Pregătirea subiectului

 Întrebarea centrală:”Ce regulă drept și de interes face, în societățile trecute sau arhaice, ca
darul primit să fie înapoiat în mod obligatoriu?Ce forță există în obiectul pe care îl oferim, forță
ce-l determină pe cel ce primește să întoarcă la rândul său darul?”

 Listă de concepte:

Sistemul prestațiilor totale – concept central(DARUL) => Potlatch-reprezintă un exemplu de sistem al

prestațiilor totale prezent în forma sa completă în triburile nord americane, ce desemnează darul ca o
fromă a acestor tipuri de prestații.În acest sens, potlachul este totodată și un concept în lucrarea lui
Marcel Mauss, deoarece nu este doar o formă specifică de prestații unor triburi, dar reflectă și o formă
generală de prestații ce au în centrul lor darul în mai multe societăți.Prin urmare, Mauss indentifică în
alte sisteme de prestații totale, precum kula, pomana, sacrificiul elemente ale potlatchului.

Contract social – stabilirea unor relații sociale în baza sistemului prestațiilor totale.

Reciprocitate – o condiție a contractului social bazat pe prestații.

Respect și prestigiu – cauza și efectul prestațiilor;elementele care susțin contractul social bazat pe
prestații.

Fenomen social total - procedeu metodologic, care accentuează natrua unor fenomene așa cum este
atribuită de catre societate, ci nu de cercetător.Prin urmare, pentru trobrianzi kula reprezintă un fapt
total, care reglementează ordinea socială.

Hau – puterea intrisecă a obiectului dăruit care are control asupra individului sau grupului;conturează
cele obligații atribuite darului:1) a da 2)a primi 3)a întoarce.

Structurarea conținutului
 Cuvinte de legătura:

Cuvintele de legătură sunt prezentate totodată și de concepte, dat fiind faptul ca conceptele nu doar
reflectă abstract ideea pricnipală a textului,dar constituie puncte de reper pe care se sprijină analiza
comparativă a diferitor sisteme de prestații totale ce au loc în cadrul diferitor societăți tribale.Astfel,
conceptul de dar e si un cuvant de legătura, ce conturează faptul că în mai multe societăți darul
constituie un obiect simbolic,moral,care nu se distinge prin conținutul său, ci prin structura sa,adică
rolul.Acesta reglează ordinea socială,face vizbile și tangibile legăturile sociale.

 Legături încrucișate:

Trebuie să specificăm că conceptele, în același timp cuvinte de legătură sunt noțiuni maleabile.În
modul dat,expresia sistemul prestațiilor totale poate fi înlocuită cu termenul schimb sau sintagma
sistem simbolic s.a.m.d.De altfel, urmărim prin acest exemplu o legătură încrucișată formată în
cadrul contextual al lucrării.

Un alt exemplu de legătură încrucișată ar fi cea oferită de dimensiunea plurisemantică a termenului

potlatch.De altfel,unul dinte sensuri ce-l comportă potlatchul “a hrăni” denotă într-un fel și o
alimentare a legăturilor sociale, ce se iscă în procesul de schimb al darurilor.

La fel, reliefăm factura logică a darului:oferi, primești, înapoiezi.Asemenea potlatchului sacrificul

adus zeilor are aceeași structură, ca și kula, ca și pomana.

Proiectarea
 Grafică:
Lucrarea este divizată în introducere și patru capitole.

Introducere:

Marcel Mauss prezintă subiectul lucrării.Afișează întrebarea centrală.Determină teza acestei cercetări.

1. Epigraf-strofe din Hamaval, ce realizează imaginea problemei analizate în lucrare:caracterul

voluntar, dar totodată obligatoriu al darului.
2. Program-darul este un fapt social total,care include în sine mai multe instituții.Prin urmare,
darul este integrat într-o structură complexă socială și în același timp este produsul,cât și
catalizatorul acestei structuri.
3. Metoda-metoda de comparație exactă
4. Prestație.Dar și potlatch-Mauss enunță că societățile tradiționale nu se bazează pe o economie
naturală sau economie de schimb(troc),ci pe o economie a darului.

Capitolul I:

În acest capitol sunt descrise schimburile de daruri în diferite triburi din Polinezia.Chiar dacă aici nu se
regăsește forma completă a potlachului, totuși se deosebesc elemente ale acestuia.
Sunt doi termeni folosiți în Polinezia tonga și oloa.Tonga semnfică bunuri uterine,imobile, moștenite de
fică în urma casătoriei, iar oloa sunt bunuri mobile, care aparțin în mod specific soțului.În special aceste
concepte sunt folosite la maori în concordanță cu hau-spiritul obiectelor, ce are stăpânere asupra celuia
care a primit cadoul și-l forțează să participe la transmiterea darului,adică la efecturea celor trei obligații
ale schimbului de dar.
În această ordine de idei,Mauss face tangență schimbului de dar între oameni cu cel între oameni și zei,
ce urmărește aceeași structură.

Capitolul II:
În acest capitol sunt examinate elementele potlatch-ului din Melanesia și forma completă de potlatch
așa cum se găsește în nord-vestul american.Totodată se conturează că în Insulele Andaman la fel este
prezentă conexiunea între obiect și suflet, și are loc o concurență în generozitate dintre participanții la
schimbul de dar.
În Noua Caledonie este un sistem numit pilu-pilu, sistem de festivaluri, daruri și servicii asemănătoare
potlachului.
Un alt sistem complex se regăsește pe Insulele Trobriand,kula.Kula înseamnă cerc.Astfel, obiectele sunt
transmise în mod circular.Schimbul kula este accesibil doar paturilor sociale nobile, iar forma cea mai
completă a acestui sistem o reprezintă expedițiile pe mare:un trib ori mai multe vizitează alt trib.În
același timp, este o condiție, cei care oferă nu trebuie să ia nimic în schimb.În modul dat, se păstrează
iluzia caracterului dezintersat al darului.Pe când, tribul care primește la anu trebuie să înapoieze darul,
printr-un alt dar,dar care este la fel de prețios,chiar mai prețios decât acel primit.
În aceeași ordine de idei,kula operează cu două feluri de daruri numite vaygua, ce le putem atribui
conotația monedei:mwali(sunt transmise de la vest la est) și soulava(de est la vest).Este necesar de
specificat că vaygua desemnează “opening gift”,ce deschide parteneriatul intertribal,iar yotile,”darul
care încheie tranzacția” Într-adevăr kula face parte dintr-un sistem mult mai complex, care pare a
îngloba viața întreagă din Trobriand.Kula creează anturajul pentru satisfacerea altor interese precum
comerțul gimwali, care se subordonează actului principal(kula).
Cum am mai indicat anterior, în capitolul II Mauss accentuează ca în nord-vestul american are loc cea
mai completă formă a potlatchului, ce manifestă printr-un caracter antagonic,exagerat,ba chiat
violent.De altfel, noțiunile de onoare și contraplată sunt deosebit de evidențiate.Beneficiul individual se
valorifică în relație cu celălalt.
La sfârșitul acestui capitol Mauss ajunge la concluzia că această formă de schimb a precedat contractului
pur al pieței, sprijinit de valoarea monetară a bunurilor.
Capitolul III:
Mauss identifică aceste principii ale economiei darului în societățile antice la romani, la germanici, la
induși și chinezi.
Capitolul IV-Concluzia:
Mauss extinde principiile economiei darul asupra societății contemporane și remarcă că totuși nu totul
este cartegorizat în termeni de a vânzare și cumpărare.Spre exemplu produsul artistic chiar după
vânzarea sa păstrează spiritul autorului.
La fel, Mauss aici transmite meseajul că societatea de azi ce operează cu o economie de piață ar trebuie
să atragă atenția nu doar la aspectul material și utilitar al obiectelor ci la cel moral(o trăsătură a
economiei darului),dat fiind faptul că ar înlesni crearea unor legături sociale mai strânse, mai autentice
și mai rodnice.

 Resurse:
Deși Mauss nu folosește referințe din propriile sale observații de pe teren, totuși el apelează la sursele
cercetătorilor, care au reușit să culeagă informații de pe loc.Un astfel de cercetător este Bronislaw
Malinovski.Așadar în eseul său Marcel Mauss,accentueză descoperirile antropologului englez, folosindu-
le drept exemple a unui sistem de prestații totale, ce are forma schimbului de daruri-kula.
În acest sens,sociologul francez utilizează o bibliografie vastă.Mauss nu caută să formuleze doar o teză,
ci și să o argumenteze, să elucideze fenomenul prezent în mai multe societăți.
În același timp, Marcel Mauss caută să contureze ideea eseului prin raportarea la izvoare istorice,
precum Hamaval, strofele caruia sunt prezentate în Epigraf.
Nu în ultimul rând, Mauss caută raspunsuri în mitologie, comparând diferite legende europene cu cele
ale societăților descrise în lucrare.

Expunerea
 Publicarea:

“Eseul despre dar” reprezntă una dintre cele mai notorii lucrări în antropologie.Prin acest eseu Mauss a
deschis noi orizonturi de cercetare a structurilor sociale.În acest fel, antropologul francez accentuează
complexitatea firii umane și sistemelor din care face parte și pe care le creează omul.

Lucrarea sa a influențat crearea unui domeniu de studiu consacrat actului de schimb și reciprocității.La
fel, “Eseul despre dar” a avut impact asupra cercetărilor lui Georges Bataille, Jacques Derrida, Jean
Baudrillard, David Graeber și John Milbank.

Cu toate că importanța acestei cercetări este de neredat, totuși putem stabili anumite lăcunii în
coerența conceptelor oferite de către Mauss.Astfel, în “O istorie a Antropologiei”Robert Deliege
remarcă că Marcel Mauss face o comparație ne temeinică dintre economia societăților din Polinezia,
Melanezia, Nord-Vestul Americii și cea a “societăților noastre”.(Aici putem constata că într-un fel
oarecare Mauss analizează societățile tradiționale prin prisma evoluționistă, dat fiind faptul clasifica
schimbului de daruri drep formă primară a activității economice manifestată de om.)

În aceeași ordine de idei, “Eseul despre dar” a generat întrebarea existenței unui dar lipsit de interes,
care la rândul ei a implicat o serie de dezbateri.( Perhaps a better critic of Mauss to explore here is
Titmuss, whose 1997 book “The Gift Relationship: From Human Blood to Social Policy” focuses on
modern blood donations. Titmuss argues that anonymous blood donations may be “the closest
approximation in social reality to the abstract concept of a ‘free human gift.’” (Titmuss 1997, p.140)
Although he shows awareness that blood donors have “some expectation and [need] assurance that a
return gift may be …received at some future time,” i.e. if they require a blood transfusion in the future
they hope that others will have donated, they have no guarantee of this.
Where blood donation passes between strangers, Titmuss argues: “in terms of the free gift of blood to
unnamed strangers there is no formal contract …and no explicit guarantee of or wish for a reward or
return gift.” (Ibid) In this theory, the gift ‘exchange’ has no place in the context that the gift is given.”)1

1
Extras din articolul lui Chaterine Lucas https://anthromodeologist.wordpress.com/2012/10/15/marcel-mauss-
the-gift-critical-review/