Evaluarea recoltei de grau

Grâul aparţine genului Triticum, ordinul Graminales, familia

Gramineae((Poaceae) cultivate aproape ȋn ȋntreaga lume. Genul cuprinde
peste 20 de specii, cu forme sălbatice primitive sau evaluate.
Pe teritoriul României ,cultura graului este straveche, la ȋnceput fiind
luat ȋn cultură alacul, apoi tenchiul, grâul spelta si mai târziu grâul comun.
Grâul comun sau grâul pentru pâine specia Triticum aestivum este
specia cea mai raspândita ȋn lume, aceasta ocupând peste 90% din
suprafaţa cultivate cu grâu pe glob și boabele sunt folosite ȋn primul rând
pentru fabricarea pâinii.
Grâul durum,specia Triticum turgidum este bogat în proteine. Ca
importanţă acesta se află pe locul doi după grâul comun, boabele acestuia
fiind folosite pentru fabricarea grișului și a pastelor.
La nivel mondial,cca 50 de specii sunt cultivate regulat, iar un număr de 17
specii furnizează cca 90% din hrana umană și ocupă cca 74% din
suprafața arabilă totală a globului.
Grâul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor,
deci poate fi semănat orice cultură aagricola după grâu . Grâul este cea
mai mare plantă cultivată, prezentând o pondere mare alimentară.
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată cu o mare importanța
alimentară. Este o cultură importantă în ceea ce privește suprafața cultivată
în lume, cât și ceea ce privește producția totală de boabe obținută anual.
1. Elementele productivitatii
Numarul de inflorescente/m2 – 496 plante/m2
- Numarul de plante/m2 - 496 plante/m2
-Densitatea de semanat – 500 boabe germinabile/ m2
-Conditiile de germinare – rasarire
Semintele de grau au nevoie de o cantitate mica de umezeala
pentru germinatie, si chiar dupa precepitatii reduse, daca sunt
semanate la adancime mica germineaza si rasar in scurt timp.Daca
avem un sol uscat la semanat este indicat sa mergem pe o
 adancime de 1,5-2 cm. Asta insemana ca samanta va sta aici ca in
sac pana la prima ploaie, dupa care in scurt timp, in functie de
temperatura, plantele vor rasarii uniform. Daca solul este uscat, si
graul este semanat la 0,5 cm semintele vor germina datorita
umezirii solului (roua sau bruma), dar in scurt timp negasind apa in
sol se va usca si va pierii. Daca exista umiditate in sol si vom
semana mai adanc (3-4 cm) si la sfarsitul lui octombrie, graul va
rasarii mai tarziu si plantele vor fi mai firave la intrarea in iarna.
- Capacitatea de infratire - se poate, de asemenea, controla cu
foarte bune rezultate mărind sau reducând densitatea plantelor.Asupra
capacităţii de înfrăţire o puternică influenţă o au temperatura şi lumina.
Temperaturile prea joase sau prea ridicate stânjenesc înfrăţirea plantelor.
La grâu, înfrăţirea decurge în cele mai bune condiţii la temperatura de 8-12
grade Celsius . Capacitatea de înfrăţire a plantelor de grâu de toamnă nu
constituie un element important al productivităţii. Este dovedit faptul că
soiurile foarte productive au capacitatea de înfrăţire medie sau slabă.
Înfrăţirea grâului începe după 12-15 zile de la răsărire şi se desfăşoară
în condiţii optime la temperatura de 8-10oC, procesul continuând până ce
temperatura scade sub 5oC. Plantele de grâu formează 2-3 fraţi în toamnă,
ceea ce asigură o rezistenţă maximă la iernare, dacă se realizează o sumă
a temperaturilor biologic active (TBA, cu temperatura de bază de 0oC) de
cca. 500oC.
- Aprovizionarea cu apa si elemente nutritive:
Datorită sistemului radicular slab dezvoltat și cu putere mică de
solubilizare a substanțelor nutritive din sol, este nevoie de o fertilizare
rațională pentru obținerea sporurilor de recoltă planificate, știut fiind că
pentru o tonă de boabe și paiele aferente, grâul consumă circa 30 kg azot,
12 kg fosfor și 29 kg potasiu.
Consumul specific de elemente nutritive este redus. Astfel, pentru
realizarea a 100 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, grâul
extrage din sol 2,3-3,3 kg N, 1,1-1,8 kg P205 şi 1,9-3,7 kg K2O.
În zona de cultură a grâului, se consideră că este necesar să cadă o
cantitate de precipitaţii de cel puţin 225 mm, cantitatea optimă fiind de 600
mm.
Irigație răsărire 200 m3/ha.
Irigație la formarea boabelor 500 m3/ha.
Cantitatea de precipitații de 460mm în intervalul octombrie-iulie.
Numarul de boabe/inflorescenta – 33 boabe/inflorescenta
- Numarul total de spiculete in inflorescenta – 17 spiculete in
inflorescenta
-Lungime spic (cm) – 8cm

- Numarul de spiculete fertile in inflorescenta

Numarul de spiculete formate in spic depinde de conditiile de vegetatie
din perioada de infratit si la inceputul formarii paiului. In timpul infloritului,
conditiile de vegetatie pot contribui la reducerea numarului de spiculete
fertile dintr-o inflorescenta si a numarului de flori fertile dintr-un spiculet,
ambele conducand, in final la stabilirea numarului de boabe formate intr-o
inflorescenta.
- Numarul total de flori in spiculet – aprox. 3-5 flori
- Numarul de flori fertile in spiculet (nr.boabe/spiculet) – 33
boabe/spic
- Factori climatici si tehnologici
Temperatura minimă de germinare a boabelor de grâu este de 1-3 0C.
De obicei, în momentul semănatului grâului de toamnă temperatura este de
cca. 15 oC în sol, procesul de germinaţie nefiind afectat de temperatură.
În toamnă, plantele de grâu se adaptează pentru a rezista gerurilor din
timpul iernii, proces numit „călire”, care se desfăşoară în două faze: - prima
fază (15-20 zile) se parcurge în condiţii de zile însorite şi calde, la
temperaturi de 10 – 15 oC în timpul zilei şi 0-6oC în timpul nopţii; - faza a
doua (17-28 zile), în care se realizează deshidratarea celulelor şi
concentrarea sucului celular la temperaturi de cca. 0oC. Grâul de toamnă
bine călit rezistă la îngheţuri de până la –20oC la nivelul nodului de
înfrăţire. În primăvară, temperaturile favorabile plantelor pentru alungirea
paiului sunt de 14-18 oC, pentru înspicat de 16-18 oC, pentru înflorit de 18-
20 oC, iar pentru formarea, umplerea şi coacerea bobului de 20 oC.
 Grâul dă rezultate bune pe soluri mijlocii, lutoase şi luto-argiloase, cu
capacitate mare de reţinere a apei, permeabile, cu reacţie neutră sau slab
acidă (pH între 6 şi 7,5).
În zona de cultură a grâului, se consideră că este necesar să cadă o
cantitate de precipitaţii de cel puţin 225 mm, cantitatea optimă fiind de 600
mm.

- Tehnologia de cultivare
Rotaţia
Grâul de toamnă este pretenţios faţă de planta premergătoare, preferând
plantele cu recoltare timpurie, care lasă terenul curat de buruieni şi un
conţinut ridicat de elemente nutritive în sol. Recoltarea timpurie a plantei
premergătoare permite lucrarea devreme a solului, care până în toamnă
acumuleză apă şi nitraţi, se pot distruge buruienile şi se mărunţesc
bolovanii.

Fertilizarea
Grâul de toamnă reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor, atât
organice cât şi minerale, în toate condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.

Lucrările solului
Grâul de toamnă este foarte pretenţios faţă de pregătirea solului, de
starea solului la semănat depinzând în măsura cea mai mare vegetaţia
plantele în toamnă şi capacitatea lor de a trece peste perioada de iarnă.
Lucrările solului se efectuează în mod diferit, în funcţie de planta
premergătoare şi de umiditatea solului în momentul când este lucrat.
Sămânţa şi semănatul
Calitatea seminţelor pentru semănat. Seminţele folosite la semănat
trebuie să aparţină unui soi recomandat pentru zona de cultură, să fie din
categoria biologică Bază, C1 sau C2 și să fie certificată. Pentru a îndeplini
cerinţele de calitate pentru semănat, sămânţa de grâu trebuie să aibă
puritatea fizică de peste 98% şi germinaţia de peste 85%.
 Lucrări de îngrijire
Lucrările de îngrijire care se aplică la cultura grâului depind de: calitatea
patului germinativ; dezvoltarea plantelor în toamnă; dezvoltarea plantelor în
primăvară; condiţiile climatice; gradul de îmburuienare; atacul de boli;
atacul de dăunători; resursele tehnice, materiale şi financiare ale
cultivatorului; pregătirea profesională şi informaţiile cultivatorului

Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplină, atunci
când boabele au 14-15% umiditate. În acest stadiu maşinile de recoltat
lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în condiţii bune, fără a fi
necesare operaţiuni speciale de uscare.

MMB
- Soi – Boema
Soiul de grau Boema este soiul cu cea mai mare raspandire. Specialistii
nostri aproximeaza ca 25% din suprafata cultivata cu grau este cu soiul
Boema. Este un soi de grau de toamna foarte productiv si cu indici de
calitate ridicati pentru panificatie. Graul Boema este adaptat conditiilor
climatice din zona de campie din sudul tarii si Moldova.
Potentialul de productie este de 6-9 t/ha, este un soi foarte precoce, mai
timpuriu la inspicat cu 1-3 zile fata de soiul de grau FL 85. S-a dovedit
superior soiului FL 85 numai in conditii foarte favorabile de mediu, aspect
caracteristic soiurilor intensive.
Caractere morfologice.Graul Boema este caracterizat de talia semipitica,
77-90 cm, spic alb, mijlociu de rezistent la cadere (in anii foarte favorabili
talia depaseste 95 cm, fiind cu 1-3 cm mai inalt decat graul FL 85). Boabele
sunt de marime mijlocie, de forma alungita, culoare rosie si au, in conditii
de cultura, masa a o mie de boabe de 42-45grame si masa hectolitrica de
76-79 kg/hl. Graul Boema este rezistent la iernare, mijlociu rezistent la
seceta si arsita (nu la acelasi nivel ca FL 85).
 - Conditii climatice

Este sensibil la temperaturi scazute in timpul meiozei ducand la

aparitia fenomenului de sterilitate (spiculetele din varful spicului
raman sterile, 2-3 ca numar) caracteristica tuturor soiurilor precoce.
Totusi pentru gradul de precocitate s-a reusit sa se imprime soiului
de grau Boema rezistenta la iernare si capacitate mare de
productie, aspecte oarecum in general corelate negativ. Prin
perioada mai mare de repaus seminal (dormanta) graul Boema are
o mai buna rezistenta la incoltire in spic si o activitate amilolitica mai
redusa in anii cu veri ploioase in preajma recoltatului.

- Atacul de boli si daunatori

2. Principalii factori care influnteaza formarea elementelor

productivitatii
Principalii factori care influenteaza formarea elementelor
productivitatii sunt:
- Conditiile climatice ;
- Umiditatea solului;
- Conditiile specific de sol;
- Alegerea soiului necorespunzator cerintelor ;
- Atacul de boli si daunatori care pot afecta cultura

3. Modul cum se efectueaza evaluarea recoltei

Caracteristicile evaluarii recoltei:
– se bazează pe efectuarea de măsurători ale elementelor productivităţii;
– se execută în preajma recoltatului, de obicei în faza de pârgă;
– întrucât evaluarea precede recoltatul: • datele vor fi cu atât mai apropiate
de realitate (producţia reală) cu cât intervalul dintre evaluarea producţiei şi
recoltat va fi mai scurt .
Modul in care se efectueaza evaluarea recoltei: in fiecare punct de
evaluare se fac determinări pentru stabilirea valorii elementelor
productivității, după o tehnică specifică speciei analizate.
 După efectuarea determinărilor în toate punctele de evaluare se face
media punctelor de determinare.
Se calculează producţia pe baza valorilor elementelor productivităţii.

Evaluarea recoltei cuprinde:

– Evaluarea subiectivă: se face până la coacerea în pârgă, respectiv
atunci când procesele de acumulare a substanţelor de rezervă în bob nu s-
au încheiat, – iar producţia nu poate fi determinată prin cântărire.
– Evaluarea obiectivă: se face la maturitatea deplină (după coacerea în
pârgă), atunci când procesele de acumulare a substanţelor de rezervă în
bob s-au încheiat, – iar producţia poate fi determinată prin cântărire.

4. Prezentarea a cel putin 3 exemple de calcul cu privier la

evaluarea recoltei

- Productia
Nr.plante/m2 x Nr. boabe/planta x MMB
P=
100
496 plante/m2 x 33 boabe/planta x 44,2g
P= = 7.234,6 kg/ha
100

P = producţia (kg/ha)
Nr. pl/m2 = număr plante/m2 Soiul Boema – 496 plante/m2
Nr. b/pl = număr boabe/plantă Soiul boema – 33 boabe/planta
MMB = masa a 1000 de boabe (g) Soiul boema - 44,2 g

- Evaluarea subiectiva
Nr.inflorescente/m2 x Nr.boabe/inflorescenta x MMB
P=
100
496𝑖𝑛𝑓./m2 x 33 boabe/inf. x 44,2g
= = 7.234,6 kg/ha
100

P = producția (kg/ha)
Nr. inf./m2 = număr inflorescenţe/m2 – Soiul Boema 496 inflorescente/m2
Nr. b/inf. = număr boabe/inflorescență – Soiul boema 33
boabe/inflorescenta
MMB = masa a 1000 de boabe (g) – 44,2g
- Evaluarea obiectiva

(100 - 𝑈𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 )
PSTAS = Pefectiva x
(100 - 𝑈𝑆𝑇𝐴𝑆 )

PSTAS = producția raportată la umiditatea de referință;

P efectivă = producția raportată la umiditatea boabelor din momentul
determinării ;
Uefectivă = umiditatea boabelor din momentul determinării (%);
Uefectivă = umiditatea boabelor de refință (%);
(100-19,5)
PSTAS = 7.234,6 x = 6.771 kg/ha
(100-14)