de a se scurta. Baza
anatomică a contractilității este sarcomerul, iar baza moleculară o constituie proteinele contractile. Sarcomerul este unitatea morfofuncțională a miofibrilei
și este cuprins între două membrane Z.
2. Excitabilitatea – se datorează proprietăților membranei celulare (permeabilitate selectivă, conductanță ionică, polarizare electrică, pompe ionice).
Mușchii răspund la un stimul printr-un potențial de acțiune propagat, urmat de contracția caracteristică. Între manifestarea electrică de la nivelul
membranei fibrei musculare și fenomenele mecanice de la nivelul sarcomerului se produce un lanț de reacții fizico-chimice, numit cuplaj excitație-
contracție.
3. Extensibilitatea – este proprietatea mușchiului de a se alungi pasiv sub acțiunea unei forțe exterioare. Substratul anatomic al extensibilității îl reprezintă
fibrele conjunctive și elastice din mușchi.
4. Elasticitatea – este proprietatea specifică mușchilor de a se deforma sub acțiunea unei forțe și de a reveni pasiv la forma de repaus atunci când forța a
încetat să acționeze. Baza anatomică a acestei proprietăți o reprezintă fibrele elastice din structura perimisiumului.
5. Tonusul muscular – este o stare de tensiune permanentă, caracteristică mușchilor care au inervație somatică și senzitivă intacte. După denervare, tonusul
mușchilor scheletici dispare. Tonusul muscular este de natură reflexă
6. Plasticitatea – este proprietatea mușchilor netezi viscerali de a-și menține constantă tensiunea la diferite grade de distensie.

Contracțiile musculare sunt de două tipuri:

1. Contracții izotonice – lungimea mușchiului variază, iar tensiunea rămâne constantă. Mușchii realizează lucru mecanic. Aceste contracții sunt
caracteristice majorității mușchilor scheletici.
2. Contracții izometrice – mușchiul nu își modifică dimensiunile, ci doar starea de tensiune (tensiunea crește foarte mult). Nu se exteriorizează prin
lucru mecanic extern. Întreaga cantitate de energie chimică consumată este transformată în căldură (se pierde sub formă de căldură) și se produce
lucru mecanic intern. Sunt caracteristice musculaturii posturale (pentru menținerea poziției corpului).

În timpul contracției musculare fiziologice, contracțiile izometrice și izotonice se asociază și se succed.

Se descrie și contracția auxotonică, caz în care variază atât lungimea, cât și tensiunea mușchiului.
În timpul unei activități obișnuite, fiecare mușchi trece prin faze izometrice, izotonice și auxotonice.
Studiile experimentale efectuate pe preparatul neuromuscular au permis precizarea efectelor musculare prin stimularea electrică a nervului. Se poate
obține un grafic, numit miogramă cu ajutorul unui aparat- miograf.
Mecanismul contracției musculare
Substratul morfologic al contracției este miofibrila cu sarcomerul, iar cel biochimic, actina și miozina.
Forța de contracție a unui mușchi depinde de numărul de fibre stimulate și implicate în contracție, de grosimea fiecărei fibre musculare și de lungimea
inițială a fibrelor. Lungimea ideală de repaus a unei fibre musculare este aceea de la care fibra poate genera forța de contracție maximă.
Manifestările contracției musculare
a. Manifestările electrice sunt reprezentate de potențialul de acțiune al fibrei musculare. Stimularea fibrelor musculare pe cale naturală (de la placa
motorie) sau artificială (cu curent electric) provoacă apariția unui potențial de acțiune propagat în lungul fibrei cu o viteză de 30m/s. Potențialele de
acțiune ale unei unități motorii se sumează, dând potențialele de placă motorie. Activitatea electrică a întregului mușchi sau a unităților motorii
componente poate fi înregistrată, obținându-se electromiograma.
 b. Manifestările chimice sunt inițiate prin mecanismul de cuplare excitație - contracție. Procesele chimice din mușchi asigură energia necesară
proceselor mecanice. Metabolismul muscular este anaerob în primele 45 - 90 de secunde ale unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului
cardiovascular să regleze aportul de oxigen. După primele 2 minute de efort, necesitățile energetice sunt satisfăcute în cea mai mare parte aerob.
c. Manifestările mecanice se studiază cu ajutorul miografului. Aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determină o contracție musculară unică,
numită secusă musculară, care are următoarele componente:
a. Faza de latență – durează din momentul aplicării excitantului și până la apariția contracției. În timpul acestei faze, are loc manifestarea
electrică a contracției, a cărei durată depinde de tipul de mușchi, fiind de la cca 0,01 s la mușchiul striat.
b. Faza de contracție – durează în medie 0,04 s.
c. Faza de relaxare – durează 0,05 s.
Secusa poate fi izometrică sau izotonică. Durata totală a secusei este de 0,1 s, iar amplitudinea ei variază proporțional cu intensitatea stimulului
aplicat, până la o valoare maximă. Acest fapt se explică prin antrenarea în contracție a unui număr tot mai mare de fibre musculare, pe măsură ce intensitatea
stimulului crește, până în momentul în care toate fibrele se contractă simultan. În acest moment, intensitatea stimulului este maximală. Stimularea în
continuare cu stimuli supramaximali nu este urmată de creșterea amplitudinii secusei.. Dacă, în loc de stimulare unică, se folosesc stimuli repetitivi, la
intervale mici și regulate, curba rezultată nu mai este o secusă, ci o sumație de secuse numite tetanos.
Există două feluri de tetanos:
a. Incomplet, al cărui grafic prezintă un platou dințat, exprimând sumarea incompletă a secuselor la stimularea repetitivă cu frecvență joasă de 10 - 20
stimuli/secundă.
b. Complet, al cărui grafic prezintă un platou regulat, exprimând sumația totală a secuselor, obținută prin aplicarea stimulilor cu o frecvență mult mai
mare: 50-100 stimuli/secundă.
Toate contracțiile voluntare ale mușchilor din organism sunt tetanosuri și nu secuse, deoarece comanda voluntară se transmite la mușchi prin impulsuri cu
frecvență mare. Există însă în organism și situații în care contracția este o secusă: frisonul, sistola cardiacă, contracția obținută în urma reflexului miotatic.
Forța dezvoltată de mușchi în timpul tetanosului este de 4 ori mai mare decât cea dezvoltată în timpul secusei.
Manifestările termice ale contracției se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară. Randamentul contracției masei musculare este de
30%, ceea ce înseamnă că 70% din energia chimică se transformă în energie calorică.

Fig. 16. Manifestările mecanice ale contracṭiei musculare

Oboseala musculară contă în reducerea temporară a capacității de contracție a mușchilor și este practic proporțională cu rata epuizării glicogenului
muscular la care contribuie și scăderea pH-ului intracelular, prin acumulare de acid lactic, inhibând unele enzime. Mai are loc și diminuarea transmiterii
semnalelor nervoase la nivelul joncțiunii neuromusculare.
 Unitatea motorie
Fiecare fibră nervoasă motorie care părăsește măduva spinării inervează de obicei mai multe fibre musculare. Toate fibrele musculare inervate de o
singură fibră nervoasă motorie constituie o unitate motorie. Transmiterea impulsurilor de la nervi la fibrele musculare scheletice are loc la nivelul joncțiunii
neuromusculare.
Fiecare fibră musculară scheletică primește o singură terminație axonică. Terminația se găsește în fanta sinaptică, formată printr-o invaginare a
membranei fibrei musculare. La nivelul terminației presinaptice se găsesc veziculele sinaptice, care conțin neurotransmițătorul – acetilcolina.
Membrana postsinaptică conține numeroase pliuri joncționale, în apropierea cărora se află receptorii pentru acetilcolină.
Eliberarea neurotransmițătorului este declanșată prin depolarizarea membranei presinaptice. Când acetilcolina se leagă de receptorul postsinaptic,
determină depolarizarea membranei postsinaptice și apariția potențialului terminal de placă. Acesta va iniția un potențial de acțiune în fibra musculară.
Ulterior, acetilcolina se va desprinde de pe receptor și va fi degradată enzimatic în fanta sinaptică de către acetilcolinesterază.

BIBLIOGRAFIE:

[1] Dr. Mioara Mincu (coordonator), Dr. Roxana Maria Albu, Dr. Valeriu Bistriceanu ”Anatomia si fiziologia omului”- Editura Universul, Bucuresti, 2001

Capitolul IV. Principalele grupe de muschi somatici si actiunile lor – pag. 67-83.

[2] Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina Ciornei – Anatomia si fiziologia omului -
compendiu, Editura Corint, Bucuresti, 2009

Principalele grupe de muschi somatici – pag. 86 – 110.

http://smartumf.ro/wp/2019/02/05/manifestarile-contractiei-musculare/

https://anatomie.romedic.ro/sistemul-muscular