Eysenck Personality Questionnaire

E.P.Q.
 1. Introducere

Inventarul de personalitate E.P.I. a fost elaborat de către Hans J.

Eysenck şi măsoară personalitatea umană prin două dimensiuni generale,
independente una faţă de alta:

Extraversiune - Introversiune (E)

Nevrozism - Stabilitate (N)

Fiecare dintre aceste trăsături este măsurată cu ajutorul a 24 de

întrebări alese după analiza itemilor şi analiza factorială, itemi la care
subiectul va răspunde prin “Da” sau “Nu”. În probă este inclusă şi o
scară de minciună (L) cu scopul de a detecta tendinţele de falsificare a
răspunsurilor. Inventarul de personalitate E.P.I. este compus din două
forme paralele (A şi B) pentru cazurile în care se doreşte să se facă un
retest. Fiecare formă este foarte scurtă, fiind compusă dintr-un număr de
57 de itemi care pot fi uşor rezolvaţi în cca. 10 minute, iar fidelitatea este
suficientă pentru ca fiecare formă să poată fi utilizată separat.

Suportul teoretic şi validarea experimentală a conceptelor de

extraversiune, introversiune şi nevrozism a fost prezentat detaliat în
numeroase lucrări ale lui Eysenck, drept pentru care nu este cazul să mai
insistăm aici. Totuşi vom reaminti unele noţiuni elementare care trebuie
să fie cunoscute pentru o înţelegere clară a scopului acestui inventar.

Pe scurt, extraversiunea în opoziţie cu introversiunea

desemnează tendinţele de exteriorizare, de noninhibiţie, tendinţele
impulsive şi sociale ale unui subiect.
 Nevrozismul desemnează hiperreacţia emoţională generală şi
predispoziţia spre depresie nervoasă sub efectul unui stres.

Aceste două dimensiuni ale personalităţii sunt concepute ca fiind

complementar independente, iar unele cercetări au dovedit acest lucru
(Bludig, Burt, Farby).

Inventarul de personalitate E.P.I. este o nouă dezvoltare în

evaluarea dimensiunilor de personalitate măsurate prin precedentul
M.P.I. (Maudsley Personality Inventory).

Jensen a făcut o analiză a celor două inventare. Inventarul E.P.I.

este destul de asemănător cu M.P.I. şi suficient corelat cu el; în plus,
prezintă o serie de avantaje:

E.P.I. constă în două forme paralele, dând astfel

posibilitatea de retestare după un tratament experimental, fără a interveni
interferenţa factorilor de memorie;

Itemii de la E.P.I. sunt uşor reformulaţi astfel încât sunt

înţeleşi şi de către subiecţii cu un nivel şcolar şi intelectual mai redus;
itemii de la M.P.I. erau mai dificil de înţeles de către aceştia;

Corelaţia între extraversiune şi nevrozism la M.P.I. era mai

scăzută, având semnificaţie la limită.

E.P.I. are o scară de minciună care poate fi utilizată pentru

depistarea subiecţilor care răspund la întâmplare;

Fidelitatea dintre test - retest la E.P.I. este mai ridicată decât

la M.P.I. iar după mai multe luni de interval creşte la 85
 2. Dezvoltarea inventarului

2.1. Fundamentul teoretic general

Importanţa descrierii principiilor modale de conduită a persoanelor

a fost recunoscută de către psihologi, iar analiza principalelor dimensiuni
ale personalităţii a fost urmată de numeroase cercetări experimentale.

O revistă bibliografică realizată de către Eysenck a relevat

soliditatea conceptuală adusă de recunoaşterea existenţei a două
dimensiuni bine marcate şi particular importante: extraversiune -
introversiune şi stabilitate - nevrozism (emotivitate sau anxietate).

În momentul în care Eysenck a propus această viziune, eficienţa

schemei de analiză a personalităţii a fost foarte discutată, însă alte
numeroase scheme precum cea a lui Cattell sau Guilford au dat naştere la
concluzii asemănătoare. Atât Eysenck cât şi Cattell au găsit factorii
superiori de ordinul II. Dacă Eysenck le-a denumit cu terminologia din
această lucrare, Cattell extrăgea factorii de ordinul II din cei 16 factori
primari ai personalităţii şi-i identifica sub numele de “factor general de
integrare” (stabilitate emoţională) şi “factor introversiune -
extraversiune”. În practică trebuie să înţelegem poziţia subiectului în
raport cu factorii superiori, analizând-o în opoziţie cu trăsăturile de ordin
intern. Fără a vrea să negăm importanţa factorilor “E” şi “N”,
considerăm că ei contribuie la îmbunătăţirea unei descrieri a
personalităţii.
 2.2. Personalitate şi psihologie
experimentală

Unul dintre postulatele de bază în dezvoltarea sistemului prezentat

este că analiza factorială reprezintă o metodă necesară dar nu suficientă
pentru a izola dimensiunile principale ale personalităţii şi pentru a
construi instrumente destinate măsurării ei.

Analiza corelaţiilor este importantă dar nu dă decât indicaţii brute

care nu sunt suficiente; după cum spune Thurstone “o corelaţie este o
măsură de ignoranţă. Ea poate prezenta relaţiile observate între
trăsături în maniere diferite, foarte echivalente între ele din punct de
vedere matematic, însă atât de diferite din punct de vedere psihologic”

Deci, este esenţială depăşirea simplei apropieri statistice şi trecerea

în domeniul confruntărilor şi a relevării dimensiunilor personalităţii sub
aspect experimental şi practic (Eysenck).

Lucrul astfel condus tinde a confirma opinia după care factorul

“N” este în strânsă legătură cu gradul de labilitate a sistemului nervos
autonom, iar factorul “E” este în strânsă legătură cu gradul de excitaţie şi
de inhibiţie a sistemului nervos central. Acest echilibru este legat în mare
parte de ereditate şi poate avea ca intermediar formaţiunea reticulată
ascendentă. Se consideră un lucru cunoscut faptul că subiecţii introvertiţi
se caracterizează printr-un mare potenţial de excitaţie şi un slab potenţial
de inhibiţie, iar subiecţii extravertiţi se caracterizează printr-un slab
potenţial de excitaţie şi un mare potenţial de inhibiţie (Eysenck).

Marea influenţă a eredităţii pe factorii “E” şi “N” este demonstrată

în numeroase studii, cel mai clar fiind studiul lui Ghields care găseşte o
corelaţie foarte ridicată arătată în extraversiune şi nevrozism între
gemenii identici (univitelini) crescuţi separat, demonstrând că este mai
bine ca aceşti gemeni să fie crescuţi separaţi decât împreună.

O altă legătură cu ştiinţa biologică este demonstrată de faptul că

poziţia unui subiect pe dimensiunea extra - introversiune poate fi
schimbată prin droguri.

Ipoteza după care introvertiţii se condiţionează mai uşor decât

extravertiţii, verificată de Vogel după primul studiu al lui Franks are o
mare importanţă pentru studiile de condiţionare şi anume, introvertiţii au
mai mari performanţe la testele de inteligenţă, prezintă imagini
consecutive mai durabile, susţin mai bine fixarea vizuală, prezintă mai
puţină saturaţie, adică au efecte consecutive figurative mai uşoare, au o
mare toleranţă la descrierea fizică.

Studiile psiho-farmaceutice care se interesează de legăturile dintre

diferite droguri în efectele comportamentului şi dimensiunile
personalităţii, reprezintă un câmp experimental foarte interesant pentru
explicarea valorii probei E.P.I.

O altă utilizare a inventarului E.P.I. este în hipnoză şi

sugestibilitatea din studiile lui Furneaux şi Pribren.

2.3. Construcţia scărilor

Primele scări construite pe baza acestui ansamblu de teorii au fost

“Maudsley Medical Questionnaire” şi “Maudsley Personality
Inventary”. Toate au fost bazate pe analize factoriale lungi şi repetate cu
diferite serii de întretăieri. De asemenea s-a acordat atenţie studiilor
publicate şi de alţi autori, care sunt analizate în cea mai mare parte în
lucrarea lui Eysenck “Structura personalităţii umane”. Plecând de la
studenţi, s-au utilizat diverse grupe de clase mijlocii şi de muncitori,
variabile din punct de vedere al vârstei şi sexului.

Numărul total al subiecţilor a depăşit peste 30.000 iar raporturile

publicate se găsesc în lucrarea lui Eysenck “Structura personalităţii şi
măsurarea ei”.

2.4. Fidelitatea scărilor

Există două forme de fidelitate a chestionarelor: stabilitatea în

repetiţie (test - retest) şi fidelitatea prin primaţii (constanţa internă).
Prima este mai importantă şi în acest caz, la E.P.I. a fost studiată pe două
grupuri de subiecţi englezi normali. Timpul trecut între test şi retest a fost
de aproximativ un an pentru primul grup şi nouă luni pentru cel de-al
doilea grup. Fidelitatea este de 84-94 pentru testul complet şi 90-97
pentru formele separate. Fidelităţile interne ale scărilor A şi B (corelaţii
între A şi B) au fost obţinute utilizând 1955 de subiecţi normali, 210
nevrotici şi 90 psihotici, cu formula de corelaţie Spearman. Rezultatele
sunt, în cazul scărilor combinate, cuprinse între 74 şi 91.

2.5. Relaţii între scări

Corelaţiile între factorii “E” şi “N” sunt mici corelaţii negative

cuprinse între -1 şi -2 pentru grupele normale şi se pot ridica până la -4
cu grupele de nevroză.
 3. Utilizare şi notare

Instrucţiunile de administrare a inventarului E.P.I. sunt scrise în

întregime pe fiecare caiet de întrebări. Ele trebuie să fie citite cu glas tare
de către examinator în cazul aplicării probei în grup. În cazul aplicării
individuale a inventarului E.P.I. instrucţiunile vor fi citite în linişte de
către subiect. Instrucţiunile de administrare vor fi citite aşa cum sunt ele
notate, fără a fi în vreun fel amplificate sau modificate. Când se termină
proba, trebuie să se verifice dacă subiecţii au răspuns la toate întrebările
iar acolo unde lipseşte răspunsul se va atrage atenţia că este absolut
necesară rezolvarea tuturor întrebărilor.

Cu subiecţii orbi sau cu subiecţii fără carte se poate proceda la

citirea întrebărilor şi la notarea răspunsurilor. În această situaţie este
interzisă prezenţa oricărei alte persoane în sala de examinare cu excepţia
examinatorului. În nici un caz examinatorul nu trebuie să modifice sensul
întrebării, să amplifice, să interpreteze sau să-şi dea sfatul cu privire la
modul de a răspunde.

Există trei grile care permit corectarea celor trei scări pentru
ambele forme ale inventarului. În aplicarea grilei pe foaia de răspuns
trebuie să se urmărească coincidenţa simbolului de pe grilă cu scara
diagnosticată (E, N sau L). Se consideră un punct situaţia în care “X” de
pe foaia de răspuns apare în cerculeţul de pe grilă. Se însumează punctele
astfel obţinute pentru fiecare factor, iar rezultatul brut va fi trecut pe
foaia de răspuns în locul destinat factorului de personalitate respectiv.
 4. Consemne

“Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la modul în care

acţionaţi, vă comportaţi sau la anumite sentimente ale dumneavoastră.

Pentru fiecare întrebare, pe foaia de răspuns, există un spaţiu

rezervat pentru a răspunde cu “Da” sau “Nu”. Încercaţi să vă hotărâţi
dacă răspunsul “Da” sau “Nu” reprezintă felul dumneavoastră
obişnuit de a acţiona sau de a simţi. După aceasta, faceţi un “X” în
căsuţa de sub răspunsul care vi se potriveşte.

Lucraţi repede şi nu pierdeţi mult timp cu nici o întrebare; noi

dorim să obţinem prima dumneavoastră reacţie şi nu un proces
îndelungat de gândire. Întregul chestionar nu trebuie să dureze mai
mult de câteva minute.

Fiţi atenţi pentru a nu omite nici una din aceste întrebări. În

cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul greşit şi faceţi un nou “X”
sub răspunsul corect.

Nu există răspunsuri bune sau rele, prezentul chestionar nefiind

un test de inteligenţă sau de aptitudini, ci doar o măsură a felului în
care dumneavoastră acţionaţi şi simţiţi.

Acum, începeţi să lucraţi repede. Reţineţi că trebuie să

răspundeţi la fiecare întrebare.

Vă dorim succes !”
 5. Natura scărilor şi
interpretarea rezultatelor

Într-un mod descriptiv, studiile factoriale ale extraversiunii au dus

la un tablou care poate fi asemănător dar nu identic cu cel oferit de către
Jung. În continuare vom găsi descrierea unui “extravertit” tipic şi a unui
“introvertit” tipic; aceste descrieri pot fi considerate ca puncte extrem
idealizate ale unui continuu, de care indivizii reali se apropie mai mult
sau mai puţin.

5.1. Factorul “E” Extraversiune - Introversiune

Notele ridicate la factorul “E” sunt semnificative pentru

extraversiune. Indivizii care obţin note ridicate au tendinţa de a fi
expresivi, impulsivi şi noninhibaţi, de a avea numeroase contacte sociale
şi de a lua parte la activităţile grupului.

Extravertitul tipic - este sociabil, îi plac reuniunile, are mulţi

prieteni, are nevoie de persoane cu care să vorbească, nu-i place să
citească sau să lucreze de unul singur. El caută emoţii tari, îi place riscul,
face proiecte, acţionează sub impulsul momentului şi este în general un
individ impulsiv. Îi plac foarte mult glumele, are o replică uşoară şi
iubeşte în general viaţa. Este lipsit de griji, puţin exigent, optimist şi
iubeşte veselia. Preferă să rămână în mişcare, are tendinţa de a fi agresiv
şi de a-şi pierde rapid “sângele rece”. Nu posedă un mare control al
sentimentelor sale şi nu este mereu o persoană pe care se poate conta.
 Introvertitul tipic - este în general un individ liniştit, rezervat,
introspectiv, mai mult amator de cărţi decât de oameni; este rezervat şi
distant chiar şi cu prietenii apropiaţi, intimi. Are tendinţa de a prevedea,
nu se angajează cu uşurinţă, se abţine de la impulsurile de moment.

Nu-i plac senzaţiile tari, este ordonat, calculat şi-i place să aibă o
viaţă bine reglată. Îşi controlează sentimentele, rareori acţionează într-un
mod agresiv şi nu se supără prea uşor. Este demn de confidenţă, puţin
pesimist şi acordă o mare valoare criteriilor etice.

5.2. Factorul “L” Scara de minciună

În inventarul de personalitate E.P.I. a fost inclusă şi o scară de

minciună de 18 întrebări, având rolul de a depista tendinţele de faţadă sau
de a identifica subiecţii care răspund la întâmplare. Această scară a fost
mai târziu modificată şi utilizată în inventarul de personalitate M.M.P.I.

Scara, după studiile lui Eysenck este “validă, fidelă şi utilă pentru
a detecta indivizii care truchează răspunsurile în sensul dorit”.

Nu putem da o regulă universal valabilă de utilizare a acestei scări,

dar se poate afirma că o notă mai mare de 3 la această scară indică un bun
trucaj al factorilor “E” şi “N”. Rezultatele obţinute la acest inventar cu
un scor la scara “L” sub 3 trebuie privite cu mare scepticism, iar notele
de 4 maxim 5 sunt considerate o limită a acceptării rezultatelor “E” şi
“N”.

5.3. Factorul “N" Nevrozismul - Stabilitatea

Notele ridicate la scara “N” sunt indici ai labilităţii emoţionale şi

hiperreactivităţii. Indivizii care au note “N” ridicate au tendinţa de a fi
emotivi, hiperreactivi, hipersensibili, au dificultăţi în a regăsi un nivel
normal după sarcini emoţionale. Astfel de subiecţi se plâng adesea de
dereglări somatice difuze ca: dureri de cap, tulburări digestive, insomnie,
dureri dorsale. De asemenea, sunt persoane care-şi fac numeroase griji,
sunt anxioase şi prezintă o stare generală dezagreabilă.

Astfel de indivizi au predispoziţii către tulburări nevrotice sub

aspectul stresului, însă nu trebuie să confundăm aceste predispoziţii cu
veritabila depresie nervoasă; un subiect poate să aibă o notă ridicată la
acest factor şi totuşi se adaptează adecvat la muncă, viaţa socială,
sexuală, familie. Trebuie insistat pe faptul că aceste scheme descriptive
se referă la personalitate sub aspectul său fenotipic, în timp ce testele
experimentale din subcapitolul “Personalitate şi psihologie
experimentală” se referă la aspectul genotipic al personalităţii. Această
diferenţă între aspectul comportamental (cel care apare în activităţile
cotidiene) şi aspectul constituţional (fundamentat genetic) al
personalităţii a făcut obiectul unor discuţii detaliate ale lui Eysenck.

Factorul “E” se raportează la influenţele mediului înconjurător,

remarcându-se că la nivelul fundamental se găseşte conceptul
constituţional al echilibrului “excitaţie-inhibiţie” care poate bascula într-
o direcţie sau alta, pentru a da naştere la direcţii constituţionale,
genotipice, către extra sau introversiune.

Comportamentul observat în funcţie de aceste diferenţe

constituţionale arată că în interacţiunea cu mediul apar diferenţe
descriptive, fenotipice de extra sau introversiune, diferenţe care se pot
măsura cu chestionare de tipul probei “E.P.I.”

Această diferenţă între testele de laborator şi inventarele de

personalitate, mai ascuţită în raport cu aspectele genotipice şi fenotipice
ale personalităţii nu are un caracter absolut, însă poate fi utilă în
diferenţierea categoriilor de instrumente psihologice.
 6. Etaloanele americane şi
etaloanele româneşti

Etaloanele pentru E.P.I. au fost iniţial efectuate pe studenţii de la

colegiile americane, grupe profesionale şi grupe clinice. Etaloanele
pentru studenţi (în centile) sunt prezentate în etalonul I, separat pentru
formele A şi B. Normele pentru forma A sunt fondate pe 1003 cazuri, iar
cele pentru forma B pe 239 de studenţi examinaţi în diverse colegii şi
universităţi din S.U.A. Etalonul II prezintă etaloanele provizorii fondate
pe 236 de cazuri pentru formele A şi B combinate.

Nota în centile a unui individ arată poziţia sa relativă pe scară în

raport cu alţi membri din grupul de referinţă. De exemplu, un individ
situat la 76 de centile pe o scară dată este plasat mai sus decât 76% din
grupa considerată. Nota sa nu este depăşită decât de 24% din indivizii
acestei grupe. În general, se poate considera mijlocul grupei situat între
centilele 31 şi 70. Indivizii cu note superioare sau inferioare acestor
limite vor fi consideraţi ca fiind deasupra sau dedesubtul mediei pentru
trăsătura considerată. Oricum, etaloanele prezentate trebuie utilizate cu
destulă precauţie şi chiar se recomandă (având în vedere uşurinţa acestui
fapt) stabilirea de etaloane proprii.

Studiile proprii de adaptare şi reetalonare a probei E.P.I. pentru

populaţia românească au fost efectuate de către noi în principal în cadrul
laboratoarelor de psihologie a muncii, permiţând constituirea de etaloane
perfect adecvate populaţiei noastre şi respectând totodată specificul
statistic al etalonării americane. Etalonul final este prezentat în
continuarea acestui manual sub forma etalonului III, care poate fi
considerat suficient de valid spre a fi utilizat în absenţa unor etaloane
specifice diferitelor domenii de activitate.

6.1. Structura eşantionului investigat

Din cei 385 de subiecţi examinaţi, 334 (88,05%) sunt de sex

masculin şi doar 46 (11,95%) au fost de sex feminin. Disproporţia
distribuţiei subiecţilor după sex se datorează specificului profesiunii,
activitatea de exploatare a mijloacelor de transport fiind specifică mai
mult bărbaţilor.

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REPARTIŢIEI

SUBIECŢILOR DUPĂ SEX

100

80

60

40

20
Percent

0
f m

SEX
 În ceea ce priveşte repartiţia după vârstă, cei 385 de subiecţi au
vârsta cuprinsă între 23 şi 59 de ani cu o medie de 38,68 ani şi o abatere
standard de 7,68 ani.

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REPARTIŢIEI

SUBIECŢILOR DUPĂ VÂRSTĂ

2
Percent

0
23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57

VIRSTA

Se observă că din acest punct de vedere repartiţia subiecţilor

acoperă o mare varietate de vârste, distribuite după o curbă normală în
structura eşantionului investigat.

În ceea ce priveşte pregătirea şcolară, 200 de subiecţi (51,95%), au

doar studii generale, 117 subiecţi (30,39%), au pregătire profesională, iar
68 de subiecţi (17,66%) sunt absolvenţi de liceu.
 REPREZENTAREA GRAFICĂ A REPARTIŢIEI
SUBIECŢILOR DUPĂ PREGĂTIREA ŞCOLARĂ ŞI
PROFESIONALĂ

60

50

40

30

20
Percent

10

0
gen med prof

STUD

Din punct de vedere profesional eşantionul investigat a fost

compus din 183 conducători de tramvai (47,53%), 109 conducători de
troleibuz (28,32%) şi 93 de conducători de autobuz (24,15%).

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REPARTIŢIEI

SUBIECŢILOR ÎN FUNCŢIE DE PROFESIE

50

40

30

20

10
Percent

0
ca ct tr

PROF
 Direcţiile moderne de cercetare abordate de către noi în simularea
computerizată a probelor de psihodiagnostic atrag atenţia asupra
posibilităţii de realizare a unor instrumente autoetalonabile, fapt care
elimină aproape complet riscul utilizării în procedeele de examinare
psihologică a unor etaloane inadecvate.
 7. Etaloanele grupelor de
referinţă

Cercetarea în domeniul educaţiei a arătat importanţa dimensiunilor

extraversiunii şi nevrozismului în rezultatele şcolare. În general, în
interiorul unor grupuri universitare date, se poate observa că indivizii
care au note mai ridicate la nevrozism şi apropiate de polul introversiei la
factorul “E”, obţin cele mai bune rezultate. Această constatare poate face
din inventarul de personalitate E.P.I. un instrument foarte util în
cabinetele de orientare şcolară şi profesională.

Pentru uzul clinic şi în situaţiile în care chestionarul este utilizat în

scop diagnostic, poate să se refere la datele normative obţinute plecând
de la cadrul clinic şi de la populaţia de referinţă. Plecând de la datele
prezente s-a demonstrat că bolnavii cu nevroze dinamice (cei ce suferă de
anxietate, depresie reacţională, obsesii, fobii) au note ridicate la
nevrozism şi note scăzute la extraversiune (se apropie de polul
introversiunii).

Psihopaţii au note ridicate la nevrozism şi la extraversiune.

 Etalonul I
Clasa Factorii de personalitate testaţi Procentajul
“E” Forma “E” Forma “E” “N” Forma “N” Forma “N”
A B Total A B Total Teoretic Cumulat
10. 18 - 24 19 - 24 35 - 48 19 - 24 18 - 24 36 - 48 3,6 100,0
9. 16 - 17 18 33 - 34 17 - 18 16 - 17 32 - 35 4,5 96,4
8. 15 17 31 - 32 15 - 16 14 - 15 28 - 31 7,7 91,9
7. 14 16 29 - 30 13 - 14 12 - 13 24 - 27 11,6 84,2
6. 12 - 13 14 - 15 26 - 28 10 - 12 10 - 11 19 - 23 14,6 72,6
5. 10 - 11 13 23 - 25 8-9 8-9 16 - 18 16,0 58,0
4. 9 11 - 12 20 - 22 6-7 6-7 12 - 15 14,6 42,0
3. 8 10 17 - 19 5 5 10 - 11 11,6 27,4
2. 6-7 8-9 15 - 16 4 3-4 7-9 7,7 15,8
1. 5 6-7 13 - 14 2-3 2 5-6 4,5 8,1
0. 0-4 0-5 0 - 12 0-1 0-1 0-4 3,6 3,6

Etalonul II
Clasa Factorul de personalitate “N” Factorul de personalitate “E”
Masculin Feminin Masculin Feminin

0. 0-4 0-6 0 - 12 0 - 11
1. 5-6 7-9 13 - 14 12 - 14
2. 7-9 10 - 12 15 - 16 15 - 16
3. 10 - 11 13 - 15 17 - 19 17 - 18
4. 12 - 15 16 - 19 20 - 22 19 - 20
5. 16 - 18 20 - 23 23 - 25 21 - 23
6. 19 - 23 24 - 27 26 - 28 24 - 25
7. 24 - 27 28 - 30 29 - 30 26 - 29
8. 28 - 31 31 - 34 31 - 32 30 - 31
9. 32 - 35 35 - 38 33 - 34 32 - 35
10. 36 - 48 39 - 48 35 - 48 36 - 48

Etalonul III

Clase Factorul "E" Factorul "N" Factorul "L"

I 4 - 12 24 - 26 15 - 16
II 13 - 15 19 - 23 13 - 14
III 16 - 18 16 - 18 11 - 12
IV 19 - 20 13 - 15 9 - 10
V 21 - 22 8 - 12 6-8
 Pe scurt, nevroticul introvertit se poate caracteriza ca fiind
“deasupra” socializării, iar cel extravertit “în” socializare.

Istericii tind să se situeze între dinamici şi normali pe ambele scări.

Sunt consideraţi ca fiind mai puţin nevrotici şi mai extravertiţi.

Poziţia istericilor în aceste două dimensiuni a fost dezbătută de

Segal, Star, Franks şi Eysenck. Într-un studiu al lui Hildebrand, notele la
extraversiune au fost comparate pe mai multe grupe de normali şi
nevrotici. Studiul său demonstrează că subiecţii normali erau mai
extravertiţi, urmaţi în ordine de isterici, apoi de către nevroticii cu
simptomatologie mixtă şi în final dinamicii. Mai mari diferenţe
semnificative au fost obţinute între istericii de conversiune şi anxioşi
decât între isterici şi dinamici. Un alt studiu, al lui Eysenck şi Claridge a
confirmat opinia diferenţei dintre isterici (nevrotici şi extravertiţi) şi
dinamici (nevrotici şi introvertiţi).

Rezumând, putem spune că un echilibru de mijloc pare a fi asociat

cu notele scăzute la nevrozism şi notele de mijloc şi deasupra mediei la
extraversiune.
 8. Anexa 1

Interpretarea testului Eysenck

Forma “A”

1. Factorul “E” : - până la 10 = introvertiţi

- între 11 şi 16 = ambiverţi

- peste 17 = extravertiţi

2. Factorul “N”: - între 0 şi 12 = stabilitate

- între 12 şi 24 = nevrozism

3. Factorul “L”: - până la 2 = probă validă

- între 3 şi 4 = rezervă

- peste 5 = probă trucată

 9. Anexa 2

Grila de bază pentru forma A şi B

Nr. Factorul de personalitate Da Nu
1. “E” X
2. “N” X
3. “E” X
4. “N” X
5. “E” X
6. “L” X
7. “N” X
8. “E” X
9. “N” X
10. “E” X
11. “N” X
12. “L” X
13. “E” X
14. “N” X
15. “E” X
16. “N” X
17. “E” X
18. “L” X
19. “N” X
20. “E” X
21. “N” X
22. “E” X
23. “N” X
24. “L” X
25. “E” X
26. “N” X
27. “E” X
28. “N” X
29. “E” X
30. “L” X
31. “N” X
32. “E” X
33. “N” X
34. “E” X
35. “N” X
36. “L” X
37. “E” X
38. “N” X
39. “E” X
40. “N” X
41. “E” X
42. “L” X
43. “N” X
44. “E” X
45. “N” X
46. “E” X
47. “N” X
48. “L” X
49. “E” X
50. “N” X
51. “E” X
52. “N” X
53. “E” X
54. “L” X
55. “N” X
56. “E” X
57. “N” X

Factorul “E” are 24 de itemi pentru fiecare formă;

Factorul “L” are 9 itemi pentru fiecare formă;

Factorul “N” are 24 de itemi pentru fiecare forma.

 Etalon test Eysenck EPQ

Scala minciuna (L)

DA: 6, 24, 36.
NU: 12, 18, 30, 42, 48, 54.
Daca L>5, atunci profilul se invalideaza.

Scala Extraversie (E)

DA: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
NU: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 41, 51.
Daca E>7, atunci profilul denota extraversie.
Daca E<3, atunci profilul denota introversie.
Daca E = 4, 5, 6, atunci profilul denota ambiversie.

Scala Nevrotism (N):

DA: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43.
NU: -.
Daca N>15-16, atunci sunt prezente elemnte simptomatice ale nevrotismului.

Etalonul Masculin

E–A E–B E- A+B N–A N–B N – A+B

10 18-24 19-24 35-48 19-24 18-24 36-48
9 16-17 18 33-34 17-18 16-17 32-35
8 15 17 31-32 15-16 14-15 26-31
7 14 16 29-30 13-14 12-13 24-25
6 12-13 14-15 26-28 10-12 10-11 19-23
5 10-11 13 23-25 8-9 8-9 16-18
4 9 11-12 20-22 6-7 6-7 12-15
3 8 10 17-19 5 5 10-11
2 6-7 8-9 15-16 4 3-4 7-9
1 5 6-7 13-14 2-3 2 5-6
0 0-4 0-5 0-12 0-1 0-1 0-4
Etalonul Feminin

E–A E–B E- A+B N–A N–B N – A+B

10 18-24 19-24 36-48 21-24 20-24 39-48
9 16-17 17-18 32-35 18-20 18-19 35-38
8 15 16 30-31 16-17 16-17 31-34
7 13-14 14-15 26-39 14-15 14-15 28-30
6 11-12 13 24-25 12-13 12-13 24-27
5 10 12 21-23 10-11 10-11 20-23
4 9 11 19-20 8-9 8-9 16-19
3 7-8 9-10 17-18 6-7 7 13-15
2 6 8 15-16 4-5 5-6 10-12
1 5 7 12-14 3 3-4 7-9
0 0-4 0-6 0-11 0-2 0-2 0-6
 EPQ-A

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări, care se referă la modul în care vă comportaţi, în

care acţionaţi. Nu există întrebări juste sau nejuste, acest chestionar nefiind un test de
inteligenţă sau de aptitudini, ci doar o măsură a modului în care vă comportaţi. Nu
omiteţi nici o întrebare şi răspundeţi printr-un sigur răspuns.

1. Vă place să treceţi prin situaţii care vă dau emoţii?

2. Simţiţi adesea nevoia de prieteni care să vă înţeleagă, să vă consoleze?
3. De obicei sunti nepăsător?
4. Suportaţi greu un refuz?
5. Vă gândiţi mult înainte de a face ceva?
6. Dacă vă angajaţi să faceţi un lucru, vă ţineţi promisiunea indiferent de urmări?
7. Cei din jur consideră că sunteţi un om cu toane, schimbător?
8. Acţionaţi şi vorbiţi rapid, fără să staţi prea mult pe gânduri?
9. Vi se întâmplă vreodată să fiţi nefericit fără un motiv serios?
10. Aţi face orice atunci când sunteţi pus la ambiţie?
11. Vă simţiţi dintr-o dată timid când trebuie să intraţi în vorbă cu o persoană
necunoscută care vă atrage?
12. Vi se întâmplă în diverse ocazii să vă pierdeţi calmul şi să vă enervaţi?
13. Acţionaţi deseori după inspiraţia din acel moment?
14. Vi se întâmplă deseori să fiţi necăjit de lucruri pe care n-ar trebui să le faceţi sau
spuneţi?
15. Preferaţi în general tovărăşia cărţilor decât a oamenilor?
16. Vă simţiţi cu uşurinţă jignit?
17. Vă place mult să ieşiţi în oraş?
18. Vi se întâmplă să aveţi gânduri şi idei care n-aţi vrea să fie cunoscute de alte
persoane?
19. Vă simţiţi uneori plini de energie, iar alte ori apatic, abătut?
20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini?
21. Aveţi obiceiul de a visa cu ochii deschişi, de a vă lăsa purtat de gânduri?
22. Dacă cineva ţipă la dvs. îi răspundeţi pe acelaşi ton?
23. Vă încearcă deseori sentimente de vinovăţie?
24. Se poate spune că modul dvs. de a trăi este bun şi că poate fi dat ca exemplu?
25. La o petrecere puteţi să vă distraţi foarte bine?
26. Vă apreciaţi că fiind câteodată molatic, câteodată extrem de nervos?
27. Sunteţi considerat un om plin de viaţă?
28. După ce aţi realizat un lucru imprtant rămâneţi cu impresia că l-aţi fi putut face
mai bine?
29. Când sunteţi într-un grup de persoane rămâneţi majoritatea timpului tăcut?
30. Bârfiţi câteodată?
31. Aveţi noaptea gânduri care vă împiedica să dormiţi?
32. Dacă aveţi nevoie de o lămurire mai degrabă întrebaţi pe cineva decât să căutaţi
într-o carte?
33. Aveţi palpitaţii la inimă?
34. Vă plac activităţile care cer o atenţie deosebită?
35. Aveţi uneori frisoane sau tremurături?
36. dacă aţi putea intra într-un cinematograf fără să plătiţi şi ştiind că nu veţi fi prins,
aţi face-o?
37. Vă displace să fiţi într-un grup de oameni care-şi fac farse, glume?
38. Vă enervaţi uşor?
39. Vă plac situaţiile în care trebuie să acţionaţi repede?
40. Vă tulbură imaginea unor lucruri rele care vi s-ar putea întâmpla?
41. Sunteţi în general comod în felul dvs. de a vă mişca?
42. Vi s-a întâmplat vreodată să întârziaţi la o întâlnire sau la serviciu?
43. Aveţi multe vise urâte sau coşmaruri?
44. Vă place atât de mult să vorbiţi încât uneori vă adresaţi cu uşurinţă unor persoane
necunoscute?
45. Aveţi junghiuri şi dureri?
46. Aţi fi foarte nefericit dacă cercul de prieteni ar lipsi în majoritatea timpului?
47. Vă consideraţi o persoană nervoasă?
48. Printre oamenii pe care îi cunoaşteţi vă sunt unii antipatici?
49. Credeţi că aveţi suficientă încredere în dvs.?
50. Sunteţi cu uşurinţă jignit de criticile la adresa dvs. sau a muncii dvs.?
51. Vă este greu să vă distraţi bine la o petrecere?
52. Aveţi deseori sentimente de inferioritate?
53. Puteţi să antrenaţi cu uşurinţă o petrecere în general plicticoasă?
54. Vi se întâmplă câteodată să vorbiţi despre lucruri despre care nu ştiţi nimic?
55. Vă faceţi griji legate de sănătatea dvs.?
56. Vă place să faceţi glume, farse altora?
57. Suferiţi de insomnii?
 EPQ-B

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări, care se referă la modul în care vă comportaţi, în

care acţionaţi. Nu există întrebări juste sau nejuste, acest chestionar nefiind un test de
inteligenţă sau de aptitudini, ci doar o măsură a modului în care vă comportaţi. Nu
omiteţi nici o întrebare şi răspundeţi printr-un sigur răspuns.

1. Vă place ca în jurul dvs. să fie agitaţie şi mişcare?

2. Aveţi deseori impresia că doriţi ceva fără să ştiţi precis ce?
3. Aveţi uşurinţă în replică atunci când vorbiţi cu cineva?
4. Vă simţiţi câteodată fericit, câteodată trist fără să ştiţi de ce?
5. Staţi de obicei mai retras la petreceri şi reuniuni?
6. În copilărie făceaţi întotdeauna ce vi se spunea, imediat şi fără murmur?
7. Sunteţi câteodată îmbufnat?
8. Când sunteţi antrenat într-o ceartă preferaţi mai degrabă să insistaţi decât să tăceţi
sperând ca lucrurile se vor aranja?
9. Sunteţi uneori capricios, cu toane?
10. Vă place societatea?
11. Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor?
12. Vi se întâmplă uneori să vă înfuriaţi?
13. Credeţi că sunteţi un om care ia lucrurile uşor?
14. Vi se întâmplă să luaţi cu greu o hotărâre?
15. Vă place să lucraţi singur?
16. Vă simţiţi deseori plictisit şi obosit?
17. Sunteţi plin de viaţă?
18. Câteodată râdeţi şi când auziţi o glumă vulgară?
19. Vă simţiţi sătul de toate?
20. Vă simţiţi incomod în hainele care nu sunt de toate zilele?
21. Vi se pare greu să vă concentraţi asupra unui lucru?
22. Puteţi să vă formulaţi repede gândurile, ideile?
23. Rămâneţi deseori dus pe gânduri?
24. Nu aveţi nici un fel de prejudecăţi?
25. Vă plac farsele, păcălelile?
26. Vă gândiţi frecvent la trecutul dvs.?
27. Vă plac foarte mult mâncărurile bune, chiar dacă sunteţi sătul?
28. Când sunteţi supărat simţiţi nevoia să o spuneţi şi altcuiva?
29. V-ar plăcea să strângeţi de la alţii obiecte în scop de binefacere?
30. Vi se întâmplă uneori să vă lăudaţi puţin?
31. Sunteţi influenţabil în anumite situaţii?
32. Preferaţi să staţi singur acasă în loc să mergeţi la o petrecere plictisitoare?
33. Vi se întâmplă câteodată să fiţi atât de agitat încât să nu puteţi sta prea multă
vreme pe scaun?
34. Vă place să vă faceţi un plan înainte de a acţiona?
35. Aveţi ameţeli?
36. Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare adresată personal dvs. cât mai repede
posibil după citirea ei?
37. De obicei rezolvaţi mai repede lucrurile mai bine gândindu-vă la ele singur decât
discutându-le cu altcineva?
38. Vi se taie vreodată respiraţia fără să fi făcut o muncă grea?
39. Sunteţi un om fără pretenţii şi nu vă deranjează faptul că lucrurile sunt aşa cum
sunt?
40. Suferiţi de nervi?
41. Preferaţi să vă faceţi planuri fără să mai acţionaţi?
42. Vi se întâmplă câteodată să amânaţi pe mâine ceea ce trebuie să faceţi azi?
43. Vă simţiţi neliniştit în ascensoare, trenuri, tunele?
44. În prieteniile noi, dvs. faceţi primul pas?
45. Aveţi dureri de cap violente?
46. Aveţi în general impresia că lucrurile se vor aranja indiferent de felul dvs. de a
acţiona?
47. Seara adormiţi greu?
48. Spuneţi câteodată minciuni?
49. Rostiţi câteodată primul lucru care vă vine în minte?
50. Vă necăjiţi multă vreme după o întâmplare neplăcută?
51. Păstraţi de obicei distanţă faţă de oameni, excepţie făcând prietenii intimi?
52. Intraţi des în încurcături pentru că acţionaţi la întâmplare?
53. Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor?
54. În jocuri preferaţi mai degrabă să câştigaţi decât să pierdeţi?
55. Vă simţiţi des intimidat în prezenţa superiorilor?
56. Când împrejurările sunt împotriva dvs. sunteţi de părere că merită să riscaţi?
57. Sunteţi foarte neliniştit înaintea unui eveniment important?
 Grila EPI pentru factorul “E”

Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu

1. 16. 31. 46.

2. 17. 32. 47.

3. 18. 33. 48.

4. 19. 34. 49.

5. 20. 35. 50.

6. 21. 36. 51.

7. 22. 37. 52.

8. 23. 38. 53.

9. 24. 39. 54.

10. 25. 40. 55.

11. 26. 41. 56.

12. 27. 42. 57.

13. 28. 43. Factorul de

personalitate
14. 29. 44. Extraversiune
Introversiune
15. 30. 45.
“E”
 Grila EPI pentru factorul “L”

Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu

1. 16. 31. 46.

2. 17. 32. 47.

3. 18. 33. 48.

4. 19. 34. 49.

5. 20. 35. 50.

6. 21. 36. 51.

7. 22. 37. 52.

8. 23. 38. 53.

9. 24. 39. 54.

10. 25. 40. 55.

11. 26. 41. 56.

12. 27. 42. 57.

13. 28. 43. Factorul de

control
14. 29. 44.
Minciună
15. 30. 45.
“L”
 Grila EPI pentru factorul “N”

Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu

1. 16. 31. 46.

2. 17. 32. 47.

3. 18. 33. 48.

4. 19. 34. 49.

5. 20. 35. 50.

6. 21. 36. 51.

7. 22. 37. 52.

8. 23. 38. 53.

9. 24. 39. 54.

10. 25. 40. 55.

11. 26. 41. 56.

12. 27. 42. 57.

13. 28. 43. Factorul de

personalitate
14. 29. 44.
Nevrozism
15. 30. 45.
“N”
 Foaie de răspunsuri pentru chestionarul E.P.I.

Numele şi prenumele:___________________________________________
Data examinării:________________________________________________
CNP:________________________________________________________
Forma (A sau B):_______________________________________________
Instituţia:______________________________________________________
Factorul “E” : Nota brută:______________ Nota standard:______
Factorul “L” : Nota brută:______________ Nota standard:______
Factorul “N” : Nota brută:______________ Nota standard:______

Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu Nr. Da Nu

1. 16. 31. 46.

2. 17. 32. 47.

3. 18. 33. 48.

4. 19. 34. 49.

5. 20. 35. 50.

6. 21. 36. 51.

7. 22. 37. 52.

8. 23. 38. 53.

9. 24. 39. 54.

10. 25. 40. 55.

11. 26. 41. 56.

12. 27. 42. 57.

13. 28. 43.

Semnătura şi parafa

14. 29. 44.

15. 30. 45.