COALA GIMNAZIALĂ

ȘCOALA GIMNAZIAL NR. 16

„MARIN IONESCU DOBROGIANU‟
DOBROGIANU

ANUL IV, NR. 1

MAI 2020
1
2
 PETALE DE LUMINĂ

Mai, 2020
20

Petale de lumină NUMĂRUL 1,, 2019-2020

201

Director: Echipa de redacție:

Mitican Carmen
Dobre Crina
Gherase Luminița
Director adjunct: Grasu Antoaneta
Gurgu Nicoleta
Balteș Simona
Martin Petronela
Nistoroiu Veronica
Coordonator: Preda Speranța
Scripcaru Dorina
Ciobanu Claudia Veronica
Serghei Maria
Zatic Maria Minodora

Elevi:

ISSN 2537-4788 Antohi Ioana

ISSN-L 2537-4788 Matei Andreea

Faitas Elena

3
4
5
Cuprins

Jocul didactic muzical.................................................................................................................. 8

Adaptarea copilului la mediul școlar - succesul și insuccesul școlar........................................... 12

Happy halloween!.........................................................................................................................16

Rolul creativității cadrului didactic în procesul instructive-educativ...........................................18

Ne-am pregătit să ȋntȃmpinăm Crăciunul................................................................................. 20

Cum să învățăm rapid tabla înmulțirii…altfel............................................................................ 21

Prevenirea și combaterea bulling-ului..........................................................................................22

Let’s write in english! ..................................................................................................................24

Rolul formativ al poveștilor..........................................................................................................26

Cinste lor.......................................................................................................................................28

Din activitățile noastre..................................................................................................................29

Ne place școala.............................................................................................................................36

Creațiile copilăriei.........................................................................................................................38

6
7
 JOCUL DIDACTIC MUZICAL

Prof. înv. primar MARIA MINODORA ZATIC

Şcoala Gimnaziala Nr 16 „M.I.Dobrogianu” Constanţa
MOTTO
„Muzica este cântecul secolelor, floarea istoriei, ea cântă durerea ca şi bucuria umanităţii.
Muzica! Ghemuit pe inima ta, eu ascult bătăile vieţii eterne.”
Romain Rolland

Jocul didactic muzical este o activitate sau o componentă a acesteia (acţiune, operaţie, act,
mişcare) fizică şi /sau intelectuală ce îşi propune într-un context insolit real sau imaginar, să
reconstituie prin repetabilitate dinamică un subiect, o temă, o problemă din programa şcolară sau
curriculum şcolar, într-o trăire dăruită, practicată cu plăcere.
Jocul devine joacă, elevul nu-şi asumă responsabilităţi, ci urmăreşte numai plăcerea acestui tip
de activitate pe care o abandonează când dispare plăcerea.
Prin caracterul său practic, jocul cultivă deprinderi bogate, trăsături complexe de caracter,
convingeri şi puternice trăiri emoţionale. În activitate se antrenează un număr foarte mare de copii,
sporeşte interesul şi plăcerea de a participa inclusiv a copiilor cu posibilităţi muzicale mai reduse.
Jocul didactic muzical nu are o formă proprie fixă. Ci se organizează ca o acticitate vie, având
ca obiect o anumită sarcină didactică şi apelând la un material muzical divers.
Regulile de joc şi acţiunile jocurilor muzicale se stabilesc de cadrul didactic sau reies din
conţinutul textului literar al cântecelor. Jocul didactic muzical pote fi abordat atât ca mijloc de instruire
şi educaţie, cât şi ca procedeu metodic sau formă de organizare.
Clasificarea jocurilor didactice muzicale:
A.În funcţie de sarcina muzicală urmărită: jocul melodic, jocul ritmic, jocul cu mişcări sugerate
de text/dans, jocul muzical de însuşire a elementelor de expresie, jocul muzical de diferenţiere a
timbrelor, sunetelor, jocul pentru cultură vocală, jocul de creaţie, jocul armonico-polifonic.
B.În funcţie de jocul muzical cu care se combină: jocul didactic muzical cu suport pe cânt,
jocul didactic cu suport pe exerciţiu, jocul didactic cu suport pe audiţie.
Mă voi opri asupra jocurilor didactice muzicale în funcţie de jocul muzical cu care se combină.
Jocul didactic muzical cu suport pe cânt presupune sincronizarea activităţii de cânt prin
îmbogăţirea ei cu diverse mişcări şi procedee de interpretare. Orice cântec poate deveni joc prin
formarea de către învăţător a unor sarcini: interpretarea cu solist, pe roluri, în dialog, pe grupe de copii;
ritmizarea sau marcarea timpilor cu obiecte sonore, instrumente de percuţie, prin bătăi de palme, paşi
sau mişcări de dans; interpretarea în canon; alternarea execuţiei cu audiţie interioară.
Elemente dinamizatoare pot fi:
▪ stabilite prin indicaţii de regie „În pădure după fragi” de Livia Teodorescu
▪stabilite prin indicaţii sugerate de melodie „Coroana”, „Câte unul pe cărare”, „Piticii voinicii”
8
▪ stabilite prin indicaţiile sugerate de ritm „Aluneleul”
▪ stabilite prin indicaţii sugerate de textul cântecului „Greieraşul” de Gr. Teodosiu.
Jocul didactic cu suport pe exerciţii asigură un cadru atractiv activităţii de formare a
deprinderilor muzicale, atât prin cerinţele şi regulile stabilite, cât şi prin formularea titlului ce poate fi
imaginat astfel încât să le sugereze sarcinile ce trebuie îndeplinite.
Exemplu: „Faceţi toţi ce fac şi eu”, „Cântă ce auzi”.
Pentru reproducerea unor formule ritmice sau fragmente melodice, în jocurile exerciţii se
procedează astfel: învăţătorul anunţă titlul şi scopul lui, demonstrează sau explică jocul, execută
jocul, urmăreşte şi corectează, evaluează, iar elevii ascultă, recepţionează cerinţele, observă, intuiesc şi
înţeleg cerinţele, execută jocul ajutaţi de propunător, reexecută jocul independent, participă la
evaluare.
Jocul didactic cu suport pe audiţie facilitează recunoaşterea auditivă a unor probleme
muzicale de timbru, nuanţă, tempo şi de aceea se desfăşoară sub forma ghicitorii.Jocurile se pot
desfăşura în orice moment al lecţiei.
Exemple: „Cine a cântat?”, „De unde se aude?”, „Ghiceşte instrumentul!”, „Câte instrumente
auzi?”.
De exemplu, în jocul „Căte voi auzi?”se procedează astfel:
Învăţătorul anunţă titlul jocului, explică jocul, copiii ascultă melodiile transmise prin
înregistrare, împarte jetoane pe care sunt desenate persoane, observă gradul de atenţie al copiilor,
urmăreşte jetoanele ridicate de copii, corectează greşelile copiilor, evaluează activitatea copiilor. Elevii
deduc sarcinile ce le revin, recepţionează, preiau jetoanele, observă desenele, recunosc, ascultă,
recunosc pe rând jetonul corespunzător, participă la evaluare.
Jocul didactic muzical presupune o identificare a copilului cu un rol asumat: calitatea
asumării acestui rol este un semn de empatie, de muzicalitate şi totodată premiză ce permite un număr
sporit de repetiţii. Trebuie să ţinem cont permanent de faptul că activitatea muzicală şi reprezentarea
muzicală sunt sisteme complxe piramidale, jocul poate repeta, poate să facă variaţiune, poate să
stimuleze sau poate să fie competiţie, o singură componentă subalternă a activităţii.

Bibliografie:
Şchiopu, Ursula, „Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor”,EDP,Bucureşti, 1970
Şerfezi, Ion, „Metodica predării muzicii la cls. I-IV”,EDP,Bucureşti, 1977
Popescu, Eugenia, „Activitatea de joc”,EDP, Bucuraşti, 1994

9
 1 Decembrie 2019
Ziua Națională

RĂZVAN CĂRBUNARU VIII A RALUCA ANDREEA ȘUNGURU VIIB MARIA PRIBOI VI C

LUCA TIGVĂ VII C ELIF AKSOY VI A

EDUARD DRAGOMIR VIII A IRINA VREME VIII B

ALINA BUTOI VIII B

ELA OZTOK VI A DRAGOȘ GHIDARCEA VII B

10
 DELIA RĂILEANU VII C DARIA DONE VI A
ALEXANDRA ZAMFIRACHE VIII C

COSMIN CAPLAN VIII A ALINA VASILE VIII A

AMELIA MITIȘ VIII C

ALEXANDRA TRAȘCĂ VIII A ALEXANDRA IORDACHE VI A ALEXANDRA NEGOIȚĂ VIII C

ROXANA CÎMPEAN VIII B

11
 ADAPTAREA COPILULUI LA MEDIUL ȘCOLAR

• SUCCESUL ȘI INSUCCESUL ȘCOLAR

Prof. înv. primar VERONICA NISTOROIU

Școala Gimnazială Nr.16 ”M.I.Dobrogianu” Constanța

Copilul este un “ mic univers” , iar creșterea și devenirea lui

ca adult, reprezintă un drum lung și sinuos, plin de urcusuri și coborâșuri, al cărui aspect
central îl reprezintă personalitatea în toate aspectele ei.

Încă de la naștere, ființa umană începe un amplu proces de învățare, pe care îl

continuă pâna în momentul în care trece în neființă. Așadar, învățarea, reprezintă conceptul
cheie în jurul căruia gravitează dezvoltarea și devenirea umană.

În ansamblul dezvoltării sale, omul parcurge mai multe etape ce cuprind

aspecte asemănătoare pentru toți indivizii aflați în limitele vârstelor respective. Aceste etape
poartă numele de stadii, derulându-se într-o succesiune logică și legică, și fiind analizate și
studiate atent de către psihologie, deoarece cunoașterea principalelor aspecte și caracteristici
ale omului la diferite vârste, reprezintă piatra de temelie pentru o buna analizare a lui.

Unul dintre aceste stadii îl reprezinta cel al micii scolaritati, sau cea de-a treia copilarie
ce se desfasoara între 6/7 - 10/11 ani. Acest stadiu este unul de achizitie masiva a
experientei general adaptative pentru viata, analizându-se în primul rând din perspectiva
adaptarii scolare si a învatarii, considerate ca procese definitorii în structurarea fiintei umane.

În ansamblul dezvoltarii, vârsta scolara apare ca o etapa cu relativa stabilitate si cu

posibilitati de adaptare mai usor de realizat. Progresele obtinute sunt mai constante si se
manifesta în toate compartimentele dezvoltarii psihice si fizice.

Transformarile treptate ce se produc în gândirea si comportamentul scolarului

pun în evidenta o noua structura mintala. Gândirea se desprinde de datele perceptiei globale
intuitive si începe sa se manifeste o tendinta de decentrare. Decentrarea intervine atunci
când copilul, depasindu-si egocentrismul, realizeaza o reflectare adecvata, prin actiuni tot mai
eficace asupra obiectului. Are loc perceperea relatiilor care prilejuiesc întelegerea cauzalitatii
si folosirea mai corecta a legaturiloe logice. Cu toate acestea gândirea ramâne predominant
concreta. Gândirea realizeaza cunoasterea cu ajutorul unor operatii logice concrete,
obiectuale. Astfel, din intuitiva, gândirea devine operationala, în jurul vârstei de 10 ani
putându-se vorbi despre un stadiu notional al gândirii.

12
 Capacitatea de cunoastere sporeste si datorita memoriei, ale carei posibilitati cresc
rapid, acum conturându-se diferitele tipuri de memorie: vizuala, auditiva, chinestezica. Tot
acum se manifesta si primele aptitudini cu caracter general ce potenteaza succesul scolar.

Concomitent se produc schimbari, se formeaza atitudinea fata de munca, ce se releva

prin capacitatea de a duce la bun sfârsit o sarcina începuta si de a obtine un rezultat.
Scolarului îi place actiunea si totodata doreste sa aiba succes.

Viata sociala a scolarului este si ea intensa. Acum este “vârsta prieteniei”, a

“camaraderiei”. Se face simtita nevoia elevului de a trai în colectiv, de a participa la activitati
comune. Tine de grupul clasei care reprezinta “un grup social viu”.

O data cu integrarea în colectivitatea scolara, începe si familiarizarea cu cerintele vietii

sociale. El asimileaza treptat reguli de conduita individuala si colectiva, în functie de care îsi
regleaza atitudinile si relatiile cu alte persoane.

Asadar, la intrarea în scolaritate, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de

învatare, i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei, îsi va forma deprinderi de scris-citit si
calcul. Învatarea tinde tot mai mult să ocupe un loc major în viata de fiecare zi a scolarului,
luând treptat locul jocului ca activitate principala.

Primii cinci ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea
gradinitei, modifica regimul, tensiunea si planul de evenimente ce domina în viata copilului.
Procesul de adaptare se intensifica si se centreaza pe atentia fata de un nou adult si nu se
mai limiteaza la parinti. Acest adult - învatatorul sau învatatoarea - începe sa joace un rol de
prim ordin în viata copilului, el fiind reprezentantul marii societati, cel ce vegheaza la
exercitarea regulilor societatii si scolii, dar si cel care antreneaza energia psihica, modeleaza
activitatea intelectuala a copilului si organizeaza viata scolara, impune modele de a gândi si
de a actiona.

Daca în perioada prescolara copilul se manifesta spontan, este expansiv, cu o mare

dominatie a expresiei în toate reactiile sale, la trecerea în scolaritate el învata ca trebuie sa
se exprime doar atunci când este solicitat. Astfel devine tot mai activa constituirea vorbirii
interioare, în universul interior aparând reactii afective legate de raspunsul propriu, lumea
interioara devenind foarte bogata.

Tinând cont de toate aceste aspecte, trebuie precizat faptul ca intrarea în scolaritate
reprezinta un prag cu multe si importante aspecte psihologice, care marcheaza adaptarea
scolara si imprima directia generala a întregii perioade pe care individul o va petrece în
scoala.

Psihologii compara “socul scolarizarii”, ca importanta cu cel al nasterii, sau cu cel al

pubertatii.

Un rol important în adaptarea cu succes a copilului în scoala îl are frecventarea

gradinitei, precum si modul în care viata scolara este prezentata de adulti, în speta de parinti.
Copilul trebuie învatat ca scoala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului,

13
de îngradire totala a activitatilor libere atât de iubite în gradinita, ci dimpotriva, ea reprezinta
o continuare fireasca a activitatii copilului, care a evoluat si care acum este capabil sa joace
jocuri mult mai elaborate decât cele din gradinita, sa înteleaga sarcini mai complexe
deoarece a crescut, iar posibilitatile sale sunt altele.

Pentru a veni în sprijinul unei adaptari optime a copiilor în scoala, se apeleaza la

mentinerea unei strânse legaturi între cele doua institutii atât de asemanatoare si atât de
deosebite în acelasi timp, prin efectuarea de vizite, de colaborari, de schimburi, ce pun
prescolarii în legatura directa atât cu scolarii, cât mai ales cu învatatorul, al carui rol
determinant l-am remarcat deja.

Tot în acest scop, programele analitice pentru școlarii mici sunt concepute în asa fel
încât sa cuprinda foarte multe activitati recreative, momente de destindere in cadrul “orei”
clasice, tocmai pentru a evita încarcarea informationala si de a feri noii elevi de stres scolar.

Daca toate aceste lucruri sunt respectate, se ajunge cu siguranta la o adaptare scolara
de succes a copilului, ceea ce duce la cresterea sigurantei si încrederii de sine, deci la succes
scolar. Nevoia de competitie si de colaborare amintita anterior a copilului, vine sa sprijine
acest succes, copilul dorind sa fie remarcat ca fiind printre cei mai buni, transformând
aceasta într-un perpetuum mobile interior al motivatiei sale pentru succes. Motivatia este
deosebit de importanta, mai ales în mica scolaritate, când copilul nu este capabil sa
constientizeze faptul ca a învata este un lucru folositor mai ales pentru devenirea ulterioara,
el având nevoie de ceva care sa-l stimuleze pe moment. Acest lucru depinde foarte mult de
învatator si de tactul cu care el stie sa foloseasca nebanuitele resurse ale copiilor si sa le
canalizeze în directia dorita - aceea a obtinerii succesului scolar. De altfel, dupa opinia
personala, cred ca nu exista dascali (la orice nivel de învatamânt) care nu-si cunosc meseria
sau care o fac mai putin bine, ci exista numai dascali cu sau fara har, cu sau fara tact si
daruire pentru aceasta meserie nobila.

La polul opus pentru adaptarea cu succes la viata scolara se afla insuccesul scolar,
care duce, de cele mai multe ori la esec scolar. Cauzele sunt numeroase si diverse - începând
cu cele de ordin genetic, psihointelectuale, sau de natura psihosociala.

Frecventa cu care se produce acest lucru în mediile scolare si mai ales aspectul de
fenomen cronicizat ne determina sa-l privim cu mare responsabilitate. Un esec scolar
cronicizat este periculos, deoarece determina efecte negative atât în plan psihologic
individual - respectiv o imagine de sine alterata, pierderea încrederii în capacitatile proprii -
cât si în plan social, fiindca acesta stigmatizeaza, induce o marginalizare a copilului în cauza.

Insuccesul scolar are efecte devastatoare asupra copiilor de vârsta scolara mica,
reprezentând debutul unui viitor adult cu diverse probleme. Acest aspect poate avea un
caracter episodic, sau poate deveni un fenomen de durata. La aceasta vârsta, cauza
principala a insuccesului o reprezinta inadaptarea scolara, survenita cel mai adesea din
motivul nefrecventării grădiniței.

Insuccesul poate avea grade diferite de amplitudine - redus când se înregistreaza doar
la o anumita arie curriculara, sau extinsa când se înregistreaza la mai multe. El reprezinta, în
14
mare masura, o notiune subiectiva, deoarece autoaprecierea, înregistrarea si interpretarea
rezultatelor obtinute tine de nivelul de aspiratie al fiecaruia.

La intrarea în scoala se cere avizul medicului privitor la dezvoltarea bio-fizica a copiilor,

lucru asupra caruia medicii cabinetelor scolare, sau cei de familie ar trebui sa se aplece cu
cea mai mare seriozitate, deoarece de aceasta apreciere depinde debutul scolaritatii copilului.
Daca un copil cu diverse afectiuni ascunse, sau mai greu de sesizat primeste acordul de a
merge la scoala, iar aici va înregistra insuccese, cu siguranță viața si activitatea sa scolara va
fi compromisa, sau pusa sub auspicii nu tocmai favorabile.

Este de recomandat ca înscrierea în documentele școlare în clasa pregătitoare sa se

facă mai târziu, tocmai pentru a putea depista aceste cazuri de copii care dintr-un motiv sau
altul nu pot face fata rigorilor scolare, si pentru care masura cea mai corecta este amânarea
debutului scolar. Aici intervine din nou învatatorul, care trebuie sa dovedeasca o buna
cunoastere a particularitatilor de vârsta ale copiilor, dar mai ales sa încerce sa le depisteze pe
cele individuale. O cauza mai putin întâlnita de insucces scolar, deriva din pierderea
interesului pentru informatiile transmise, datorata existentei unei baze de cunostinte vasta a
copilului, fata de limitele normale. Acesta considera școala si activitățile desfășurate ca fiind
plictisitoare, drept pentru care îsi pierde interesul ceea ce duce la ramâneri în urma
ulterioare, deci la insucces. Înca o data, trebuie mentionat rolul covârsitor al dascalului,
tocmai pentru a da fiecaruia cât poate duce, dar totodata sa se încadreze în cele cerute de
standardele curriculare impuse.

În concluzie, problema adaptarii scolare a copilului de vârsta scolara mica este una
majora, deoarece de aceasta adaptare, de succesul sau insuccesul înregistrat de elev în acest
moment, depind toate performantele scolare viitoare ale acestuia. O mare însemnatate o are
familia, modul în care copilul percepe scoala ca pe ceva constructiv, antrenant si provocator,
frecventarea gradinitei, dar nu în ultimul rând priceperea si tactul pedagogic al dascălului.

Cu alte cuvinte, adaptarea copilului la viata scolara se poate face cu succes daca sunt
cunoscute si respectate câteva aspecte de baza ale succesului , si evitate pe cât posibil cele
ale insuccesului, cu exceptia cauzelor de natura endogena. Chiar si în acest din urma caz, se
poate ajunge macar la o ameliorare a adaptarii, daca exista bunavointa si colaborare între
familie, scoala, medic, psihopedagog. Iata numai un motiv, care se dovedeste a fi suficient
pentru existenta în fiecare scoala a unui psiholog de formatie.

BIBLIOGRAFIE:

Cretu.T. - “Psihologia vârstelor” , ed. Universitatii, Bucuresti, 1994

Șchiopu, U. - “Psihologia generala si a copilului” E. D. P. Bucuresti, 1989

Nicola, I. - “Pedagogie”, E. D.P. Bucuresti, 1988.

Morand de Jouffrei, P. - “Psihologia copilului” Teora, 1999

15
 HAPPY HALLOWEEN!

Halloween-ul, una dintre cele mai populare sarbatori, asteptata cu nerabdare de copiii din intreaga lume,
a sosit in sfarsit. Si de data aceasta, cei mici au intampianat-o in costume fanteziste, care de care mai originale.
S-au intercut ina confectiona felinare din dovleci ,mai mari, mai mici, mai veseli sau mai tristi, toti rezultatul
unei munci laborioase in care indemanarea s-a impletit cu fantezia si imaginatia fiecaruia.
Elevii scolii numarul 16, au marcat si in acest an Halloween-ul prin expozitii si carnavaluri in urma
carora au fost rasplatiti cu diplome si dulciuri.
Distractia a fost la ea acasa. Happy Halloween, dear children!
Prof. lb. engleza,
Crina Dobre

Halloween-ul a devenit o sursa de inspiratie pentru imaginatia bogata a doua eleve din clasa a-
VIII-a C. Astfel, eleva Nevelicico Ana Maria a scris o poezie inspirata de aceasta sarbatoare, in vreme
ce Zamfirache Ioana a compus o povestire infricosatoare.
Le felicitam pentru creativitatea de care au dat dovada !

Halloween Story

Halloween is a festivity
Which is a little creepy
With smiling skeletons
And mythical magicians.

The vampires drink your blood.

The werewolves come from behind
All the angels and demons are coming
So they can see Prince Charming.

Afar off, a Capulet

Sees a mummy with an amulet,
Frankenstein running from the fire
And zombies with transforming desire.

The village formed a jubilee

Where all families had to be
A girl went up the scene
And she said to the public this theme
For Halloween:

“This is not your father’s fairy tale

It’s not your mother’s fault you failed
So, when your story comes to light,
Make sure that the story they write

16
 Will happen once upon a time.”

And then….the crowd cheered so loud

And they applauded being so proud!

Ana Maria Nevelicico

Clasa a-VIII-a C

THE VOICES

I was walking down the country road, late at night, as I usually do, to clear my head, when, out
of the blue, a very beautiful young woman, with hair raven as the night sky ,and eyes a deep atlantic
blue, seemed to be calling me to her. So, I willingly but cautiously, made my way to her.We started
conversating aboutlife and such, when I finally heard them.Of course, how could I have been so
foolish?I thought they had left me alone for at least a daybut they never go away.Tall and dark figures
slowly crawled towards us. I was terrified. They started to whisper things like “Do it!” or “Don’t be
scared, we feel it too!” and felt my hand reaching for my breastpocket. Then, the voices stopped and
everything went pitch dark.
I woke up in a blindingly white room, with a sore throat and a bitter taste in my
mouth.Perplexed, I looked down and sawstains of copper and rouge on my nightgown, and,
withoutwarning, a putrid smellfilled the air. All of a sudden, I saw it: a faceless body , at the end of my
bed . I got an earful of the faint police sirens and everything came back to me…….

Zamfirache Ioana
Clasa a-VIII-a C

17
 ROLUL CREATIVITĂȚII CADRULUI DIDACTIC ÎN PROCESUL
INSTRUCTIVE-EDUCATIV

Prof. înv. primar DORINA SCRIPCARU

Școala Gimnazială Nr.16 ”M.I.Dobrogianu” Constanța

Multi profesori nu realizează importanța si impactul pozitiv al unui element central in

educație: creativitatea in procesul didactic. Căci sarcina profesorului nu este numai să transfere
mecanic noțiuni si informatii, ci să provoace mințile tinere, să le dezvolte critica si creativitatea.
Motorul ce îmi oferă energia să practic meseria de profesor este faptul că în fiecare zi realizez ceva nou
și caut tot timpul să îi surprind pe elevii mei cu lucruri despre care ei nu au auzit sau pe care nu le-au
văzut. Cu alte cuvinte, este vorba despre creativitate. Ea reprezintă victoria asupra monotoniei, mă ajută
să îmi păstrez tot timpul zâmbetul pe față, mă relaxează, mă ajută să îi descopăr într-un mod minuțios
pe copii, dar și pe mine însămi. De asemenea, specialiștii în pedagogiile moderne vehiculează
permanent ideea că activitatea educațională modernă este un proces complex și perpetuu de creație.

Definirea conceptului de creativitate provine din cuvântul latin ,,creare ’’, care înseamnă a
zămisli, a făuri, a crea, a naște. Acest concept determină un proces mental și social care incumbă
generarea de idei și concepte noi sau asocieri noi ale minții creative între idei și concepte deja existente.

Ca formațiune psihologică, creativitatea este proprie tuturor copiilor în limitele dezvoltării normale.
Fiecare copil dispune de un potențial creativ, respectiv de anumite trăsături sau însușiri favorizante
pentru actul creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se manifestă acest potențial și
prin domeniul în care se aplică.

La educarea creativității sunt importante, deopotrivă, metodele, relația profesor-elevi (autentic

democratică și de cooperare), atitudinea adultului față de elev (deschisă și receptivă față de copil și de
valorile creativității sale) și atmosfera pe care cadrul didactic o întreține în clasă. Trebuie să fim
conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației, creativității. Asemenea
obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei, blocaje.

Pentru a elimina blocajele culturale și emoționale, este nevoie de relații destinse între elevi și
profesori. Apoi, modul de predare trebuie să solicite participarea, inițiativa elevilor prin folosirea
metodelor. Fantezia trebuie și ea apreciată, alături de temeinicia cunoștințelor, de raționamentul riguros
și de spiritul critic.

În continuarea acestui articol, doresc să vă împărtășesc câteva modalități valoroase prin care putem
stimula creativitatea copiilor, modalități descoperite atât din experiența profesională, cât și din lecturarea
a diverse materiale de specialitate din domeniul educațional. Iată câteva dintre acestea:

Experimentez greșelile ca fiind situații prețioase, cu ajutorul cărora putem învăța lucruri noi. Cu
toții știm, dar și am trăit în experiența noastră ca elevi, și nu numai, teama de greșeală. Aceasta
anxietate ne creează blocaje emoționale, acestea diminuând considerabil capacitatea noastră de a învăța
lucruri noi sau de a percepe scopul real al unei situații de viață. În mediul educațional, cadrul didactic
trebuie să fie alături de elevi, să le valideze emoțiile pe care le trăiesc în momentele dificile,dar mai ales
să manifeste o atitudine pozitivă prin găsirea de soluții și abordări noi ale problemei.
18
 Oferim copiilor dreptul de alege anumite teme, proiecte sau activități. Prin libera alegere a
anumitor teme, idei, păreri sau modalități de abordare a conținuturilor, elevii învață că școala este un
mediu în care părerea lor contează, că sunt importanți și valoroși pentru colegi, profesori sau chiar
societate. În cadrul diverselor activități pe care le susțin alături de elevii mei în acest an, la clasa
pregătitoare, cele 15 minute de jocuri liber alese dintr-o oră de curs sunt lăsate la libera lor alegere în
ceea ce privește jocul ales, cu ce materiale să se joace sau cu ce să deseneze sau picteze.

Formulăm întrebări care să le stimuleze imaginația. Acest gen de întrebări pot fi introduse prin
intermediul unor exerciții imaginative deoarece, pe parcursul acestora, copiii se pot exprima liber. Iată
câteva exemple de întrebări pe care le-am folosit în cadrul întâlnirii de dimineață: „Ce s-ar întâmpla
dacă toate animalele ar dispărea ?”, „Ce ți-a spus fulgul de nea care a poposit la geam?”, „Închid ochii și
văd ceva albastru...oare ce ar putea fi?” .

Lăsați-i să se joace cât mai mult, atât jocuri didactice, cât și jocuri de societate. Prin intermediul
jocurilor de rol, jocurilor dramatice, imaginative, copiii au posibilitatea de a experimenta perspectivele
celorlalți și de a-și explora propriul univers emoțional.

Îi ajutăm să își descopere pasiunile. Strategia educațională Genesis Collegiate vizează un

program unic de Quality Education. Acesta include educația formală, conform curriculum-ului național,
îmbogățit prin programul propriu de enrichment. Curriculum-ul național este abordat din perspectiva
stilurilor de învățare ale copiilor (vizual – spațial, auditiv – secvențial, chinestezic, senzitiv etc.), astfel
încât să se optimizeze însușirea informațiilor și dezvoltarea abilităților, prin aplicarea lor în practică, fapt
ce conduce, implicit, la achiziționarea de noi cunoștințe. Programul Genesis Enrichment vizează
descoperirea și dezvoltarea potențialului fiecărui copil, susținerea creativității și afirmarea personalității.
Valorile noastre sunt excelența, evoluția, comunicarea eficientă, pasiunea, creativitatea, calitatea,
onestitatea și inovația.

Oferiți-le opotunitatea de a trăi experiențe diverse. Prin intermediul organizării de activități extrașcolare,
tabere , excursii,vizite la diferite expoziții, parteneriate educaționale inedite, dezvoltarea potențialului
creativ al copiilor a fost cu mai multă ușurință observat și valorificat. Pe întreaga perioadă a vacanței
de vară, profesorii Genesis Collegiate organizează tabere școlare cu tematici diferite: tabere de limba
engleză, tabere de pictură, artă dramatică, tabere de dezvoltare personală, tabere de creație,tabere de
cercetași, tabere de supraviețuire în natură, tabere de matematică, de comunicare. De asemenea, pe
parcursul anului școlar organizăm lunar excursii școlare ce vizează dezvoltarea spiritului de aventură,
spiritului de echipă, realizarea de ateliere de artă fotografică. Suntem singura școală din țara noastră ce
deține programul Un muzeu pe lună, program ce presupune nu doar vizitarea muzeelor, ci și realizarea
de ateliere creative, menite să fixeze cunoștințele dobândite doar informativ.

Am realizat că elevii mei își manifestă cu creativitatea în ritmul lor propriu. Ca dascăl, îmi
accept elevii așa cum sunt ei și îi fac să simtă acest lucru, pentru a se elibera de inhibiții și pentru a le
crea oportunitatea de a-și manifesta creativitatea.

BIBLIOGRAFIE

Bontaș, Ioan, 1995, Eu și psihologia creativității, Editura Polirom, Iași;

Nicola, Ioan, 2000, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București;
Cant, Annabella, 2010, Educația preșcolară privită cu alți ochi, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

19
 NE-AM
AM PREGĂTIT SĂ ȊNTȂMPINĂM
ĂM CRĂCIUNUL...
CRĂCIUNUL.

17. 12. 2019

Urmând frumoasele tradiţii creştine, cu emoţie şi bucurie,
numeroşi elevi ai Şcolii noastre, însoţiţi de profesori, au cântat şi au
ascutat colinde la Biserica Sf. Maria.
Cu globuleţe si beteală aduse de acasă, au împodobit bradul din
biserică, servind apoi ceai cald şi dulciuri oferite cu drag de gazde.

Prof. de religie,
eligie, Maria Serghei
20
 CUM SĂ ÎNVĂȚĂM RAPID TABLA ÎNMULȚIRII…ALTFEL

Prof. înv. primar NICOLETA DOINA GURGU

Şcoala Gimnaziala Nr 16 „M.I.Dobrogianu” Constanţa

Tabla înmulțirii de la 1 la 10 se numără printre cele mai dificile capitole de matematică pe care le
învață copiii în clasele primare, pentru că este necesar mult exercițiu și descurajarea poate să apară
repede.
Iată cum putem ajutacopiii să învețe tabla înmulțirii fără prea mult efort și în scurt timp, cu
ajutorul Tabelului lui Pitagora. Această metodă este mult mai interesantă și mai eficientă!

Un alt avantaj al tăbliței lui Pitagora este că face copii să gândească logic. Când copilul o
privește, el începe să gândească. Tabelul are în partea de sus și în stânga aceleași cifre. Aici este ascunsă
una dintre proprietățile înmulțirii: comutativitatea, (dacă se schimbă locul factorilor, produsul nu se
schimbă).

Avantajele tabelului nu se terminăaici. Dacăveți alege orice cifră și veți face un dreptunghi până
în partea stângă și în sus, atunci numărul celulelor din dreptunghi va fi egală cu acel număr. Copilul
face două lucruri concomitent: să gândească logic și să se joace.
Invenția anterioară nu este o întâmplare. Cu ajutorulacesteia este foarte ușor să explicăm unui
copil care este suprafața (aria) unui dreptunghi și cum se calculează. Desigur, aceasta mai târziu, când
va studia geometria.
Iată și o altă modalitate de a prezenta grafic tabla înmulțirii, care îl poate ajuta pe copil să o
învețe mai ușor. Folosirea culorilor diferite îl ajută pe copil să găsească mai ușor numerele înmulțite cu
ele însele (2×2, 3×3) și felul în care se intersecteaza rezultatele tablei înmulțirii.

21
 PREVENIREA ȘI COMBATEREA BULLING-ULUI
Prof. înv. primar PETRONELA MARTIN
Şcoala Gimnaziala Nr 16 „M.I.Dobrogianu” Constanţa

Curtea școlii este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara
familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie…dar din păcate vorbim și despre teamă. Rușine.
Respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile
pozitive, ambiția și potențialul copiilor.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a
cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către
colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/
familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă
și nu se poate apăra singură.
Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă pe
coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp,
bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate.
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și
martori.
Care sunt cauzele bullying-ului?
Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o
acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial
amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui
agresat. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la
rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale
agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai
ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul
reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
Recomandări și soluții de combatere – copilăria să rămână la locul ei
Cele mai multe beneficii în ceea ce privește erliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea
mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai
lung ce ia în calcul următoarele:
Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să
înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele
grave pe care neglijarea le poate avea.
Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de
Consiliere și Orientare.
Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte
a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar,
mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui
coleg.
22
 Cu toții ne dorim școli în care relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie primează. În fond,
vorbim despre locul în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile definitorii pentru
viitorul lor.
În demersul de prevenire a bulling-ului, elevii clasei a III-a D coordonați de doamna prof.
înv.primar Martin Petronela au participat la activitatea extracurriculară” Prevenirea și combaterea
bulling-ului în școală”. Aceștia au fost împărțiți pe echipe și fiecare echipă a realizat câte un personaj
din șabloane de hârtie. După ce au dat viață acestor personaje la care au lucrat cu drag, aceștia au primit
sarcina de a juca rolul agresorului, iar pentru fiecare insultă doamna învățătoare rupe câte o bucată din
îndrăgitul personaj.
Impactul a fost unul neașteptat, deșii unii dintre ei își mai tachinează colegii, când au fost puși să
joace rolul agresorului, aceștia au refuzat motivând că nu pot face ”rău„ personajuluiîndragit.
Elevii au înțeles suferința prin care trece victima și ce repercursiuni pot avea abuzurile pe termen
lung asupra sa. În același timp doamna învățătoare le-a explicat copiilor că și agresorul poate fi ajutat sa-
și recunoască greșelile și să nu le repete.
Astfel de activități sunt benefice pentru combaterea bulling-ului în școală.
Este necesar ca școala să rămână mediul sigur și prietenos unde copiii obțin cunoștințe și
deprinderi esențiale și dezvoltă relații definitorii pentru viitorul lor.

23
 LET’S WRITE IN ENGLISH!

Creativitateamicilorvorbitori de limbaengleza din clasele a-III-aa A si a-III-a

a B s-a
dovedit a fi deosebita. Inspirati de temaproiectuluiintitulatsugestiv “My Dream House”,
elevii s-au
au intrecut care mai de care satranspuna pe hartie casa visurilor sale descrisa in
limbalui Shakespeare…

Iatacatevadintrecelemaireusitelucrari.
tacatevadintrecelemaireusitelucrari.

Prof. lb. engleza,

Crina Dobre

24
25
 ROLUL FORMATIV AL POVEȘTILOR

Prof. înv. primar CLAUDIA VERONICA CIOBANU

Școala Gimnazială Nr.16 ”M.I.Dobrogianu” Constanța

O sarcină care revine poveștilor este atragerea şi stimularea participării active a elevilor, pe
măsura puterii lor la viaţa socială şi la activităţile şcolare. Punând copiii în situaţia de a colabora la
diverse acţiuni sociale, elevii sunt ajutaţi să se convingă că sunt şi ei parte a societăţii. Caracterul
voluntar al acestor activităţi asigură participarea activă a elevilor la desfăşurarea lor. Aceasta nu
înseamnă că desfăşurarea lor este lăsată la voia întâmplării, dimpotrivă cadrul didactic ajută copiii să se
orienteze mai ales spre acele forme de activitate care sprijină dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor lor.
Conducerea şi organizarea lor cu discernământ le asigură succesul.
Organizarea lecțiilor este şi el diferit de acela al altor lecţii, în sensul că este mai elastic şi mai
variat. El se poate extinde asupra unor domenii variate ale ştiinţei, artei, tehnicii, culturii, depăşind
limitele planurilor şi programelor unei clase, dar ţinând cont de interesul participanţilor şi de condiţiile
concrete ale şcolii. Trebuie să se bazeze pe sistemul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi ale elevilor,
adâncindu-l şi lărgindu-l.
Caracterul practic al lucrărilor efectuate de copii constituie o altă particularitate a acestuia.
Asemenea lucrări cu caracter transdisciplinar se pot efectua pe scara largă (întreaga clasă de elevi), ele
având darul de a trezi interesul şi plăcerea copiilor. Acest caracter practic îi apropie pe copii de viaţa
reală. Aceste activităţi stimulează participarea elevilor pe baza interesului şi a dorinţelor copiilor. Dând
un caracter mereu nou acestor activităţi, făcându-le atrăgătoare şi variate, pornind de la interesul şi
atracţia copiilor cadrul didactic transformă aceste activităţi în adevărate mijloace educative şi de
socializare.
Activităţile întreprinse în dezbaterea poveștilor trebuie să corespundă particularităţilor de vârstă
şi individuale ale copiilor, adică să ţină seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor, de posibilităţile lor
fizice şi psihice. Respectarea unei asemenea cerinţe asigură stimularea intereselor, a înclinaţiilor şi
aptitudinilor individuale ale copiilor de o anumită vârstă.
Strâns legată de această cerinţă este şi evitarea paralelismului şi supraîncărcării copiilor. Dacă
lipsa de planificare şi coordonarea a activităţilor duce la supraîncărcarea elevilor cu sarcini culturale –
cum se întâmplă uneori – efectul lor este de două ori negativ: în primul rând, îi va împiedica pe copii să
înveţe ceva nou şi în al doilea rând, îi va îndepărta pe copii de curriculumul opţional.

26
 Acţiunile în grup promovate de curriculumul opţional (organizarea unui spectacol, a unei vizite,
a unei excursii) se bucură de o deosebită atenţie, deoarece ele creează elevilor numeroase situaţii de
colaborare în grup, influenţând dezvoltarea multor însuşiri necesare vieţii sociale, cum sunt:
solidaritatea, cooperarea, simţul de răspundere, sinceritatea, modestia.
Utilizarea sarcinilor individuale în vederea stimulării înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor trebuie
să se facă după principiul să nu se depăşească puterile copilului, dar şi după cel al zonei proximei
dezvoltări. După cum se observă, rolul cadrului didactic în dezbaterea poveștilor este unul foarte
important. El trebuie să aprecieze ce fel de activităţi sunt indicate pentru diferitele perioade ale anului
şcolar şi, ţinând seama de nivelul de dezvoltare şi particularităţile individuale ale copiilor, ca şi de
anumite condiţii obiective, trebuie să stabilească contribuţia pe care o pot aduce activităţile organizate
pe baza poveștilor în dezvoltarea personalităţii.
Charles Perrault credea în influența binefăcătoare a basmului și de aceea trebuie să transmitem
informațiile abstracte – bine și rău – pornind de la magia poveștilor, de la posibilitatea ca personjele
fantastice îndrăgite să aibă atât calități dar și slăbiciuni.
Copilul trebuie să găsească similitudini între el și anumite personaje ca mai apoi să-și însușească
strategiile de comportare socială sau strategiile de lucru în anumite condiții date.
Poveștile și basmele sunt îndrăgite de copii deoarece în acest spațiu își pot aroga anumite puteri
pe care ei și le doresc în viața reală, ca fiind unica variantă de a face față realului. Prin basme și povești,
copiii descoperă că răul este pedepsit, dar și că personajul este negativ din cauza alegerilor făcute, învață
că a fi bun și a fi rău nu este o caracteristică moștenită ci dobândită, învață că se pot schimba și pot
adopta roluri noi pe parcursul întrgii școlarități.
Basmul îi ajută pe copii să-și dezvolte optimismul, încrederea în forțele proprii, în idealul său,
dar și carcteristici abstracte ale lumii în care trăim – umanismul, acceptarea, dreptatea, adevărul.
Poveștile, în general, se adresează tuturor vârstelor, având multiple valențe estetico – formative, în
special în fața curiozității copilului singura care este în stare să motiveze intrinsec copilul de vârstă
școlară mică. Prin povești se creeaa o relație afectivă cu textul atât prin mesaj, cât și prin gradul de
accesibilitate și nivel al realizării artistice.

Bibliografie:
1. Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008.
2. Ibrăileanu, Garabet, Studii literare, Editura Albatros, Bucureşti, 1976.
3. Iluţ, P., Sinele şi cunoaşterea lui – Teme actuale de psihosociologie, Ed Polirom, Iaşi, 2001.

27
 V|Çáàx ÄÉÜ
ÄÉÜ
Eleva scolii noastre a obtinut premiul al II
II-lea
lea la concursul national de arta textila
si etnografie "Traditie si modernitate", sectiunea DESIGN VESTIMENTAR (mai 2019).

Lucrari realizate la cursul de grafica , din cadrul Palatului Copiiilor ale elevei noastre
Spau Andreea,eleva in clasa a VI VI-a B , la Scoala Gimn. Nr.16 "M.I. Dobrogianu".

Elevii școlii noastre au fost câștigători

ători și la concursul regional de creație
ție artistică
artistic plastică, literatură și
fotografie ” COPILUL
OPILUL ȘI MAREA * ACVARIUL VS. MAREA ”

GINA STANCU NICOLETA NIȚĂ

Ă ANDREEA RALUCA TIMUR IFRIM DELIA RĂILEANU
VII A VIIB ȘUNGURU VII B VIIB VIIA
PREMIUL I MENȚIUNE
ȚIUNE MENȚIUNE PREMIUL III PREMIUL II 28
 ÎNVĂȚĂM PRIN PROIECTE
Pagină cu elemente grupate

OBICEIURILE DE IARNĂ
ȘI
CALCULATORUL

PETRUȘCĂ RALUCA ELENA STĂNICĂ ANDREI ȘTEFAN

Clasa a V-a B CLASA a VI-a B

CHELARU SARA MARIA

Clasa a V-a B

PROFESOR COORDONATOR
Grasu Antoaneta
Disciplina
INFORMATICĂ și TIC
EDITOR GRAFIC 29
MICROSOFT PAINT
 CONCURS CULINAR MASTERCHEF- ETAPA I
4 octombrie 2019

Doi mici eroi din Clasa Povestilor, Matei Cosmin si Toba Patricia, impreuna cu mamele lor, au
pasit cu curaj pragul unui concurs culinar. Au format o echipa frumoasa, echipa care s-a si calificat in
etapa finala. Meniul a fost la alegerea fiecaruia, folosindu-se doar produse care nu necesitau fierbere sau
coacere. La aceasta proba au realizat: rulouri din lipie cu crema de branza Almette, ceapa rosie si somon
afumat, rulouri cu branza sarata si ardei capia copt, sos tatiki (iaurt cremos, usturoi, marar si castravete
razuit si stors de zeama pentru a ramane cremos) si supa adusa de acasa Gazpacho. Langa acest meniu
au asezat cu grija delicioasa limonada cu capsuni.

Prof. inv.primar:

Preda Speranta-Lacramioara

Concursul MASTERCHEF COLIBRI- Romania pe farfurie

29 noiembrie 2019- Etapa finala

30
 Scoala Primara Colibri in colaborare cu Scoala Gimnaziala nr. 16 “M.I.Dobrogianu”
Constanta au sarbatorit cu mic cu mare Ziua Nationala a Romaniei participand la etapa finala a
concursului culinar Colibri Masterchef. Tema concursului a fost “Romania pe farfurie”!

Asa cum ii sta bine romanului, dupa ce am gatit bucate alese, ne-am prins in hora, am cantat
impreuna si ne-am simtit extraordinar de bine!

Echipa formata din Matei Cosmin, Toba Patricia si mamele acestora au castigat Marele
Trofeu cu meniul: turte calde cu un sos de iaurt si nuca, fasole facaluita-prima proba cu produse aduse
de acasa. Din produsele oferite de juriu- a doua proba- au pregatit o pasta pentru bruschete din: ciuperci,
usturoi si iaurt cremos grecesc, o reteta simpla si rapida care mertita incercata si acasa.

Prima zi de scoala
9 septembrie a fost prima zi de scoala pentru micii mei eroi din Clasa Povestilor. Un inceput
atat pentru elevi, trecerea de la gradinita la scoala, cat si pentru mine, reveneam dintr-un concediu de doi
ani. Cu emotiile firesti, am reusit sa pregatesc un ceai de tei, indulcit cu lamaie, ceai pe care l-au servit
intr-o cescuta cat degetul de mica. In aceasta atmosfera placuta am citit o poveste despre emotie, curaj,
incredere si perseverenta. “Crestem si invatam impreuna”.

Astfel am creat din prima zi o legatura frumoasa cu copiii. Suntem prieteni!

31
 "Cand inveti sa citesti, devii liber pentru totdeauna",F.Douglass

Le-am oferit
it posibilitatea elevilor mei sa se bucure atunci cand primesc o carte. Traim
inconjurati de telefoane mobile, calculatoare si tablete, dar si de carti. Noi alegem cu ce anume sa fim
inconjurati.

La inceputul lunii octombrie, elevii mei de clasa pregatito

pregatitoare
are au primit intr-o
intr atmosfera
deosebita cartea “Sa invatam cu Mos Arici”.

O cutie mare, frumos ambalata, cu mesajul “Ati ajuns pana aici! Felicitari!” ii astepta de
dimineata pe elevi in clasa. Am desfacut
desfacut-o
o impreuna si am descoperit un arici de plus carecar avea un
mesaj pentru noi “Cand inveti sa citesti, devii liber pentru totdeauna”, F. Douglas. Ariciul de plus ne-a
ne
aratat ca fiecare copil avea un pachet, ce bucurie! “Doamna, este o carte!”. Nu stiu a cui a fost bucuria
mai mare, a copiilor ca au primit cartea sau a mea, ca am reusit sa ii fac pe cei mici sa fie entuziasmati
de carti!

Prof.inv.primar: Preda Speranta

Speranta-Lacramioara

32
 Clubul de lectura- Clasa pregatitoare B

Prof.inv.primar: Preda Speranta

Speranta-Lacramioara

In fiecare luni desfasuram aceasta activitate minunata,

cu ceai, sirop din fructe, "crontanele" si carti. Ne place!

Micii pietoni
Elevii clasei pregatitoare B au invatat timp de o saptamana cum

sa fii un bun pieton. Am transformat sala de clasa intr-o mica

intersectie si prin joc cei mici au iretinut regulile de traversare

a strazii. Au invatat cateva indicatoare rutiere, cel mai

important a fost “Trecere de pietoni” si am inteles cum functioneaza semaforul. In ultima zi elevii au
avut de rezolvat
olvat un chestionar, in urma caruia au primit Permisul de Pieton.

Prof.inv.primar:

Preda Speranta-Lacramioara

33
 La multi ani, Romania! La multi ani, romani!
Clasa pregatitoare B a sarbatorit romaneste intreaga zi de 29.11.2019.

A fost cantec, a fost hora, au fost bunatati roamanesti si multa voie buna.

Prof.inv.primar: Preda Speranta-Lacramioara

Omida mancacioasa
de Eric Carle

Ne plac povestile, le citim cu drag

si apoi le povestim jucandu-ne.

Cu ajutorul aceste carti “Omida

mancacioasa” de Eric Carle am

intrat in lumea insectelor si am

redescoperit alimentele sanatoase

am repetat zilele saptamanii, am

numarat si format multimi de fructe. Copiii au fost foarte incantati de activitate, in special de costumul
de omida si fluturele urias aparut la final de zi!

34
 Proiect “Cum sa crestem sanatosi”
Pentru a avea un stil de viata sanatos trebuie sa facem o educatie in acest sens. La clasa
pregatitoare putem veni in completare cu Fifi si Bondarel, doi frati complet diferiti. Cele doua personaje
fac parte din proiectul “Cum sa crestem sanatosi”. Fifi este cuminte, harnica si prefera fructele,
legumele si lactatele, iar Bondarel este mai nazdravan si prefera cartofii prajiti, chipsurile si dulciurile.
Amandoi ne vor insoti in semestul al II-lea si ne vor ajuta sa ne descoperim pe noi insine, sa ne
intelegem mai bine, sa ne cunoastem familia si sa stim ca exista medii si substante periculoase care ne
pot afecta sanatatea foarte grav. Invatam sa ne ferim de ele.

Dinozaurii

Una dintre saptamanile preferate ale elevilor din clasa pregatitoare B este cea in care am
invatat despre dinozauri. Copiii au venit cu un bagaj bogat de cunostinte despre aceasta lume pierduta,
fapt care a facut ca lectiile sa fie o adevarata incantare.

35
NE PLACE ȘCOALA

Clasa a IV- a A
Prof. MARIA MINODORA ZATIC
36
 Clasa a II- a C
Prof. CLAUDIA VERONICA CIOBANU

37
38
39
Carracoti Timeea Trifu Eduard

Cls P.A Cls P.A

Prof. Veronica Nistoroiu Prof. Veronica Nistoroiu

Ardelianu Alexandra Ismail Anelis

Cls P.A Cls P.A

Prof. Veronica Nistoroiu Prof. Veronica Nistoroiu

40
 EXPOZITIE

AȘTEPTÂNDU-L PE MOȘ
CRĂCIUN

Sara BUZGARU VIIIA Victor PAPADOPOL VA Rareș PĂDUREANU VIIB

Petra ANTOHI VA Klara STOICA VIIC Mihai Alexandru BURDAN VB

Melis ISMAIL VIIIC Robert CAZANLĂU VA Gabriel ISTRATE VIIIC

Daria Maria DONE VIA David MARIN VA Elif AKSOY VIA 41

Alexandra IORDACHE VA Daria Maria DONE VIA Andreea SPAU VIB

Elif AKSOY VIA Ana DRAGOMIR VII A Alexandra TRAȘCĂ VIII A

Timur IFRIM VIIB Timur IFRIM VIIB

Dragoș UDREA VA

42
43
44