Toderici Loredana-Corina

Medicină Dentară, An IV Grupa 7

Metode de identificare în caz de catastrofe

Identificarea cadavrelor se poate face nu numai în cazul cercetării unor infracțiuni, ci și în

alte situații cum ar fi: accidente de muncă, catastrofe aeriene, feroviare și navale, inundații,
cutremure, incendii etc.
Când se întâmplă un dezastru la o scară atât de mare, una dintre prioritățile imediate e
identificarea morților. Dacă trupurile sunt intacte, jobul e destul de simplu. Dar când un
eveniment e atât de catastrofic încât corpurile sunt fragmentate, e responsabilitatea cuiva să
colecteze și să identifice părțile. Iar acel cineva e un expert în identificarea victimelor după un
dezastru (DVI). Acești voluntari specialiști sunt trimiși pe teren, atât în cazul unui dezastru închis
(accidente de avion unde numărul victimelor e cunoscut), cât și în cazul unui dezastru deschis (în
care numărul morților e necunoscut, după un dezastru natural la scară mare).

Dr. Richard Bassed e expert DVI de 13 ani. Ca odontolog (specialist în dinți) medico-
legal la Institutul Victorian de Medicină Legală, și-a folosit experiența pentru a identifica
persoanele decedate în bombardamentele din Bali din 2002, tsunami-ul indonezian din 2004 și
incendiile Black Saturday din 2009. VICE a vorbit cu el despre provocările unui astfel de job.
Richard Bassed: Cam toate lumea are un dosar dentar, așa că deseori se folosesc dinții.
Cu ajutorul dinților se identifică jumătate până la două treimi dintre corpuri în cazul unui
accident la scară mare. Ajută mult faptul că sunt rezistenți și nu se pot distruge ușor. Dacă un
corp arde în întregime, dinții rămân. Se folosește și ADN-ul bineînțeles, dar de obicei e o
metodă mai scumpă și durează mai mult. Apoi mai folosim alte dosare medicale: dacă ai un
stimulator cardiac sau o proteză din titaniu pentru șold, toate astea au numere de serie prin
care poți fi identificat. Pe lângă asta mai există și bunurile circumstanțiale, cum ar fi hainele pe
care le porți sau ce ai în portofel. Dar astea sunt folosite doar în cazul în care nu au funcționat
celelalte metode, pentru că nu sunt atât de sigure.

Spre deosebire de celelalte ţesuturi şi organe, dinţii prezintă următoarele avantaje

deosebit epentru identificarea persoanelor de la care provin:
-mare rezistenţă la acţiunea factorilor distructivi, datorită atât protecţiei pe care le-o
conferă buzele şi obrajii, cât şi compoziţiei chimice; rezistenţa smalţului şi, în general, a dinţilor,
este atât de mare încât Tertulian (sec. III) scria că ei vor servi la reconstituirea corpurilor la
Judecata de Apoi; aceeaşi rezistenţă o prezintă şi protezele dentare;
 Toderici Loredana-Corina
Medicină Dentară, An IV Grupa 7

-dentaţia este formată dintr-un număr de unităţi cu număr, formaă, dimensiuni şi structură
strict individualizate, încât nu există două persoane cu aceeaşi formulă dentară; aceste
caracteristici variază cu vârsta şi cu patologia individuală, precum şi cu tratamentele aplicate;
dentiţia definitivă a omului are 32 de dinţi, care prezintă 160 de feţe, fiecare cu particularităţile
ei; bogăţia mare de date pe care dintele o oferă pentru identificare i-a atras denumirea de “cutie
neagră”, aluzie la cutia neagră din cabinelşe de pilotaj, care conţine toate informaţiile dinaintea
unui accident aviatic;
-caracterele individuale ale dinţilor, care pot fi: modificări ale direcţiei de implantare, de
tipul prognatismului complet şi dublu (incisivii de pe ambele arcade sunt în anteroversie),
prognatismul complet şi simplu (incisivii maxilari sunt în anteroversie, pe când cei mandibulari
sunt implantaţi vertical) sau prognatismul maxilar (dinţii maxilari sunt verticali, datorită
orientării oblice a maxilei) şi anomalii de număr, cum ar fi: anodonţia (lipsa unuia sau a mai
multor dinţi de pe o arcadă), existenţa de dinţi şi rădăcini supranumerare, macro- sau
microdonţie, existenţa unui tubercul Zuckerkandl etc.

Pentru exploatarea acestor avantaje ale dinţilor în identificare, în majoritatea ţărilor s-a
întocmit Cartea de identificare dentară unică. Dintre numeroasele formulare propuse, în prezent
este acceptată diagrama Interpolului. Aceasta are avantajul că redă schematic toate feţele şi
muchiile dinţilor, pe care se fac notaţiile convenţionale, după un sistem acceptat internaţional.
Fişa INTERPOL se întocmeşte în toate cabinetele dentare şi clinicile stomatologice, la toate
persoanele care se prezintă pentru consult şi tratament stomatologic. Completarea ei este
obligatorie la angajarea în unităţi şi instituţii al căror personal este expus accidentelor colective:
aviatori, poliţişti, personal maritim, militari etc. Pe baza acestor date se întocmeşte un fişier
central de date odontostomatologice al persoanelor tratate sau examinate.
Nomenclatura unică folosită are avantajul că pemite schimbul de informaţii între diverse
ţări, avantaj cu atât mai mare în această perioadă, când au loc transferuri de populaţie şi când în
accidentele colective sunt implicate persoane de diferite naţionalităţi. În plus, formulele dentare
obţinute de la cadavrele neidentificate pot fi comparate cu datele ante-mortem aflate în evidenţa
unităţilor stomatologice aparţinând diferitelor ţări. Expertiza odontostomatologică este uşurată
dacă, pe lângă dinţi, există şi fragmente din suportul lor osos.
În funcţie de materialul faptic ante-mortem pe care îl avem la dispoziţie, metodele de
lucru în identificarea odontostomatologică se clasifică în metode reconstructive şi metode
comparative.
Metodele reconstructive se aplică în cazurile în care experţii dispun numai de materiale
dentare şi osoase, fără a avea nici un fel de informaţie ante-mortem. În cazuri rare, care uneori
sunt la graniţa dintra antropologia medico-legală şi antropologia istorică, se poate recurge la
datele din arhive. Rezultatele obţinute prin aceste metode lasă un număr mare de persoane
neidentificate (în Franţa rămân neidentificaţi circa 10.000 de adulţi şi 30.000 de minori pe an).
 Toderici Loredana-Corina
Medicină Dentară, An IV Grupa 7

Metodele comparative se bazează pe existenţa unor date şi documente ante-mortem, care

sunt comparate cu datele obţinute pe materialul expertizat. Unele dintre datele ante-mortem sunt
furnizate de poliţie pe baza declaraţiilor martorilor sau a informaţiilor obţinute de la specialişti şi
cabinetele stomatologice.
Documentele ante-mortem din care se pot extrage date utile identificării sunt:
-fişele dentare
-radiografiile
-mulajele dentare
-fotografiile dentare alb-negru şi color ale ambelor arcade dentare
-marcajul protetic şi dentar
-marcajul obturaţiilor dentare
-restaurările protetice

Asadar dinții fac parte din categoria acelor urme care oferă o bază sigură de identificare
atât sub raport criminalistic, cât și medico-legal, datorită unor caracteristici ale formei, dispunerii
și particularităților prezentate de fiecare dinte, îndeosebi după vârsta de 25 ani, când întreaga
dantură este formată.
 Toderici Loredana-Corina
Medicină Dentară, An IV Grupa 7

Bibliografie:

http://medicinadentara.blogspot.com/2013/04/curs-de-medicina-legala.html

https://medicinadentara.blogspot.com/2013/04/curs-de-medicina-legala.html?
m=1&fbclid=IwAR0_bDlNgWI7AfrKVHblkzUMYsdpTcZLJ7mn1-9M_c7Y68mPGVwgJ3Q4o10

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/70_74_Importanta%20identificarii%20medico-legale
%20a%20cadavrelor%20scheletizate_0.pdf

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ pentru studenţii anului IV - Stomatologie

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“CAROL DAVILA” – BUCUREŞTI, Facultatea de Stomatologie
Prof. Univ. Dr. Viorel Panaitescu
Dr. Alexandra Trîmbiţaşu - preparator univ.