GRILE

1. La examenul clinic al unui pacient cu peritonită acută se pot decela următoarele semne
clinice:
a. leucocitoză
b. durere la tușeu rectal
c. contractură musculară
d. febră
e. durere abdominală acută
Răspuns corect: b, c, d, e

2. Care din peritonitele acute sunt monomicrobiene?

a. Peritonita acută secundară perforației unui diverticul duodenal
b. Peritonita acută secundară ulcerului perforat
c. Peritonitele primitive monomicrobiene
d. Peritonita fungică
e. Peritonita acută secundară unui perforații colice
Răspuns corect: c

3. Simptomul de alarmă și totodată cel mai constant care apare în peritonita acută secundară
este:
a. Vărsătura
b. Starea de șoc prezentă de la debut
c. Melena
d. Inapetența
e. Durerea abdominală brutală
Răspuns corect: e

4. Peritonitele acute se clasifică în:

a. Peritonite primitive
b. Peritonite simultane
c. Peritonite secundare
d. Peritonite terțiare
e. Peritonite cronice tuberculoase
Răspuns corect: a, c, d

5.Tumorile benigne hepatice pot fi oricare dintre următoarele, cu excepţia:

a. adenom
b. papilom
c. hemangiom
d. hiperplazie nodulare focală
e. carcinom
Răspuns corect: b, e
6. În cazul hemangiomului hepatic, afirmaţiile de mai jos sunt false, cu excepţia:
a. este simptomatic
b. descoperit datorită semnelor fizice asociate
c. probele hepatice sunt alterate
d. RMN: hiperintens în T2
e. necesită monitorizare
Răspuns corect: d

7. Hiperplazia nodulară focală nu îndeplineşte următoarele condiţii:

a. apare mai frecvent la femeile între 20-50 ani
b. este o leziune depistată datorită simptomelor sale
c. la ecografie este hipo- sau izoecogenă
d. dacă diagnosticul este sigur, abţinere terapeutică
e. puncţia biopsie este recomandată în caz de dubiu
Răspuns corect: b

8.Adenomul hepatic este caracterizat de:

a. frecvenţă mare la bărbaţii de 20-50 ani
b. leziunea este totdeauna simptomatică
c. la ecografie apare eterogen, hiperecogen
d. CT: hiperdens fără substanţă de contrast, hipovascularizat în timpul arterial
e. nu necesită tratament
Răspuns corect: c

9. Plastronul apendicular este:

a. Formațiune tumorala apendiculară
b. complicație evolutivă a apendicitei acute
c. complicație evolutivă a tumorilor cecale
d. complicație evolutivă a mucocelului apendicular
e. Confirmat prin CT
Răspuns corect: b,e,

10. În apendicită CT relevă:

a. perete > 3 mm,
b. lichid liber periapendicular şi în fundul de sac al lui Douglas,
c. examinare cu cea mai bună valoare predictivă pozitivă,
d. întărirea conturului mucoasei apendicelui (CT cu substanţă de contrast),
e. adenopatii mezenterice
Răspuns corect: a,b,d
11. Diagnostic diferențial al apendicitei se face cu:
a. Litiaza veziculara
b. Tumorile cecale
c. Infecție urinară /colică renală;
d. Limfadenita mezenterică:
e. Invaginare intestinală acută;
Răspuns corect: c,d,e,

12.Tratamentul apendicitei acute implică:

a. Spitalizare
b. Tratament simptomatic
c. Tratament fiziopatologic
d. Dieta fara reziduuri
e. Antibioticoterapie
Răspuns corect: a,b,e,

13. În caz de peritonită apendicular tratamentul constă în:

a. Apendicectomie + lavaj peritoneal abundent + antibioterapie tirnp de cel puțin 5 aile
b. Apendicectomie + drenaj peritoneal
c. Lavaj – drenaj peritoneal + antibioterapie; apendicectomia la distanta
d. Drenaj peritoneal percutan + apendicectomia la distanta
e. Apendicectomie laparoscopica + lavaj peritoneal laparoscopic abundent + antibioterapie
timp de cel puțin 5 zile
Răspuns corect: a, e

14. În pancreatita cronica in stadiul initial predomina:

a. Inflamatia;
b. Sepsisul;
c. Fibroza distructiva;
d. Pierderea functiei endocrine si/sau exocrine;
e. Hiperglicemia.
Răspuns corect: a

15. Insuficienta pancreatica exocrina se manifesta prin:

a. Diaree cronica prin maldigestie cu steatoree;
b. Constipatie;
c. Hipoglicemie;
d. Hiperglicemie;
e. Sevraj.
Răspuns corect: a
16. Examenul de prima intentie in Pc este:
a. CT abdominal
b. RMN pancreatic;
c. Ecografie abdominal;
d. Endoscopie digestive superioara;
e. Endoscopie digestive inferioara.
Răspuns corect: a

17.Pancreatita acuta are drept cauze următoarele, cu excepția:

a. Alcoolul;
b. Litiaza biliara;
c. Fumatul;
d. Tumora de cap de pancreas;
e. Hiperparatiroidismul cu hipercalcemie.
Răspuns corect: c

18. Cele mai frecvente etiologii răspunzătoare de 80-90% din cazurile de PA sunt următoarele,
cu excepția:
a. Alcoolul;
b. Litiaza veziculara;
c. Tumora de cap de pancreas;
d. Traumatismul abdominal;
e. Diabetul zaharat tip 2.
Răspuns corect: c,d,e

19.Pentru calcularea scorului Ranson in PA se iau in considerare:

a. Glicemia;
b. Vârsta;
c. Leucocitoza;
d. Anemia;
e. Sexul.
Răspuns corect: a,b,c

20.Care este complicația principală a herniilor abdominale:

a. pierdere dreptului de domiciliu;
b. peritonita herniară;
c. strangularea herniară;
d. retenția acută de urină;
e. ireductibilitatea
Răspuns corect: c
21. Ce factori pot fi considerați determinanți în producerea herniilor abdominale:
a. tusea cronică
b. eforturile repetate
c. constipația
d. creșterea presiunii abdominale (obezitatea)
e. hipotiroidia
Răspuns corect: a,b,c,d

22. Care din următoarele defecte parietale nu au peritoneu (sac):

a. hernia crurală
b. hernia inghinală indirectă
c. hernia inghinală directă
d. eventrația
e. eviscerația
Răspuns corect: e

23. Examenul clinic obiectiv al pacientului în vederea diagnosticului de hernie abdominală:

a. evidentiază prezența unei formațiuni tumorale, reductibile, cu pedicul, la nivelul unei
zone slabe a peretelui abdominal;
b. se efectueaza cu bolnavul numai în decubit dorsal;
c. fixitatea formațiunii la schimbarea poziției este un argument important pentru
diagnosticul de hernie;
d. necesită explorari suplimentare;
e. constatarea impulsiunii la efort exclude diagnosticul de hernie abdominală.
Răspuns corect: a

24. Tratamentul herniilor abdominale:

a. beneficiază, de regulă de tratament ortopedic;
b. la adultul tânăr, fără tare organice este suficientă purtarea unei centuri ortopedice pentru
rezolvarea herniei și prevenirea complicațiilor;
c. este pur chirurgical;
d. este simptomatic;
e. herniile abdominale reductibile nu necesită tratament.
Răspuns corect: c

25.Care hernie se strangulează cel mai frecvent?

a. crurală
b. inghinală directă
c. herniile cu defect parietal mare
d. inghinală oblică internă
e. epigastrică
Răspuns corect: a
26. Care sunt principiile intervenției chirurgicale într-o hernie abdominală?
a. Laparotomia sau laparoscopia
b. Eliberarea sacului herniar
c. Reintegrarea conținutului în cavitatea abdominală
d. Reparația parietală (plastia peretelui abdominal)
e. Pregătirea intestinului
Răspuns corect: a, b, c, d

27. Ce afirmații referitoare la tratamentul herniei ombilicale la adulți sunt adevărate?

a. Nu se operează deoarece cu vârsta inelul ombilical se obliterează
b. În herniile mici, sutura simplă prin puncte separate este suficientă
c. În herniile ombilicale ireductibile nu se folosește plasa neresorbabilă
d. În herniile ombilicale mari, peste defectul parietal se poziționează o plasă neresorbabilă
e. Herniile ombilicale gigante cu pierderea dreptului de domiciliu nu se operează
Răspuns corect: b, d

28. În colecistita acută litiazică, intervenţia chirurgicală se practică cel mai frecvent:
a. Precoce, de preferat în primele 24 ore de la debut.
b. după 10 zile
c. după 6 săptămâni
d. după 3 luni
e. după stingerea infecţiei
Răspuns corect: a

29. Sindromul durere, febră, icter, sugerează diagnosticul de:

a. litiază coledociană
b. hipercolesterolemie
c. neoplasm de cap de pancreas
d. hidrops al veziculei biliare
e. pancreatită acută necrotico-hemoragică
Răspuns corect: a

30. Colecistita acută are următoarele caracteristici :

a. episod dureros prelungit, peste 6 ore
b. febră
c. leucocitoză
d. VSH accelerată
e. Apărare musculară
Răspuns corect: a,b,c,d,e
31. Ce constatări paraclinice se întâlnesc în colecistita acută litiazică?
a. Sindrom inflamator
b. Lipază normală
c. Îngroșarea peretelui vezicular peste 4 mm, uneori cu aspect dedublat la examenul
ecografic
d. Lichid liber perivezicular la examenul ecografic
e. Leucopenie
Răspuns corect: a, c, d

32. Ce afirmații referitoare la litiaza căii biliare principale sunt adevărate?

a. Poate fi asimptomatică
b. Poate cauza o pancreatită acută
c. Poate cauza o angiocolită
d. Se poate însoți de durere, icter, febră
e. Poate cauza o hemoragie digestivă superioară
Răspuns corect: a, b, c, d

33. Ce semne imagistice se întâlnesc în angiocolita acută dată de litiaza coledociană?

a. Pneumoperitoneu
b. Litiază veziculară
c. Dilatarea căilor biliare intra- și extrahepatice
d. Ocazional, evidențierea calculilor în coledoc
e. Identificarea unei complicații – abces hepatic
Răspuns corect: b, c, d, e

34. Refluxul gastroesofagian asociat cu esofag Barrett este un factor de risc important pentru
care din următoarele forme de cancer esofagian?
a. cancerul epidermoid
b. adenocarcinom
c. GIST
d. toate formele de mai sus
e. nici un răspuns nu este corect
Răspuns corect: b

35. În cancerul esofagian tusea este un semn clinic semnificativ si se datoreaza cel mai frecvent:
a. iritatiei frenice
b. leziunilor de nerv recurent
c. deglutitiei pe cale falsa
d. asocierea cu un cancer bronhopulmonar
f. metastazelor pulmonare
Răspuns corect: c
36. Echoendoscopia este indicata in stadilaizarea cancerului esofagian fiind considerata
indispensabila in care dintre forme?
a. adenocarcinoame local avansate asociate cu esofag Barrett
b. carcinoamele epidermoide local avansate jos situate
c. fistulele traheo-bronsice
d. leziunile superficiale
e. carcinoamele care se dezvolta distal de leziuni stenozante
Răspuns corect: d

37. Care dintre următoarele situatii sunt considerate factori de risc in cancerul de esofag?
a. acalazia
b. sindromul Mallory-Weiss
c. sclerodermia
d. antecedente de esofagita caustica
e. diverticul Zenker
Răspuns corect: a, c, d

38. Nu sunt factori de risc în cancerul colorectal următoarele afecţiuni:

a. Sindromul Cushing
b. Sindromul Conn
c. Hipertiroidia
d. Acromegalia
e. Rectocolita ulcerohemoragică
Răspuns corect: a,b,c.

39. Forma necomplicată a cancerului rectal se manifestă prin:

a. Tenesme
b. Hematurie
c. Senzatie de evacuare incompletă
d. Vărsături
e. Hepatomegalie
Răspuns corect: a, c, e

40. Tuseul rectal în cancerul rectal poate fi:

a. Explorarea colonoscopică îl face inutil
b. Nu poate da informaţii despre mobilitatea leziunii
c. Apreciază distanţa dintre polul inferior al tumorii şi sfincter
d. Permite biopsierea tumorii prin posibilitatea triturării acesteia
e. Apreciază tonusul sfincterian
Răspuns corect: c,e
41. Care sunt semnele de gravitate în ocluzii intestinale prin cancer de colon:
a. Febră
b. Cefalee
c. Distensie gastrică
d. Apărare abdominală
e. Peritonită generalizată
Răspuns corect: a,d,e

42. Monitorizarea pacienţilor operati cu cancer colorectal se facu cu următoarele mijloace:

a. Colonoscopie
b. Ecografie abdominala
c. Radiografie toracica
d. clinic
e. ACE
Răspuns corect: a,b,c,d,e

43.Tumorile rectale mijlocii şi inferioare beneficiază de :

a. Tratament neoadjuvant pentru tumorile T1-T2 si N+
b. Tratament chirurgical la 8 zile dupa finalizarea radioterapiei
c. Radiochimioterapia se face cu 45 Gy asociat cu 5-FU ( fluorouracil) timp de 5
saptamani
d. Interventia depinde de localizarea tumorii in raport cu sfincterul
e. Pentru tumorile cu localizare la mai putin de 1 cm de sfincter se practica amputatie
abdominoperineala de rect cu anastomoza coloanala si ileostomie de protectie
Răspuns corect: c,d

44.Din totalul cazurilor de politraumatisme, contuziile abdominale reprezintă:

a. 25%
b. 50%
c. 75%
d. 33,3%
e. 90%
Răspuns corect: d

45. Pacientul cu traumatism abdominal instabil hemodinamic necesită:

a. tratament medical
b. laparotomie de urgenţă
c. pregătire preoperatorie prelungită
d. arteriografie preoperatorie
e. computer tomografie abdominală
Răspuns corect: b
46. În caz de traumatism hepatic angiocolita asociată cu hemoragie digestivă sugerează:
a. litiază asociată a căii biliare principale
b. hemobilie
c. coleperitoneu
d. biliom
e. hemangiom
Răspuns corect: b

47. Bilanţul sistematic al politraumatismelor cuprinde:

a. ecografie abdominală
b. computer tomografie abdominală
c. radiografie toracică
d. bazinul în incidenţă anteroposterioară
e. radiografie abdominală simplă
Răspuns corect: a, c, d

48. Pentru pacientul cu traumatism al splinei instabilitatea după o perioadă de stabilitate

hemodinamică poate impune:
a. computer tomografie abdominală de urgenţă
b. splenectomie
c. transfuzie masivă de masă sanguină
d. embolizare arterială dacă este posibil
e. laparoscopie diagnostică
Răspuns corect: b, d
CAZ CLINIC 1

Domnul M.D., în vârstă de 57 de ani, conducător al unui autoturism, este victima unui accident
de circulaţie.
Echipa medicală sosită la locul accidentului constată următoarele: pacientul a suferit o contuzie
toraco-abdominală acuzând dureri de intensitate mare la nivelul hemitoracelui drept, epigastrului
şi hipocondrului; tensiune arterială 100/60 mmHg, pulsul 84 bătăi pe minut, rata respiratorie 20
respiraţii pe minut.
Pacientul nu relatează antecedente patologice. La sosirea în departamentul de urgenţă, după
aproximativ 20 minute pacientul acuză persistenţa durerilor de intensitate mare, senzaţie de sete;
examenul clinic arată paliditatea tegumentelor, transpiraţii reci la nivelul extremităţilor,
sensibilitate dureroasă abdominală la palparea superficială fără contractură abdominală, dureri
vii la nivelul bazei hemitoracelui drept; tensiune arterială 80/50 mmHg, pulsul 100 bătăi pe
minut, rata respiratorie 22 respiraţii pe minut. Se recoltează probe biologice sanguine şi se
administrează pe două catetere venoase superficiale 2 litri de soluţii cristaloide. După această
administrare persistenţa simptomatologiei, tensiune arterială 90/60 mmHg, pulsul 110 bătăi pe
minut, rata respiratorie 22 respiraţii pe minut. Se administrează 4 mase sanguine. Pe parcursul
administrării acestora pacientul se menţine stabil hemodinamic cu valori ale tensiunii arteriale de
100-110 mmHg, dar la întreruperea transfuziei valoarea tensiunii arteriale scade la valori de
80/60 mmHg.

Întrebări
1.Ce trebuie să cuprindă bilanţul biologic la acest pacient?
2. Bilanţul sistematic al pacientului va cuprinde?
3. Care este indicaţia examenului computer tomografic pentru acest pacient? Motivaţi.
4. Care este cel mai probabil diagnostic pentru acest pacient, ştiind că examenul echografic arată
prezenţa de lichid intraperitoneal în cantitate mare, examenul radiologic fracturi costale drepte,
iar în biologia sanguină este prezentă citoliza?
5. Pentru acest pacient care sunt complicaţiile posibile pentru diagnosticul stabilit?
6. Descrieţi managementul pentru acest pacient.

Răspunsuri:
1. Bilanţul biologic la acest pacient trebuie să cuprindă biologia standard completată cu bilanţ
hepatic, lipază.
2. Bilanţul sistematic al pacientului va cuprinde: radiografie toracică, radiografie de bazin în
incidenţă anteroposterioară şi ecografie abdominală.
3. Examenul computer tomografic pentru acest pacient nu este indicat deoarece acesta este
instabil hemodinamic.
4. Traumatism hepatic.
5. Complicaţiile traumatismului hepatic sunt: embolia gazoasă în caz de plagă a venelor supra-
hepatice, hemobilia (angiocolită+hemoragie digestivă), biliom, coleperitoneu.
6. Managementul pentru pacientul cu traumatism hepatic, instabil hemodinamic constă în
laparotomie de urgenţă: explorare, controlul hemoragiei prin compresia ficatului pe diafragmă,
tamponare cu ajutorul compreselor (packing), laparorafie, o nouă laparotomie la 24-48 ore pentru
îndepărtarea câmpurilor sterile, monitorizare.
Comentariu

Acest caz clinic doreşte să exemplifice atitudinea în faţa unui pacient victimă a unei contuzii
toraco-abdominale, etapele diagnostice şi tratamentul la pacientul cu traumatism hepatic. La un
astfel de pacient trebuie recunoscute semnele şocului hemoragic (pe care acest pacient le
prezintă) care impun un tratament de urgenţă: transport rapid în spital, administrare rapidă de
cristaloizi şi masă sanguină în caz de instabilitate hemodinamică, laparotomie de urgenţă în caz
de persistenţă a instabilităţii hemodinamice.
Pentru pacientul traumatizat explorările în scopul stabilirii diagnosticului trebuie să fie realizate
rapid, pe loc, fără a deplasa pacientul. De aceea la aceşti pacienţi, computer tomografia care
presupune transportul în altă locaţie, unde un există posibilitatea unei intervenții chirurgicale
rapide, nu este indicat. Acest pacient trebuie să beneficieze doar de biologia standard completată
cu bilanţ hepatic, lipază (prin recoltare de sânge în momentul canulării venoase), radiografie
toracică, radiografie de bazin în incidenţă anteroposterioară şi ecografie abdominală.
În general stabilirea exactă a diagnosticului (organului lezat) nu este esenţială la pacientul
traumatizat, importantă este recunoaşterea urgenţei – abdominale în acest caz - care la acest
pacient este sugerată de instabilitatea hemodinamică (semne de şoc hemoragic persistente,
menținerea la valori scăzute a tensiunii arteriale după administrarea de soluţii cristaloide şi masă
sanguină) şi prezenţa revărsatului lichidian intraabdominal în cantitate mare cel mai probabil
hemoperitoneu, la un pacient fără antecedente patologice. La acest pacient prezenţa citolizei,
fracturilor costale bazale drepte alături de hemoperitoneu orientează diagnosticul către
traumatism hepatic.
Odată stabilit că este vorba despre o urgenţă abdominală atitudinea corectă este laparotomia de
urgenţă. În absenţa tratamentului alături de un posibil deces prin hemoragie, traumatismul
hepatic poate duce la diferite complicaţii: embolia gazoasă în caz de plagă a venelor
suprahepatice, hemobilia (angiocolită+hemoragie digestivă), biliom, coleperitoneu.
Obiectivul laparotomiei de urgenţă este de a identifica sursa hemoragiei şi de a controla
hemoragia. Pentru traumatismul hepatic există numeroase metode una dintre acestea fiind
reprezentată de paking.
CAZ CLINIC 2

Pacient de sex masculin care se prezintă la medic pentru un istoric de simptomatologie dureroasa
abdominal cu caracter colicativ localizata in principal in hipogastru si fosa iliaca stângă si diaree,
fenomen care evoluează de 3 luni. Fără istoric familial de cancer colo-rectal.
Colonoscopia a arătat o tumora vegetantă dispusa circumferential, care porneste de la 3
centimetri de la marginea anala si se întinde pe 5 centimetri ascendent si care nu obstrueaza
complet lumenul.
Biopsia recoltata releva un adenocarcinom invaziv, gradul 2 de diferentiere. Antigenul carcino-
embrionar arata valoarea de: CEA: 4.3 ng/ml
Ecografia endorectala ne arata invazia formațiunii în grăsimea perirectala la nivelul
mezorectului.
Examenul RMN pelvin pune în evidenta îngroșarea peretelui rectal pe 6 centimetri de la
marginea anala cu adenopatie de 1,7 centimetri vizibila in mezorect si de 1, 2 centimetri periliac.
Nu se pun in evidenta metastaze hepatice sau pulmonare.

Întrebare
Folosind aceste date clinice si imagistice descrieți stadializarea formulați stadializarea
preterapeutică (TNM), și indicați opțiunea terapeutică.

Răspuns
Stadializarea clinica este T3 N1 M0 stadiul III B
T3 pentru ca tumora prezintă invazie in mezorect si grasimea perirectala, N1 pentru ca se
evidenatiaza adenopatie considerata pozitiva pe explorarea RMN si M0 pentru ca nu sunt
evidente de metastaze hepatice si pulmonare.
Indicatia terapeutica este de tratament neoadjuvant - radiochiomioterapie in regim de lunga
durata 45 Grey, urmata de excizie abdomino-perineala a rectului.

Piesa de rezectie prezinta o tumora de 3 centimetri, adenocarcinom slab diferentiat invaziv in

peretele rectului pina in tesutul adipos perirectal. Marginile circumferentiale si cea distala sunt
negative, 3 din 12 ganglioni examinati prezinta metastaze de adenocarcinom, nu exista invazie
perineurala sau vasculara. Nu se evidentiaza mase tumorale in mezorect.

Întrebare
Pe baza acestei descrieri a piesei de rezecție formulați stadializarea anatomopatologica definitive
si apreciați valoarea tratamentului aplicat.

Răspuns
ypT3 ypN1 cM0; Stadiul yp IIIB

Tratamentul este definitiv, nu necesita tratament adjuvant dar necesita urmărire post-terapeutica
(dispensarizare).