COMERŢ ELECTRONIC

TEORIE SI APLICAŢII

Curs: Sef lucrari dr. ing. Rîurean Simona Mirela

Laborator: Sorin Sav

Petrosani
2019
CUPRINS

CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN COMERŢUL ELECRONIC ..................................................................... 4
1.1. DEFINIREA COMERŢULUI ELECTRONIC ................................................................ 4
1. 2. EVOLUȚIA ȘI DEZVOLTAREA COMERȚULUI ELECTRONIC ............................. 4
CAPITOLUL II
MODELE DE COMERŢ ELECTRONIC .................................................................................. 6
2.2. Servicii pe care comerţul electronic le înglobează ......................................................... 11
2.3. Tehnologii folosite la implementarea sistemelor de comerţ electronic.......................... 11
Modele de afaceri .................................................................................................................. 11
Modele de magazine virtuale ................................................................................................ 12
Modele pentru vânzarea de conținut ..................................................................................... 13
CAPITOLUL III
3.1. SECURITATE ÎN COMERŢUL ELECTRONIC ........................................................ 14
3.2. FRAUDE ÎN COMERŢUL ELECTRONIC .................................................................. 24
3.3. MĂSURI DE PREVENIREA FRAUDELOR PRIN INTERNET ................................ 25
3.4. CUMPARATURI SIGURE PE INTERNET ................................................................. 27
CAPITOLUL IV
4.1. MODALITĂŢI DE PLATĂ ONLINE ........................................................................... 29
4.2. SOLUȚIA DE PLATA ON-LINE e-Payment ............................................................... 31
CAPITOLUL V
5.1. PLĂŢI PRIN INTERNET BANKING .......................................................................... 39
Comenzi online în magazine virtuale .................................................................................... 58
CAPITOLUL VI
6.1. ALTE MODALITATI DE PLATA 48
CAPITOLUL VII
7.1. DEZVOLTAREA AFACERILOR ONLINE................................................................. 60
Planul de acţiune ........................................................................................................... 61
De la marketing la vânzări ............................................................................................ 64
Atragerea online a clienţilor .......................................................................................... 66
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciilor ........................................................................ 66
Menţinerea în afacerea de comerţul electronic ............................................................. 67
CAPITOLUL VIII
8.1. . EVALUAREA PERFORMANŢELOR AFACERILOR ONLINE
8.2. Model de e-commerce în turism în Romania ................................................................ 68
CAPITOLUL IX
PROMOVAREA AFACERILOR PE INTERNET
Modele de publicitate online ......................................................................................... 71
Tipuri de bannere .......................................................................................................... 71
Avantajele publicităţii online faţă de faţă de publicitatea clasică ................................. 71
CAPITOLUL X
10.1. PLATFORME DE COMERȚ ELECTRONIC ............................................................ 77
10.3. Soluții e-commerce ...................................................................................................... 80
CAPITOLUL XI
CADRUL LEGAL PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC IN ROMANIA ..................... 82
CAPITOLUL XII
 12.1. OBSTACOLE IN CALEA DEZVOLTARII COMERțULUI ELECTRONIC IN
ROMANIA ............................................................................................................................ 86
CAPITOLUL XIII
13.1. Codul de conduită pentru comerţul electronic ............................................................. 88
APLICATII PRACTICE ........................................................................................................... 81
LABORATOR NR.1 ............................................................................................................. 92
LABORATOR NR. 2 ............................................................................................................ 94
LABORATOR NR. 3 ............................................................................................................ 99
LABORATOR NR. 4 .......................................................................................................... 104
LABORATORUL NR. 5 ..................................................................................................... 107
LABORATORUL NR. 6 ..................................................................................................... 111
LABORATOR NR. 7 .......................................................................................................... 117
LABORATOR NR. 8 .......................................................................................................... 120
GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................ 121
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 125
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN COMERŢUL ELECRONIC

1.1. DEFINIREA COMERŢULUI ELECTRONIC

Comerţul electronic (E-Commerce) se poate defini ca fiind o activitate commercială în
care o firmă (comerciant) foloseşte Internetul pentru a-şi prezenta a vinde produsele şi/sau
serviciile către clienţii săi și a încasa contravaloarea acestora.
Conform Wikipedia, comerţul electronic (Electronic commerce
sau E-commerce în engleză) este demersul de cumpărare prin
intermediul transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii
distributive a marketingului. Prin intermediul Internetului se dezvoltă
o relaţie de schimb şi servicii între ofertant şi viitor cumpărător.
Termenul de Electronic Business a fost făcut popular în anii 1990, printr-o campanie
publicitară a companiei IBM. În general procesul de vânzare-cumpărare online se desfăşoară
astfel:
 Comerciantul îşi deschide un site de Internet pe care îşi prezintă detaliat
produsele/serviciile şi condiţiile comerciale (preturi, termene de livrare, garanţie etc.)
 Cumpărătorul intră pe acest site, găseşte produsul/serviciul căutat şi transmite o
comandă către comerciant, specificând produsele, cantităţile comandate, modalitatea de plată
şi adresele de livrare şi de facturare. În cazul plătii cu card, pe o pagina securizată,
cumpărătorul şi introduce şi datele cardului.
 După verificarea veridicităţii datelor din comandă, comerciantul livrează marfa
către cumpărător, încasând contravaloarea acesteia fie de pe cardul cumpărătorului, fie la
livrarea produselor sau chiar în avans în unele cazuri.

1. 2. EVOLUȚIA ȘI DEZVOLTAREA COMERȚULUI ELECTRONIC

Internetul a debutat în 1969 atunci când Departamentul de Apărare al SUA a inţiat un
proiect menit să lege computerele sale cu cele ale cercetătorilor care lucrau pentru guvern,
majoritatea lor desfăşurând activitatea pentru guvern. Iniţial, proiectul a fost unui redus,
conectând 3 calculatoare din California şi unul din Utah.
Până în anul 1990 mii de oameni care lucrau în universităţile din SUA sau în guvernul
SUA utilizau Internetul pentru a comunica şi a schimba date. În acelaşi an, Departamentul de
Apărare a decis că tehnologia Internetului trebuie să fie accesibilă pentru întreaga lume. În
1993 existau doar 130 pagini web pe tot Internetul.
Internetul s-a dezvoltat cu 130 de milioane de pagini web în 10 ani ceea ce înseamnă o
rată incredibilă dacă ne gândim că radioul a avut nevoie de 38 de pentru a câştiga 50 milioane
de ascultători iar televiziunea a avut nevoie de 15 ani pentru a câştiga 50 milioane de
telespectatori. Internetului i-au trebuit doar 4 ani pentru a atrage 50 milioane de utilizatori.
Dezvoltarea Internetului se estimează la un ritm de 2.300% pe an.
În anul 1992 în SUA s-a promulgat legea ce permitea desfăşurarea de activităţi
comerciale prin intermediul Internetului.
Primul succes răsunător în domeniul comerţului electronic a fost afacerea Amazon.com
începută în anul 1994 de către Jeff Bezos, afacere care a atras atenţia lumii asupra comerţului
electronic şi asupra potenţialului enorm al Internetului.
Inainte de apariţia Internetului, proprietarul unei afaceri avea nevoie de decenii pentru a
câştiga primul miliard de dolari:
 Henry Ford (fondatorul companiei de automobile Ford Motors) a avut nevoie de 23 de ani;
 Sam Walton (proprietarul celui mai mare lanţ de magazine Walart din SUA) a câştigat primul
miliard de dolari după 20 de ani;
 Bill Gates după 12 ani;
 JEFF BEZOS a câştigat primul miliard de dolari din comerţ electronic după 3 ani.
România era în 24 februarie 2004 singura ţară din centrul şi estul Europei în care
comerţul electronic (online) prin intermediul cardului bancar a început să funcţioneze datorită
RomCard – Centru de procesare cu cardul şi soluţii de comerţ electronic
(http://www.romcard.ro).
ROMCARD este lider în Romania pentru furnizarea serviciilor privind tranzacţiile cu
carduri bancare. Domeniul de activitatea al firmei include: autorizarea tranzacţiilor cu carduri
(front office), administrare baze de date, switching național şi internațional, decontarea şi
procesarea tranzacţiilor cu carduri (back office), soluție "3DSecure" la cheie pentru băncile
acceptatoare şi emitente pentru serviciile de e-comerce "Verified by Visa" şi "MasterCard
SecureCode".
Alte ţări mai avansate decât România (Ungaria, Polonia, Cehia) nu au creat atât de
rapid condiţii pentru funcţionarea acestui sistem comod de plata a produselor şi serviciilor
desfășurate prin comerţ electronic. Cu toate că cei interesaţi (în principal comercianţii ce
aveau deja deschise magazine virtuale în România) la lansarea acestei facilităţi au fost
entuziaşti la început, un procent foarte mic au adoptat sistemul de plata online cu cardul. Cei
interesaţi, adică statul, băncile şi comercianţii, nu fac publicitate sistemului, iar populaţia nu
este suficient informată. Cu toate acestea, situaţia va evolua extrem de spectaculos în următorii
ani.
Volumul tranzacţiilor on-line intermediate de sistemul 3D Secure românesc, unde
plata se efectuează prin card, a crescut continuu după lansarea sa, în martie 2004.
Protocolul 3-D Secure reprezintă un nou serviciu de plată destinat îmbunătăţirii şi
validării plăţilor efectuate prin Internet. 3-D Secure este o tehnologie de autentificare care
foloseşte criptarea oferita de Secure Sockets Layer (SSL) şi o aplicaţie pentru comerciantul
virtual.
În România existau în 2004 mai mult de 500 de site-uri care derulau tranzacţii în sistem
electronic din care numai 160 active, adică înregistrate în sistemele de plata online, iar
numărul clienţilor care preferau plata prin card nu era foarte mare, mulţi optând încă pentru
tipul de plata "cash on delivery" (plata la destinaţie sau ramburs). Comerţul electronic
înregistrează în România o rată de creştere lunară foarte mare, de peste 20%. Tendinţa
comerţului electronic românesc este ascendentă. Numărul magazinelor virtuale creşte
vertiginos ca şi numărul clienţilor care fac cumpărături online. În 2004, posesorii de carduri
VISA emise în România au efectuat 33.742 de tranzacţii în valoare totala de 4.565.440 USD.
Dintre acestea, valoarea tranzacţiilor făcute în România a fost sub 6% . La 4 milioane de
utilizatori Internet în 2004 şi 6 milioane deţinători de carduri de debit (majoritatea) şi credit în
România, valoarea tranzacţiilor cu cardurile emise în România a crescut de la 1,8 milioane de
Euro, în 2003, la 2,8 milioane în 2004. În luna martie 2005 erau 56.100 de abonaţi ai
instrumentelor de plata cu acces la distanţă, de patru ori mai mulţi faţă de 2003.
Potrivit RomCard, în primele cinci luni din 2005 s-au efectuat aproximativ 138.000 de
tranzacţii în sistem 3D Secure, valoarea cumpărăturilor generate de aceste tranzacţii
ridicându-se la 26 milioane USD. În total, în fiecare săptămână, peste1.000.000 de utilizatori
români de Internet vizitează site-urile de comerţ electronic din România
Toate acestea reprezintă date încurajatoare şi o piaţa potenţiala pentru dezvoltarea
afacerilor online prin lansarea tot mai multor magazine virtuale de comerţ electronic. De
altfel, în perioada noiembrie 2005 noiembrie 2006, s-a înregistrat o medie a lansărilor de 1
magazin virtual la 2 zile.
O privire mai atentă asupra realităţii din spatele cifrelor relevă faptul că principalul
motiv pentru utilizarea Internetului de către români este chat-ul, meesenger-ul şi poşta
electronică, cea mai importantă categorie de utilizatori fiind persoanele sub 18 ani sau
cuprinse într-o formă de învăţământ; adică persoane fără o sursa certă şi permanentă de venit
care să le permită tranzacţionarea prin Internet. De asemenea, dintre cei peste 6 milioane de
clienţi ai sistemului bancar, doar 100.000 sunt abonaţi ai unui serviciu de Internet banking.
CAPITOLUL II
MODELE DE COMERŢ ELECTRONIC
Comerțul electronic este o integrare a mai multor domenii de aplicaţii într-un sistem
care conectează o anumita afacere cu partenerii, clienţii şi furnizorii. Aceste sisteme nu sunt
gândite neapărat numai în termeni de tehnologie Web, cu toate că toate - sau aproape toate -
sistemele care folosesc tehnologia Web pentru interfeţele cu utilizatorii.
Scopul modelelor de comerț electronic este de a reprezenta într-un mod cat mai
accesibil tipul de afacere şi arhitectura sistemului (topologia aplicaţiei şi topologia de rulare)
pentru diferite clase de aplicaţii. Aceste modele descriu interacţiunea dintre participanţii la o
soluţie de e-business.
În momentul de fata sunt definite șase modele de e-business: User-to-Business
(Utilizator – Afacere); User-to-Online Buying (Utilizator – Cumpărare on line); Business-to-
Business (Afacere- Afacere); User-to-Data (Utilizator – Date); User-to-User (Utilizator –
Utilizator); Aplication Integration (Aplicaţii Integrate.)
1. Modelul User-to-Business (U2B)
Este cazul general în care un utilizator (intern sau extern) interacţionează asupra
datelor şi tranzacţiilor unei companii. În caz particular se poate aplica la o companie care oferă
servicii sau bunuri care nu pot fi prezentate şi vândute prin catalog. Poate fi văzut ca acoperind
toate interacţiunile de tip User-to-Business care nu sunt acoperite de modelul User-to-Online
Buying.
2. Modelul User-to-Online Buying (U2OB)
Este folosit pentru a descrie un caz special (un subset al modelului User-to-Business)
în care bunuri sunt vândute printr-un catalog folosind un card de cumpărări, un portofel, etc.
Acest model include ambele cazuri de consumatori: care cumpără bunuri şi care se
aprovizionează de la un singur furnizor. Poate cuprinde legături cu sisteme de gestiune, de
verificare de cărţi de credit, de livrare etc.
3. Modelul Business-to-Business (B2B)
Este folosit pentru a descrie doua tipuri de interacţiune intre doua întreprinderi:
- tipul (B2Bi) este cazul în care exista un contract de parteneriat intre întreprinderi, un
exemplu în acest sens fiind o aplicaţie pentru un lanţ de desfacere;
- tipul (B2M2B) este cazul unui e-MarketPlace, deci existenta unei pieţe electronice în
care interacționează mai mulţi cumpărători şi mai mulţi furnizori.
4. Modelul User-to-User (U2U)
Descrie cazul colaborării diferiţilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate,
prin intermediul e-mail, etc.
5. Modelul User-to-Data (U2D)
Descrie cazul în care utilizatorii au nevoie de cantităţi însemnate de date, text, imagini,
video etc. şi folosesc diverse instrumente pentru a extrage informaţii.
6. Modelul Application Integration
Folosit pentru integrarea diverselor aplicaţii într-o soluţie de afacere, şi poate fi utilizat
atât în cadrul unui singur tip de afacere sau între mai multe tipuri de afaceri.
Având în vedere definiţia data mai sus, cele mai răspândite modele pentru comerţul
electronic implementate sunt:
 business to business (B2B);
 business to consumer (B2C).
 business to government (B2G).
Tranzacţiile B2B se caracterizează prin faptul că ambele părţi participante la tranzacţia
comercială, atât vânzătorul cât şi cumpărătorul, sunt instituţii.
Tranzacţiile B2C se realizează între cumpărători individuali şi vânzători-mari
companii. În acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind
caracteristica de bază în decizia de cumpărare.
Alte relaţii stabilite prin intermediul reţelei Internet, adiacente comerţului electronic,
sunt: government to government (G2G), government to business (G2B), government to
consumer (G2C), consumer to government (C2G), consumer to business (C2B) şi consumer to
consumer (C2C), fiind sintetizate în tabelul de mai jos:

Întreprinderi Consumatori
Guvern (G)
(B) (C)

G2G G2B G2C

Guvern (G)
coordonare informare informare

B2G B2B B2C

Întreprinderi
Administraţie, comerţ comerţ
(B)
logistica electronic electronic

C2G C2B
Consumatori C2C
achitare taxe comparaţie
(C) licitaţii online
online preturi
Un rol aparte în dezvoltarea comerţului electronic îl au relaţiile business to government
(B2G) şi government to bussiness (G2B), care prin realizarea unui mediu de informare
interactiv, rapid şi eficient, pot contribui la conştientizarea agenţilor economici asupra
avantajelor acestui nou domeniu comercial: Comerţul Electronic.
Modelele conceptuale pentru comerţul electronic diferă în funcţie de produsul care este
vândut şi de entitățile care intervin în cadrul unei tranzacţii. Modelele de afaceri folosite
pentru vânzarea on-line de bunuri, precum informaţii sau acces la baze de date diferă
considerabil de cele folosite pentru vânzarea de bunuri fizice.
În funcţie de aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet, există următoarele modele
de afaceri în comerţul electronic:
 magazin electronic (e-shop),
 aprovizionarea electronică (e-procurement),
 magazin electronic universal (e-mall),
 piaţa unui terț (3rd party marketplace),
  comunităţi virtuale (virtual communities),
 furnizor de servicii cu valoare adăugata pentru canalele de comerţ electronic
(value chain service provider),
 platforme de colaborare,
 brokeraj de informaţii şi alte servicii.

E-commerce business models can generally be categorized into the

following categories.

1. Business - to - Business (B2B)

2. Business - to - Consumer (B2C)
3. Consumer - to - Consumer (C2C)
4. Consumer - to - Business (C2B)
5. Business - to - Government (B2G)
6. Government - to - Business (G2B)
7. Government - to - Citizen (G2C)

1. Business - to - Business
A website following the B2B business model sells its products to an intermediate buyer
who then sells the product to the final customer. As an example, a wholesaler places an order
from a company's website and after receiving the consignment, sells the endproduct to the
final customer who comes to buy the product at one of its retail outlets.

2. Business - to - Consumer
A website following the B2C business model sells its products directly to a customer.
A customer can view the products shown on the website. The customer can choose a product
and order the same. The website will then send a notification to the business organization via
email and the organization will dispatch the product/goods to the customer.

3. Consumer - to - Consumer
A website following the C2C business model helps consumers to sell their assets like
residential property, cars, motorcycles, etc., or rent a room by publishing their information on
the website. Website may or may not charge the consumer for its services. Another consumer
may opt to buy the product of the first customer by viewing the post/advertisement on the
website.

4. Consumer - to - Business
In this model, a consumer approaches a website showing multiple business organizations for
a particular service. The consumer places an estimate of amount he/she wants to spend for a
particular service. For example, the comparison of interest rates of personal loan/car loan
provided by various banks via websites. A business organization who fulfills the consumer's
requirement within the specified budget, approaches the customer and provides its services.
 5. Business - to - Government
B2G model is a variant of B2B model. Such websites are used by governments to trade and
exchange information with various business organizations. Such websites are accredited by
the government and provide a medium to businesses to submit application forms to the
government.

6. Government - to - Business
Governments use B2G model websites to approach business organizations. Such websites
support auctions, tenders, and application submission functionalities.

7. Government - to - Citizen
Governments use G2C model websites to approach citizen in general. Such websites support
auctions of vehicles, machinery, or any other material. Such website also provides services
like registration for birth, marriage or death certificates. The main objective of G2C websites
is to reduce the average time for fulfilling citizen’s requests for various government services.


 https://www.tutorialspoint.com/e_commerce/index.htm

2.2. Servicii pe care comerţul electronic le înglobează

O prima clasificare a serviciilor pe care comerţul electronic le înglobează sau le pune la
dispoziţia participanţilor la tranzacţii poate fi făcuta în funcţie de importanța lor.
Astfel, serviciile pot fi împărţite în următoarele:
 servicii principale:
 transfer electronic de documente (EDI – Electronic Data
Interchange) atât prin Internet cât şi prin intranet;
 comunicaţii fax;
 coduri de bare;
 transferul de fişiere;
 poşta electronică.
 servicii suport pentru procesele de afaceri:
 cataloage electronice (“on” – pe Web, sau “off” – pe CD-ROM);
 sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistica şi tranzacţii;
 sisteme de raportare statistică (de exemplu, alcătuirea de
rapoarte privind vânzările);
 informaţii pentru management (calcul de taxe, etc.).

2.3. Tehnologii folosite la implementarea sistemelor de comerţ

electronic
Un domeniu atât de dinamic cum este comerţul electronic se adaptează foarte rapid la
toate tehnologiile noi care apar, sau modifica tehnologii deja existente pentru a se potrivi
specificului sau. Astfel, o parte dintre tehnologiile de mai jos au fost folosite încă de la
începutul Web-ului (una dintre ele, respectiv poşta electronică, a fost chiar cea care a marcat
naşterea Internet-ului), în timp ce altele, precum EDI, fiind în plin proces de evoluţie.
 EDI - Electronic Data Interchange;
 Mesageria;
 poşta electronică (e-mail);
 Internet;
 intranet (reţeaua interna a unei companii organizata şi funcţionând după
principiile Internet-ului care asigura schimbul electronic de informaţii al unei companii cu
colaboratorii săi: furnizori, clienţi, bănci);
 afaceri desfăşurate pe reţeaua de Web-uri, în banda îngustă (videotex) şi banda
larga (teleshopping).
Modele de afaceri
Comerţul electronic foloseşte diverse modele pentru desfășurarea on-line a afacerilor,
dar multe dintre aceste modele nu sunt noi, fiind folosite şi în alte contexte. De exemplu, o
mare parte a aplicaţiilor software de astăzi sunt furnizate în variante de test pe Internet.
Clienţii, după ce fac un download al unui program de pe site-ul companiei, îl pot folosi pentru
o perioada limitată de timp, după care, dacă respectivul program vine în întâmpinarea
cerinţelor lor, îl cumpără. Aceasta strategie, aplicata de compania Netscape intre anii 1994 şi
1995, a făcut că browser-ul companiei, Netscape Navigator, să câştige 80% din piaţa
browser-elor în numai câteva luni. Modelul este folosit şi pentru vânzarea de maşini, dar cu un
succes mai modest.
Modelele de afaceri on-line diferă în funcţie de produsul care este vândut şi de
entitățile care intervin în cadrul unei tranzacţii. Modelele de afaceri folosite pentru vânzarea
on-line de bunuri, precum informaţii sau acces la baze de date diferă considerabil de cele
folosite pentru vânzarea de bunuri fizice. Analizând aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet,
identificam următoarele modele de afaceri în comerţul electronic:
Modele de magazine virtuale
Exista cel puţin următoarele șase tipuri de magazine virtuale:
 magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementează prin
intermediul unui site Web; acesta este administrat de companie, pentru marketingul şi
vânzările propriilor produse şi servicii. Minimal, conţine catalogul de produse sau servicii cu
descrieri tehnice şi comerciale pentru fiecare poziţie din catalog. Aceste descrieri sunt
gestionate în general de un SGBD (Sistem de Gestiune al Bazelor de Date). Sistemul de
gestiune al bazelor de date se va ocupa cu stocarea şi manipularea datelor şi cu oferirea
posibilităţilor de acces la date. Varianta medie a unui magazin electronic conţine facilitaţi
pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau formulare interactive pe care le vor completa
clienţii), iar varianta extinsa cuprinde şi posibilitatea efectuării on-line a plătii (prin cărţi de
credit sau alte variante electronice).
 magazin electronic universal (e-mall): că şi în lumea reala, magazinul
electronic universal este o colecţie de magazine electronice, reunite sub o umbrela comuna şi
care, în general, accepta metode de plata comune.
 aprovizionarea electronică (e-procurement): pentru procurarea bunurilor şi
serviciilor, marile companii şi autorităţi publice organizează licitaţii. Prin publicarea pe Web a
specificaţiilor ofertei, scad atât timpul cât şi costul de transmisie, mărindu-se şi numărul de
firme care iau parte la licitaţie. Astfel, creste concurenta şi scade preţul.
 piaţa unui tert (3rd party marketplace): se apelează la o interfaţa utilizator
pentru catalogul de produse al companiei, interfaţa ce aparţine unui tert (în general, furnizor de
servicii Internet sau o banca). Aceasta metoda are avantajul că interfaţa este unica pentru mai
mulţi producători, utilizatorii fiind familiarizaţi cu folosirea ei. Acest model de afaceri este
mai puţin folosit în comparaţie cu cele precedente, dar am considerat că merita menţionat.
 comunităţi virtuale (virtual communities): valoarea cea mai importantă a unei
comunitari virtuale este data de către membrii săi (clienţi sau parteneri), care adaugă
informaţii proprii peste un mediu de baza furnizat de companie. Fiecare membru poate oferi
spre vânzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produse sau
servicii. Calitatea de membru al unei comunităţi virtuale presupune plata unei taxe.
 furnizor de servicii cu valoare adăugata (value chain service provider):
furnizorii de servicii sunt specializați pe funcții specifice, cum ar fi asigurarea logisticii, plata
electronică sau expertiza în managementul producției şi a stocurilor. Plata acestor servicii se
face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.
 platforme de colaborare: platformele de colaborare cuprind un set de
instrumente şi un mediu informațional pentru colaborarea intre companii. Acestea pot adresa
funcții specifice, cum ar fi concepția sau proiectarea în colaborare. Câștigurile provin din
managementul platformei (taxa de membru sau taxa de utilizare), şi din vânzări de instrumente
specializate (pentru proiectare, workflow şi gestiunea de documente). Prin workflow se
înțelege fluxul de documente, care implica doua entităţi: o parte pasiva (documentele) şi o
parte activa (deplasarea acestor documente).
 brokeraj de informaţii şi alte servicii: exemplele cuprind cataloage de clienţi
clasificați pe profil, vânzarea de oportunităţi de afaceri, consultanta în domenii specializate. O
categorie speciala o constituie serviciile de încredere furnizate de autoritățile de certificare sau
de notariatele electronice.
Modele pentru vânzarea de conținut
Se disting următoarele modele pentru vânzarea de conținut:
a) vânzarea pe baza de subscriere (înregistrare),
b) vânzarea la nivel de obiect (pay-per-view),
c) sprijinirea vânzărilor prin publicitate şi acordarea de produse gratuite pentru
încurajarea vânzărilor viitoare sau pentru vânzările de produse înrudite cu produsele gratuite:
a) vânzarea pe baza de subscriere: acest model, folosit în special pentru vânzarea
revistelor şi a programelor televiziunilor prin cablu este principalul model folosit şi de
serviciile comerciale on-line. Se poate subscrie la servicii on-line precum MSN (Microsoft
Network) sau AOL (America On-Line), la publicații on-line, precum USA Today sau Wall
Street Journal, sau chiar la jocuri on-line, cum ar fi celebrul Meridian 59, produs de 3DO.
Jupiter Communications prevede că 60% dintre utilizatorii Web vor adera la cel puțin
una dintre formele de subscriere prezentate mai sus. În ciuda acestor previziuni, subscrierile
vor aduce companiilor un venit relativ modest spre deosebire de cel pe care îl va aduce
publicitatea (numai 210 milioane $ în comparație cu 4.5 miliarde $).
b) vânzarea la nivel de obiect (pay-per-view): reprezintă o alternativa viabila la
vânzarea pe baza de subscriere, şi se refera la vânzarea anumitor informații la bucata. În
funcție de necesităţile clientului, acesta poate decide să cumpere un anumit articol dintr-un
ziar, un anumit capitol dintr-o carte sau chiar un joc în sistem pay-per-view. Se poate cumpăra
chiar şi o simpla interogare într-o baza de date!
c) vânzarea de conținut prin publicitate: modelul cu cel mai mare succes în ceea
ce privește vânzarea de conținut îl reprezintă publicitatea. În topul site-urilor cu cele mai mari
venituri din publicitate se afla motoarele de căutare (search engines), precum Yahoo! sau
Infoseek, şi mai puțin site-urile de conținut. Intrucât serviciile de căutare sunt esențiale pentru
găsirea informațiilor relevante pe Web, companiile sunt dispuse să plătească pentru bannere,
care nu sunt altceva decât reclame pe care clienții pot executa clic cu mouse-ul pentru a ajunge
pe site-ul companiei respective.
CAPITOLUL III
3.1. SECURITATEA ÎN COMERŢUL ELECTRONIC
Securitatea datelor, respectiv tranzacţiilor este foarte importantă în orice sistem
financiar, indiferent că se bazează pe tranzacţii clasice sau electronice. Pentru a asigura un
nivel acceptabil de securitate, se utilizează diferite tehnici de criptare pentru a furniza de
serviciile de:
- autentificare şi autorizare;
- non-repudiere;
- confidenţialitate;
- integritatea datelor.
Prin autentificare cele două părţi care comunică se asigură că fiecare comunică exact
cu cel cu care doreşte să efectueze tranzacţiile.
Autentificarea se realizează în mod uzual prin introducerea unui nume de utilizator (sau
adesa e-mail) și o parolă, iar autorizarea, prin semnaturi digitale obținute cu ajutorul unui
dispozitiv de criptare (token), o aplicație pe telefonul mobil sau este primită prin SMS.
Prin non-repudiere se asigura faptul că nici o parte nu va putea nega participarea într-o
tranzactie după ce aceasta s-a efectuat.
Prin confidenţialitate se înţelege faptul că toate comunicaţiile între părţi sunt restrânse
strict la părţile care participă la efectuarea tranzacţiei.
Integritatea datelor înseamnă că datele nu sunt modificate în procesul de transfer sau
atunci când sunt memorate pe diferite suporturi de păstrare a datelor.
Confidenţialitatea este în general asigurată prin criptare.
Autentificarea, non-repudierea şi integritatea datelor sunt asigurate prin semnături
digitale şi certificate cu chei publice.
Pentru asigurarea unui nivel acceptabil de securitate există mai multe tehnici de
criptare, similare în ceea ce priveşte algoritmii de criptare, dar diferind prin modul şi locul de
aplicare.
Astfel, dacă ne referim la familia de protocoale TCP/IP, există posibilitatea să se aplice
criptarea la nivelul IP, la nivelul sesiune sau la nivelul aplicaţie.
Pentru criptare la nivelul reţea (IP) se utilizează două mecanisme diferite:
AH - Authentification Header care utilizează pentru autentificare şi pentru integritatea
datelor algoritmul MD 5 (message-digest).
ESP - Encapsulating Security Payload care furnizează confidenţialitate folosind
algoritmul DES - Data Ecription Standard.
Protocolul de criptare la nivel de sesiune SSL - Secure Socket Layer, utilizează o
combinaţie de chei publice şi criptosisteme simetrice pentru a furniza confidenţialitatea,
autentificarea şi integritatea datelor.
La nivelul aplicaţie există două tehnici diferite: securizarea individuală a aplicaţiilor
(S/HTTP şi S/MIME) sau prevederea unor tehnici de criptare externe, deasupra aplicaţiilor
predefinite cum sunt PGP (Pretty Good Privacy) sau SET (Secure Electronic Transfer).
În Romania existau in 2010 doua categorii de magazine virtuale ce permiteau plata on-
line a serviciilor şi/sau produselor: cele care activează sub standardul de securitate SSL şi cele
care sunt configurate sub standardul de securitate 3DSecure.
Standardul SSL este mai vechi şi prezintă anumite riscuri pentru deţinătorul de card
care doreşte achiziţionarea unui produs/serviciu cu plata online. Magazinul virtual care
lucrează sub acest standard are acces la informaţiile de pe cardul cumpărătorului - poate vedea
serial number-ul şi codul de verificare de pe cartea de credit. Dacă în spatele magazinului
virtual se află persoane rău intenţionate, banii de pe cardul utilizatorului sunt în pericol.
Chiar şi în situatiile ideale, în care comerciantul (magazinul virtual) este de bună
credinţă, baza de date în care stochează informaţiile personale de pe cardurile clienţilor săi,
poate deveni uşor ţinta unor atacuri informatice. În concluzie, este bine să se evite furnizarea
datele de pe cardul propriu unui magazin virtual SSL. Este important de menţionat că în
Romania, băncile procesatoare nu tranzacţioneaza sub standardul SSL ci doar sub 3D Secure.
Cu alte cuvinte, un site din România SSL care acceptă plata online cu cardul, procesează
tranzacţiilor printr-un procesator extern de tipul 2checkout, moneybookers etc. sau printr-o
bancă straină.
Standardul 3D Secure reprezintă, în acest moment, una din cele mai sigure metodă de
a tranzacţiona pe Internet şi de a plăti online, cu cardul.

3D Secure este abrevierea de la 3 Domenii Securizate:

- Acceptare (Acquirer) - responsabilitatea revine băncii acceptatoare şi celor care au
fost configuraţi drept comercianţi virtuali.
- Emitere (Issuing) - răspunzătoare este banca emitentă a cardului împreună cu
deţinătorul de card;
- Interoperabilitate care aparţine organizaţiilor internaţionale emitente de carduri
(Visa şi MasterCard).
Noutatea acestui standard provine din faptul că responsabilităţile părţilor se împart pe
cele 3 domenii pe care le-am amintit.
O tranzactie în sistemul 3D Secure nu se poate derula decât parcurgând cele trei
domenii. Fiecare entitate este responsabilă de gradul de securitate din interiorul domeniului
sau. În plus, Visa şi MasterCard au implementat şi regula de liability shift pentru a reglementa
eventualele dispute. Prin aceasta, răspunderea aparţine celui care nu este compatibil cu
standardul. De exemplu, dacă un comerciant este înrolat în 3D Secure, iar banca emitentă sau
deţinătorul de card nu sunt, magazinul virtual este cel care va avea câştig de cauză într-o
eventuală dispută.
Standardul de securitate 3D Secure aduce şi alte noutăţi faţă de SSL. În primul rând,
promovează ideea de autentificare care se realizează pe două niveluri: un nivel de verificare a
cardului (dacă acesta este înrolat şi activat în sistemul 3D Secure) şi unul de verificare a bancii
comerciantului. Nu în ultimul rând, este verificat posesorul de card prin introducerea parolei
unice pe care doar deţinătorul o cunoaşte, aceasta regăsindu-se criptată numai pe serverele
RomCard, fără ca magazinul virtual să o cunoască. Măsura de securitate vine în sprijinul luptei
anti-carding prin care s-au înregistrat foarte multe fraude. Tot pentru acest aspect, s-a eliminat
şi o alta breşă de securitate prin care comerciantul (magazinul virtual) avea acces la serial
number-ul şi codul de verificare de pe cartea de credit a cumpărătorului în vechiul standard
SSL. În 3D Secure, acest lucru nu mai este posibil; comerciantul nu poate "vedea" sub nici o
formă datele de identificare de pe card.
Sistemele numite generic "Verified by VISA" şi "MasterCard SecureCode"
sunt pachete de servicii pentru realizarea tranzacţiilor cu carduri bancare folosind
Internetul. Elementul tehnic cheie al acestui program este folosirea protocolului
sigur de autentificare 3DSecure.
3D Secure oferă o nouă abordare globală a autentificarii cumpărătorilor şi vânzătorilor
în tranzacţii sigure pe Internet. Prin folosirea acestui sistem de tranzactionare se asteptata o
reducere a disputelor din fraudele rezultate din tranzacţiile on-line cu cel puţin 80%, prin
avantajele:
 reducerea disputelor, exceptiilor şi fraudelor;
 creşterea încrederii deţinătorilor de carduri bancare, creşterea valorilor
tranzacţionate şi implicit a profiturilor din exploatare;
 creşterea pieţei prin promovarea unui serviciu competitiv şi de calitate.
RomCard, ca procesor de tranzacţii cu carduri în Romania, a implementat cu succes
tehnologia 3DSecure furnizată de companiile OpenWay şi iBIZ Software integrând-o în
sistemul său de procesare şi oferă serviciile pentru "Verified by VISA" şi "MasterCard Secure
Code" pentru tranzacţii sigure prin Internet folosind cardurile bancare.
Proiectul 3D Secure a fost inceput de ROMCARD în Septembrie 2003, şi finalizat în
Martie 2004 când s-au terminat cu succes toate certificarile cu VISA şi MasterCard pentru
următoarele bănci române: Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala
"Ion TIRIAC" şi Alphabank Romania, BRD.
Beneficiile sistemului 3D Secure:
 Securitate mărita pentru tranzacţiile online;
 Asigurarea că doar posesorul cardului poate tranzactiona online;
 Cardul inrolat în 3D Secure va fi recunoscut automat în toate magazinele
înrolate în sistemul 3D Secure;
 Reducerea riscului de fraudă atât pentru comercianţi cât şi pentru posesorii de
carduri înrolate;
 Creşterea calitativă a serviciilor oferite;
 Reducerea tranzacţiilor disputate şi a costurilor aferente.
 Alte sisteme igure de platp online PayU, PayPal.

Ecommerce Security and Protection Plan for an Online Store (2019)

Needless to mention, where there is money involved, criminals follow.

If you’re an e-entrepreneur, you should be well aware of the latest ecommerce security
protocols.
The lack of ecommerce security knowledge against frauds contributed $2.9 billion in losses
during 2014 alone and by 2018, the RSA estimated that ecommerce security breaches will
double and fraud-related losses will reach up to $6.4 billion, which makes taking the necessary
preventive measures an utmost priority in order to keep your business safe. [Saud Razzak,
https://www.cloudways.com/blog/ecommerce-security-tips/, May 8, 2019]

Amenințări și posibile probleme majore de securitate în comerțul electronic

A secure online store promises optimal customer experience which obviously leads to an
increase in sales. Moreover, it lets you build a positive rapport with your customers.
Many customers today choose online shopping alternatives over traditional shopping methods.
Unfortunately, this steady rise in the ecommerce market also means more exposure to
ecommerce security violations.
If you fail to perfect your ecommerce security, you become vulnerable to these breaches. They
compromise sensitive customer data and you suffer the loss of sales, customers’ trust, and
your brand’s reputation.
Trust and reputation can be impossible to regain if you are a small startup. Therefore, in this
article, we will explore the best practices and strategies you can implement to minimize online
threats and empower your ecommerce security.
While ecommerce businesses share a few similarities with the traditional businesses, they do
differ from them in some respects. As an ecommerce businessman, you only get one shot at
getting your ecommerce security right because if your online business loses sensitive
information due to the security threats of ecommerce, you will definitely lose a large number
of potential customers.
For obvious reasons, customers would not want to shop from an online store which runs at the
risk of losing their valuable details like banking credentials. Unless you are an ecommerce
giant you might never be able to bounce back. Ecommerce businesses don’t get the luxury of
second chances, and thus, the damage is irreparable. Henceforth, it’s better to play the right
cards from the beginning.
There are quite a few threats you need to protect your online store from. Let’s touch on a few
common ones that often plague online businesses.
1. Financial Frauds/ Fraude financiare
2. Spam/Spam
3. Phishing/Phishing
4. Bots/Roboți
5. DDoS Attacks/Atacuri
6. Brute Force Attacks/Atacuri Brutale
7. SQL Injections/Injecții SQL
8. XSS/
9. Trojan Horses/Cai troieni
1. Financial Frauds
Financial fraud has afflicted online businesses since their inception. Hackers make
unauthorized transactions and wipe out the trail costing businesses significant amounts of
losses.
Some fraudsters also file requests for fake refunds or returns. Refund fraud is a common
financial fraud where businesses refund illegally acquired products or damaged goods.
For instance, Jimmy likes to capitalize on fraudulent activities. He knows that friendly fraud is
an easy medium where he can purchase an item, use it, and then refund it in order to get his
money back, so he does it!
2. Spam
Where emails are known as a strong medium for higher sales, it also remains one of the highly
used mediums for spamming. Nonetheless, comments on your blog or contact forms are also
an open invitation for online spammers where they leave infected links in order to harm you.
They often send them via social media inbox and wait for you to click on such messages.
Moreover, spamming not only affects your website’s security, but it also damages your
website speed too.
3. Phishing
It is one of the common security threats of ecommerce where hackers masquerade as
legitimate businesses and send emails to your clients to trick them into revealing their
sensitive information by simply presenting them with a fake copy of your legitimate website
or anything that allows the customer to believe the request is coming from the business.
Common phishing techniques include emailing your customers or your team with fake “you
must take this action” messages. This technique only works your customers follow through
with the action and provide them access to their login information or other personal data
which the hacker can exploit as per his benefit.
4. Bots
You may recognize bots from your good books such as those that crawl the web and help you
rank your website in Search Engine Result Pages. However, there are exclusive bots
developed to scrape websites for their pricing and inventory information. The hackers use such
information to change the pricing of your online store, or to garner the best-selling inventory
in shopping carts, resulting in a decline in sales and revenue.
v. DDoS Attacks
Distributed Denial of Service (DDoS) attacks and DOS (Denial of Service) attacks aim to
disrupt the website and affect overall sales. These attacks flood your servers with numerous
requests until they succumb to them and your website crashes.
vi. Brute Force Attacks
These attacks target your online store’s admin panel in an attempt to figure out your password
by brute-force. It uses programs that establish a connection to your website and use every
possible combination to crack your password. You can protect yourself against such attacks by
using a strong, complex password. Do remember to change it regularly.
vii. SQL Injections
SQL injections are cyber-attacks intended to access your database by targeting your query
submission forms. They inject malicious code in your database, collect the data and then
delete it later on.
viii. XSS
Hackers target your website visitors by infecting your online store with malign code. You can
safeguard yourself against it by implementing Content Security Policy.
ix. Trojan Horses
Admins and customers might have Trojan Horses downloaded on their systems. It is one
amongst the worst network security threats where attackers use these programs to swipe
sensitive information from their computers with ease.
De ce securitatea în comerțul electronic trebuie să fie o prioritate
Security issues in ecommerce is not something online businesses can neglect. In fact, it should
be a priority for most online stores so their customers are able to enjoy a smooth and safe
shopping experience. Your ecommerce security lets your customers protect themselves from
cyber-attacks and fraud. The better your security protocols are, the better your brand will
uphold its reputation and earn the trust of the customers.

Soluții de securitate în comerțul electronic

1. Switch to HTTPS
2. Secure Your Servers and Admin Panels
3. Payment Gateway Security
4. Antivirus and Anti-Malware Software
5. Use Firewalls
6. Secure your website with SSL certificates
7. Employ Multi-Layer Security
8. Ecommerce Security Plugins
9. Backup Your Data
10. Stay Updated
11. Opt for a Solid Ecommerce Platform
12. Train Your Staff Better
13. Keep an Eye out for Malicious Activity
14. Educate Your Clients
Ecommerce stores with ideal security have some features in common. They don’t economize
on robust hardware; they don’t rely too heavily on third-party apps or plugins like adobe flash.
Let’s further breakdown these features so that you do not have to face any security issues in
ecommerce.
1. Switch to HTTPS
Using outdated HTTP protocols makes you vulnerable to attacks. I strongly recommend that
you switch to HTTPS which displays the trustee green lock sign that says “secured” next to
the URL bar on your customer’s computer.
HTTPS protocols not only protect the sensitive information users submit, but their user data as
well.
Since HTTP protocols are mostly defunct now, most modern browsers display a message
warning the user from proceeding further because the website is insecure.
Not just that, some browsers outrightly block the user from accessing the site.
Another benefit you get from upgrading to HTTPS is higher ranking on Google’s search page
since Google considers HTTPS as a ranking (classification) factor.
Before you make that switch, you must purchase an SSL certification from your hosting
company.
Having an up-to-date SSL certificate and HTTPS protocol has become the standard, so it’s
crucial that you obtain them if you wish to get any considerable traffic.
2. Secure Your Servers and Admin Panels
Most ecommerce platforms come with default passwords that are ridiculously easy to guess.
And if you don’t change them you are exposing yourself to preventable hacks.
Use complex password(s) and usernames and change them frequently.
You can go one step further and make the panel notify you every time an unknown IP attempts
to log in.
These simple steps can significantly improve your web store’s security.
3. Payment Gateway Security
While it may make processing payments more convenient, having credit card numbers stored
on your database is a liability (responsibility).
It’s nothing less than an open invitation for hackers where you put your brand’s reputation and
your customer’s sensitive information on the line.
If you fall victim to a security breach, and hackers get their hands on credit card data, all you
can do is to say goodbye to your business because the heavy fines (punishment) will force you
into bankruptcy.
In order to save your business from this terrible fate, you should never store credit card
information on your servers and ensure your payment gateways security is not at risk.
Additionally, you can use third-party payment processing systems to carry out the process off-
site.
Popular options include PayPal, Stripe, Skrill, and Wordplay.
For Europe/Romania: 3D Secure, Romcard, TwisPay, Verisign – www.verisign.com, PayNow
(serviciu dezvoltat de CiberCash www.cibercash.com) sau Echeck [www.echeck.org ].
When it comes to ecommerce recommendations, you must obtain a Payment Card Industry
Data Security Standard (PCI DSS) accreditation.
4. Antivirus and Anti-Malware Software
Hackers can use stolen credit card information to place orders from anywhere in the world.
An antivirus or an anti-fraud software can help you with this serious ecommerce issue. They
use sophisticated algorithms to flag any malicious transactions to help you can take further
action. They provide a fraud risk score which can help proprietors determine if a certain
transaction is legitimate.
5. Use Firewalls
Another effective ecommerce recommendation is to use firewall software and plugins that are
pocket-friendly yet effective.
Note: Plugins are apps that allow you to add new features and functionality to your website.
Exactly the same way as apps do for your smartphone.
They keep untrusted networks at bay (away) and regulate traffic that enters and leaves your
site.
It offers selective permeability and only allows trusted traffic in.
They also protect against cyber threats such as SQL injections and cross-site scripting.
Note: Cross-Site Scripting (XSS) attacks are a type of injection, in which malicious scripts are
injected into otherwise benign and trusted websites. XSS attacks occur when an attacker uses
a web application to send malicious code, generally in the form of a browser side script, to a
different end user.
6. Secure your website with SSL certificates
Secure sockets layer (SSL) certificates are files that link a key to transactions on different
paths on a network.
These certificates are associated with credit card details and transactions to regular queries.
SSL certificates encrypt data to protect it from interception in between different destinations.
The information you send from your end to the server is secure.
If you want to conduct any type of business on your site, you require SSL certificates, so that
every process that takes place on your site is secure. Besides, it provides you with a certificate
of ownership so hackers can’t use your site as a counterfeit (fake) for phishing.
7. Employ Multi-Layer Security
You can fortify your security by using various layers of security. You can use a wide-spread
Content Delivery Network (CDN) to protect your site against DDoS attacks and malevolent
incoming traffic. They do so by utilizing machine learning to filter out the malicious traffic
from regular traffic.
Note: Distributed Denial of Service (DDoS) attacks. This type of attack takes advantage of the
specific capacity limits that apply to any network resources – such as the infrastructure that
enables a company’s website. The DDoS attack will send multiple requests to the attacked web
resource – with the aim of exceeding the website’s capacity to handle multiple requests… and
prevent the website from functioning correctly.
You can also use two-factor authentication to squeeze in an additional layer of security. Two-
factor authorization requires a standard username and password combination as well as an
extra code that is sent as an email to the user or as an SMS to their provided phone number.
This ensures that only the user can access the service even if their username and password are
at risk.
8. Ecommerce Security Plugins
Security plugins are a simple way to enforce security protection on your website. They
provide protection against bad bots, SQLi, XSS, code injections and hundreds of other severe
attacks. One of the most secure, easy to implement, feature rich security plugin is Astra. It
helps automatically secure your site and virtually patch software by preventing malicious
requests from ever reaching your website.
9. Backup Your Data
Data loss due to hardware malfunction or cyber-attacks is not uncommon. And if you don’t
backup your data regularly, you are at the risk of losing it for good. You should do it yourself
and not trust anyone else to do it for you. Employ automatic backup service so that even if you
forget to do it manually, all your data will be backed up automatically.
You can go one step further and make a copy of the backup, so you will have a contingency
plan available if you lose your original backup. Another option is to choose a managed
ecommerce web hosting service that automatically creates backups for you, like Cloudways.
10. Stay Updated
The importance of regularly updating WordPress core, security tools, and plugins can be
stressful, however, install security updates and patches as soon as they release because hackers
can use bots that identify which websites use outdated software. That makes outdated software
a serious liability.
11. Opt for a Solid Ecommerce Platform
It is important that you choose a secure ecommerce platformthat regularly updates itself and
offers top-notch security. Ecommerce platform tools safeguard you against common threats
and frequently provide you with updates. PrestaShop, Magento and WooCommerce are some
popular choices.
12. Train Your Staff Better
Your staff should be aware of laws and policies pertaining to the protection of user
information. They should not share login credentials, and you should review the personnel
who have access to sensitive customer information.
Once your employee tenders their resignation, expunge their details and revoke all their access
to keep them from committing a cyber crime against your business.
13. Keep an Eye out for Malicious Activity
If you don’t want any malicious attack to go under the red carpet, you should keep your eyes
open for any suspicious activity. This can save you a lot of trouble – not to mention revenue –
since you can potentially catch a fraudulent transaction before it can take place. You can
utilize special monitoring software that tracks the activity in real time and notifies you of any
questionable transaction. For instance, a scammer using different cards to place multiple
orders, or orders where the person using the card isn’t its holder.
14. Educate Your Clients
Some lapses in security don’t happen at your end but your client’s. They might be using weak
passwords or they might deliver sensitive information on phishing sites and in the hands of
hackers.
You can solve these ecommerce security threats by educating your customers. Educate them
about the risks associated with unsafe security practices. You can demand strong passwords
and introduce them to how phishing works.
Strong passwords require a good combination of characters, symbols, and numbers that are
near-impossible to brute-force or guess. You can also keep users away from creating profiles
with weak passwords. You can also adopt the two-factor authentication system in case they
are using weak passwords. Or if the user submitted information is sensitive and susceptible to
hacking.
Give these approaches due consideration because some customers might consider them a
hassle and might just leave your website altogether. Do ensure that you aren’t making your
customers jump through unnecessary hoops.
Or you can bypass this whole process and simply let them sign up via Facebook or Google
which offer world-class cyber security.
3.2. FRAUDE ÎN COMERŢUL ELECTRONIC
Fraudele cu cărţi de credit
Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane (IGP) – Brigada pentru Combaterea
Crimei Organizate, fraudele cu carduri au cunoscut o creştere exponenţială, înregistrându-se
numeroase cazuri de personae depistate la bancomate în Romania care folosesc cărţi de credit
în mod fraudulos. De asemenea, autorităţile străine au semnalat numeroase cazuri în care
cetăţeni români sunt depistaţti comiţând astfel de fraude la bancomate în afara ţării.
Principalele moduri de operare întâlnite sunt:
SKIMMING-ul care constă în instalarea de dispozitive la bancomate, POS-uri sau
camere de luat vederi prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cardurilor şi
este capturat PIN-ul. Ulterior, datele obţinute sunt transferate în computere şi, cu ajutorul altor
dispozitive, banda magnetică a cardului este reinscripţionată.
PHISHING-ul: crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje electronice
către diverse persoane în scopul obţinerii unor date de identitate sau informaţii confidenţiale
de pe carduri sau referitoare la conturi bancare.
În cele mai multe cazuri, activităţile infracţionale sunt iniţiate din
România dar vizează victime din străinătate sau sunt finalizate în străinătate,
unde se ridică produsul financiar.
Autorii folosesc în comiterea acestor fapte sisteme de plată rapide
oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal , conturi e-gold, conturi de
internet-banking) sau sisteme de transfer rapid de bani (wire transfer – servicii oferite de
instituţii ca Western Union sau Money Gramm). Un serviciu de garantare a cumpărăturilor
online, denumit Garanţia Escrow, a fost lansat în premieră în România.
Garanţia Escrow reprezintă un sistem de protecţie a tranzacţiilor efectuate pe Internet,
sistem de care beneficiază atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii. Aceştia pot opta pentru Garanţia
Escrow în momentul achiziţiei, respectiv a punerii în vânzare şi protejează produsul cumpărat
şi suma aferentă până la finalizarea cu succes a tranzacţiei. Concret, cumpărătorii îşi primesc
banii înapoi dacă produsul livrat nu corespunde cu cel ales pe site, vânzătorii încasează banii
direct în contul bancar, fără alte formalităţi sau întârzieri şi ambii au garanţia unui partener de
tranzacţie serios. De asemenea, prin sistemul Escrow, cumpărătorii plătesc mai puţin pentru
transportul produsului, comparativ cu celelalte variante din piaţă: livrarea ramburs prin
curierat rapid sau servicii poştale.
Cele mai active zone ale ţării, în ceea ce priveşte fraudele în comerţul electronic sunt:
Bucuresti, Alexandria, Ramnicu-Valcea, Craiova, Timisoara, Iasi, Sibiu şi Constanta.
Conform rapoartelor IGP, se remarcă o tendinţă de specializare continuă a infractorilor
atât asupra activităţilor desfăşurate, cât şi din punct de vedere tehnic, pentru identificarea de
noi moduri de operare: licitaţii frauduloase, folosire de site-uri false de escrow, site-uri de
transport, site-uri de comerţ electronic, site-uri de phishing, ascunderea urmelor prin Internet
şi a circuitului produsului financiar.
În ceea ce priveşte criminalitatea informatică şi fraudele cu mijloace de plată, se
remarcă o reorientare a grupurilor criminale, în sensul că acestea urmăresc, prin activitatea
infracţională desfăşurată, obţinerea de sume de bani importante.
Din cazuistica instrumentată de IGP, reiese faptul că o parte din reţelele criminale
organizate, transnaţionale, care în trecut îşi desfăţurau activitatea în alte domenii (trafic de
autoturisme furate, trafic de fiinţe umane şi chiar traficul de droguri) s-au reorientat, săvârşind
infracţiuni cu cărţi de credit şi prin INTERNET, sumele de bani obţinute în mod ilicit ca
urmare a acestor activităţi fiind uneori mult mai mari decât cele obţinute anterior.
Factorii care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracţiuni cu cărţi de
credit sunt:
 obţinerea de câșstiguri materiale mari într-un timp relativ scurt şi cu riscuri
relativ mici;
 caracterul transfrontalier al infracţiunilor face ca instrumentarea acestora de
către autorităţile unui stat să fie mult mai dificilă, întrucât pentru probarea faptelor este nevoie,
de cele mai multe ori, de obţinerea unor informaţii de la autorităţile competente din mai multe
state, pe calea cererilor de asistenta juridică internațională, procedura ce este costisitoare şi
lentă;
 accesul facil la echipamente moderne, care permit desfășurarea de activităţi
ilicite complexe;
 posibilitatea deplasării rapide de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat a
membrilor unei grupări criminale, urmărirea activităţii desfăşurate de către aceştia fiind de
cele mai multe ori, foarte greu de realizat de către autorităţile competente.

3.3. MĂSURI DE PREVENIREA FRAUDELOR PRIN INTERNET

A. Frauda prin licitaţiile online
 Înainte de a începe licitaţia pentru un produs, trebuie să se cunoască cât se
poate de bine cum funcţionează licitaţiile prin Internet, care sunt obligaţiile cumpărătorului şi
care sunt obligaţiile vânzătorului.
 Dacă site-ul pe care se tranzactionează oferă asigurare pentru produsele listate
şi pentru transport, este de preferat sa se plătească această asigurare.
 În cazul în care nu este afişată decât adresa de e-mail a vânzătorului, trebuie
solicitate informaţii suplimentare. Trebuie să se evite vânzătorii care nu furnizeaza date
corecte.
 Se verifică feedbackul vânzătorului oferit de alţi cumpărători. Dacă acesta are o
istorie negativă de tranzacţionare, este de preferat ss se evite afacerea.
 Se verifică metoda de plata preferată de vânzător şi unde se solicită plata. Este
bines ă se evite serviciile de transfer rapid de bani indiferent de măsurile de protecţie care sunt
prezentate.
 Dacă licitatia se efectuează pe un site aflat în strainatate, trebuie cunoscută
legislaţia aplicabilă în acea ţara pentru protecţie,
 Vânzatorul trebuie să pună la dispoziţie informaţii despre modalitatea şi timpul
de livrare şi orice condiţii de garanţie pentru produsul licitat.
 Trebuie să se verifice dacă taxele de livrare sunt incluse în preţul produsului.
 Nu se furnizează Codul Numeric Personal, seria şi numărul de buletin, paşaport
sau permis de conducere întrucât vânzătorul nu are nevoie de aceste informaţii.
B. Frauda prin nelivrarea produselor
 În cazul licitatiilor online, trebuie să se verifice reputaţia vânzătorului ori de
câte ori acest lucru este posibil.
 Este bines ă se cunpoască adresa fizică în care este localizat vânzătorul. Se
verifică dacă numărul de telefon oferit este corect şi adresa de e-mail este activă. Este bines ă
se evite vânzătorii care folosesc servicii de e-mail gratuite.
 Dacă vanzatorul deţine o adresa web, acesta trebuie verificat în detaliu şi
căutate alte informaţii referitoare la website-ul respectiv. Nu trebuie judecat după aspectul
calitativ al site-ului vânzătorului!
 Este bines să existe precautii suplimentare când se tranzactionează cu persoane
sau companii din afara ţării.
 Cele mai sigure metode de tranzactionare sunt în sistemul 3D Secure, în
condiţiile în care cardul este înrolat şi activat în acest sistem. De asemenea, se ia în calcul
utilizarea unui sistem neutru („a third partie”) cum este Escrow, dar numai după ce se cunosc
condiţiile de folosire ale serviciului.
 Site-ul pe care se tranzactionează trebuie să folosească o conexiune securizată
atunci când se oferă informaţii confidentiale de pe cardul propriu.
C. Frauda cu cărţile de credit
 Nu se oferiă niciodată informaţiile de pe card dacă site-ul nu foloseşte o
conexiune securizată şi dacă reputaţia acestuia este îndoielnică.
 Înainte de a utiliza site-ul, severifică ce software de securitate foloseşte pentru
ca datele proprii să fie protejate.
 Cardul cumpărătorului este personal şi prin urmare informaţiile înscrise pe
acesta sunt confidenţiale. Nu se dau aceste informaţii nimănui decât după ce este asigurată
securitatea tranzacţiei.
D. Frauda cu investiţii
 Nu se fac investiţii în nici o afacere doar după aparenţe cid oar după ce este
sigur că afacerea este legitimă.
 Trebuie cunoscută identitatea reală a celui care propune o afacere prin Internet
astfel încât persoana să inspire încredere. Orice detaliu este extrem de important. Nu se fac
nici un fel de investiţii dacă există cel mai mic dubiu.
 Este necesară o atenţie sporită cu privire la propunerile de afaceri primite prin
e-mail (sunt extrem de cunoscute cazurile scrisorilor nigeriene). Fiti sceptici, când persoane
care se recomanda a fi oficiali straini va cer ajutorul în mutarea unor sume uriase de bani
dîntr-un cont în altul. Nu credeţi în sumele mari promise care vi se vor cuveni dacă îi ajutaţi.
Nu oferiţi nici o informaţie referitoare la contul dvs.
- REGULA: Dacă ceva sună prea frumos să fie adevarat, e foarte posibil să nu fie!
E. Furtul de identitate (PHISHING)
 Nu se accesează link-ul transmis în conţinutul mesajelor e-mail primite de la
adrese necunoscute (chiar dacă par surse de încredere). Practica a demonstrat numeroase
atacuri de tip phishing în care e-mail-urile păreau să provină de la surse de încredere cum ar fi:
banca la care utilizatorul are deschis un cont sau organizatia emitenta a cardului etc.
 Se verifică în browser numele site-ului, pentru a observa diferenţa faţă de site-
ul original al instituţiei. Se accesează site-ul original direct şi nu prin link-ul fraudulos;
 Se contactează banca sau instuţia financiară pentru a verifica dacă au transmis
astfel de mesaje; în politica băncilor nu se practică astfel de procedee pentru solicitarea datelor
confidenţiale;
 Nu se divulgă niciodată datele confidenţiale despre conturile de card (număr de
card, data expirării, codul PIN).
Statistici privind FRAUDA
Conform statisticilor RomCard, doar 0,2 procente din totalul tranzacţiilor cu cardul
efectuate prin Internet reprezintă fraude sau plângeri (chargeback-uri), generate întotdeauna de
cumpărător, respectiv posesorul de card. În peste 90% din cazuri, acesta nu recunoaşte
tranzacţia.
Infracţiuni în domeniul informatic
În ceea ce priveşte infracţiunile informatice şi cele îndreptate impotriva sistemelor
informatice, la finalul lunii iunie 2006 nu s-au inregistrat evoluţii semnificative.
Oraşele mari, care sunt şi centre universitare, au o rată importantă a activităţilor ilicite
de acest gen. Cei care se ocupă cu comiterea acestor fapte (hackeri) sunt, de regulă, tineri,
elevi sau studenţi. Nu sunt infracţiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri
financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin Internet.

Evoluţia infracţiunilor în domeniul criminalităţii informatice in Romania.

Septembrie 2005 Septembrie August
2006 2007
Infracţiuni constatate 230 256 526
Persoane învinuite 217 289 340
Persoane reţinute sau
12 32 65
arestate

3.4. CUMPARATURI SIGURE PE INTERNET

A. Verificarea autenticitatii magazinului virtual şi a comerciantului
În momentul în care utilizatorul s-a decis să cumpere produse/servicii oferite de un
magazin virtual, trebuie să verifice comerciantul (magazinul virtual) respectiv şi anume
informaţiile cu privire la identitatea magazinului virtual, astfel:
a. Se verifică dacă firma deţinătoare a magazinului virtual este înregistrată ca
persoană juridică. Se caută informaţiile referitoare la denumirea juridica a companiei şi la
existenţa reală a acesteia prin numărul de ordine de la Registrul Comerţului (J) şi prin codul
unic de identificare (CUI), date care trebuie să se gasească şi în respectivul site. Se verifică
datele amintite despre companie, pe site-ul Ministerului Finantelor (www.mfinante.ro).
b. Se verifică dacă datele de contact ale companiei reale şi anume adresa poştală
exactă, număr de telefon fix şi mobil, numărul de fax, adresa de e-mail. Se verifică
numerele de telefon afişate pe site-ul web pentru a le putea folosi în cazul în care ceva nu
va functiona în timpul tranzacţiei. (Dacă magazinul virtual foloseşte un serviciu gratuit de
e-mail de tipul Yahoo sau Hotmail ar trebui să apară suspiciuni). Dacă este prima oara când
se utilizează site-ul şi serviciile magazinului, este recomandat să se ia legatura telefonic şi
prin e-mail cu reprezentantii companiei. Se notează numele şi funcţia persoanelor cu care s-
a discutat, se verifică timpul de raspuns din partea magazinului la solicitarile scrise.
c. Se verifică termenii de utilizare al site-ului şi condiţiile. În secţiunea "Termeni
şi Condiţii" ai fiecărui magazin virtual sunt specificate modalităţile de achiziţionare a
bunurilor şi serviciilor. Trebuie să se citească detaliile asupra procesului de tranzacţionare,
condiţiile de returnare a produselor, condiţiile de garanţie, modalităţile de plată acceptate,
modalităţile de livrare, eventualele taxe suplimentare, modalităţi de denunţare a
contractului la distanţă, modalităţi de returnare a produselor, modalităţi de soluţionare a
conflictelor pe cale judiciară şi/sau extrajudiciară şi condiţiile în care deţinătorul
magazinului virtual se exonerează de orice răspundere juridică.
d. Se verifică dacă produsele se vând cu restricţii. Este posibil să exista limite de
vârstă pentru anumite categorii de bunuri. În acest caz trebuie să se cunoască dacă bunurile
pot fi sau nu livrate la domiciuliul cumpărătorului şi dacă exista o limită de cantitate
minimă ce trebuie comandată etc.
e. Se verifică recomandarile (feedback-urile) altor utilizatori asupra magazinului
virtual şi se evaluează gradul de satisfacţie pe care l-au avut în experienţa cu acesta.
Dacă respectivul magazin virtual şi-a facut un renume prost în rândul altor utilizatori, este
 bines ă se evite. Trebuie citite şi părerile altora şi să se ţinăi cont de opinia majorităţii.
f. Se verifică dacă există însemne care conferă un plus de credibilitate
magazinului virtual trustlabel-uri (etichete ce conferă încredere) şi/sau trustmark-uri (de
exemplu, simbolul GeoTrust, logo-urile "Verified by Visa" şi "MasterCard Secure Code",
sigla RomCard, certificate de calitate de tip ISO, parteneriate cu institutii credibile - logo-ul
Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei etc.).
Se fac plăţi cu cardul doar pe site-urile pe care sunt afisate siglele "Verified by Visa"

şi "MasterCard Secure Code"

Magazinele virtuale înrolate în 3D Secure au afişate siglele (logo-urile) "Verified by
Visa" şi "MasterCard Secure Code". Este bines să se verifice la un reprezentant RomCard
(www.romcard.ro) dacă site-ul pe care urmeaza să se tranzactionze este, într-adevar,
configurat 3D Secure. Dacă răspunsul este pozitiv, pentru a fi protejat de regula liability shift
(transfer de responsabilitate) în cazul unei dispute cu comerciantul, cardul cumpărătorului
trebuie să fie activat în sistemul 3D Secure. Acest lucru se realizează simplu, fără nici un cost
suplimentar, printr-o cerere către banca emitentă a cardului cumpărătorului.
Prin urmare, când se tranzactionează online cu cardul se verifică dacă: magazinul
virtual este înrolat în 3D Secure, cardul propriu este înrolat şi activat în 3D Secure, iar parola
de autentificare nu mai este cunoscută de nici o altă persoană. Dacă aceste condiţii sunt
întrunite, informaţiile de pe cardul cumpărătorului sunt în siguranţă atunci când se fac plăţi
online.
B. Verificarea caracteristicile tehnice ale produsului sau descrierea
completă a serviciului
Se verifică detaliile:
 descrierea şi specificatiile produsului sau serviciului;
 preţul produsului (unitatea monetară în care este exprimat, dacă include sau nu
TVA, dacă include sau nu alte taxe de tipul celor de ambalare, livrare etc.);
 dacă există sau nu anumite condiţii pentru livrarea produsului (de ex. cantitate
minimă sau valoare minimă comandată, sediu curierului în localitatea destinatarului etc.);
 dacă bunul poate fi returnat în 10 zile fără invocarea unui motiv din partea dvs.
(conform Legii Contractelor la Distanţă);
 dacă produsul sau serviciul solicitat corespunde nevoilor cumpărătorului.
 perioada şi condiţiile de garanţie ale produsului, compania responsabilă pentru
garanţie, localizarea geografică, timpul destinat service-ului echipamentelor, cheltuielile de
transport etc. Se adresează întrebari suplimentare reprezentanţilor magazinului ori de cate ori
apar ambiguităţi în condiţiile de cumpărare şi în descrierea produsului;
 posibilitatea de a plăti online cu cardul;
 date despre livrarea produselor. Perioada de timp în care bunul achizţionat va intra
în posesia dvs. Verificati dacă produsele sunt asigurate la transport atunci când sunt livrate
prin intermediul unui serviciu de curierat, verificati care sunt costurile exacte de livrare şi în
sarcina cui revin (a dvs. sau a magazinului);
 informaţii adiţionale referitoare la produsul sau serviciul dorit (de exemplu,
produsul se află într-o campanie promoţională). Se verifică părerile altor utilizatori (feed back-
urile) despre produsul sau serviciul respectiv¨se compară descrierea de pe magazinul virtual cu
specificaţiile producătorului.
CAPITOLUL IV
4.1. MODALITĂŢI DE PLATĂ ONLINE
Sistemele electronice de plăţi trebuie să atingă nivele ridicate de securitate, viteza,
caracter privat şi confidențial, descentralizare şi internaționalizare şi să fie unanim acceptate
de comercianți şi oameni de afaceri.
O trăsătură comună a majorităţii acestor soluții o constituie utilizarea tehnicilor
criptografice care asigură confidențialitatea, autenticitatea şi integritatea mesajelor transferate
între entitățile implicate.
a. Plata prin card de credit
Sistemul de carduri de credit a fost creat cu intenţia de
a-i permite cumpărătorului să-şi satisfacă imediat dorinţa de
cumpărare de bunuri şi servicii.
Cardul de credit reprezintă un împrumut, aflat
permanent la dispoziția clientului. Suma maximă care poate
fi obținută cu ajutorul cardului este numită de bănci - limită
de credit. Aceasta scade pe măsură ce banii sunt utilizați şi se
reîntregește o dată cu rambursarea.
Cardul poate fi folosit de client după cum dorește.
8.1. Card de credit Acesta poate efectua diverse plăţi la magazinele care acceptă
cardurile sau, pur şi simplu, poate retrage numerar de la
bancomate.
Prin natura sa, cardul de credit este, însă, un produs destinat facilitării plăţilor la
comercianți şi, mai puțin, utilizării în scopul retragerii de numerar de la bancomate.
Diferențierea se observă luând în calcul nivelul net superior al comisioanelor la
retragerea de numerar în comparație cu cardurile de debit. În plus, băncile percep dobânzi
pentru sumele retrase în numerar de pe cardurile de credit, din momentul efectuării
operaţiunii.
La început, utilizarea cardurilor de credit emise de instituțiile de credit romanești a fost
limitată, în majoritatea cazurilor, la teritoriul național. În prezent, însă, aproape toate cardurile
de credit emise sub sigla Visa, MasterCard sau American Express pot fi folosite şi în
străinătate.
Cardurile de credit sunt emise în general în lei dar la multe banci deţinătorii de card pot
opta pentru carduri în valută. O asemenea opțiune este recomandată celor care călătoresc
frecvent în străinătate, întrucât utilizarea în ţară a unui card emis în valută va fi însoțită de un
comision de conversie de 2% din valoarea tranzacției.
Prin card de credit riscul este transferat de la vânzător la instituţia financiară care a
emis cardul de credit. Cumpărătorul prezintă vânzătorului cardul de credit. Vânzătorul trimite
numărul cardului de credit şi detaliile tranzacţiei la un sistem de autorizare. Acesta fie
autorizează direct tranzacția, fie o direcționează la banca emitentă a cardului de credit, pentru
aprobare. Periodic (de exemplu, zilnic) vânzătorul trimite detaliile tranzacţiilor aprobate către
banca sa. Aceste informații sunt trimise la asociația emiţătorilor de carduri
de credit după ce au fost procesate tranzacţiile pentru care banca respectiva
este şi colectoare şi emiţătoare de carte de credit. La sfârșitul lunii,
consumatorul primește facturile pe care trebuie să le achite, altfel va plăti
dobânda pentru creditul acordat de banca ce a emis cardul de credit.
 Cardul de credit cu difuzor şi microfon
Acest card de credit care conţine difuzor şi microfon alături de cip-ul de memorie; îl
asigură pe utilizator că nimeni nu-i va putea folosi cardul, chiar dacă ştie codul PIN.
Compania BeepCard s-a gândit la asta şi a dezvoltat o nouă tehnologie (ComDot) ce
face posibilă tranzacţia prin recunoaştere vocală. Mai întâi, trebuie înregistrată şi apoi
confirmată vocea pe card. Apoi, se poziţionează cardul în dreptul terminalului special, dotat şi
el cu microfon. Cardul de credit va emite nişte sunete unice codificate (imposibil de falsificat),
iar tranzacţia se va efectua. Bineînţeles, este necesar că vocea utilizatorului să se regăsească în
baza de date a băncii.
Peste tot în lume exista doua tipuri de carduri: carduri de debit şi carduri de credit.
Dacă ai un card de debit poți sa retragi numerar, sa plătești pentru cumpărăturile făcute în
magazine sau pe Internet, sa plătești facturi – dar toate acestea în limita banilor pe care ii ai în
cont. Exista, însă, şi carduri de debit care te lasă sa retragi, în plus fata de banii tai, şi 1 până la
3 salarii ca împrumut. Acestea se numesc carduri cu descoperit de cont sau “overdraft”.
Perioada de graţie reprezintă perioada în care poți folosi banii împrumutaţi de la bancă
pentru a face cumpărăturile dorite, fără să se plătească dobândă. Valoarea cumpărăturilor
trebuie returnată în totalitate până la sfârșitul perioadei de graţie. De regulă, aceasta variază
între 30 şi 55 de zile. Dacă se restituie băncii suma împrumutata în perioada de gratie nu se
plătește nici o dobândă. Dacă însă se depăşeşte termenul maxim de rambursare, banca va lua
comisioane şi dobânzi mari până în momentul în care se achită creditul.
Recomandări în alegerea unui card
Atât cardul de debit, cât şi cardul de credit pot fi folosite pentru cumpărăturile zilnice
de la comercianți fără a plăti vreun comision în plus. Cardurile de credit oferă posibilitatea de
a împrumuta bani de la banca pentru a cumpăra produsul dorit fără garanții suplimentare sau
acordul angajatorului, spre deosebire de cardurile de debit cu descoperit de cont (overdraft)
unde băncile, de regula, cer alte garanții. Un alt avantaj al cardurilor de credit este că se poate
achita împrumutul într-o perioada mai lungă de timp decât în cazul cardurilor de debit.
Bineînțeles, fiecare poate alege cardul care i se potrivește în funcție de nevoile lui, dar
este bine să se deţină ambele tipuri de carduri: dacă se doreşte un împrumut se folosește cardul
de credit, iar în cazul în care este necasar cash (numerar), se folosește cardul de debit. În rest,
se poate plăti la comercianți, fără nici un comision în plus, cu ambele tipuri de carduri.
Majoritatea cardurilor din Romania sunt acceptate şi în străinătate dar mai sunt şi
carduri care nu pot fi folosite decât în ţară. Chiar dacă nu se călătoreşte foarte des sau chiar
deloc în străinătate, este bine ca, de la bun început, cardul să fie acceptat peste tot în lume, mai
ales că nu sunt costuri suplimentare.
Înainte de a alege un card, trebuie cunoscute toate comisioanele ce trebuie plătite
băncii. Este bine să se facă o comparaţie a ofertele băncilor şi să se ştie foarte clar:
 •Cât este comisionul de deschidere al contului de card;
 •Cât este comisionul de emitere a cardului;
 •Care este taxa anuală de administrare a contului;
 •Cât este comisionul la retragerile de numerar (atât la bancomatele băncii
emitente, cât şi la bancomatele altor bănci din ţară şi din străinătate);
 •Cât costă interogarea soldului la bancomate;
 •Cât costă primirea extraselor de cont;
 •Cât se plăteşte la închiderea contul de card;
 •Cât se plăteşte pentru un nou cod PIN (în cazul în care nu se mai ştie);
 •Care sunt dobânzile dacă se depăşeşte perioada de gratie în cazul cardurilor de
credit;
  •Orice alte taxe.
Serviciile de care beneficiază de obicei utilizatorul pentru cardul ales sunt:
 Înlocuirea cardului în regim de urgenţă dacă s-a pierdut sau a fost furat;
 Ridicare de numerar în regim de urgenţă dacă s-a pierdut cardul sau a fost furat;
 Servicii şi asigurări speciale pentru călătorii;
 Puncte de loialitate sau reduceri de preţuri când se plătește cu cardul la
comercianți;
 Achitarea facturilor de la bancomatele băncii sau prin Internet (care sunt
furnizorii de utilităţi cu care banca a încheiat înțelegeri);
 Asistenţă prin telefon atât din ţară, cât şi din străinătate;
 Cardul poate fi folosit pentru a cumpăra de pe Internet.
Cardul este mult mai sigur decât bancnotele dacă se folosește corect şi se respectă
următoarele:
 Când se ridică de la bancă, cardul se semnează imediat în caseta
corespunzătoare de pe spatele cardului;
 Nu se desface plicul care conține codul PIN într-un loc public. Deţinătorul este
singurul care trebuie sa cunoască acest cod!;
 Codul PIN este format din 4 cifre. Fără acest cod, cardul nu poate fi folosit. Se
memorează codul în așa fel încât să nu fie scris nicăieri dacă cineva îţi fura geanta sau
portofelul. Nu se spune codul PIN nimănui;
 Nimeni nu trebuie să vadă codul PIN dacă se retrag bani de la un bancomat sau
dacă se plătește cu cardul într-un magazin! Nu se numără banii stând în fata
bancomatului;
 Când se folosește cardul pentru cumpărături la comercianți, utiliyatorul trebuie
să se asigure că -pe bon este scrisă suma corectă, suma totală de plată a fost completată
înainte de a semna după care se ia înapoi cardul şi se primeşte o copie a bonului respectiv.
 Se notează numărul de card şi numerele de telefon la care trebuie să se sune
dacă se pierde sau se fură cardul şi se păstrează într-un loc sigur, separat de card. Se
anunța banca imediat ce sa constatat dispariţia cardului!
 Există posibilitatea de a verifica oricând extrasele de cont, pentru a vedea exact
pe ce s-au cheltuit banii, când, unde şi cum. Dacă există o tranzacţie necunoscută se ia
imediat legătura telefonic cu banca;
 Se păstrează întotdeauna chitanţele pentru orice tranzacţie facută;
 Mai important decât orice este să nu se dea niciodata informații despre cardul
propriu la telefon unei persoane necunoscute sau a cărei identitate nu se poate verifica. De
asemenea, nu se dau informații despre card prin Internet! Există situaţii în care sursa pare
de încredere (pare a fi chiar banca) dar trebuie să se ştie că banca nu cere niciodata
informaţiile de pe card prin Internet.

4.2. SOLUȚIA DE PLATA ON-LINE e-Payment

ePayment oferă servicii de intermediere plăţi online pentru

companiile româneşti cu care s-a incheiat un contract în prealabil.
Tranzacţiile online realizate în paginile securizate ePayment prezintă un nivel ridicat de
siguranţă, la standarde internaţionale. Datele personale sau cele de card introduse în paginile
securizate de comandă nu sunt în nici un moment expuse şi nu sunt stocate. Toate operaţiunile
se desfasoară într-un mediu sigur care protejează confidenţialitatea, certificat VISA şi
MasterCard.
Datele introduse în timpul procesului de comandă sunt transmise ţntr-un mediu criptat
folosind o conexiune SSL (128 biti). Serverele de tranzactionare sunt scanate zilnic de către
ScanAlert/Hacker Safe împotriva vulnerabilitaţilor cunoscute.
Prezenţa logo-ului HackerSafe certifică faptul că serverul îndeplineşte standardele de
securitate Hacker Safe. Datele de card nu sunt stocate pe serverele ePayment, ele sunt trimise
securizat direct spre serverul băncii emitente pentru autorizarea şi efectuarea tranzacţiei. În
plus, fiecare tranzactie este verificată automat, în timp real, prin algoritmi speciali de filtrare
iar apoi manual în cazul unor suspiciuni, de către o echipă dedicată GECAD ePayment. Astfel
este eliminat orice risc de folosire frauduloasă a unui card. Nivelul tentativelor de fraudă în
sistemul ePayment este de sub 1%.
Cum se face comanda online
Cumparărea unui produs sau serviciu de pe Internet este foarte simplă - sunt doar câţiva
paşi de urmat:
Pasul 1: Se apasă butonul “Adaugă în coş” (sau “Cumpără“) din dreptul produsului/
serviciului care se doreşte a fi cumparat. La unele site-uri se vede imediat conţinutul coşului
de cumpărături, la altele nu. Se urmează instructiunile pentru fiecare caz în parte. Când se
vede pagina cu coşul de cumpărături, se verifică acesta şi se pot adăuga alte produse, se poate
modifica numărul de bucati comandate sau se renunţă la altele.
După ce cumpăratorul s-a hotărat ce să cumpere, comerciantul solicită completarea
unui formular cu adresa de livrare şi informaţiile necesare pentru facturare. Unele site-uri cer
înregistrarea pe site înainte de a continua procesul de cumparare. Acest cont trebuie facut însa
o singura dată.
Pasul 2: Se alege modalitatea de plată în funcţie de opţiunile oferite de site-ul de unde
se fac cumpărăturile: plata prin Carte de credit/debit (Visa, MasterCard, Diners Club,
American Express şi JCB), transfer bancar sau ramburs (plata la livrare). Dacă se alege una
din ultimele 2 variante, procesul de confirmare comandă, autentificare, plată se efectuează
offline.
Dacă se alege plata online cu card, pe o pagina securizată trebuie introduse datele
cardului cu care se doreşte achitarea contravaloarii comenzii:
 numărul cardului;
 data expirarii;
 codul CVV2 sau CVC2 (în cazul în care cardul are un astfel de cod);
 parola 3D secure (în cazul în care cardul este înrolat în sistemul 3D Secure);
Pasul 3: Dacă informaţiile furnizate sunt corecte şi dacă în contul de card există fonduri
suficiente pentru a acoperi valoarea comenzii, se primeşte un mesaj de aprobare a tranzacţiei.
În acest moment suma aferentş tranzacţiei este blocată (nu se poate folosi), fără a fi încă
debitată de pe card.
Pasul 4: Comerciantul este notificat de aprobarea comenzii şi pregateşte livrarea. După
efectuarea livrării şi notificarea acesteia către ePayment, se debitează efectiv suma blocată de
pe card.
Pentru a completa o comanda, se completează cu atenţie toate datele personale cerute în
formularul de comandă. Un aspect foarte important este adresa de e-mail unde se vor primi
toate detaliile referitoare la comandă, precum şi comunicările ulterioare cu comerciantul la
care s-a plasat comanda. La încheierea comenzii se poate tipări factura proforma care va
conţine toate detaliile tranzacţiei.
Comanda este încheiată în momentul în care plata este autorizată, procesată de sistemul
ePayment iar comerciantul a confirmat livrarea produselor/serviciilor. În acest moment, banii
sunt transferaţi din contul cumpărătorului în contul comerciantului iar comanda este încheiată.
Până în acest stadiu, banii sunt blocaţi pe parCAPITOLUL procesarii, însă nu sunt transferaţi.
După plasarea comenzii se va primi o confirmare imediată a tranzacţiei precum şi un e-
mail cu datele complete ale comenzii. Comerciantul va fi înştiinţat de comanda şi, în cazul
produselor fizice, va livra produsele comandate (împreună cu factura şi certificatele de
garanţie) la adresa indicată de cumpărător.
Verificarea plăţilor online efectuate în magazinele care folosesc sistemul ePayment
sunt încheiate accesand myAccount.
myAccount este contul personal al cumpărătorului unde se pot vedea toate informaţiile

referitoare la comenzile proprii online, indiferent de momentul plasării lor.

myAccount este o interfata web securizată dedicată celor care cumpară şi platesc online
în magazinele care folosesc sistemul ePayment. Interfaţa centralizează şi oferă o privire
globală asupra intregii activităţi de cumpărare online a utilizatorului.
Contul myAccount este creat automat de sistemul ePayment după ce se efectuează
prima cumpărătură online pe un site care foloseşte soluţia ePayment. Contul este creat pe baza
adresei de e-mail folosite în procesul de comandă şi a unei parole generate automat, care poate
fi schimbată schimba la prima logare.
Prima oară când se foloseşte myAccount, se intră în pagina de login şi se alege
recuperarea parolei. Sistemul va genera automat o parolă care poate fi schimbată ulterior.
Orice persoană care efectuează cel puţin o plată prin card bancar într-unul din magazinele care
folosesc soluţia ePayment are acces la myAccount.
Contul myAccount şi informaţiile disponibile sunt strict confidentiale şi nu pot fi
accesate decât de cumpărător. MyAccount a fost dezvoltat pentru ca utilizatorul să poată
păstra evidenţa comenzilor online într-un mod organizat şi uşor de accesat.
Conturile din myAccount sunt create automat de sistemul ePayment pe baza adreselor
de email folosite, fiind generat un cont pentru fiecare adresa de email. Câte adrese de email se
folosesc, atatea conturi se generează. GECAD ePayment nu stochează informaţii referitoare la
utilizatori, prin urmare nu se pot asocia mai multe adrese de email aceleiaşi persoane şi fiecare
cont arată doar tranzacţiile aferente adresei respective.
Datele precompletate sunt disponibile doar pentru comenzile viitoare de pe acelaşi
calculator.
Dacă se folosesc mai multe calculatoare, va trebui să se realizeze setările de pe fiecare
în parte. Pentru mai multă siguranţă, nu este bine să se activeze setările şi să se folosească
opţiunea de memorare a parolei în browser decât pe calculatorul personal. Recunoaşterea
utilizatorului de către sistem se realizează pe baza adresei de email folosite pentru a cumpăra
online.
În cazul în care s-a plătit online cu cardul şi comanda nu apare în myAccount, există
mai multe motive:
 S-a plătit online într-un site care nu foloseşte soluţia ePayment, ci serviciile
altui procesator;
 Comanda nu este încheiată încă. În myAccount apar doar comenzile încheiate.
O comandă este încheiată după ce plata este autorizată iar magazinul online confirmă livrarea
produsului;
 S-a folosit o altă adresă de email. Fiecare cont myAccount este asociată unei
adrese de email. Dacă se folosesc mai multe adrese de email, vor fi atatea conturi myAccount
cate adrese de email s-au folosit.
În myAccount:
 se poate verifica dacă plăţile online efectuate sunt încheiate
 se poate vedea istoricul comenzilor online: ce produse s-au achizţionat, care a
fost costul, de la ce magazine s-au comandat etc.
 se pot completa câmpurile necesare unei comenzi online în myAccount iar la
următoarea comandă, dată de pe acelaşi calculator, datele vor fi introduse automat, dacă
magazinul foloseşte ePayment.
 Câte puncte de fidelitate ePayment s-au acumulat, câte s-au cheltuit, câte sunt
disponibile la un moment dat.
În cazul în care se doreşte ca livrarea să fie efectuată la altă adresă decât adresa de
facturare, va trebui să se precizeze acest lucru în formularul de comandă şi la pasul urmator va
trebui să se introducă adresa de livrare.
Codurile de reducere sunt valabile pe durata şi pentru produsele stabilite de comerciant.
În cazul în care unul sau mai multe dintre produsele comandate de cumpărător fac obiectul
unei promoţii, în formularul cu datele de facturare este afişat un câmp special ("Cupon de
reducere") în care se poate introduce acest cod. Reducerea acordata va fi afişată la pasul
urmator.
În funcţie de contractul cu comerciantul, ePayment pune la dispozitie următoarele
opţiuni de plata: Carte de credit/debit (Visa, MasterCard, Diners Club, American Express şi
JCB), transfer bancar şi ramburs (plata la livrare).
ePayment acceptă cărţi de credit/debit Visa, MasterCard, Diners Club, American
Express şi JCB în orice monedă, decontarea făcându-se prin intermediul băncilor emitente-
acceptatoare. În cazul în care se foloseşte un card emis de o bancă romanească, acesta trebuie
activat pentru tranzactii pe Internet.
Bancile emiţătoare de carduri bancare romanesti care pot fi folosite pe Internet sunt:
 Alpha Bank
 Banca Comerciala Carpatica
 Banca Comerciala Romana
 Banca Romaneasca
 Banca Transilvania
 Bancpost
 BLOM Bank Egypt
 BRD - Groupe Société Générale
 C.R. Firenze Romania
 CEC
 Citibank Romania
 Credit Europe Bank
 Emporiki Bank Romania
  Eximbank - Banca de Export Import a Romaniei
 Garanti Bank
 ING Bank
 Leumi Bank Romania
 Libra Bank
 Millennium Bank
 OTP Bank Romania
 Piraeus Bank Romania
 Porsche Bank Romania
 ProCredit Bank
 Raiffeisen Bank
 Romanian International Bank
 Romexterra Bank
 Sanpaolo Imi Bank Romania
 THE ROYAL BANK OF SCOTLAND
 Unicredit Tiriac Bank
 Volksbank Romania
Factura fiscală se primeşte la destinaţie o dată cu produsele comandate. Pentru a anula
o comanda online, indiferent de modalitatea de plată selecţionată, este necesară contactarea
comerciantului la care s-a plasat comanda şi furnizarea detaliilor comenzii efectuate. Ulterior
se va primi un e-mail de notificare anulare plată.
Transferul banilor din contul ataşat cardului spre comerciant se realizează după ce
comanda este încheiată. O comandă este încheiată după ce plata a fost autorizată şi procesata
de ePayment şi după ce magazinul online a confirmat efectuarea livrării. Până în acest
moment, banii sunt doar blocaţi, nu sunt transferaţi către comerciant.
În cazurile în care cardul nu a fost acceptat la plată, motivele unui refuz pot fi :
 fonduri insuficiente - este necesară alimentarea cu fonduri a cardului sau
mărirea limitei de credit curente;
 cardul figureaza în "blacklist" - este un card raportat ca pierdut, furat, blocat de
către posesor;
 emitentul cardului nu autorizează tranzacţiile eCommerce - trebuie contactată
banca emitentă a cardului şi solicitată să activeze acest serviciu. Desigur, aceasta se poate
verifica şi atunci când clientul optează pentru un anumit tip de card, fiind banci care nu
permit astfel de tranzacţii;
 emitentul cardului nu a putut fi contactat iar limitele "stand-in" definite de
acesta nu permit tranzactii eCommerce sau limiteaza valoarea maxima a tranzacţiei -
trebuie apelat suportul oferit de către banca emitenta la numerele de telefon de pe verso-ul

cardului. Sunt singurii în masura sa ofere informaţii reale despre durata nefunctionarii şi
 cauzele incidentului.
Codurile CVV2 respectiv CVC2
CVV2/CVC2 este un cod de securitate din 3 cifre tipărit pe spatele cardului.
Numărul apare în zona cu semnatura deţinătorului, cu litere înclinate la stânga. Acest
cod este un element de siguranţă suplimentar pentru validarea unui card autentic într-o
tranzacţie. Toate cardurile MasterCard, atât credit cât şi debit, au codul CVC2 din 1 Ianuarie
1997; toate cardurile Visa au codul CVV2 din 1 Ianuarie 2001.
Cardul embosat este acel card care are elementele de identificare (numele titularului,
numărul cardului şi data expirării) în relief. Această particularitate permite cardurilor de acest
tip să fie acceptate atât la ATM-uri şi EFT/POS-uri, cât şi la terminalele de tip IMPRINTER.
Detaliile despre card nu sunt stocate pe serverele ePayment.
În cazul cardurilor emise sub sigla MasterCard şi VISA datele despre card sunt
introduse direct în sistemele băncii. În cazul cardurilor emise sub sigla altor organizaţii,
stocarea acestor informaţii se face criptat folosindu-se algoritmi proprii de criptare, pe medii
care sunt fizic separate de mediile cu acces online.
Stocarea se face doar pe durata maximă în care un refuz la plata poate fi iniţiat de către
posesorul cardului.
În cazul produselor fizice, condiţiile de livrare sunt cele afişate pe website-ul
comerciantului. În cazul produselor virtuale livrarea acestora se va face în căsuţa de e-mail a
cumpărătorului, specificat în formularul de comadă.
Livrarea se va efectua în termenii acceptati de către cumpărător în momentul comenzii.
Suma aferenta comenzii va fi transferată din contul cumpărătorului doar după confirmarea
livrării.
În momentul livrarii de către comerciant a produselor comandate, cumpărătorul
primeşte un e-mail de instiintare.
Ocazional se poate întâmpla ca produsele comandate să nu mai fie disponibile pe stoc,
termenul de livrare prelungindu-se peste cel acceptat de cumpărător. În acest caz comanda
poate fi anulată şi se deblochează contravaloarea comenzii, care devine disponibilă din nou pe
card.
În cazul în care se livrează produse care nu corespund comenzii, se poate solicita
returnarea banilor sau înlocuirea produselor cu unele corespunzătoare.
Legea contractelor la distanţă (aplicabilă şi pentru comerţul electronic) prevede o
perioadă de graţie în care se poate returna o comanda, fără a explica motivele returului. Chiar
dacă se pot returna produsele comandate este însă posibil sa nu se poată recupera
contravaloarea taxelor de transport. De asemenea, anumite produse sau servicii nu pot fi
returnate, decât cu acceptul prealabil al vânzătorului. De aceea, înainte de a plasa comanda
trebuie să se citească cu atenţie condiţiile comerciale afişate pe site-ul vânzătorului. Acestea ar
trebui să contina cel puţin:
 informaţii complete despre vânzător (date de identificare, adresa, numere de
telefon);
 termenele şi taxele de livrare;
 modalităţile de plată acceptate;
 condiţiile de retur;
 politica de confidenţialitate.
Datele de contact ale comerciantului sunt înscrise pe factura proforma emisă de acesta,
precum şi în email-urile de confirmare ale comenzii. De asemenea, în MyAccount, în detaliile
fiecarei comenzi se regăsesc şi datele de contact ale vânzătorului.
Toate informaţiile din formularul de comandă sunt solicitate pentru întocmirea facturii,
certificatului de garanţie (acolo unde este cazul) precum şi pentru a putea transmite
informaţiile necesare despre comandă şi livrare.
ePayment este înregistrat la Avocatul Poporului ca operator de date personale cu
numărul 1825 şi solicită aceste informaţii în conformitate cu legea română. Informaţiile
furnizate nu vor fi utilizate decât pentru alcătuirea actelor legale aferente tranzacţiei şi a
comunicaţiei între dumneavoastra şi ePayment sau comerciantul la care s-a plasat comanda.
Detaliile despre card nu sunt stocate pe serverele ePayment. În cazul cardurilor emise
sub sigla MasterCard şi VISA datele despre card sunt introduse direct în sistemele băncii.
În cazul cardurilor emise sub sigla altor organizaţii, stocarea acestor informaţii se face
criptat folosindu-se algoritmi proprii de criptare, pe medii care sunt fizic separate de mediile
cu acces online.
Stocarea se face doar pe durata maximă în care un refuz la plată poate fi iniţiat de către
posesorul cardului. (Sursa: http://www.epayment.ro/).

Cardul BRD ePayment

Cardul BRD ePayment este un card dedicat plăţilor online. La fiecare utilizare pentru
efectuarea unei plăţi în orice magazin care foloseşte soluţia ePayment, se primesc puncte de
fidelitate care se pot utiliza pentru a obţine reduceri la cumpărăturile online viitoare.Cardul
BRD ePayment este un card de debit MasterCard în lei cu utilizare internaţională şi
beneficiază şi de operaţiunile standard ale cardurilor bancare. De asemenea, beneficiază de un
nivel sporit de securitate. Acesta foloseşte tehnologia cardurilor cu CIP pentru securitate
maximă la utilizarea în mediul offline şi este preînrolat în sistemul 3D Secure, pentru utilizare
sigură în mediul online.
De fiecare dată când se utilizează cardul BRD ePayment pentru a achita cumpărături în
orice magazin online care utilizează soluţia ePayment, se primesc un număr de puncte de
fidelitate egal cu 0,5% din valoarea tranzacţiei. Punctele pot fi cumulate şi utilizate pentru a
obţine reduceri la cumpărăturile viitoare. De exemplu, dacă se plătesc cu cardul BRD
ePayment produse în valoare de 500 de lei, se primesc 250 de puncte de fidelitate ePayment.
Punctele de fidelitate ePayment pot fi cheltuite doar în magazinele online partenere care
afiseaza sigla "Aici cumperi cu puncte ePayment!". Dintre magazinele partenere enumerăm:.

Electronice / Hardware / Software

Carti / Muzica / Presa / Concerte

Cadouri / Flori

Turism & Transporturi

Confectii/Bijuterii/Cosmetice
 Bebelusi / Copii

Internet / Comunicatii

Altele
Reducerea maximă care se poate obţine este de 20%. De asemenea, valoarea reducerii
depinde de numărul punctelor de fidelitate acumulate şi de opţiunea fiecărui magazin partener
în parte care poate permite acordarea discount-ului maxim de 20% sau poate impune o limită
mai mică de 20%, în funcţie de politica de preţuri practicată.
În formularul de plată online al magazinelor partenere în programul BRD ePayment,
este afişat
întotdeaun
a
discount-
ul maxim
posibil,
conform
setărilor
comercian
tului.
Utilizatorul poate beneficia de acest discount doar dacă are numărul de puncte necesar pentru
obţinerea reducerii maxime. În caz contrar, se acordă discount conform numărului de puncte
disponibile. De exemplu, pentru a beneficia de un discount de 1 leu, sunt necesare 100 puncte
de fidelitate. Dacă sunt doar 90, atunci reducerea este de 0,9 lei.
Valoarea unui punct de fidelitate ePayment este de 1 ban (0,01 lei). Astfel, pentru o
plată de 500 de lei, se primesc 250 de puncte de fidelitate (numărul punctelor de fidelitate este
egal cu 0,5% din valoarea comenzii) care valorează 2,5 lei.
De fiecare dată când se cumpără produse dîntr-un magazin online partener în
programul de fidelitate ePayment, sub suma totala de plata se găseşte discount-ul maxim care
se poate obţine.
Pentru a beneficia de el, trebuie să se respecte paşii următori:
1. Se urmează link-ul "Afla aici"

2. În fereastra pop-up, logheaza-te în myAccount

 3. În fereastra următoare, se văd câte puncte de fidelitate s-au acumulat până acum şi se
decide câte se folosesc pentru tranzacţia actuală.
4. Se apasă butonul "Aplică discountul"
5. Discount-ul va fi aplicat automat valorii initiale a comenzii, în limita maxima
acceptata de magazinul online.
Comercianţii au dreptul de a stabili un discount mai mic de 20%, conform cu propria
politică de stabilire a preţurilor. De exemplu, dacă se doreşte cumpărarea un produs de 10 lei
şi sunt acumulate 200 de puncte, reducerea maxima este de 20%. Dacă magazinul respectiv nu
poate oferi decât un discount de 15%, atunci se pot folosi maxim 150 de puncte de fidelitate.
Discountul de care se poate beneficia pentru comandă este întotdeauna afişat în formularul de
plată, deasupra valorii produselor achizitionate
CAPITOLUL V
5.1. PLĂŢI PRIN INTERNET BANKING
Internet banking este un serviciu oferit de către bănci clienţilor, serviciu prin care sunt
facilitate operaţiuni bancare on-line, de la distanţă. Pentru aceasta sunt necesare doar un
calculator, indiferent de localizarea acestuia şi o conexiune internet. Accesul la acest serviciu
este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
În afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă şi avantajul simplităţii. În
general, navigarea pe site-urile dedicate „Internet banking”-ului este simplă şi intuitivă,
majoritatea interfețelor acestui produs fiind „user friendly”. Mobilitatea este un alt beneficiu al
serviciului. Oriunde te găsești, prin intermediul unui calculator conectat la Internet se pot
realiza operații puse la dispoziție de „Internet Banking”. Mai mult, pentru a încuraja folosirea
„Internet banking”-ului, băncile percep comisioane mai mici pentru operațiile online decât
pentru cele realizate la ghișeu sau prin telefon.
Pe multe site-uri găsim deja o altă opțiune, deosebit de folositoare, mai ales pentru cei
care nu sunt familiarizați cu aplicaţiile de Internet sau pentru cei care nu sunt siguri în ceea ce
privește utilizarea propriu-zisa a instrucțiunilor, a meniului serviciului. Este vorba despre
varianta demo a “Internet Banking”-ului, în care oricine poate intra şi poate vedea care este
rezultatul fiecărei acțiuni întreprinse fără a afecta vreun cont, deoarece toate informațiile sunt
fictive. Astfel de opțiuni sunt oferite clienților de către Banca Transilvania, BRD Groupe
Societe Generale şi HVB Bank (prima banca occidentală care a adus “Internet Banking”-ul în
România).
Deoarece în cadrul “Internet Banking”-ului se poate lucra cu sume foarte mari de bani,
securitatea sistemelor de transfer electronic este esențială pentru buna funcționare a
serviciului. Astfel, transmitere datelor este securizata prin intermediul protocolului SSL cu o
lungime a cheii de criptare de 128 de biti, iar pentru autentificarea clienților se face prin
intermediul unui dispozitiv de securitate Digipass. Acesta este un un aparat de securitate
pentru accesarea serviciului de “Internet Banking” care generează o parola - token-ul.
Dispozitivul de securitate Digipass este accesat prin introducerea unui P.I.N.(număr personal
de identificare). Parola generata de Digipass oferă utilizatorului posibilitatea de a accesa
serviciul de “Internet Banking” şi de a transmite operaţiunile prin Internet.
Internet banking-ul este unul dintre serviciile financiare cu un nivel de utilizare mai
redus. Astfel, dintre clienții serviciilor financiare, sub 1% folosesc Internet banking-ul.
Utilizarea redusă de către români a serviciilor financiare oferite prin intermediul
Internetului nu este diferită de tendința din întreaga lume, dar cert este că ea nu se datorează
slabelor performanţe ale sistemului electronic sau neprofesionalismului realizării unor site-uri
web. (www.computerworld.ro).
Pentru ca o bancă să poată să pună la dispoziția clienților serviciul de „Internet
banking” ea trebuie să obţină un aviz emis de către Ministerul Comunicațiilor şi Tehnologiei
Informației (MCTI). În momentul de fata, conform informațiilor existente pe site-ul MCTI,
peste de 30 de servicii de „Internet banking”, mobile banking şi home banking sunt avizate.
În scopul asigurării unui înalt nivel de siguranță, acest serviciu a fost dezvoltat pe o
infrastructura care respectă standardele internaționale de securitate a informației. Mai mult,
site-ul pentru acest serviciu este asigurat şi garantat de firma Verisign, astfel încât clienții să
poată recunoaște şi verifica cu ușurința autenticitatea acestuia.
Serviciile de acest tip internet banking sunt oferite de o serie de bănci avizate, cum ar fi
BCR de la Erste Bank, BRD-NET de la BRD Grupe Societe Generale, Bank Post, Raiffeisen
Bank sau Banca Trassilvania, care au o serie de facilităţi, cum ar fi: consultarea informațiilor
referitoare la soldul conturilor, consultarea detaliilor operaţiunilor efectuate pe conturi,
realizarea transferurilor între conturile proprii precum şi realizarea plăţilor către beneficiari.

BCR Internet Banking

24 Banking BCR reuneşte servicii prin care clienţii băncii pot obţine informaţii
personalizate şi pot efectua operaţiuni bancare direct de acasă (prin telefon/internet) sau din
zonele special amenajate în unitatile BCR, fără a fi necesară prezenţa lor la ghişeele băncii şi
fără sa depinda de programul de lucru al unităţilor BCR.
Beneficiari sunt clienţi BCR, persoane fizice cu vârsta peste 18 ani
Operaţiunile ce se pot efectua prin aceste componente ale Serviciului de efectuare
operaţiuni prin Canale Alternative BCR:
1. Informaţii personalizate disponibile pentru conturile detinute la BCR şi activate
pentru acest serviciu:
 pentru conturi curente cu/fără card de debit ataşat, după caz: soldul disponibil,
istoricul tranzacţiilor, valoarea descoperitului de cont, vizualizarea şi statusul ordinelor de
plata programate etc
 pentru creditele contractate: soldul creditului, data contractarii creditului,
informaţii din graficul de rambursare, rata lunara de plata etc
 pentru depozitele la termen SUCCES BCR / MAXICONT BCR: soldul
contului, istoricul tranzacţiilor, data constituirii, data scadentei etc;
 pentru certificatele de depozit cu discount ACTIV: soldul contului, istoricul
tranzacţiilor, data scadentei, valoarea nominala, valoarea de achiziţie, valoarea de
rascumparare la data curenta etc.
2. Tranzacţii bancare: transferuri intra/interbancare în lei şi valută inclusiv transferuri
internaţionale din conturile curente cu/fără card de debit ataşat şi din conturile de economii,
activate pentru acest serviciu, ataşarea unui card de debit la un cont curent precum şi
schimburi valutare (inclusiv între doua valute straine), deschidere cont curent (în valuta în care
clientul nu deţine un cont curent).
Valoarea maxima a tranzacţiilor dispuse de clientul BCR (cu excepţia transferurilor
între conturile proprii ale aceluiasi client, deschise la BCR şi a schimburilor valutare), prin
utilizarea prezentului serviciu este diferita în funcţie de componenta serviciului: Click 24
Banking BCR sau Alo 24 Banking BCR.
Operaţiunile bancare efectuate prin Serviciul de efectuare operaţiuni prin Canale
Alternative BCR sunt iniţiate în timp real cu impact imediat asupra soldurilor conturilor
clientului, nemaiputând fi revocate după autorizarea operaţiunilor solicitate, cu excepţia
ordinelor de plată programate.
Pentru Serviciul de efectuare operaţiuni prin canale alternative BCR achiziţionat în
cadrul pachetului ataşat contului curent, banca nu va percepe comision de utilizare. Pentru
serviciul achizţionat în afara pachetului ataşat contului curent, se aplica un comision de
utilizare de 3 RON/lună.
Pentru Alo 24 Banking BCR există o reducere cu 50% a comisioanelor pentru
transferurile efectuate prin telefon, fata de cele efectuate la ghiseu. Pentru Click 24 Banking
BCR există o reducere cu 75% a comisioanelor pentru transferurile efectuate prin internet, fata
de cele efectuate la ghiseu.
Pentru contractarea serviciului se semneaza cererea-contract de acces la Serviciul de
efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR de către ambele părţi (client şi Banca) apoi
consilierul client activează serviciul, furnizează clientului numele de utilizator şi dispozitivul

de acces numit Token.

Securitatea utilizarii serviciului este garantată prin trei niveluri:
1. numele de utilizator, folosit la identificare pentru
ambele componente: Click 24 Banking BCR şi Alo 24
Banking BCR;
2. dispozitivul Token protejat de un cod PIN
stabilit de client la prima utilizare;
3. codurile unice generate de dispozitivul token,
denumite OTP – One Time Password şi DS – Digital
Signature.

BRD-NET este un site Internet al băncii BRD - Groupe Société

Générale pe care se poate consulta soldul propriu şi operaţiunile efectuate în conturile deschise
la bancă. El permite de asemenea transmiterea de ordine de plată şi accesarea multor
informaţiile privind produsele BRD.
Site-ul tranzacţional se adresează persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate şi
companiilor. Prin intermediul BRD-NET se pot face următoarele:
 consultarea conturile deschise la bancă, conturi cu care s-a aderat la acest
serviciu;
 efectuarea de viramente între conturile proprii sau în favoarea unor beneficiari
predefiniţi;
 consultarea produsele şi serviciilor oferite de către BRD ;
 consultarea listei utilizatorilor autorizaţi (numai pentru persoane juridice);
 schimbarea parolei de acces pe site;
 primirea de mesaje comerciale;
 testarea în varianta Demo a functionalităţilor oferite de serviciu;
 consultarea listei întrebari – răspunsuri frecvente în domeniu;
 accesarea Hotline pentru a rezolva în cel mai scurt timp posibil o problemă
tehnică;
 se poate coresponda cu webmaster-ul de la BRD;
 consulta menţiunile legale ale site-ului;
  accesarea ghidului de utilizare al serviciului.
Utilizatorul autorizat este definit de către reprezentantul abonatului în momentul
subscrierii la serviciul BRD-NET. Opţiunea este valabilă pentru persoane juridice. Utilizatorul
autorizat va avea acces la funcţionalităţile site-ului în funcţie de profilul care i-a fost acordat şi
dispune de propriile sale elemente de identificare pe site (Cod Utilizator şi Parolă).În calitate
de abonat la BRD-NET, accesul pe paginile securizate ale site-ului este permis utilizând codul
de utilizator şi parola furnizate de bancă. Pentru a devein abonat, utilizatorul trebuie să aibă o
adresa de e-mail validă. La agenţia BRD unde utilizatorul are deschis un cont se completează
o cerere de aderare la serviciu după care se intră în posesia Codului de utilizator. Parola de
acces pe site va fi trimisă pe adresa de e-mail indicată.
Pentru a accesa serviciu, se tastează adresa http://www.brd-net.ro în browser-ul Internet
şi se accesează secţiunea "Acces conturi". Accesul este permis utilizând Codul de utilizator
BRD-NET şi parola. BRD-NET poate fi accesat foarte simplu utilizând un browser Internet
(Explorer, Netscape, etc), fără a mai instala nici un software adiţional.
Avantaje utilizării serviciului:
 Există avantaje tarifare pentru operaţiunile efectuate pe BRD-NET beneficiind
de reduceri ale comisioanelor aplicate operaţiunilor de transfer;
 Consultarea extraselor de cont pe BRD-NET este gratuită. Abonamentul
permite accesul la extrasele de cont în fiecare zi, 24/24, 7/7 şi dă posibilitatea de a transmite
ordine virament fără a mai fi necesară prezenţa la banca, economisind astfel timp şi bani;
 Tranzacţiile se efectuează în siguranţă, serviciul BRD-NET utilizând
identificarea utilizatorilor prin Cod de Utilizator şi Parola, vehicularea informaţiilor între BRD
- Groupe Société Générale şi utilizatorii BRD-NET se face criptat utilizând protocolul
securizat SSL 128 biti, sistemul deconecteaza automat un utilizator după 5 minute de
inactivitate iar accesul pe site este restricţionat după 3 încercări eronate de identificare pe site.
Functionalităţi
Se pot vizualiza informaţii legate de soldul şi detaliile operaţiunilor efectuate pe
conturile·de ti SV (Cont curent), LC (Linie de credit), SA (Cont colateral), TD (Cont depozit).
În zilele lucratoare, ordinele sunt tratate în aceeaşi zi la ore diferite în funcţie de
momentul introducerii şi de tipul de transfer. Astfel:
 ordinele sunt preluate spre execuţie la intervale de 3 ore: 8:00, 11:00, 14:00,
17:00 şi 20:00, în zile lucratoare ;
 ordinele intrabancare vor fi tratate în ziua lucrătoare curentă;
 ordinele interbancare transmise înainte de ora 11:00 vor fi tratate în ziua
lucratoare curenta, în cazul depasirii acestei transe executia fiind reportata pentru ziua
lucratoare urmatoare;
 ordinele trimise după ora 20:00, operaţiunile vor fi tratate în ziua lucratoare
urmatoare la ora 8:00;
Un ordin prelucrat sâmbătă dimineaţa, va fi tratat abia lunea următoare, la ora 08:00.
Dacă transferul implica schimb valutar, se va utiliza CAPITOLUL din data executiei, şi
nu cel de la data introducerii ordinului. De exemplu, dacă initiaţi transferul vineri noapte (după
ora 20.00), va fi procesat utilizând CAPITOLUL valutar valabil luni, listat în secţiunea
Servicii.După tratarea operaţiunilor, actualizarea informaţiilor din site-ul BRD-NET se va face
în funcţie de orarele prestabilite de banca pentru funcţionarea serviciului BRD-NET
Se poate vizualiza un istoric al tuturor operaţiunilor efectuate în conturile proprii, dacă
acestea au fost efectuate pe o perioada de 45 zile. Extrasul de cont din site conţine numai
operaţiunile efectuate ulterior aderării.
 Viramentele permanente nu sunt disponibile, dar există posibilitatea indicării datei la
care ordinul să fie transmis la BRD. De asemenea, utilizând opţiunea "Tranzactii predefinite",
un ordin poate fi reintrodus rapid, fără a avea însă posibilitatea executarii în mod automat.
Operaţiunile oferite gratuit prin intermediul BRD-NET sunt cele legate de furnizarea
extraselor de cont. Operaţiunile pentru care se platesc comisioane sunt cele aferente
functionalitatilor tranzactionale ale site-ului
Operaţiunile sunt posibile între conturi deschise în aceeaşi valută. Pentru conturile
proprii sunt posibile şi transferurile între conturi deschise în valute diferite, utilizandu-se un
curs stabilit de BRD şi afisat în pagina Servicii
În funcţie de categoria de client, există o limită zilnică, valabilă pentru toate tipurile de
tranzacţii efectuate prin serviciul BRD-NET.
Odata introduse datele aferente ordinului de plata, acesta trebuie validat cu ajutorul
parolei. Instrucţiunea de plată va fi trimisă în aceeaşi zi la BRD. Se poate consulta stadiul în
care se află cererea (introdusă, validată sau transmisă), iar confirmarea efectuării operaţiunii
va fi realizată în extrasul de cont primit în ziua următoare. În cazul în care un ordin nu poate fi
procesat, se primeşte mesaj personal în care sunt precizate detaliile ordinelor şi motivul ce a
generat neprocesarea acestora.
Verificarea browser-ul compatibil cu SSL 128 biti. Pentru a afla capacitatea de criptare
a browserului - pentru Internet Explorer, click pe butonul "Help", apoi "About Internet
Explorer" în meniul afisat - pentru Netscape Communicator, click pe icoana "Securitate" din
bara de navigare, apoi pe "Browser" şi în final butonul "SSL Configuration".
Dacă browser-ul nu suportă securizare pe 128 biti, se încarcă gratuit noile browser-e
compatibile cu SSL 128 biti de pe site-urile Microsoft şi Netscape sau se actualizează
browser-ul actual prin instalarea unui patch 128 biti. Indata ce browser-ul este compatibil cu
SSL 128 biti , veti putea accesa BRD-NET prin adresa www.brd-net.ro.
Pentru a verifica configurarea corectă a browser-ului în Internet Explorer se
vizualizează parametri din Tools/Internet Options:
1. În rubrica "General", click pe "Settings" în secţiunea Temporary Internet Files
şi alegeti "Every visit to the page" ; În rubrica "General", în "Temporary Internet files", click
pe "Delete files", marcati rubrica şi confirmati;
2. În rubrica "Security", click pe "Custom level" şi asigurati-va ca elementele
cookies sunt activate;
3. În rubrica "Connection", click pe "LAN settings" şi verificati ca proxy sa nu fie
marcat. Dacă este marcat, anulati marcarea
Din motive de securitate, nu este bine să se memoreze codul de utilizator şi parola prin
facilităţi de tipul Autocomplete oferite de majoritatea programelor browser. De exemplu,
pentru Internet Explorer, se merge în Tools / Internet Options / Content, click pe
"Autocomplete" şi se lasă nemarcată opţiunea "User Names and passwords on forms"
Dacă se primeşte mesajul "Proxy Error", este o situaţie ce poate fi generată de tentative
repetate de accesare cu parole eronate. În acest caz se verifică introducerea parolei corecte şi
se repetă operaţiunea, ţinând cont de mecanismul de blocare pentru 24 ore la 3 accesări cu
parola eronată. (Sursa: http://www.brd-net.ro/ro/).

Serviciu Internet eBanking pus la dispoziție de Banc Post a fost

premiat de către comunitatea IT&C din România.
Serviciul este structurat în 8 module funcționale şi anume: Administrare, Conturi,
Extrase de cont, Ordine de plata LEI, Ordine de plata VALUTA, Carduri, Taxe şi Informații
financiar-bancare.
Utilizând aceste module clienții pot efectua plăţi prin ordine de plată de compensare
sau de trezorerie, pot transfera interbancar sume între conturile proprii de card şi/sau curente,
pot face plăţi valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile conturilor
lor deschise la Bancpost, pot afla informații despre diverse cursuri valutare şi dobânzi
practicate de bancă.
De asemenea, prin modulul Taxe pot fi achitate datoriile către bugetul local de către
contribuabilii cu domiciliul în jurisdicția primăriilor ce au încheiat convenții în acest sens cu
Bancpost. (Sursa: http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Internet-
Banking.html).

Raiffeisen Online este un serviciu de internet banking oferit de

Raiffeisen Bank prin intermediul căruia se pot consulta soldul conturilor personale deschise la
banca şi se pot efectua operaţiuni şi tranzacţii. Acest servciu permite transferuri către conturi
deschise la Raiffeisen Bank sau la alte bănci comerciale din Romania, plata facturilor,
schimburi valutare şi constituire depozite.
Operaţiunile ce se pot efectua de către persoanele fizice prin intermediul serviciului
Raiffeisen Online sunt:
 consultarea conturilor personale deschise la banca, atat cele cu care s-a aderat
la serviciu cat şi pe cele deschise ulterior.
 Efectuarea de transferuri (în Lei şi în valuta) între conturile personale cat şi
către alte conturi deschise la banca sau la alte bănci comerciale din Romania sau din
strainatate.
 Constituirea de noi depozite
 Obtinerea extrasului de cont pentru conturile personale curente şi de economii
pe perioada dorita.
 Efectuarea de schimburi valutare între conturile personale
 Efectuarea de plăţi către furnizorii de utilităţi agreati de banca şi, mai mult
decât atât, se poate imputernici banca sa le plateasca automat.
Ce ofera Raiffeisen Online

Pagina principală Raiffeisen Online (Sursa: http://www.raiffeisenonline.ro/)

 Acces 24 / 7 online, securizat, la conturile personale oriunde în lume;
  Securitate maximă pentru operaţiunile personale bancare prin introducerea
metodei de autentificare/autorizare tranzacţii cu ajutorul card reader-ului şi a Smart Cardului;
 Se pot consulta soldurile conturilor şi istoricul tranzacţiilor personale. Toate
Tranzacţiile personale se realizeaza în timp real şi soldurile conturilor sunt permanent
actualizate;
 Se pot ordona plăţi intra sau interbancare în lei (şi/sau programa ca acestea sa
se efectueze automat în viitor) către conturile proprii sau ale altor titular;
 Se pot ordona plati intrabancare în valuta (şi/sau programa ca acestea sa se
efectueze automat în viitor) sau interbancare în valuta către conturile proprii sau ale altor
titular;
 Se pot ordona plati către trezoreria statului;
 Se pot plati facturi către furnizorii de utilitati agreati de banca şi, mai mult, se
poate imputernici banca sa le plateasca automat;
 Se pot predefini beneficiari pentru plati intra şi interbancare;
 Se pot constitui şi lichida depozite;
 Se pot efectua schimburi valutare între conturile proprii, precum şi "cross
currency" între valute;
 Se pot face transferuri între conturile proprii;
 Se poate alege şi defini codul de utilizator, precum şi parola de acces la
Raiffeisen Online;
 Se pot alege pseudonime pentru conturile proprii pentru a le putea identifica
mai uşor;
 Se poate vizualiza intregul istoric al activitatii personale online (maximum 6
luni). De asemenea, se poate salva pe propriul computer istoricul de tranzacţii;
 Se poate obţine extrasul de cont pe perioada dorită
 Se pot efectua tranzacţii şi noaptea sau în weekend, având astfel acces la
informaţiile private despre conturile personale, oricând şi de oriunde din lume. Totuşi din
motive tehnice, uneori serviciul poate fi întrerupt pe timpul nopţii, pentru o perioadă scurtă de
timp.
Avantajele serviciului Raiffeisen Online
 Economie de timp: nu mai este necesară prezenţa la bancă.
 Disponibilitate: serviciul este disponibil indiferent de zi sau oră, prin
intermediul oricărui computer ce îndeplineşte conditiile tehnice şi este conectat la internet.
 Beneficiezi de costuri minime: comisioanele sunt cu pana la 50% mai mici
decât la ghiseele băncii
 Control: există în permanenţă acces la informaţii despre soldul conturilor
personale şi asistenta acordata non-stop.
 Securitate: Raiffeisen Online foloseste o tehnologie de ultima generatie,
utilizând un sistem de criptare SSL la 128 biti, garantând, prin utilizarea de parole unice
pentru accesarea aplicaţiei şi autorizarea de tranzacţii, securitate optima pentru operaţiunile
personale bancare.
Accesibilitate
Abonaţilor serviciului Raiffeisen Online li se permite accesul pe paginile securizate
prin intermediul codului de utilizator şi a parolei comunicate de banca în momentul semnarii
contractului. Pentru a putea beneficia de acest serviciu trebuie să existe cel putin un cont
curent deschis la banca şi un card de debit. În urma semnarii contractului se primeşe un cod de
utilizator şi o parola de acces pe site-ul.
Autentificare/autorizare tranzacţii
 Sistemul de autentificare şi autorizare tranzacţii folosit de Raiffeisen Online a fost
introdus pentru a asigura securitatea operaţiunilor financiare prin internet banking, eliminând
riscul celor mai frecvente cauze ale fraudelor on-line:
 Sustragerea informaţiilor bancare confidenţiale de către răufăcători în scopul
unor eventuale fraude online (phisherii care utilizează datele personale ale clienţilor pentru a
accesa fraudulos serviciul de Internet Banking în numele clientului şi a transfera fonduri
ilegal).
 Clienţi care, fără să ştie, au pe computerul pe care îl folosesc pentru accesarea
serviciului Raiffeisen Online un virus sau un Troian.
 Pentru a conferi siguranţă faptului că Tranzacţiile initiate de către client şi
detaliile aferente acestora nu au fost interceptate şi modificate de posibili fraudatori.
Modul de functionare al sistemul de securitate
Sistemul de securitate Raiffeisen Online presupune utilizarea unui dispozitiv dedicat
denumit card reader şi a unui Smart Card.
Acesta se bazează pe utilizarea a ceva
ce utilizatorul sre posesia sa (Smart Card-ul)
şi a ceva ce cunoaşte (PIN-ul aferent Smart
Cardului) în vederea generării de coduri de
autentificare/autorizare pe care este necesar sa
le introducă în cadrul serviciului Raiffeisen
Online.
Card readerul
Card-reader-ul reprezintă un element
de securitate, constând într-un dispozitiv cu
ajutorul căruia se generează parole unice reprezentând coduri de autentificare şi de autorizare
tranzacţii; acestea sunt folosite pentru autentificarea şi autorizarea tranzacţiilor efectuate prin
intermediul serviciului Raiffeisen Online.

Smart Cardul
Smart cardul reprezinta un card bancar cu chip ce poate fi folosit pentru autentificarea
şi autorizarea tranzacţiilor în aplicaţia Raiffeisen Online.
Sunt considerate Smart Carduri următoarele tipuri de card:
Cardul de credit cu chip – orice card de credit emis după data de 8 iulie 2009.
Cardul de debit cu chip – orice card de credit emis de către Banca la începutul anului
2010.
Cardul Raiffeisen Online – este un card
bancar cu chip care nu este ataşat unui cont
curent
Model de Card Readerşi nu are instalată aplicaţia de plăţi.
Astfel, acesta va putea fi folosit doar pentru
generarea de parole pentru
autentificare/autorizare tranzacţii în cadrul
serviciului de internet banking, nu şi la ATM
sau plată comercianţi.

În cazul în care utilizatorul are mai

multe Smart Carduri, se pot folosi pe oricare dintre acestea pentru generarea de coduri de
autentificare/autorizare tranzacţii.
Codurile de autentificare/autorizare sunt unice şi expira odata cu folosirea lor în cadrul
aplicaţiei de internet banking.
Functionalităţi
Conturile ce pot fi vizualizate
Se pot vizualiza soldul online şi detaliile operaţiunilor efectuate pentru următoarele
tipuri de conturi pe care utilizatorul le are la Raiffeisen Bank:
 Conturi curente
 Conturi de card de credit
 Conturi de economii
 Conturi de depozite
 Carduri de credite
Plăţile intrabancare se efectuează online indiferent de ziua şi ora în care sunt ordonate.
Plăţile interbancare efectuate în zilele lucratoare până la ora 14:00 banii ajung la banca
beneficiarului în ziua respectivă, iar cele efectuate după ora 14:00 ajung a doua zi. În cazul în
care acestea sunt efectuate într-o zi nelucrătoare, banii vor ajunge în urmatoarea zi lucrătoare.
Se pot efectua tranzacţii atât noaptea cât şi în weekend deoarece serviciul Raiffeisen
Online poate fi accesat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, oferind acces la informaţiile private
despre conturile personale oricând şi de oriunde din lume.
Tranzacţiile ordonate în weekend vor fi înregistrate în prima zi lucratoare.
Tranzacţiile ordonate pe timpul nopţii vor fi procesate fie imediat, fie a doua zi
dimineaţă, în funcţie de specificul acestora. Pentru a verifica efectuarea acestora se consultă
soldul contului debitat sau istoricul tranzacţiilor din meniul “Portofoliul meu”.
Dupa ce se semnează contractul se va tasta parola, urmând ca la prima autentificare pe
site-ul Raiffeisen Online utilizatorul să o schimbe. Parola sau codul de utilizator se pot
schimba ori de cate ori se doreşte direct din Raiffeisen Online. Parola va fi activă timp de 100
de zile dupăcare va trebui din nou schimbată.
Operaţiunile gratuite prin intermediul serviciului Raiffeisen Online sunt cele legate de
soldul conturilor şi al extraselor de cont, operaţiunile între conturile proprii (constituire
depozite, schimburi valutare, rambursari către cardul de credit personal) şi plăţile intrabancare
în valută.
Operaţiunile efectuate prin intermediul serviciului Raiffeisn Online care sunt
comisionate sunt transferurile intrabancare şi cele interbancare, insa comisionul este cu pana la
50% mai mic decât în unitatile Raiffeisen Bank.
Pentru a face viramente într-un cont din strainatate conturile beneficiarilor trebuie sa fie
deschise la o banca din Romania în moneda naţională (LEI).
Operaţiunile între conturile proprii în USD, EUR şi Lei sunt posibile numai între
conturile proprii deschise în aceeasi valuta sau în valuta diferita. Pentru operaţiunile între
conturi cu valuta diferita se va folosi CAPITOLUL de schimb Raiffeisen Bank existent în ziua
efectuarii tranzacţiei.
Confirmarea electronica este un document care sumarizează detaliile tranzacţiei şi
confirmă înregistrarea comenzii personale la banca pentru a fi efectuată. La data tranzacţiei
este necesar ca utilizatorul să se asigure că în cont există fonduri suficiente pentru efectuarea
tranzacţiei (inclusiv comisioanele aferente). Pentru a verifica efectuarea transferului se
consultă istoricul contului din optiunea “Portofoliul meu” sau Extrasul tau de cont.
Banca nu-şi asuma nici o responsabilitate pentru transferurile neefectuate din lipsa de
disponibil.
Siguranta tranzacţiilor
Siguranta tranzacţiilor reprezinta o prioritate maxima, de aceea serviciul Raiffeisen
Online utilizează:
  identificarea utilizatorilor prin Cod utilizator şi parola strict personale;
 transmiterea informaţiilor între Raiffeisen Bank şi utilizatorii Raiffeisen Online
se face criptat utilizând protocolul securizat SSL 128 biti;
 sistemul deconecteaza automat un utilizator dupa 15 minute de inactivitate;
 accesul pe site este blocat dupa 3 incercari consecutive eronate (introducerea
eronata a parolei sau a cifrelor de pe cardul de debit);
 posibilitatea de a efectua tranzacţii în cadrul unei sesiuni de activitate este
blocat în conditiile introducerii codului de autorizare de 3 ori consecutiv eronat (este necesară
delogarea şi accesarea serviciului Raiffeisen online printr-o noua sesiune de logare).
Accesarea Raiffeisen Online se face utilizând doar un browser de Internet. Accesul este
posibil dacă sunt indeplinite următoarele condiţii:
 browser-ul suportă şi este configurat pentru a utiliza criptare pe 128 biti;
 browser-ul trebuie să fie configurat să accepte elemente de tip “cookies”;
 browser-ul să fie configurat să se conecteze la site-ul Raiffeisen Online la
fiecare accesare fără a utiliza elemente temporare salvate la accesari anterioare.
Sfaturi pentru utilizatori
 Din motive de securitate, nu se memorează codul de utilizator şi parola prin
facilitaţi de tipul Autocomplete oferite de majoritatea programelor browser. De exemplu,
pentru Internet Explorer: în Tools / Internet Options / Content, click pe "Autocomplete" şi se
lasă nemarcată opţiunea "User Names and passwords on forms"
 Se configureaza browser-ul în meniul Tools/Internet
Options/General/Temporary Internet Files/ Settings, rubrica "Automatically" este marcata
implicit (default). Se marchează "Every visit to the page" sau "Everytime you start Internet
Explorer" astfel încât browser-ul să caute afişarea paginii pe internet şi nu în memoria cache
(cache memory). (Sursa: https://www.raiffeisenonline.ro).

BT 24 Internet Banking
BT24 Internet Banking este soluţia de Internet Banking a Băncii Transilvania. Aceasta
asigură acces rapid şi sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, în
acelaşi timp şi posibilitatea de a realiza o gamă vastă de operaţiuni bancare.
Serviciul este disponibil 24 ore din 24, putand fi accesat de oriunde de pe glob, de pe
orice computer conectat la Internet (cu conditia indeplinirii cerintelor tehnice minime).
Mobilitate şi Flexibilitate
BT24 asigură mobilitate deoarece se pot face operaţiuni de pe orice computer
conectat la internet.
Interfaţă în 3 limbi: română, engleză şi franceză.
Ce se pot face prin BT24:
- plăţi în lei către orice partener;
- plăţi către Trezorerie;
- plata utilităţilor;
- alimentări card;
- plăţi valutare, interne şi externe;
- tranzacţii de schimb valutar;
- constituirea şi desfiinţarea de depozite;
- vizualizarea, tiparirea şi exportul extraselor de cont;
- configurarea de ordine predefinite pentru anumiti parteneri.
 SIGURANŢĂ O altă caracteristică foarte importantă a serviciului de Internet Banking
BT24 este siguranţa maximă în care se pot efectua operaţiunile, de la orice
computer conectat la Internet, indiferent dacă este în ţară sau în străinătate.
Toate datele transmise prin intermediul aplicaţiei de Internet Banking BT 24
sunt criptate cu ajutorul unei tehnologii SSL pe 128 biti.
Pe piata financiar-bancară internaţională, această tehnologie este considerată
cea mai potrivită pentru asigurarea securităţii serviciilor de tip Internet Banking.
În plus, pentru a putea accesa aplicaţia BT 24 este nevoie de instalarea unui certificat
digital de autentificare. Certificatele sunt folosite pentru verificarea identităţii persoanei care
trimite mesaje electronice către bancă, dar şi pentru a oferi băncii posibilitatea de a codifica
raspunsurile. Emiterea certificatelor este necesară pentru siguranţa conexiunii între computerul
utilizatorului şi serverul de Internet al băncii.
Există mai multe nivele de securitate / verificare a datelor de intrare în sistem:
- nivel 1 - certificatul de autentificare
- nivel 2 - ID şi Parola
CONFORT - nu este necesară deplasarea la sediul băncii pentru a efectua
operaţiunile, se pot face de oriunde, de pe un computer conectat la Internet. Se
economiseşte mult timp, dar şi bani, pentru că toate comisioanele sunt reduse faţă de
cele de la ghişeu. În plus, există acces nelimitat la BT24. Se pot urmări oricand toate
operaţiunile facute pe cont, atât cele efectuate prin BT24, cat şi cele de la ghişeu, cu
ajutorul unor rapoarte detaliate ale evolutiei soldurilor conturilor personale.
OPERATIVITATE - ordinele personale de plată sunt procesate în aceeasi zi,
dacă se trimit până la ora 18.00 (de luni până vineri), respectiv până la ora 12.30
(sâmbăta) şi, în plus, se poate ştii în permanenta care e starea lor.
Avantaje
Cu BT24 - Internet Banking se pot face o mulţime de operaţiuni:
 Plăţi în lei către orice beneficiar cu contul deschis la alte bănci din
Romania;
 Plăţi în lei către parteneri cu conturi deschise la Banca Transilvania;
 Plăţi în lei către Trezoreria Statului;
 Plată utilităţi;
 Alimentari card;
 Plata salariilor în conturile de card ale angajaţilor;
 Plăţi valutare interne şi externe;
 Vânzare-cumpărare valută.
Folosind BT24 utilizatorul beneficiază şi de alte facilitati: Importuri ordine; Export
date referitoare la ordinele de plata trimise la banca; Furnizarea de informaţii legate de starea
ordinelor de plata trimise băncii; Posibilitatea vizualizarii şi tiparirii extraselor de cont;
Evolutia soldurilor inclusiv prin generarea unui grafic; Posibilitatea definirii beneficiarilor
platilor direct de către client; Comunicare securizata între client şi banca. (Sursa:
http://www.bancatransilvania.ro/).
In tabelul următor sunt prezentaţi o serie de termini utilizaţi de către serviciile bancare:
Termen Explicatie
Cont debitat Contul din care a fost virata suma.
Cont creditat Contul în care a fost virata suma.
Portofoliul meu Meniu care afiseaza toate conturile unui client.
Sold disponibil Suma disponibila în cont ce poate fi utilizata.
Sold curent Suma rezultata din diferenta dintre soldul disponibil şi limita de desoperit
de cont / overdraft (daca exista).
Transferuri Transferuri catre beneficiari cu conturi deschise la Raiffeisen Bank.
intrabancare
Transferuri Transferuri catre beneficiari cu conturi deschise la alte banci comerciale
interbancare din Romania.
Cod utilizator Numele de acces pentru utilizarea Serviciului Raiffeisen Online (minim 8
şi maxim 12 caractere alfanumerice, din care cel putin 1 (un) caracter
trebuie sa fie cifra).
Nume cont Conturile pot fi denumite de client pentru a putea fi identificate mult mai
Pseudonim usor.
Inchidere sesiune Este butonul care trebuie actionat în momentul în care inchideti aplicaţia
de Raiffeisen Online pentru a va asigura ca v-ati delogat corect.
Plăţi Directe Serviciu oferit de banca clientilor cu un cont curent prin intermediul
Furnizori caruia banca plateste automat facturile de utilitati ale clientilor la data
scadenta din contul detinut.
Plăţi active Plăţi programate în aplicaţie pentru a fi efectuate automat în viitor.
Data înregistrării Reprezintă data la care tranzacţia a fost procesată în sistem.
Data tranzacţiei Reprezintă data la care tranzacţia este ordonată de client.
Franco Fără comision, valoarea comisionului este zero.
Dobândă În cazul unei modificari de dobândă, noua rata de dobândă intra în
fluctuantă vigoare din data modificării acesteia.
Dobândă fixă În cazul unei modificări de dobândă, noua rată de dobândă intra în
vigoare la data primei reînnoiri de după efectuarea modificării.
Transfer repetat Transfer programat automat să se repete la un anumit interval de timp
(lunar, saptămânal) până la o dată de expirare aleasă de client.
Confirmare Acesta este un document care ce face un rezumat al detaliilor tranzacţiei
electronică şi confirmă înregistrarea comenzii personale la bancă pentru a fi
efectuata.
Cookie Un mic fişier ce apare pe calculatorul utilizatorului în momentul în care
intra pe un site Web, pentru recunoaştere în conexiunile ulterioare.
Limita descoperit Suma de credit (maxim 3 salarii) oferita clientilor care au cont de virare a
de cont salariului deschis la Raiffeisen Bank.
(overdraft)
Total overdraft Suma dintre total overdraft şi descoperitul neautorizat. De exemplu: daca
utilizat ai un descoperit de cont de 5000 LEI şi ai cheltuit din el 1000 LEI, în
acest camp suma va fi de 1000 LEI, iar daca ai cheltuit toata limita de
descoperit de 5000 LEI, şi banca a retinut în plus şi alte dobanzi sau
comisioane din contul tau, suma va reprezenta totalul dintre linia de
credit utilizata şi acele dobanzi şi comisioane.
Descoperit Reprezintă suma de bani pe care bancă o poate reţine din contul propriu
neautorizat chiar daca în acesta nu există disponibil (de exemplu: dobânzi,
comisioane).
Suma retinută Suma în curs de decontare în cazul efectuarii unei plăţi la comerciant sau
a retragerii de numerar de la bancomatul altei banci şi care apare intre
momentul ordonarii tranzacţiei şi până în momentul procesarii acesteia
Dobândă  În cazul "Depozitelor la termen cu plata dobanzii prin transfer în
penalizatoare contul curent", cu excepţia celor cu termen de 1 luna, dobândă
penalizatoare suportata de client va fi constituita din următoarele
elemente: dobândă la termen a depozitului acumulata până în prezent, pe
perioada cuprinsa intre data constituirii/ultimei reinnoiri şi data ultimului
transfer de dobândă în contul curent la care se adauga dobândă deja
platita clientului prin transfer în contul curent diminuata cu dobândă la
vedere, acordata de Banca, pe toata perioada cuprinsa intre data
constituirii/ultimei reinnoiri, aplicata la soldul iniţial de constituire.
 În cazul "Depozitelor la termen cu capitalizare", a "Depozitelor
Bonus" şi a "Depozitelor cu plata dobanzii prin transfer în contul curent
pe termen de 1 luna", dobândă penalizatoare va fi compusa din dobândă
depozitului acumulata până în prezent, pe perioada cuprinsa intre data
constituirii/ultimei reinnoirii diminuata cu dobândă la vedere, acordata de
Banca, pe toata perioada cuprinsa intre data constituirii/ultimei reinnoiri,
aplicata la soldul iniţial de constituire.
 În cazul "Depozitelor Eveniment", dobândă penalizatoare va fi
compusa din dobândă depozitului acumulată până în prezent, pe perioada
cuprinsă între data constituirii şi data lichidării.
Suma acordată Este suma neta pe care o va primi clientul, în urma lichidarii contului de
clientului depozit. În functie de momentul lichidarii depozitului, acesta poate fi:
 la data scadenţei
 înainte de scadenţă (lichidare prematură)
Cazul 1: Lichidarea depozitelor la scadenta
 În cazul depozitelor lichidate la momentul scadentei, suma
primita de client nu va fi afectata de nici o penalizare.
Cazul 2: Lichidarea depozitelor înainte de scadenţă (prematură)
 În cazul "Depozitelor la termen cu plata dobanzii prin transfer în
cont curent", cu excepţia celor constituite pe termen de 1 luna, aceasta va
conţine următoarele elemente: capitalul iniţial (suma de constituire a
depozitului) din care se scad sumele aferente dobanzilor care au fost
plătite prin transfer în contul curent al clientului la care se adaugă sumele
reţinute cu titlu de impozit pe dobanzi şi dobândă la vedere practicată la
momentul lichidării pentru întreaga perioadă de la data
constituirii/ultimei reînnoiri a depozitului, aplicată la capitalul iniţial de
constituire.
 În cazul "Depozitelor la termen cu capitalizare", a "Depozitelor
Bonus" şi a "Depozitelor cu plata dobanzii prin transfer în contul curent
pe termen de 1 luna", suma acordata clientului va conţine capitalul
existent la data ultimei reinnoiri/scadente la care se adaugă dobândă la
vedere pentru întreaga perioadă de la data constituirii/ultimei reinnoiri,
aplicata la capitalul existent la acea data.
 În cazul "Depozitelor Eveniment" suma acordată clientului va
conţine: capitalul iniţial (suma de constituire a depozitului) la care se
adauga depunerile ulterioare efectuate de client după data constituirii
depozitului.
 CAPITOLUL VI
6.1. ALTE MODALITATI DE PLATA
Plata prin CyberCash
CyberCash a fost un serviciu de plată pentru comerţul electronic şi a avut sediul general
în Reston, Virginia. S-a înfiinţat în august 1994 de către Daniel Lynch şi William Melton.
Compania a furnizat iniţial un software de tip „portofel electronic” pentru consumatori şi un
software pentru comercianți pentru a accepta plata cu card de credit.
În 1995 compania a propus RFC 1898 CyberCash Credit Card Protocol Version 0.8. În
februarie 1996 a lansat public aplicaţia cu simbolul "CYCH" iar acţiunile au crescut cu 79% în
prima zi de afaceri.
În 1998 CyberCash a adus o altă companie procesoare online de carduri de credit
ICVerify. În ianuarie 2000 un hacker adolescent rus numity „Maxus” a anunţat că a copiat
aplicaţia CyberCash's ICVerify dar compania a negat acest lucru.
Cracker este cel care sparge/se infiltrează în calculatoarele altora. Acest cuvânt
provine de la ocupaţia favorită a crackerilor şi anume de a sparge parole. Se poate vorbi atât
de crackeri care sparg programe shareware sau altfel de software sau media protejate, cât şi
de crackeri care sparg calculatoare şi obţin accesul la informaţii confidenţiale (de exemplu
numărul cărţii de credit), sau virusează calculatorul altora (de exemplu, pentru a-l folosi
drept fabrică de spam sau a găzdui pornografie, de obicei ilegală, în scop de câştig
comercial).
Crackerii sunt pasionaţi ai informaticii, care, de obicei au că scop „spargerea”
anumitor coduri, baze de date, pagini web etc. Ei sunt consideraţi infractori, în majoritatea
statelor lumii. Crackerii adevăraţi nu „distrug”, de obicei, pagini inofensive, cum ar fi
paginile personale. Ţintele obişnuite ale atacurilor crackerilor sunt sistemele importante, care
au protecţii avansate şi conţin informaţii strict secrete, cum ar fi bazele de date ale
Pentagonului sau cele de la NASA. Odată obţinute, aceste fişiere (informaţii) sunt publicate
pe tot Internet-ul, pentru a fi vizionate sau folosite de cât mai multe persoane. Orice cracker
advărat trebuie să respecte un „Cod de legi al hackerilor”, care este bine stabilit, cunoscut şi
respectat.
Se poate afirma că orice cracker este fie hacker, fie haxor.
Haxorul este un cracker amator, care se foloseşte de uneltele de spargere a sistemelor
informatice create de alţii, fiind lipsit de o contribuţie personală la dezvoltarea lor. Ca atare,
haxorii sunt priviţi de sus atât de crackerii cu experienţă, cât şi de hackeri. Sinonim (în limba
engleză): script-kiddie. De aceea, categoriile semantice de cracker şi de hacker se
intersectează dar nu coincid. Hacker înseamnă la origine: expert în calculatoare.
Pe 1 ianuarie 2000, a cazut victima virusului Y2K Bug cauzând înregistrarea dublă a
plăţilor cu cardurile de credit în sistemul lor.
În martie 2001 compania a falimentat iar activele şi numele au fost achizitionate de
VeriSign. PayPal a achiziţionat apoi serviciul de plata al VerySign, inclusiv CyberCash.
Pentru a efectua plăţi prin CyberCash, consumatorul are nevoie de un software care
simuleaza "portofelul", face criptarea mesajelor şi memorează tranzacţiile. Ca şi portofelul
obişnuit, acest portofel-software poate înregistra mai multe cărţi de credit.
Vânzătorul are un software similar.
 Utilizând un navigator Web, consumatorul selectează ce vrea să cumpere.
 Serverul vânzătorului trimite "portofelului-software" o cerere de plată semnată
prin care dă detalii despre cumpărătura şi transmite tipul cărtilor de credit acceptate.
"Portofelul" deschide o fereastă şi afişează suma şi lista cărţilor de credit disponibile
 pentru selecţie.
 "Portofelul" trimite un mesaj criptat şi semnat cu numărul cărţii de credit şi
detalii privind tranzacţia şi acceptarea plăţii.
 Serverul vânzătorului trimite acest mesaj împreună cu un mesaj propriu semnat
şi criptat către Gateway. Aici mesajele sunt decriptate şi comparate, iar dacă se potrivesc,
se trimite o cerere de autorizare conventionala;
 Se reîntoarce un răspuns spre vânzatorul care- trimite un raspuns "carte de
credit" către software-ul portofel.
 Gateway-ul este operat de un agent al băncii colectoare a vânzătorului.
 În mod similar cu schemele prezentate mai sus s-au dezvoltat şi alte protocoale
pentru efectuarea plăţilor electronice, bazate pe alte secvenţe de mesaje între aceleaşi
entităţi.
Plata prin FirstVirtual
Altă soluţie privind transferul sigur al cărţilor de credit prin Internet, fără însă a apela la
criptografie, o constituie FirstVirtual (Sursa: http://www.fv.com/).
Este vorba despre un mecanism prin care cumpărătorii de informaţii stabilesc un
identificator propriu, pe care-l fac cunoscut lui FirstVirtual prin fax sau telefon, împreună cu
numărul cărţii de credit.
Atunci când cumpară o informaţie, cumpărătorul furnizează vânzatorului identificatorul
său. Vânzătorul se conectează la serverul FirstVirtual, verifica identificatorul, şi, dacă el
corespunde, va furniza informaţia cumpărătorului. Apoi serverul FirstVirtual intreaba prin e-
mail cumparatorul dacă accepta plata informaţiei. Dacă răspunsul este “da”, FirstVirtual va
furniza numărul cărtii de credit către un achizitor care va încarca cu suma de plată cartea de
credit şi, după 90 de zile, va transfera fondurile vânzatorului. Intrat în functiune în 1994,
FirstVirtual are astazi peste 380.000 utilizatori. (Sursa: http://www.fv.com/).
Plata prin SmartCard (cartela inteligentă)
Un smart card, chip card, sau card cu circuite
integrate (Integrated Circuit Card - ICC), este definit că orice
card de dimensiunea unui buzunar cu un circuit integrat
inclus ce poate procesa informaţii.
Acest lucru înseamnă că poate primi informaţii de
intrare, le proceseaza şi le trimite la ieşire cu ajutorul
aplicaţiilor ICC
Cardurile de memorie conţin doar componenete de
stocare a memoriei non-volatilă şi probabil elemente logice
Smart card
de securitate. Cardurile microprocesor conţin memorie
volatilă şi componente de tip microprocesor. Cardul este din plastic şi poate avea imprimată o
hologramă (holograma este o formă avansată de fotografiere care permite unei imagini să fie
înregistrată tridimensional) pentru a se evita multiplicarea frauduloasă.
Cardul cip a fost inventat de doi cercetatori germani în 1968 iar patentul a fost aprobat
doar în 1982. Prima utilizare masivă a cardurilor a fost în Franţa în 1983 - Telecarte pentru
telefoanele publice.
A doua utilizare masivă a fost în 1992 prin integrarea microcipurilor în cardurile de
debit în Franţa (Carte Bleue). Atunci când se platea în Franta cu Carte Bleue, se introducea
cardul într-un terminal de comerciant, apoi se tasta codul PIN ( Personal Identification
Number – număr personal de identificare) înainte că tranzacţia să fie acceptata.
În principiu, Smart Card este înlocuitorul portofelului obişnuit. Tot conţinutul unui
portofel actual (acte, cărţi de credit, bani gheaţă) va fi înlocuit de una sau mai multe Smart
Card-uri. Din punct de vedere fizic, Smart Card arată ca un card de credit cu unul sau mai
multe microcircuite de tip "microcontroller-e” înglobate.
O cartelă inteligentă (Smart Card) poate păstra de 10 - 100 ori mai multe informaţii
decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigură.
Conectată la un terminal de citire/scriere, Smart Card poate efectua funcţii complexe de
luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda.
Deci beneficiile oferite de Smart Card sunt: siguranţă, capabilităţi active antifraudă,
flexibilitate în aplicaţii, posibilitatea de validare "off-line".
De asemenea, Smart Card poate fi combinată cu date biomotrice - amprenta digitală,
geometria mâinii, amprenta vocală etc., pentru a-şi identifica în mod unic proprietarul. Există
deja multe aplicaţii în telefonie celulara (GSM - Global System for Mobile communications –
Sistem global pentru comunicatii mobile), acces Internet, aplicaţii financiare. Pentru a efectua
operaţii cu Smart Card, aceasta se introduce într-un dispozitiv de citire/scriere care poate fi cu
contact sau fără contact. Acest cititor poate fi sub forma unui portofel ce poate comunica cu alt
portofel similar sau cu banca, pentru efectuarea de transferuri multivalutare.
Astfel, Smart Card memorează direct echivalentul digital al sumelor de bani în loc să
indice un cont la banca sau un credit acordat de banca. Când o astfel de cartelă este utilizatăa
pentru a cumpăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat vânzătorului şi
apoi mai departe spre o instituţie financiară. Smart Card poate fi reîncarcabilă sau nu. În acest
ultim caz cartela se aruncă atunci când suma înscrisă în ea a fost epuizată.
Transferul electronic de fonduri
Pe Internet, cecul de hârtie poate fi repede înlocuit de un cec electronic, semnat digital
de emitent. Un consorţiu de bănci, FSTC – Financial Services Technology Consortium
(http://www.fstc.com/), a statutat un model de cec electronic foarte asemanator cecurilor
clasice pe hârtie. Plătitorul foloseşte un procesor, de tipul unui SmartCard PC, pentru a genera
şi semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin poşta electronică sau Web. El se
trimite fie băncii cumparatorului – care-l va onora după verificarea semnaturii digitale,
trimitând banii băncii vânzatorului, fie direct vânzatorului – care va verifica semnătura, îl va
semna la rândul sau, şi îl va trimite băncii sale. Sistemul FSTC se bazează pe folosirea
sistemelor criptografice cu chei publice pentru semnatura digitală şi pleacă de la premisa că
toate cheile publice ale participanţilor şi certificatele lor sunt cunoscute pretutindeni în sistem.
Plata prin Ecash
Este prima soluţie totalmente software pentru plăţile electronice. Tranzacţiile se
desfaşoară între vânzător şi cumpărător, care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă.
Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca asupra faptului că doresc să transfere bani din
conturile lor în aşa-numitul cont Ecash Mint. În orice moment, cumparatorul poate
interactiona de la distanţă, prin calculatorul său şi utilizând un client software, cu contul Mint
şi poate retrage fonduri de aici pe discul calculatorului său. Discul cumparatorului devine un
veritabil portofel electronic. Apoi se pot executa plăţi între persoane individuale sau către
firme, prin intermediul acestor Ecash.
Plata prin bani electronici (Digicash)
Banii electronici reprezintă echivalentul electronic al banilor reali, şi pot lua diferite
forme, precum cartelele obisnuite, a SmartCard-urilor, etc.
i. Servicii de bancă la distanţă
Mobile banking de la BRD
Prin MOBILIS se permite accesul la conturile deschise la BRD, oricand şi de oriunde,
prin intermediul telefonului mobil.
 Phone Banking
VOCALIS de la BRD, este o alternativă comodă în relaţia cu Banca.
Folosind Mobilis de la BRD se pot:
 Recepţiona informaţii privind soldul conturilor (suma disponibilă şi limita de
credit);
 Realiza transferuri între conturile menţionate în contractul încheiat cu banca;
 Efectua plăţi de facturi către beneficiarii indicaţi de bancă;
 Efectua reincărcarea contului Prepay;
 Recepţiona mesaje de atenţionare care să te avertizeze cu privire la modificările
care au loc în conturi;
 Recepţiona informaţii utile despre produsele şi serviciile BRD şi despre
cursurile valutare;
 Obţine informaţii complete despre oferta de produse şi servicii a BRD;
 Stabili o intalnire cu consilierul de clientele;
 Afla detalii despre conturile personale deschise la BRD;
 Interoga telefonic soldurile conturilor curente;
 Obţine informaţii personalizate referitoare la ultimele 5 operaţiuni effectuate;
 Efectua viramente sau plăţi de facturi;
 Subscrie la serviciile Mobilis / BRD-NET / VOCALIS şi Debit Direct, sau se
poate modifica profilul de abonat Mobilis / BRD-NET / Vocalis;
 Afla informaţii despre condiţiile de acordare credite;
 Obţine confirmarea transferurilor recepţionate prin Western Union;
 Declara pierderea sau furtul cardului.
MOBILIS este active peste tot în România unde operatorii Orange şi Vodafone au
acoperire, dar şi în străinătate, în reţelele operatorilor cu care exista acorduri de roaming. Cu
MOBILIS se pot desfăşura operaţiuni bancare securizate cu ajutorul unui sistem de coduri care
protejează clientul împotriva oricărei utilizări frauduloase a serviciului. Un meniu simplu
conduce direct către operaţiunea care se doreşte să se efectueze.
Click 24 Banking BCR şi Alo 24 Banking BCR
Avantaje
 economie de timp - efectuarea de operaţiuni bancare fără a fi necesară
deplasarea clientului la unităţile teritoriale;
 confort - posibilitatea administerării de la distanţă a conturilor bancare;
 costuri avantajoase;
 aplicarea unor reduceri semnificative pentru transferurile efectuate prin
Serviciul de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative;
 comision zero pentru obţinerea de informaţii personalizate prin canale
alternative
 comision zero pentru operaţiuni de schimb valutar;
 siguranţă - securitatea utilizării serviciului este garantată prin trei niveluri:
nume utilizator, codul PIN pentru protejarea dispozitivului Token şi codurile generate de
Token;
 suport tehnic oferit 24/7, fie prin apelarea telephonică a Contact Center sau prin
email.
 Plata prin PayPal
Pay Pal pune la dispoziţia
utilizatorilor, serviciile de plată online,
trimitere de bani online şi primirea banilor
online pentru produse/servicii vândute.
În cadrul procesului de înregistrare,
clientul va trebui să completeze online un
formular de comandă, specificand toate
informaţiile necesare despre cartea de
credit. Din motive de securitate, tranzacţia
se va desfăşura folosind o conexiune
criptată (SSL).
Cea mai utilizată modalitate de
plată pentru produsele şi serviciile oferite
prin internet este cea prin cărţi de credit, de
tip VISA, VISA ELECTRON, MASTERCARD, MAESTRO

sau prin PayPal.

Incepând cu 10 Mai 2007 PayPal este disponibil pentru ROMANIA.

Pentru solicitările din România, accesul este însă limitat.
Romanii au posibilitatea de a-şi crea contul PayPal doar pentru a trimite bani sau pentru
a plăti online pentru achiziţionarea unor produse (cărţi, CD-uri, DVD-uri, postere) sau pentru
plata unor servicii.
Pentru aceasta se crează un cont pe PayPal, care se asociază cu cardul bancar propriu.
După confirmarea contului se pot efectua plăţi electronice tuturor magazinelor online
care afişeaza sigla PayPal.(Sursa:https://www.paypal.com )
PayPal nu ne lasă pe noi, cei din Romania, să primim bani de pe internet. Nu ne lasă
(nici să plătim, nici să primim) nici competitorul lui PayPal - Google Checkout.
(Sursa:https://www.paypal.com )
 Plata prin Google Checkout

Search - Căutare

Shop – Cumpărături

Checkout – Abonare, verificare coş de cumpărături şi finalizare

comandă.
Pentru a găsi magazine virtual înrolate Google Checkout, se efectuează căutarea cu
Google apoi se caută pictograma coşului de cumpărături (shopping cart icon) în hiperlegătura
sponsored .
Se derulează cumpărăturile şi se adauşă prdusele în coşul de cumpărături (shopping
cart).
Pentru finalizarea comenzii se apelează butonul Google Checkout. (Sursa:
https://checkout.google.com/buyer/tour.html)

Plata prin MoneyBookers

Serviciul moneybookers un alt competitor al lui PayPal sau Google Checkout; permite
efectuarea de plăţi pe internet într-o manieră similară.
Mone
ybookers este
mult mai
prietenos cu
utilizatorii
români: are
interfaţa
accesibilă în limba romană şi oferă servicii complete acestora - asemeni utilizatorilor
internaţionali, şi cei din Romania pot crea magazine electronice sau servicii ce accepta plata
prin MoneyBookers - comisionul este mic - 1% şi procesul de instalare este rapid.
Pentru a putea alimenta contul moneybookers şi a efectua plăţi, se completează la
detalii plăţi ID-ul propriu, la fel că la plata facturilor de curent & telefon & gaz etc; după care,
funcţie de programul băncilor, în 2-3 zile intră banii în contul moneybookers.
Singurul impediment este acela că moneybookers nu e acceptat că mijloc de plată de
prea multe magazine virtuale din Europa, cu atât mai puţin în USA unde e folosit doar paypal.
Moneybookers poate fi folosit şi de cei care au card de debit, deoarece e vorba de o
plată locală, în RON, între două bănci din România. La paypal este necesar card de credit care
să fie acceptat la plăţi internaţionale. (Sursa: https://www.moneybookers.com/).
 Plata prin DotCommerce
Compania DotCommerce Romania este unul din liderii procesării de carduri online din
Romania. DotCommerce Romania a fost fondată in anul 2003 de catre DotCommerce Ltd si a
avut avantajul de a fi si prima companie de acest gen aparută in Romania.
Actualmente baza de potenţiali clienti a DotCommerce cuprinde peste 300 contracte,
dintre acestea peste 100 fiind magazine virtuale funcţionale.
DotCommerce Romania procesează următoarele tipuri de carduri: Visa, Visa Electron,
MasterCard, Maestro, American Express, Diners, Discover, JCB si accepta si metode de plata
alternative precum PayPal sau MoneyBookers.
In Romania DotCommerce a reuşit să devina cel mai important procesator de plăti
oferind comisioane bune, timp scurt de decontare si mai ales prin susţinerea clientilor săi în
mod activ şi constant.
DotCharge™ este unul din cele mai îndrăzneţe proiecte ale DotCommerce
Romania, fiind un produs unic la nivel mondial: sistem de plată alternativ (PayPal like
system), sistem de escrow (garantare tranzacţii), sistem de creditare si transfer rapid al banilor.
(Sursa: http://www.dotcommerce.ro/).
Comenzi online în magazine virtuale
În continuare sunt prezentaţi paşii ce se parcurg pentru comenzi online, luând ca

exemplu magazinul virtual de produse IT, electrice şi electronice eMag (Sursa:

www.emag.ro).
a. Alegerea produselor
Folosind meniul din stânga ecranului, se navighează prin categoriile de produse sau
lista producătorilor pentru a găsi produsul dorit. Căutarea produsuluise poate face după o serie
de criterii de selecţie (categorii de produse, producător, preţ minim/maxim, promoţii).
După ce s-a găsit produsul dorit, se apasă pe butonul pentru a-l adăuga în
coşul de cumpărături.
b. Coşul de cumpărături
Dup
ă
adăugarea
produselor
în coş,
cumpărător
ul este
direcţionat
în pagina
coşului de
cumpărătur
i, unde se
pot revedea
produsele
incluse în
coş Aici se
actualizeaz
ă coşul de cumpărături putându-se renunţa la unul sau toate produsele selectate sau se poate fi
modificată cantitatea produselor.
c. Date personale
Datele personale se completează în formularul din pagină de date personale.
Dacă se doreşte achiziţionarea pe firmă trebuie aleasă opţiunea persoană juridică apoi
se completează formularul corespunzător cu datele firmei.
d. Date livrare
Se selectează din lista de adrese disponibile adresa la care se doreşte să se facă livrarea
comenzii. Dacă se doreşte ca livrarea să se facă la o altă adresă, se completează formularul
"Adaugă o alta adresă".
e. Modalitatea de livrare şi plată
Se alege o modalitate de livrare şi plată. Se poate alege între plata cu numerar, ordin de
plată, online prin card bancar sau plata în rate. Cardurile acceptate pentru plata online sunt
sub siglele Visa (Clasic şi electron ) şi Mastercard (inclusive Maestro).
f. Confirmarea comenzii
Se adaugă adresa de email şi un număr de telefon, pentru confirmarea comenzii. Este
posibil să se opteze pentru varianta de primire prin SMS a confirmării comenzii.
g. Observaţii comandă
Ultimul pas în definitivarea comenzii este completarea datelor de buletin/Carte de
identitate pentru a ajuta la facturare precum şi ora la care să fie livrate produsele şi eventualele
observaţii suplimentare.
g. Trimiterea comenzii
Pentru a comanda produsele alese, se apasă butonul . (Sursa:
www.emag.ro).
Tranzacţii în siguranţă
În primul rând, când se plăteşte cu cardul pe Internet, se verifică dacă magazinul virtual
are prevăzut un sistem de plată securizat. Se verifică, de asemenea, dacă browser-ul este
protejat, cât şi informaţiile referitoare la datele personale şi la plată. De exemplu, se caută
simbolul ce reprezintă un lacăt închis sau o menţiune de genul "informaţiile furnizate sunt
criptate" sau se verifică dacă adresa site-ului începe cu "https:"
Dacă se transmit unui site neprotejat sau prin poşta electronică informaţii personale,
cum ar fi numărul cardului, este posibil că cineva să le intercepteze şi să abuzeze de ele!
Indiferent de modalitatea de lansare a comenzii (telefonic, prin completarea unui
formular online, prin e-mail etc.), magazinul virtual trebuie să solicite confirmarea acesteia.
Se revizuieşte comanda, se corectează eventualele erori şi se confirmă comanda
reprezentantului de vânzări al magazinului.
CAPITOLUL VII
7.1. DEZVOLTAREA AFACERILOR ONLINE
Paginile de Internet nu mai reprezintă o noutate, însă multă lume consideră că a avea o
astfel de pagina înseamnă, inevitabil, succesul asigurat. Aceasta ipoteza era poate adevărată
pentru perioada de inceput a Internetului, când existau doar câteva pagini de Internet. Astăzi
însă, când există milioane de afaceri pe Internet, a avea o pagina web nu înseamnă nimic în
sine, chiar dacă concepţia de bază a acesteia este stralucită.
Pentru a obţine rezultate eficiente, proprietarul paginii trebuie să-şi stabileasca
obiective realiste şi să elaboreze un plan pentru a le îndeplini şi chiar pentru a depăşi
previziunile făcute.
Se consideră că a face afaceri pe Internet nu costă mult dar aceasta concluzie poate fi
înselatoare. De obicei costă mai puţin decât deschiderea unui magazin tradiţional, în condiţiile
în care demararea unei mici afaceri în stil clasic necesită 50-100 de mii de Euro, la care se
adaugă costurile lunare de chirie, regie, salarii etc. Potentialul Internetului de a ajunge la
clienţi este mare dar aceştia rămân totusi clienţi potentiali.
Ceea ce conteaza astăzi este modul de utilizare efectivă şi inovatoare a paginii de
Internet, de accea trebuie avute în vedere mai multe aspecte, care sunt cruciale pentru că
prezentarile pe Internet să răspundă aşteptărilor clienţilor. Aspectul decisiv îl reprezintă
valoarea adaugată pe care firma o poate oferi pe Internet grupului său ţintă.
Pentru a stabili obiectivele ce urmeaza a fi atinse, înainte de elaborarea planului de
afaceri trebuie să se aibă în vedere următoarele:
• Care sunt potenţialii clienţi, care sunt preferinşele lor şi unde sunt localizaţi pe
Internet;
• Care sunt strategiile de firmă şi de produs în domeniul vânzării către aceşti clienţi;
• Cum vor acţiona acesti factori în sensul sporirii vânzărilor proprii;
• Ce strategii se vor aplica pentru vânzarea produselor proprii;
• Ce costuri implică vânzarea produselor proprii;
• Care ar fi rulajul firmei în primul an sau în primii doi ani;
• Ce variante de vânzare ar atrage potentialii clienţi;
• Care este rata rentabilităţii - numărul consumatorilor care ar trebui să acceseze pagina
de Internet pentru a lansa o comandă;
• Ce investiţie este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor enumerate.
Pe internet poate fi vândut aproape orice produs, desigur cu excepţia celor interzise prin
lege.
În general, comerţul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor
implicate în transmiterea primară de informaţii (servicii poştale, de comunicaţii, radio şi TV)
şi asupra sectoarelor care furnizează informaţiile (finanţe, cultură, agenţii de turism sau
oameni de afaceri). Ca urmare, oferta electronică de produse cum ar fi aplicaţiile soft,
serviciile de turism, activităţile recreative şi financiare deţin supremaţia atat pe piaţa B2B
(Business to Business) cât şi pe cea B2C (Business to Customer).
În etapa actuală se bucura de succes şi oferta de produse adecvate promovarii pe
Internet, cum ar fi: telefoanele mobile, cărţile, muzica, filmele, electronicele, produsele IT,
articolele mici care pot fi livrate cu uşurinţă. Produsele care necesită o informare mai
minutioasă, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi şi ele
promovate pe Internet dacă activitatile de marketing aferente paginii de Internet se adreseaza
audientei tintă.
Segmentele de produse care au succesul cel mai mare sunt: telefoanele modile, produse
IT, servicii de turism, articole cultural-recreative, îmbrăcăminte, podoabe, cadouri, flori,
alimente, băuturi.
Produsele propuse se se pretează la vânzarea online dacă au una sau mai multe dintre
caracteristicile de mai jos:
1. Decizia de cumpărare se poate lua fără a fi necesară prezenţa fizica a
cumpărătorului lângă produs.
De exemplu cărţile, CD-urile, aparatura electronică, sunt produse care se pretează
foarte bine la vânzarea online deoarece ele pot fi descrise detaliat prin imagini şi texte de
prezentare. La polul opus sunt produsele care trebuie probate, atinse sau mirosite (ex:
parfumuri, imbracaminte, incaltaminte, etc.).
2. Sunt greu de găsit în magazine
Dacă produse puse la vânzare se adreseaza unei nise de piaţă, produse unicat sau greu
de găsit (ex: produse specializate pentru o anumita categorie profesionala, antichitati etc.) se
poate avea succes în vânzarea lor pe internet, deoarece comandând online, cumparatorii
economisesc timpul şi efortul necesare pentru a căuta din magazin în magazin respectivele
produse.
3. Au un preţ mai mic decât în magazinele obişnuite
Internetul este recunoscut pentru faptul că oferă frecvent oportunităţi de cumpărare
online la preţuri mai mici decât în magazine. Dacă se poate vinde mai ieftin decât în
magazinele obişnuite, este posibil să apară şi clienţii pe internet.
Planul de acţiune
După ce s-au stabilit resursele disponibile şi care este varianta proprie de comerţ
electronic, urmează planificarea modului de derulare al proiectului. Realizarea şi lansarea unei
pagini de Internet pentru afaceri implică cheltuieli, care se pot identifica în mod corect dacă s-
au stabilit, în prealabil, obiectivele ce urmeaza a fi realizate prin aplicarea variantei proprii.
Variantele de comerţ electronic reprezintă o tehnologie noua, ce oferă numeroase opţiuni.
Decizia depinde de variantele alese înainte de demararea acestei actiuni:
a. dacă urmează să se utilizeze un server propriu;
b. varianta aleasă pentru conectarea la Internet a serverului;
c. dacă design-ul paginii va fi creat de o firma specializată,
sau există specialişti în cadrul firmei care să poata realiza o asemenea
pagină;
d. se analizează structura organizatorica a firmei pentru a
stabili cine se va ocupa de site;
e. stabilirea opţiunilor/facilităţilor de comandă;
f. modalităţi de plată puse la dispoziţia clienţilor.
Alegerea deciziei referitoare la cumpărarea, închirierea sau realizarea variantei proprii
de comerţ electronic depinde de următoarea analiză.
Pachetele-ofertă conţinând variante de comerţ electronic care raspund în mare măsura
necesitatilor merita a fi cumpărate, chiar dacă implică unele mici eforturi de adaptare a
configuratiei. Astfel se economisesc atat bani cât şi timp.
Inchirierea unui spatiu pe Internet este a doua opţiune, destinată în special celor care nu
dispun de suficiente resurse financiare în faza de demarare a afacerii. Aceasta opţiune se
adresează însă şi celor care nu au suficientă pregatire tehnica şi/sau nu-şi permit să angajeze
personal cu norma întreagă pentru administrarea sistemului. Se pot găsi spaţii consacrate,
destinate închirierii, în asa-numitele magazine universale electronice (e-mall).
În cazul în care există profesionisti angajaţi în cadrul firmei, se poate realiza propria
varianta de comerţ electronic, conform cerinţelor proprii. Aceasta opţiune este recomandabilă
celor care pretind execuţii de calitate deosebita şi structuri individualizate.
Alegerea numelui poate fi cheia de acces către succesul afacerii. Denumirile date
domeniilor trebuie să fie uşor de reţinut ca adrese de Internet. Asemenea mărcii pentru un
produs, numele dat domeniului de Internet este unul dintre cele mai importante aspecte legate
de pagina de Internet şi trebuie să fie:
• sugestiv pentru cei care-l utilizează pentru prima dată;
• distinct şi uşor de pronunţat;
• scurt, pentru a fi uşor de tastat.
În general, pentru a denumi domeniul de Internet se foloseşte numele firmei, al
produsului au al categoriei de produse. Numele dat paginii de Internet va fi inserat ulterior pe
toate cărţile de vizită şi documentele de firmă, precum şi în reclamele publicitare. Dar, în cazul
în care s-a înregistrat o firmă sau o marcă de produs, iar numele respectiv fusese deja
înregistrat ca domeniu de Internet, este bine să se consulte un jurist cu experienţă în legislaţia
internaţională sau se poate opta pentru utilizarea asa-numitului domeniu "de rangul doi", spre
exemplu: pentru "otel" că domeniu de prim rang, puteti folosi "otel.com", "otel.net" sau
"otel.ro"(pentru România).
Alegerea design-ului paginii de Internet
Cea mai simplă regulă pentru design-ul paginilor de Internet şi care se aplica şi în
comerţul electronic: "mai puţin este uneori mai mult". Nu se va supraîncărca design-ul
(grafica, animatia şi muzica) îi pot impresiona pe pe cei care le-au folosit, dar majoritatea
utilizatorilor nu au timp să astepte până apare pe ecran pretenţiosul logotip al firmei.
In general, comercianţii au elaborat pagini de Internet supra-încarcate cu prea multe
opţiuni şi căi de navigare, fiind preocupaţi în permanenţă de problema amortizarii cheltuielilor
aferente comerţului electronic. Rezultatul obţinut este, în fapt, un labirint comercial ce va duce
inevitabil la pierderea clienţilor.
Paginile de Internet bine realizate sunt cele care au găsit un echilibru între grafica
atractivă şi viteza de încărcare pe ecran. Pagina trebuie să fie uşor de accesat iar informatia
cautată de client să fieuşor de localizat şi de găsit, indiferent de calea de navigare aleasa de
acesta.
Plasarea informaţiei pe pagină are mare importanţă pentru a evita blocarea clientului în
"adâncul" paginii, fără ieşire către alte informaţii importante prezentate în structura paginii.
Tocmai de aceea este imperios necesar să se prezente pe pagina de Internet doar cantitatea
optimă de informaţie: este greu de găsit echilibrul corespunzator, dar nu imposibil.
Imaginea produselor prezentate trebuie să fie de calitate. O calitate necorespunzatoare a
acestor imagini va reduce sau chiar va desfiinţa vânzările. Un exemplu în acest sens poate fi
identificat în orice magazin alimentar unde suntem atrasi, în general, de produsele cu ambalaje
de calitate. Prin extrapolare, imaginea pe Internet a produsului trebuie să fie clară şi atractivă.
De asemenea, importantă este şi opţiunea de măsurare a impactului asupra
utilizatorilor.
 Comerţul electronic oferă soluţii noi şi inteligente pentru o cuantificare de calitate şi
realistă a impactului asupra clienţilor şi a clienţilor potentiali: opţiuni multiple de răspuns
online, opţiuni legate de participarea la concursuri sau înscrieri de membri pot declanşa mult
mai uşor decizia clienţilor de a comunica informaţii despre ei insisi, păstrandu-şi însă statutul
anonim (ceea ce nu este posibil prin magazinele clasice). Cele mai multe pagini comerciale de
Internet au inserat şi modalităţi interactive de măsurare a impactului asupra clienţilor. Profilul
clienţilor importanti, obtinut interactiv pe aceste căi, poate fi utilizat ulterior în activităţi de
marketing cum ar fi: informari periodice, studii de piaţă, marketingul produsului, amplasarea
de bannere etc.
Asigurarea protectiei informaţiilor
Funcţiile principale ale sistemului de protecţie sunt:
 confirmarea server-ului, astfel încât utilizatorii să fie siguri că au
accesat pagina de Internet cautată;
 crearea unui canal de comunicare sigur, prin codificarea
informaţiilor transmise de la utilizator la server, astfel încât să se bareze accesul
hackeri-lor la date, în timpul transmiterii acestora.
Stabilirea detaliilor logistice
a. Transmiterea comenzii de către client;
b. Primirea, înregistrarea şi verificarea comenzii,
centralizarea comenzilor;
c. Transmiterea comenzilor către furnizorii magazinului;
d. Primirea produselor, verificarea lor şi pregătirea de
livrare;
e. Livrarea produselor şi încasarea banilor.
a. Transmiterea comenzii de către client
 Alternative pentru transmiterea comenzilor
Nu toţi vizitatorii se simt confortabil cu sistemul de comanda online. Unii dintre ei s-ar
putea să fie interesati de oferte dar preferă să sune sau să va trimită un fax.
Trebuie să se ofere alternative de comanda care trebuie onorate: se stabilesc orele la
care se primesc comenzi telefonice, ce angajat va raspunde la telefon şi va înregistra
comenzile. Se citesc periodic faxurile. Angajaţii trebuie să aibă la dispoziţie toate informaţiile
necesare (lista de preţuri şi informaţii despre livrari, mod de plata etc.) pentru a putea prelua
eficient comenzile precum şi formularele de comanda pentru a le completa.
b. Primirea, înregistrarea şi verificarea comenzii, centralizarea comenzilor
 Se stabileşte clar cine proceseaza comenzile primite
Comanzile prin email, telefon sau fax este bine să fie verificate telefonic. Trebuie
clarificate detaliile comenzii: adresa, cantitati, mod de livrare, data şi ora etc.
 Se stabileşte cine centralizeaza toate cantitatile de produse comandate
Trebuie să se stabilească frecvenţa de desfăşurare a aceasei activitaăţi: o dată pe ora,
dimineata şi seara, o data pe zi, la doua zile…depinde de tipul de marfuri care se vând şi de cat
sunt dispusi clienţii să astepte.
c. Transmiterea comenzilor către furnizorii magazinului
 Se stabileşte cat de des şi când se livrează produsele
Lista cu produse comandate trebuie transformata în comenzi pentru furnizorii proprii
(dacă produsele nu sunt pe stoc sau dacă stocul este insuficient. Pentru a nu avea probleme în
onorarea comenzilor trebuie incheiate contracte cu furnizorii, prin care se stabilesc:
o Cantităţile minime acceptate de furnizor;
o Modalităţile de comandă agreate;
 o Termene de livrare maxime;
o Modalităţi şi termene de plată (în funcţie de cum şi când se vor primi banii de
la client se stabilesc şi plăţile către furnizori);
o Politica de returnări a produselor defecte sau refuzate/ returnate/ nepreluate de
client;
o Unde se livrează produsele sau de unde se preiau. Cine plăteşte/asigură
transportul.
Se ia în considerare fatul că există perioade liniştite şi perioade de vârf - cum ar fi
sărbătorile când numărul de comenzi poate varia semnificativ. Se verifică din timp dacă
furnizorul este pregatit să faca faţă, altfel se pierde nu doar vânzarea respectiva ci şi clientul.
d. Primirea produselor, verificarea lor şi pregatirea pentru livrare
 Locul de depozitare şi verificare al produsele
Înainte de livrare, produsele se verifică dacă prezintă deficienţe cantitative, calitative,
funcţionale sau distrugeri. Se stabileşte locul în care se ambează în vederea livrarii şi
persoanele care se ocupă de acest lucru. Se stabilesc procedurile în cazul în care produsele
sunt defecte. Se ţine cont de perioada necesară înlocuirii lor şi de faptul că trebuie avizaţi
clienţii de intarziere.
 Mmateriale necesare de ambalare
În funcţie de tipul produsului, de dimensiuni şi de fragilitate se stabilesc materialele de
ambalare şi cât va costa acestea dar şi cât va costa transportul coletelor la destinaţie.
e. Livrarea şi incasarea banilor
 Costurile cu personalul şi materialele pentru livrarea produselor
Ex: clientul ridica marfa de la firmă, marfa este livrată de personalul propriu, prin
poşta, prin diverşi curieri - cât costă fiecare dintre aceste alternative, cât este de sigură, cum se
vor primi banii în fiecare caz, cine plateste transportul, ce arie a tarii sau orasului se va acoperi
cu livrarile, care este costul livrarii.
 Stabilirea fezabiliţăii modalităţii de livrare aleasa, pentru intreaga gama de
produse
Ex: dacă se primeşte o comandă pentru un ceas de 1.000$, la o adresa de la periferie, la
ora 22.00, cu plata la livrare… va accepta curierul riscul de efectua aceasta livrare?
 Modalitatea de încasarea banilor
Opţiunea care oferă un confort sporit pentru cumparator dar şi siguranta crescuta pentru
comerciant este plata cu cardul. Trebuie însă puse la dispoziţie şi alte modalitati de plata cum
ar fi la livrare sau prin transfer bancar.
CAPITOLUL VIII
8.1. EVALUAREA PERFORMANŢELOR AFACERILOR ONLINE
În succesiunea etapelor necesare demarării propriei afaceri pe Internet, după ce s-au
analizat şi stabilit obiectivele urmărite, căile de acţiune, sursele de finanţare, modalităţile de
realizare, evaluarea rezultatelor obţinute în stransă corelaţie cu ceea ce se aşteaptă de la
această afacere, este ultimul pas spre demararea propriei afaceri pe Internet.
De la marketing la vânzări
Sistemul Internet este marcat, de o dezvoltare uimitoare şi oferă noi dimensiuni de
extindere a oportunităţilor de afaceri. Evoluţia din ultimii câţiva ani demonstează că Internetul
a devenit o importantă piaţă care permite oamenilor de afaceri să pătrundă pe noi piete şi să-şi
prezinte paginile web indiferent de mărimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografică.
Condiţiile create de această nouă eră a tehnologiei, permit intreprinderilor mici şi mijlocii să
concureze acum giganţii industriei.
Există raţiuni importante ce determină firmele să iniţieze strategii de marketing şi de
vânzări prin paginile de Internet aşa cum, multe firme au convingerea că Internetul este locul
potrivit pentru a oferi servicii clienţilor. Ele furnizeaza informaţii despre produse şi raspund
online, de exemplu, solicitarilor primite. Dar, din ce în ce mai multe pagini de Internet sunt
destinate să indeplineasca mai mult decât obiective de marketing: rolul paginilor de Internet
evolueaza de la marketing spre vânzarea directa.
Comerţul electronic, în forma lui cea mai simplă, necesită prezenţa într-o reţea de bază,
promovarea firmei, furnizarea de servicii premergatoare vânzării şi servicii post-vânzare. Mii
de intreprinderi mici şi mijlocii pot confirma deja, că aceste condiţii minime pot fi asigurate
fără dificultate şi cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor tradiţionale de Internet.
Prin contrast, comerţul electronic în forma complexa ridica probleme de ordin legal,
cultural şi tehnologic. Pentru a atinge acest nivel, se impune că firma să-şi creeze sisteme
proprii de comanda. Datorită costurilor aferente realizarii comerţului electronic, pionieratul în
acest nou domeniu de afaceri apartine doar firmelor mari şi care au resursele financiare
necesare. Cu toate acestea, în timp, notiunea de "tranzactie traditionala" va include treptat şi
formele complexe de comerţ electronic.
Cei mai multi oameni considera comerţul electronic o modalitate de a face cumpărături
"online" - respectiv, accesarea unui magazin electronic pentru a comanda un cadou, în ultimul
moment, pentru o aniversare (a sotului sau sotiei) de care au uitat.
Dar, cumpararea "online" este doar o mica parte a comerţului electronic. Acesta include
şi tranzacţiile de bursa şi de obligatiuni sau achiziţionarea în direct a aplicaţiilor electronice
fără a fi necesară deplasarea la un magazin. În plus, comerţul electronic acopera şi relatiile de
tip "B-2-B" care faciliteaza achizitiile pentru marile corporatii.
Trei ratiuni principale stau la baza optiunii pentru utilizarea comerţului electronic în
afaceri:
• Iniţierea unei noi strategii de marketing
• Protectia consumatorilor
• Sporirea vânzărilor
Cele mai cunoscute site-uri de comerţ electronic se mulţumesc cu a fi o simpla prezenţă
de marketing.
Stabilirea obiectivului urmarit prin pagina de Internet va determina design-ul paginii.
Multe firme au inteles că Internetul este o resursă de exceptie prin care se pot oferi
servicii consumatorilor, se pot prezenta detalii despre produsele proprii, se poate raspunde la
intrebarile frecvente şi nu în ultimul rand, se pot vinde produse şi servicii. Acesta trebuie să fie
obiectivul paginii de Internet.
Multe pagini de Internet au fost realizate cu scopul de a depasi simpla prezentare
generală de marketing. Acestea nu numai că prezinta un produs, dar primesc şi comenzi
"online". Paginile de Internet mai sofisticate sunt prevazute cu un sistem accesibil de
procesare a comenzii, cuprinzand calculatia şi informaţii detaliate despre taxele de livrare şi
cele de vânzare; altele, mai performante, permit şi o opţiune ce oferă informaţii despre
acceptarea şi confirmarea cartii de credit, în timp ce clientul este conectat "online".
În consecinta, la realizarea variantei proprii de comerţ electronic trebuie să aveti în
vedere obiectivul urmarit. Intocmiti o lista cu propuneri şi un plan de punere în practica a
acestora. Stabiliti care parte a proiectului este mai importantă şi care mai puţin importantă.
Raspunsul la aceasta
În cazul în care există o oarecare experienta în tehnologia computerelor, se poate
renunţa definitiv la ajutorul specialistilor. Exista astazi instrumente excelente pentru realizarea
unei pagini de Internet care permit proiectarea unui site - nepretentios - în doar câteva zile de
munca. Dacă se optează pentru realizarea prin forte proprii a site-ului, acesta trebuie să fie
inregistrat şi în motoarele de cautare Netscape şi Microsoft.
Avand în vedere faptul că varianta proprie de comerţ electronic ar trebui să reflecte
strategia proprie de marketing, este necesar că aceasta să nu fie doar un proces adaugat
strategiei de marketing ci să acopere intreaga activitate a firmei. De aceea incercati să
elaborati o strategie proprie, pe masura posibilitatilor proprii de realizarea a acesteia. Chiar în
cazul în care ati optat pentru realizarea partii tehnice cu ajutorul specialistilor, asigurati-va că
veti primi o varianta strict individualizata.
Atragerea online a clienţilor
• pagina de Internet trebuie să se actualizeze constant. Un site care ramane neschimbat
nu va atrage niciodata clienţii.
• site-ul trebuie să arate profesionist şi să functioneze perfect. Nu uitati că site-ul
trebuie nu numai să vanda produsele ci să inspire şi incredere potentialilor cumparatori.
• site-ul trebuie mentinut simplu. Dacă este prea complicat, cumparatorii vor renunta şi
vor migra spre altul.
• cautarea produselor specifice să se facă printr-o serie de facilităţi. Se inserează un
buton de cautare pe fiecare pagina astfel încât clienţii să gaseasca cu usurinta ceea ce cauta.
• descarcarea documentelor trebuie să se facă rapid. Asa cum nu le place să astepte la
coada, oamenilor nu le place nici să astepte pentru a descarca documente.
• Oferta online trebuie să fie comparabila cu cea disponibila în magazine. Clientul va
opta pentru acele magazine care-i oferă o gama mai variata de marfuri.
• Preturile online trebuie să fie cel puţin la nivelul celor accesibile prin intermediul
altor canale sau chiar mai mici.
• spre vânzare trebuie să se ofere produsele cautate pe Internet. Ca regula generală,
dacă un produs se vinde bine prin sistemul de comanda prin poşta, acesta este adecvat şi
vânzărilor prin Internet.
• trebuie luate toate masurile posibile pentru asigurarea securitatii tranzacţiilor şi
aduceti la cunostinta clienţilor potentiali aceasta preocupare.
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciilor
Pagina de Internet ar trebui să ofere tot felul de servicii speciale clienţilor. Internetul
oferă posibilităţi multiple de a crea servicii de calitate pentru clienţi. În primul rand, serviciile
destinate clienţilor depind de sprijinul acordat de conducerea firmei. Se urmăresc intrebarile
adresate de clienţi, iar dacă un mare număr de apeluri se refera la aceeaşi problema, se
întocmeşte o lista a acestor intrebari adresate frecvent şi se inserează pe site-ul firmei.
Internetul este un instrument de comunicare, de aceea, sistemul e-mail cse va utiliza ca
principal element de comunicare.
O altă posibilitate de a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor este utilizarea grupurilor
de discuţii interactive pentru a oferi clienţilor un spatiu de dialog online. Aceasta poate fi o
idee stralucita deoarece impartasirea experientei clienţilor în utilizarea produselor poate releva
aspecte inedite iar ei se pot ajuta reciproc pentru o mai buna utilizare a produselor dvs.
Aceasta poate fi de asemenea şi o cale de a afla impactul produselor asupra clienţilor şi ce
imbunatatiri se pot aduce produselor.
Se urmaresc clienţii când viziteaza site-ul: cum navigheaza şi ce anume caută pentru a
obţine informaţii despre ceea ce este important pentru ei pe site-ul dar şi despre cat de uşor se
poate utiliza site-ul.
Un bun site de firma conţine cantitatea de informaţie necesară pentru că toti cei care il
viziteaza să poata gasi ceva util. La fiecare revenire a clienţilor pe site-ul dvs., acesta trebuie
să ofere noi informaţii, mai multe sugestii, noutati şi stiri. Faceti din site-ul dvs. o "platforma
de cunostinte" şi clienţii dvs. se vor obisnui să acceseze în primul rand site-ul dvs.
O pagina de Internet trebuie să fie completă şi uşor de utilizat. Navigarea pe site trebuie
să fie cat mai puţin sofisticata şi fără capcane. Limbajul utilizat pe site-ul firmei trebuie să fie
uşor de inteles. Nu uitati că distanta de la un magazin electronic la altul este doar un click şi
clienţii nu vor pierde prea mult timp că să afle cum functioneaza site- vor cauta un altul. Nu se
inserează descrieri prea lungi ale produselor şi serviciilor, dar se evidenţiază cu claritate
masurile de protectie de care beneficiază clienţii pe site.
Cumpărătorii online consideră magazinele electronice ca fiind o zona periculoasă unde
datele personale îşi pot pierde uşor confidenţialitatea.
Suportul tehnic al site-ului trebuie să fie competitiv.
Mai trebuie avut în vedere un aspect: clienţii trebuie tratati individualizat. În cazul în
care site-ul poate asigura individualizarea clienţilor, se poate profita de aceasta posibilitate.
Menţinerea în afacerea de comerţul electronic
Pentru a gasi cea mai economica solutie de marketing pentru site, se urmăreşte cu
atentie evolutia vânzărilor. Trebuie încercate noi modalitati de marketing: inserare de bannere
de reclama, programe de marketing în colaborare cu alte site-uri, sponsorizari.
Prezentarea facută în cadrul magazinului electronic, ca şi afacerea în sine, trebuie
dezvoltata continuu şi modificata pentru a se adapta la evolutia asteptarilor clienţilor dvs. şi a
produselor.
Aceasta flexibilitate este cheia spre mentinerea interesului clienţilor pentru afacerea
electronică. Chiar dacă produsele nu se schimba prea mult în timp, se impune să reevaluati şi
să actualizati constant prezenta pe Internet. Identificati noi calitati şi aspecte ale produselor
dvs. şi incercati să atrageti noi segmente de potentiali clienţi. Natura dinamica şi schimbatoare
a Internetului poate fi descurajanta dar are, totodata, capacitatea de a atrage clienţi, noi relatii
de afaceri şi oportunitati intangibile altfel.
Pentru a asigura succesul este bine să se urmărească şi să se compare afacerea proprie
cu site-urile de comerţ electronic deja existente şi consacrate. Exista mii de astfel de site-uri.
Multe dintre asa-numitele portale Internet (ghiduri, motoare de cautare) au diferite
variante de comerţ electronic inserate pe site-urile respective. Yahoo! spre exemplu, a devenit
calea cea mai cunoscuta pentru rezervari online de calatorie. Gazduirea de magazine
electronice apartinand unor mici comercianti a devenit de asemenea o varianta de comerţ cu
amanuntul foarte des intalnita în cadrul acestor portale.
În sprijinul intreprinderilor mici şi mijlocii care doresc să demareze afaceri proprii pe
Internet şi venind în întâmpinarea nevoilor lor specifice a fost elaborata, în cadrul unui proiect
sustinut de Comisia Europeana, o pagina de Internet www.e-gateway.net care oferă diverse
informaţii din domeniul comerţului electronic:
 bază de date cuprinzand furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii
suplimentare şi consultanti
 stiri şi noutati în domeniu
 studii de caz, rapoarte şi exemple din experienta firmelor
 un ghid "pas cu pas" de comerţ electronic
 un calendar de evenimente din sfera comerţului electronic, desfăşurate în
intreaga lume
Cuprinzand informaţii "cheie" despre comerţul electronic pagina de Internet mentionata
se adreseaza atat utilizatorilor cu putina experienta cat şi celor cu experienta în domeniu.
8.2. Model de e-commerce în turism în Romania
În Internet se cunoaşte în mare comportamentul utilizatorului web, ce caută, ce vrea,
cum cumpără şi care îi sunt priorităţile.
Pe lângă componentele IT şi electronice, cărţi, muzica şi film una din cele mai alerte
activităţi web este legata de turism. Confortabil de acasa sepoate rezerva biletul de avion şi
camera de hotel pentru vacanta. În Romania încă nu exista o miscare relevanta pe acest sector.
Dezinteresul arătat proprilor clienţi este în legatură directă şi cu dezinteresul faţă de un
segment cum ar fi Internetul.
Acum sunt mai multe tipuri de entitati turistice sau în legatură cu turismul care ar trebui
să functioneze distinct şi mecanismul în totalitate sa deschida multe oportunităţi turistice în
Romania. Acesta este un gen de acţiune în care s-ar putea implica şi statul la nivel de finanţare
pentru ca generarea de venituri suplimentare poate acoperi uşor un astfel de program.
Entităţile private sunt încă distante şi ca în orice activitate "cei mici" sunt cei care mişcă
primii.
Avem cabane, pensiuni, hoteluri, statiuni, oragnizatii, asociatii, firme şi agentii de
turism, de ticketing.
În funcţie de tipul de activitate al fiecaruia, actiunea web este diferită. Expunerea web
poate fi directă sau indirectă, simplă sau complicată, statică sau dinamică, internă sau externă,
regională , natională sau internatională.
Structura sitului pentru o cabana, pensiune Website simplă dar cu functionalităţi ar
trebui să cuprindă:
 partea de contact şi rezervare, cu modul de monitorizare a perioadelor ocupate
şi libere, preţuri pe perioade, eventual cu semnalizare wap pe telefonul mobil;
 lista de servicii incluse şi suplimentare contra-cost;
 descrierea zonei şi o harta turistica a zonei detaliata cu distante, timpi de
ajungere, facilităţi de transport în zona;
 mărturii ale celor care au mai fost;
 galerie foto a locului şi împrejurimilor;
 idei despre ce s-ar putea face, un program bilingv imaginar pus la dispoziţie;
 actiune de expunere web în directorul zonal/judetean;
 actiune publicitara AdWords;
 optimizare primară.
Structura sitului pentru Hotel Website mediu cu functionalităţi ar trebui sa cuprindă:
 partea de contact şi rezervare, cu modul de monitorizare a perioadelor ocupate
şi libere, preţuri pe perioade;
 descrierea zonei cu localizare exacta a amplasamentului ;
 servicii incluse şi contra cost;
 galerie foto cu interiorul hotelului;
 mai multe limbi;
 facilităţi de comunicare;
 actiune de expunere web în orice director national;
 intrare în programele de rezervare internationale.
Structura sitului pentru Statiune Website director cu functionalităţi ar trebui sa
cuprindă:
 listarea facilitatilor de turism zonale după criterii prestabilite;
 galerie foto a zonei;
  tipologia activităţilor desfăşurate în zona;
 istoric al zonei, tradiţii, oameni, obiceiuri;
 amplasament şi modalităţi de transport;
 comunicarea ca intermediar;
 mai multe limbi;
 acţiuni de expunere majoră a linkului web prin optimizare şi AdWords;
 politica de comunicare şi PR (relatii publice) constantă;
 marketing online primar.
Structura sitului pentru organizaţii, Asociatii Website portal cu functionalităţi, ar trebui
sa cuprindă:
 listarea facilitatilor de turism din toate zonele după criterii prestabilite;
 galerie foto a zonelor;
 tipologia activităţilor desfăşurate în fiecare zonă;
 căutări avansate pe criterii;
 istoric al zonelor, traditii, oameni, obiceiuri;
 comunicarea ca intermediar;
 mai multe limbi;
 actiuni de expunere majora a linkului web prin optimizare şi AdWords;
 politica de comunicare şi PR constanta;
 marketing online avansat;
 actiuni de promovare a turismului;
 publicitate plătită.
Structura sitului pentru firma/agentie de turism, ticketing - website mediu cu
functionalităţi, ar trebui sa cuprindă:
 listare de programe şi pachete cu linking către siturile reprezentative din zonele
respective;
 module de rezervare cu confirmare;
 feedback avansat şi divers;
 conectarea cu diverse programe de rezervare şi ticketing internationale;
 actiuni de promovare a turismului;
 politica de comunicare şi PR constanta;
 marketing online avans.
Portal de tursim - aceasta actiune ar trebui facuta de o companie care nu are legatura cu
turismul. Serviciile ar trebui sa fie coerente web şi sa ofere suportul pentru un anumit segment
 trebuie sa includa toate resursele de mai sus;
 face promovare la website ca fiind unul de destinatii turistice zonal, regional
sau national (putine sunt care fac international aceasta actiune. Exista o neincredere ca
activitatea poate fi organizata la un nivel international astfel încât sa acopere toate specificele
zonelor vizate) ;
 interactiunea trebuie facuta atat cu furnizorii de servicii cat şi cu furnizorii
integrati pe verticala sau orizontala;
 pozitionarea ar trebui sa fie facuta sub forma de "asigurator-verificator" al
informaţiilor din interior;
 prezentare ampla cu lobby a zonelor turistice;
 actiune de auto-promovare cu marketing web total;
 câştigarea poziţie de "trusted".
 Interacțiunea web a unei entitati de turism poate sa îi asigure funcţionarea fără
probleme, cu o mai mare precadere pentru facilităţile mici. O pensiune sau o cabana poate sa
isi asigure 80% din gradul de acoperire pentru un sezon doar printr-o activitate web.
Sa luam ca exemplul o cabană cu 6 camere şi 20 de locuri. Sa presupunem ca profitul
mediu al unui loc este de 10 Euro pe noapte. Teoretic dacă ar fi ocupata pe parCAPITOLUL
intregului an este pasibila de un venit de 73.000 Euro. Însă gradul ei de ocupare este de 40%
ceea ce inseamna numai 30.000 Euro venit pe an.
Dacă webul ar aduce un plus de 10% în gradul de ocupare ? Ar insemna un plus de
7300 Euro.
Sa analizam costurile care ar fi în plus aceasta cabana dacă prezenta ei online ar fi
solida.
Constructie website cu module integrate : 1500 euro
Resursa externa consultant de cont : 100 euro/luna (cu care se poate face şi barter!)
Campanie AdWords 1 an de zile : concept 150 Euro + un buget anual de 500 Euro
Inscriere în directoarele zonale şi regionale : 300 Euro anual
TOTAL investitie: 3750 Euro (din care 50% se pot realiza în barter; barter - schimbul
de marfuri/servicii de valori egale, efectuat pe baza unei monede etalon care sa reprezinte
valoarea lor, fara sa se transfere mijloace banesti efective).
Investitia este rentabilă numai în cazul în care se pune un obiectiv de creştere cu 5% a
activităţii. (Sursa: http://www.underclick.ro)
CAPITOLUL IX
PROMOVAREA AFACERILOR PE INTERNET
Publicitatea online este o forma de promovare care utilizează Internetul, în scopul
livrării de mesaje de marketing pentru atragerea clienţilor. Exemple de publicitate online
includ reclamele contextuale pe paginile cu rezultate ale motoarelor de căutare, reclamele de
tip banner, anunţuri media, publicitate în reţelele sociale, publicitate online clasificată, reţelele
de publicitate şi de e-mail marketing, inclusiv e-mail spam.
In primul rand, marketing-ul online are mai multe denumiri, precum: internet
marketing, web marketing, marketing pe Internet,search engine marketing – o confuzie
generala, pentru ca search engine marketing (SEM), se refera doar la marketingul pentru
motoarele de cautare.
Marketingul online nu este diferit de marketingul clasic. Scopul final al marketingului
este vanzarea de produse, servicii, informatie etc.
Marketingul online incorporeaza urmatoarele tipuri de marketing:
• search engine marketing (SEM) – marketing pe motoarele de cautare (foarte legat de
SEO, SEO face parte din SEM);
• search engine optimization (SEO) – optimizare pentru motoarele de cautare;
• social media marketing (SMM) – actiunile intreprinse pe platformele sociale (blog,
twitter, facebook, retele sociale, forumuri etc) pentru a te conecta si a construi o relatie cu
publicul țintă (clienti si potentiali clienti)
• content marketing sau “marketare prin continut” – video marketing, article marketing,
image marketing
• marketing afiliat – aici ai un exemplu de afacere profitabila utilizand marketigul
afiliat ;
• e-mail marketing / direct marketing;
• banner advertising;
 • viral marketing
• word of mouth marketing – marketingul din “gura in gura” – acest tip de marketingse
bazeaza pe recomandari facute de clienti;
Marketingul online are impact direct si asupra:
• web design-ului – prin usability (uzabilitatea site-ului – cat de usor se poate utilize
site-ul?);
• procesului de comanda;
• structura site-ului / blog-ului;
• tehnologiile de programare folosite;
• copywriting prin web copywriting, seo copywriting.
(Sursa: http://www.academiademarketing.ro/)
Modele de publicitate online
Există trei moduri de a achiziţiona publicitate online: CPM (Cost per Mille), CPC (Cost
per Click) şi CPA (Cost per Action).
 CPM - Cost Per Mille - mai este cunoscută şi sub denumirea de Cost per
Impression. Publicitatea se achiziţionează la număr de afişări: 1 CPM = 1000 de afişări.
 CPC - Cost Per Click. Publicitatea se achiziţionează după numărul de click-uri
care se fac pe o reclamă (imagine, animată sau text). Cel mai cunoscut exemplu pentru acest
tip de achiziţionare este publicitatea pe motorul de căutare google, care vinde publicitate pe
click.
 CPA - Cost Per Action. Publicitatea se achiziţionează după numărul de acţiuni
prestabilite generate de către utilizatorul care vede reclama. Fie că acesta completează un
formular online, fie că va achiziţiona un produs, plată acestui tip de publicitate este corelată cu
acţiunea predeterminata a utilizatorului.
 CPL - Cost Per Lead. Este o derivare sau o delimitare din CPA. Dupa ce
utilizatorul a facut click pe reclama, acesta ajunge pe site-ul promovat. Utilizatorul trebuie sa
se autentifice si sa achizitioneze un produs sau un serviciu. Banii reveniti publisher-ului unde
s-a facut publicitate reprezinta un procent (care variaza) din valoarea produsului sau
serviciului achizitionat de catre utilizatorul ajuns prin reclama la site-ul promovat.
Tipuri de bannere
 Floating ad: este o reclamă care se va deplasa în pagină în acelaşi timp cu
ecranul utilizatorului care va derula conţinutul unei pagini.
 Expanding ad: este un banner publicitar care îşi modifică dimensiunile (se
extinde) automat sau în urmă unei acţiuni a utilizatorului (de exemplu trecerea cu pointerul
mouse-ului peste reclamă).
 Wallpaper ad: este un tip de reclamă care schimbă fundalul paginii care este
citită de vizitator.
 Trick banner: Un banner care arată ca o fereastră de dialog cu butoane. De
multe ori simulează un mesaj de eroare sau o alertă (de exemplu: Aveţi un mesaj!). Se bazează
pe inducerea în eroare a utilizatorului şi din această cauza poartă această denumire.
 Pop-up: O fereastră publicitară care se deschide peste pagina deschisă de
utilizator pentru a o citi.
 Pop-under: Este similară Pop-up-ului, doar că fereastra se va deschide în
spatele ferestrei curente şi va fi văzută abia după ce fereastra curentă va fi închisă.
 Video ad: este un banner publicitar care prezintă mesaje publicitare în format
video. Se apropie de spoturile publicitare caractersitice televiziunii.
Avantajele publicităţii online faţă de faţă de publicitatea clasică
Unul dintre beneficiile importante ale publicităţii online este acela că publicarea
informaţiilor se face imediat şi nu apare limitarea geografică sau de timp ca în cazul
publicităţii tradiţionale. Un alt avantaj este randamentul investiţiei agenţiilor de publicitate.
Publicitate online permite personalizarea reclamelor, inclusiv a conţinutului lor. De exemplu,
AdWords, Yahoo! Search Marketing şi AdSense permit afişarea de anunţuri pe paginile web
relevante sau o parte din rezultatele de căutare după cuvinte cheie predefinite. Un alt avanataj
îl reprezintă modalitatea de plată.
Unele site-uri web folosesc un număr mare de anunţuri, inclusiv bannere cu apariţie
intermitentă pe ecran. Acestea distrag atenţia de utilizatorilor, iar unele au imagini înşelătoare,
concepute pentru a arăta ca mesajele de eroare ale sistemulului de operare, mai degrabă decât
reclame. Există şi site-uri care nu utilizează publicitatea online în mod etic. Acestea au ca scop
obţinerea de venituri din utilizarea hiperlegăturilor către situri care au viruşi sau cu conţinut
pornografic.
Operatorii Websit-urilor care utilizează în mod correct şi legal publicitatea online, au
de obicei un număr mic de reclame care nu sunt menite să distragă atenţia utilizatorului sau să-
l irite, şi care nu se abat de la regulile de design şi publicitate online. Mulţi dintre proprietarii
de site-uri tratează direct cu companiile care doresc să plaseze anunţuri, ceea ce înseamnă că
legăturile din site cu mesaje publicitare sunt legitime.
Utilizarea în exces a tehnologiilor cum ar fi Adobe Flash în publicitatea online, a
condus la dezactivarea lor de către unii utilizatori în browserele proprii, sau folosirea în
browsere de plug-in-uri cum ar fi Adblock sau noscript.
Publicitatea făcută legal este adesea opţională sau are o opţiune activă de anulare, lucru
care o diferenţiază de spam.
Există, de asemenea, de clasă de metode de publicitate, care sunt considerate lipsite de
etică şi pot fi chiar ilegale.
Acestea includ aplicaţii externe care modifica setările de sistem (cum ar fi pagina
principal a unui browser), ecrane de tip pop-up-uri şi inserarea de reclame în pagini Web
neafiliate.
Asemenea aplicaţii sunt de obicei etichetate ca spyware sau adware. Acestea pot masca
activităţile lor ilegale prin punerea la dispoziţia utilizatorului a unui serviciu simplu, cum ar fi
afişarea vremii sau furnizarea unei bare de căutare. Aceste programe sunt concepute pentru a
păcăli utilizatorul, acţionând de fapt ca şi viruşii de tip cal troian. Aceste aplicaţii sunt de
obicei concepute astfel încât să fie greu de eliminat sau dezinstalat. Ele chiar cresc audienţa
online a celor care nu sunt profesionişti în utilizarea computerului personal şi nu ştiu să-şi
protejeze calculatorul cu ajutorul programelor antivirus.
Utilizarea de publicitate online are implicaţii asupra vieţii private a utilizatorilor în
cazul în care o companie de publicitate a pus bannere în două site-uri Web. Astfel, compania
de publicitate poate urmărei navigarea utilizatorilor în aceste două site-uri.
În tabelul de mai jos este o lista a vânzătorilor de publicitate în 2008, cu cifre în
milioane de utilizatori (publicat într-un sondaj Attributor). Se estimează că în anul 2008,
Google a deţinut 69% din piaţa de publicitate online.
Vânzătorul Utilizatori (milioane)
Google 1.118
DoubleClick (Google) 1.079
Yahoo! 362
MSN (Microsoft) 309
AOL 156
 Adbrite 73
Total 3.087
1. http://modernl.com/article/ethical-blogging-101 Modern Life: Ethical Blogging 101 ^
Http://modernl.com/article/ethical-blogging-101 Modern Life: Blogging etică 101
2. http://taco.dubfire.net/ TACO, the Targeted Advertising Cookie Opt-Out Firefox
extension Http://taco.dubfire.net/ TACO, Targeted Advertising Cookie Opt-out
Firefox extension
3. Publicitatea online - Iulian Veghes, curs Universitatea Bucuresti, 2008
4. Relatii publice si publicitatea online, Iulian Veghes si Bogdan Grigore, Editura
Polirom, Iasi, 2003
Promovarea siturilor reprezintă procesul sustinut şi continuu de a face cunoscut
web-site-ul motoarelor de cautare importante şi utilizatorilor. Promovarea se realizeaza cu
scopuri foarte precise, care se stabilesc la inceputul procesului de promovare. În acest scop se
aleg frazele cheie, adica acele fraze care sunt cel mai probabil sa fie cautate de potentialul
client.
Prin stabilirea corectă a cuvintelor cheie, şi dacă ţinem cont de tendinţa ce se observa în
ultimii ani, a frazelor cheie, se poate începe procesul de transformare a sitului web dintr-o
"jucarie" la modă într-un instrument de marketing puternic.
Optimizarea pentru motoarele de cautare este procesul de imbunatatire a unei pagini
web pentru a fi mai vizibila motoarelor de cautare (se doreşte cresterea relevantei acesteia
raportata la anumite cuvinte cheie) şi utilizatorilor acestora.
Începutul SEO (Optimizarea pentru Motoarele de Cautare) dateaza probabil odată cu
aparitia rankingului în motoarele de cautare. Ranking...adica pozitia pe care apare un site în
lista de rezultare la căutarea după un cuvânt cheie. (pentru detalii consultati dictionarul de
termeni)
Întrucât ordinea afişării siturilor a fost şi este determinată de un algoritm ţinut secret de
către motoarele de cautare din motive lesne de inteles, promovarea pentru motoarele de
cautare (SEO) a avut întotdeauna ca prim scop "ghicirea" acestui algoritm şi implicit a
etapelor ce trebuie parcurse pentru a obţine o pozitie cat mai buna.
Diferenţa între Optimizare, Promovare şi Marketing pe Internet. (Web-
Marketing)
Stim ca principalul scop de a fi al unui site este acela de a aduce clienţi în plus.
Realizam acest obiectiv prin optimizarea sitului, urmata de o promovare eficienta pe piata
tinta.
Optimizarea este asadar doar o etapa în procesul de promovare a afacerii pe Internet.
Ce face serviciile noastre speciale este o viziune mai ampla şi anume realizarea unei
imagini de firma prin intermediul Internetului (ca mijloc de comunicare rapid şi relativ ieftin,
adresându-se unei piete foarte mari de navigatori).
Principiile sunt asemanatoare cu cele ale marketingului clasic: promovarea sitului este
în perfecta concordanta cu promovarea numelui firmei, dar şi a logo-ului, sloganului şi
culorilor reprezentative ale organizaţiei respective; Oamenii dîntr-un anumit domeniu vor
vedea numele şi logo-ul firmei dumneavostra în cautarile lor pe Internet.
Nuanta subtila este ca, indiferent dacă pe moment sunt interesati sau nu de serviciile
firmei dvs., în memorie le va ramâne imaginea / numele şi la o noua întalnire cu firma dvs (în
viata reala sau pe Internet deja plecati de pe pozitiile unei firme «cunoscute», şi ma refer aici
la simptomul «am mai auzit de dvs». Pe scurt: branding.
Marketingul pentru şi prin Internet (Marketing Web) are deci în vedere crearea unei
prezente solide, nu doar optimizarea pentru a aparea în prima pagina a motoarelor de cautare.
Marketing prin Internet inseamna nu doar optimizare pentru google şi alte motoare de cautare.
Inseamna deasemenea mentenanta site-ului, pastrarea unui aspect dinamic şi profesional.
O prezenta solida pe Internet înseamna, diversificarea portofoliului de surse de
vizitatori ai sitului.
A te baza pe un singur motor de cautare pentru generarea de trafic pentru site nu este
intotdeauna cea mai buna solutie.
Nici macar a te baza numai pe motoarele de
cautare nu este soluţia optima (chiar dacă cei mai multi
potentiali clienţi vin de la motoarele de cautare dacă
optimizarea a fost facuta corect, dacă au fost alese corect
cuvintele cheie). (http://www.promovaresite.ro/
Promovare site pe Google:
https://adwords.google.com/select/Login
Cuvintele cheie sunt termenii cu care utilizatorii
caută pe Google.
Anunţul apare alături de rezultatele relevante
ale căutării.
Vă creaţi anunţurile şi vă alegeţi cuvintele
cheie, care sunt cuvinte şi sintagme ce trimit la
afacerea dvs.
Când utilizatorii caută pe Google folosind unul
dintre cuvintele cheie, anunţul poate să apară alături de
rezultatele căutării. In acest fel se face publicitate pentru o audienţă care este deja interesată de
afacerea respectivă.
Utilizatori pot să facă clic pe anunţ pentru a face o comandă sau pentru a afla mai multe
despre companie. Nici măcar nu este necesară de o pagină de Web pentru a porni deoarece
Google pune la dispoziţie toate instrumentele pentru a crea una în mod gratuit.
Internet Business Promoter (IBP)
Este un program în care introduceti cuvintele cheie pentru care doriti să va optimizati
pozitionarea în motoarele de cautare.
Programul va analiza primele 10 pagini care apar pe motoarele de cautare la
introducerea respectivelor cuvinte cheie şi le va compara cu site-ul dumneavoastra.
În urma analizei va fi generat automat un raport care va va spune ce trebuie să faceti că
să ajungeti în acest top 10.
Nota: atat programul cat şi site-ul sunt în engleza. De pe site se poate incarca o
versiune demo functionala dar cu mai putine functii decât versiunea comerciala.
ARELIS
Este un program care identifica site-uri care includ link-uri către paginile de internet ale
competitorilor dumneavoastra.
Programul va crea o lista cu aceste site-uri şi descrierea lor, precum şi o lista de adrese
de email la care le puteti scrie pentur a le propune să includa un link către site-ul
dumneavoastra sau să ruleze o campanie de promovare.
Numărul de link-uri existente către site-ul dumneavoastra este unul dintre factorii
importanti care determina pozitia pe care veti aparea în motoarele de cautare.
Nota: atat programul cat şi site-ul sunt în engleza. De pe site puteti incarca o versiune
demo de 30 de zile. http://www.share32.com/
O agentie de publicitate este un intermediar intre site-ul tau si eventualii clienti care ar
vrea sa puna reclame la tine pe site.
Cand un client respectabil are nevoie de o campanie publicitara, se duce la ei pentru ca
stiu cine viziteaza site-urile, de ce, cand, si sunt singurii capabili sa ofere cumparatorului de
publicitate servicii precum targetare, filtre orare, limitari, contorizare... si asta pe mai multe
site-uri de-odata.
Pentru ca o agentie de publicitate sa aiba unde anume sa afiseze reclamele clientilor, ei
semneaza contracte cu posesorii de site-uri prin care acestia din urma accepta ca regia
respectiva de publicitate sa puna bannere la ei pe site. In acel moment se numeste ca site-ul
'este in retea'. El va fi inclus in propunerile facute clientilor cand acestia doresc o campanie
publicitara (vezi mai sus).
Atunci cand o campanie ruleaza pe un site, proprietarul primeste o suma iar agentia de
publicitate primeste un comision pentru ca ea a dus tot greul vanzarii, contorizarii, negocierii,
targetarii, in timp ce proprietarul de site a putut sa se ocupe de ce se pricepe el cel mai bine, sa
faca site-uri.
Modalitati de plata
Plata lunara. Se primeste o suma fixa pe luna la traficul actual al site-ului, agentia poate pune
acolo cate reclame doreste. Contractul specifica o crestere a pretului proportionala cu o
crestere de trafic.
Avantaj: ai un castig garantat in fiecare luna, chiar daca exista luni in care nimeni nu
pune reclame la tine pe site.
Dezavantaj: chiar daca agentia reuseste sa faca vanzari record la tine pe site, tu ramai
cu suma fixa. Iar cand agentia nu are clienti reali, foloseste spatiul tau de reclama pentru
promovare proprie.
Cat se plateste: suma este in jurul a 0.25 EUR / mia de afisari. Daca site-ul are 1 mil de
afisari lunare, oferta poate fi de 250 euro / luna.
Plata la mia de afisari. Se primeste suma exact pentru cata reclama se afiseaza pe site.
Avantaj: daca agentia face vanzari mari, si proprietarul site-ului primeste bani
proportional. In plus, afisarile pe care agentia nu le ocupa pe site sunt ale proprietarului, se
poate face autopromovare sau orice altceva.
Dezavantaj: daca agentia nu reuseste sa vanda, site-ul nu se castigă nimic. Exista luni
in care secastiga mai putin decat metoda 1.
Cat se plateste: Intre 2 si 4 EUR / mia de afisari (formatul 728x90).
Plata la click. Se primesc bani pentru clickurile pe care vizitatorii le dau pe respectiva
reclama. Aceasta metoda este practicata doar de Neogen.
Avantajele si dezavantajele sunt mai mult asociate cu cei care cumpara astfel de
reclama iar un webmaster poate castiga doar in momentul in care exista suficienti cumparatori
de reclama care sa doreasca site-uri din categoria lui.
Acest tip de advertising ocupa acum doar 5% din piata romaneasca de publicitate
Sursa: http://www.vivi.ro
 CAPITOLUL X
10.1. PLATFORME DE COMERȚ ELECTRONIC
eBay este unul din cele mai mari medii organizate în care utilizatori din toata lumea
(persoane fizice sau companii) pot publica anunțuri în legătură cu produse, pot licita pentru
alte produse, le pot vinde şi pot încasa banii. eBay are propriul serviciu de plata PayPal, unul
din cele mai bune servicii de acest gen din lume. PayPal este un cont virtual în care poti să
transferi bani (de la unitatile autorizate - bănci, Western Union, card, etc ) şi din care să
transferi bani. Avantajul mare este cea mai cuprinzatoare "lista neagra" din lume, ceea ce duce
la o foarte mica posibilitate de frauda. Dezavantajul este lipsa unui serviciu de "escrow" -
adica de garantare că marfa cumparata e intr-adevar cea reala şi că plata se va face 100%. Una
peste alta pe eBay puteti vinde şi cumpara de la banale ace de cusut până la avioane.
Craigslist este un mediu în care se pot schimba informaţii cu scop comercial. Pornit de
un student ca un proiect, ca de altfel multe din marile proiecte web, acest site a ajuns să fie
vizitat zilnic de zeci de milioane de oameni şi a luat locul ... ziarului de anunturi. Pentru că
doar asta veti gasi aici - anunturi (spre deosebire de eBay unde puteti viziona produsele).
Categoriile principale sunt cele de interes maxim pentru orice om: Vânzări diverse, Locuri de
munca, Servicii, Imobiliare, Relatii personale. Ordonate foarte bine şi segmentate după orase
şi ţări, anunturile din acest site îi dau un grad foarte mare de uzabilitate.
Google are o nouă platformă, numita E-Commerce ce aduce o serie de functionalităţi
performante.
Magazinele virtuale cele mai cunoscute din punct de vedere al cifrei de afaceri:
http://www.amazon.com/, http://www.bol.de/, http://www.cdnow.com/
http://www.ebay.com/, http://www.ricardo.de/, http://www.shopping.com/
http://www.travelocity.com/, http://www.expedia.com/, http://www.airline-direct.de/
http://www.1800flowers.com/, http://www.911gifts.com/,
http://www.fashionmall.com/
În Romania:
- Produse IT, electronice şi electrocasnice: www.pcfun.ro, www.marketonline.ro,
www.shopix.ro, www.componente.net, www.ghelir.ro, www.itpromo.ro; www.dol.ro;
www.kontrast.ro
- Cadouri: www.fungift.ro, www.impresia.ro
- Cărţi şi reviste: www.librarie.net
- Articole de vestimentatie: www.casualwear.ro
- Sanatate şi Frumusete: www.naturashop.ro
- Acasa: www.saltele-online.ro, www.maison-riche.ro, www.zooplus.ro
- Telecomunicatii: www.allgsm.ro, www.mediafun.ro, www.prepay.ro,
www.etelecom.ro
- Timp liber & Divertisment: www.bilete.ro, www.bilet.ro
- Servicii: www.goovel.net
- Auto & Moto şi Industrie: www.vopsealavabila.ro; www.becurieconomice.ro
- Servicii turism: http://www.tourneo.ro/
10.2. Functionalități necesare unui magazin on-line
Optimizare pentru motoarele de cautare - SEO
 Optimizare avansata aplicata de experti SEO
 Acces la resurse de optimizare offsite
 Utilizarea corecta a fisierului robots.txt
 Utilizarea logica si corecta a atributelor nofollow pentru linkuri si noindex pentru
pagini, pentru a permite transmiterea PageRankului doar catre paginile relevante si pentru
evitarea continutului duplicat
 Optimizare la nivel de pagina (posibilitatea setarii de titluri sau descrieri meta)
 Generarea automata a hartii site-ului pentru o mai buna indexare in motoarele de
cautare
 Generarea automata a sitemap-ului XML pentru indexarea directa in motoarele de
cautare si submiterea automata a acestuia (Google, Bing, Yahoo, MSN, etc)
 Integrare API cu Google Webmaster Tool (GWT)
 Utilizarea corecta a tagurilor H1, H2, ..., H6
 URL-uri optimizate (mod rewrite) incluzand denumirea produsului, categoriei, tagului
sau producatorului
 Cod HTML validat W3C
 Structura a codului bazata pe div-uri
 Utilizarea atributelor "alt" la imagini
 Denumirile imaginilor contin numele produsului asociat
 Cod HTML foarte simplu si curat
 Separarea codului HTML de codul CSS si JavaScript
 Aplicarea constanta de noi optimizari, tinand cont de ultimele schimbari de algoritmi
din cadrul motoarelor de cautare
Designul magazinului
 Setarea extrem de simpla, nu necesita cunostinte de grafica
 Grafica optimizata pentru vizualizare in cele mai bune conditii in orice versiune si tip
de browser (Internet Explorer, Firefox, Chrome, Opera)
 Peste 100 de template-uri (variante) disponibile
 Template-uri validate W3C/XHTML
 Posibilitatea incarcarii propriului logo
 Nu este necesara editarea template-urilor, nu este necesara utilizarea programelor FTP
Setari taxe
 Posibilitatea folosirii taxei default sau setarea taxelor proprii
 Aplicarea de taxe procentuale sau cu valoare fixa
 Evidentierea taxelor in comenzi si in rapoarte
Optiuni de export si import date
 Feed-uri de produse optimizate pentru export catre comparatoarele de preturi
(shopmania.ro, price.ro, compari.ro, cauti.ro, smartbuy.ro, indecis.ro, okazii.ro)
 Feed-uri RSS cu promotiile si cu produsele noi
 Exportul produselor in format CSV, Excel
 Importul produselor (bulk upload) din format TXT, CSV, Excel
Marketing
 Integrare cu social media: Twitter, Facebook
 Integrare API cu Google Analytics
 Introducerea de bannere promotionale
 Optiunea de abonare la newsletter pentru vizitatori si posibilitatea de export a bazei de
abonati
 Marcaje si pozitionare distincta pentru produsele noi, produsele cu discount sau pentru
ofertele speciale
 Afisarea automata a produselor similare
 Afisarea pe site a testimonialelor primite de la clienti
 Clientii pot adauga comentarii la produse si marturii.
CMS - Content Management System
 Interfata de administrare Web-based 100% - posibilitatea accesarii integrale din
multiple browsere (Internet Explorer, Firefox, Chrome, Opera)
 Administrarea paginilor standard
 Editor WYSIWYG
 NEWPosibilitatea publicarii de pagini proprii sau linkuri catre alte site-uri
 Generarea de pagini SEO-friendly
 Formular de contact cu trimiterea notificarilor pe email
 Setarea de bannere si promotii
Administrarea catalogului de produse
 Poti vinde orice fel de produse (software, parfumuri, calculatoare, haine, bijuterii etc)
 Structura de categorii pe nivele multiple
 Posibilitarea gruparii produselor pe categorii, producatori si taguri
 Imagini multiple pentru fiecare produs
 Caracteristici multiple pentru fiecare produs
 Adaugarea descrierilor de produse prin intermediul unui editor WYSIWYG
 Gestionare stoc la nivel de produs, notificari automate in cazul scaderii stocului sub un
anumit nivel
 Sistem facil de administrare
 Posibilitatea activarii si dezactivarii rapide a produselor
 Setarea de produse pentru afisarea pe homepage
 Setarea de produse pentru afisarea cu discount
 Setarea de produse pentru afisarea cu marcaj de produs nou
 Afisarea automata a produselor similare
 Incarcarea intregului sortiment de produse pe site dintr-un fisier de date
Cautarea in magazin
 Cautare inteligenta folosind algoritmi morfologici si dictionare de cuvinte
 Cautare avansata folosind criterii multiple (pret, categorie, existenta imagine)
 Cautare intuitiva de produse (autocomplete) - afisarea unor sugestii de cautare pe asura
ce clientul tasteaza, pornind de la produsele existente in magazin
 Salvarea cautarilor frecvente si posibilitatea generarii de rapoarte pe baza acestora
Sistem de comenzi
 Proces extrem de simplu si eficient pentru lansarea comenzii
 Confirmare comanda pe email la lansarea comenzii si la livrare
 Posibilitatea cumpararii de produse multiple si in cantitati diferite in cadrul aceleiasi
comenzi
 Sistem avansat de administrare a comenzilor
Securitate
 Protectie avansata impotriva atacurilor informatice
 Sistem de protectie a datelor clientilor
 Realizarea de back-up zilnic
 Gazduire pe servere performante
 Uptime de peste 99%
Plata si Livrare
 Preluarea de comenzi cu plata la livrare
 Preluarea de comenzi cu plata prin ordin bancar
 Utilizarea de multiple metode de livrare cu posibilitatea de selectie pentru client
 Posibilitatea livrarii gratuite pentru comenzi mai mari decat o suma definita si doar
pentru anumite locatii
 Integrare cu Paypal
 Integrare cu ePayment

10.3. Soluții e-commerce

In lista urmatoare sunt prezentate o serie de soluții de e-commerce actuale.
1. OScommerce
http://www.oscommerce.com/

2. OSCommerce in limba romana

osCommerceRoshop - Solutie Romaneasca osCommerce
3. ZenCart

http://www.zen-cart.com/
4. Magenta
MagentA
e-Commerce System...
www.tech4t.com
5. CS CART

http://www.cs-cart.com/
6. Magento

http://www.magentocommerce.com/
7. Sellenium

SELLenium®
http://www.sellenium.ro
platforma hibrida de comert electronic
8. Estores

http://www.estores.ro/
9. Osiris
www.itexperience.ro

10. Sellerator

http://www.sellerator.ro/magazin_online_sell.html
11. SilkMart

http://www.silkmart.ro/
 CAPITOLUL XI
CADRUL LEGAL PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC IN ROMANIA
11.1. Necesitatea existenţei cadrului legal
Necesitatea existentei cadrului legal apare ca urmare a diferentei dintre practicile
utilizate de fiecare parte în diferitele momente ale derularii unei tranzactii comerciale şi ca
urmare a diferentei dintre informaţiile, perceptiile şi asteptarile partilor privind tranzacţia. Ca
urmare, cadrul legal apare ca un element de referinta general valabil la nivelul unui teritoriu,
care impune limitele necesare în interiorul carora tranzacţiile comerciale sa se poate incheia,
urmarindu-se o cat mai mare rata de finalizare.
Cadrul legal asigura impunerea unei minime protectii a partilor implicate şi/sau tertilor
şi standardizari (la nivel national) a practicii, calitatii serviciului/produsului şi a altor elemente,
care definesc continutul serviciului/produsului.
Cadrul legal national aferent comerţului electronic este bine structurat în norme juridice
- de baza privind comerţul electronic şi norme juridice - adiacente şi complementare privind
contractele la distanta, clauzele abuzive, drepturile utilizatorilor cu privire la retele şi serviciile
de comunicatii electronice, semnatura electronica, protectia datelor cu caracter personal,
marca temporala, criminalitatea informatica, publicitatea etc.
Unitate
Cadrul legal aferent comerţului electronic dispune de o mare unitate din punct de
vedere al ariei de aplicare, al coerentei, al orientarii, al stabilitatii conferit de un bun echilibru
între gradul de generalitate şi cel de detaliu.
Transparenţă şi disponibilitate
Cadrul legal aferent comerţului electronic este caracterizat de o mare transparenta,
acesta fiind publicat integral în Monitorul Oficial al Romaniei, fiind uşor de obtinut, atat pe
mediu hartie cat şi pe mediu electronic, ceea ce ii confera o disponibilitate totala.
Totusi, acesta nu este disponibil şi în limbi de circulatie internationala, iar obţinerea
presupune costuri, relativ modice.
Intelegere şi utilitate
Redactarea cadrului legal confera acestuia o mare usurinta de a fi inteles şi urmarit,
chiar dacă limbajul este unul academic şi de multe ori de specialitate.
Utilitatea cadrului legal, ca forma, este uşor obtinuta prin cumulul urmatoarelor atribute
ale cadrului legal: transparenta, disponibilitate şi intelegere.
Utilitatea cadrului legal, ca fond, este atinsa prin aria de aplicabilitate, reguli şi
principii, limitari şi sanctiuni care, impreuna formeaza un mixt apt sa confere cadrului legal
statutul de forta motrice dezvoltarii coerente, armonioase a comerţului electronic în Romania.
Totusi, desi cadrul legal este perfect functional şi aplicabil, se poate constata ca exista
exceptii, care confirma faptul acesta este confuz şi incomplet, de exemplu generand
interpretari periculoase (momentul incheierii unui contract la distanta citat : ‘Dacă partile nu
au convenit altfel, momentul incheierii contractului la distanta il constituie momentul primirii
mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa.’ Textul poate fi
interpretat în 2 moduri total opuse.
1 Acel moment în care furnizorul de servicii primeşte mesajul de confirmare trimis de
consumator, care ar putea fi chiar comanda.
2 Acel moment în care consumatorul primeşte mesajul de confirmare trimis de
furmizorul de servicii privind receptia comenzii şi acceptarea executarii acelei comenzi).
Completarile şi modificarile sunt de mica, medie şi mare importanta, de tipul acorduri
fine şi finisari.
Prin modificarea cadrului legal, în sensul se conferirii Autoritatii de reglementare
(definita conform art.17 al legii nr.365/2002) dreptul de a elabora Legislaţie secundara (norme
şi regulamente, recomendari) şi pe baza experientei ce o va acumula Autoritatea de
reglementare (Autoritate) ca urmare a cooperarii cu autoritati nationale romane, cu autoritati
nationale din statele membre al UE, cu asociatii şi organizaţii de profil, decizii indrumari şi
noi norme juridice speram a fi emise de Autoritate vor imbogati actualul cadrul legal.
Analiza
Cadrul legal national în domeniul comerţului electronic trebuie sa fie un instrument
clar, precis, universal valabil şi flexibil, care sa creeze condiţiile necesare pentru desfasuarea şi
dezvoltarea pe baze reale a comerţului electronic şi sa creeze condiţiile necesare pentru
construirea şi cresterea increderii în comerţul electronic, dar în acelaşi timp sa protejeze
interesele economice, sociale şi educationale ale Romaniei.
Lista urmatoare include principalele legi ce reglementeaza activitatea de comerţ
electronic în Romania:
Legislaţie privind comerțul electronic
Legea comerțului electronic - in vigoare ( legea 365/2002 cu modificarile aduse prin
Lege 121/2006)
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la
distanta - in vigoare ( OG 130/2000 cu modificarile aduse prin legea 51/2003 si legea
373/2007)
Ordonanta nr. 85 din 19 august 2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si
executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare (Versiunea actualizata prin
modificarile aduse de Legea 399/2004 si Legea 363/2007)
Legea 121/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul
electronic
Legea 365/2002 privind comerțul electronic
Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comerțul electronic
Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta
Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul
juridic al contractelor la distanta
Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti
si consumatori
Legislaţie privind dreptul de autor
Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile aduse pina la data
de 1 August 2006
Lege nr. 329 din 14 iulie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe
Ordonanta de Urgenta nr. 123 din 1 septembrie 2005 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe
Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 din 26 Ianuarie 2006 privind întãrirea capacitãtii
administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
Legea 364/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea
capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor
 Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe ( versiunea in vigoare pina
la 30 Iulie 2004 )
Metodologia pentru utilizarea operelor muzicale pe Internet si drepturile patrimoniale
cuvenite titularilor drepturilor de autor publicata in Monitorul Oficial nr. 58 / 18 Ianuarie 2005
Metodologia pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoanele
mobile si drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor publicata in
Monitorul Oficial nr. 58 / 18 Ianuarie 2005
Legea 533/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997
privind operatiunile de leasing si societatile de leasing publicata in Monitorul Oficial nr. 1 135
/ 1 decembrie 2004 ( Legea leasingului pentru software )
Decret 321 din 18 Iunie 1956 privind dreptul de autor
Legislaţie privind semnatura electronica
Legea semnaturii electronice - 455 / 2001
Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr.
455/2001 privind semnatura electronica
Legea privind marca temporala nr. 451/2004 . Publicata in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1021 din 05/11/2004
Decizia ANC nr. 896/2008 privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea
Legii nr. 451/2004 privind marca temporalã
Lege privind regimul juridic al activitatii electronice notariale - 589/2004 Publicata in
Monitorul Oficial numarul 1227/20 decembrie 2004
Ordinul Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei nr. 221/ 16 Iunie 2005
pentru aprobarea normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea legii 589/2004 privind
regimul juridic al activitãþii electronice notariale
Lege privind arhivarea documentelor în formã electronicã 135/2007 - Publicata in
Monitorul Oficial nr. 345 din 22 Mai 2007
Lege privind înregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice 260/2007
- Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 506 din 27/07/2007
Decizia ANC 888/2008 privind procedura de verificare si omologare a sistemelor
informatice destinate operatiunilor de emitere a facturilor în formã electronicã - Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 699 din 14.10.2008
Legislaţie privind plăţile electronice
Ordonanta de Urgenta nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si
adecvarea capitalului -Titlu IV: Institutii emitente de moneda electronica
Regulamentul BNR 6 din 11 Octombrie 2006 privind emiterea si utilizarea
instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste
instrumente
Ordinul MCTI nr. 389 din 27 iunie 2007 privind procedura de avizare a instrumentelor
de platã cu acces la distanþã, de tipul aplicaþiilor internet-banking, home-banking sau mobile-
banking (abroga Ordinul MCTI 218/2004) Publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 485 din
data de 19 iulie 2007
Legislaţie privind publicitatea online
Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea
Legea nr. 457 din 01/11/2004 privind publicitatea si sponsorizarea pentru produsele din
tutun
Acte normative care cuprind referiri la spam (mesaje comerciale nesolicitate):
Legea comerțului electronic (art. 1 pct. 8, Art. 6)
Normele metodologice pentru legea comerțului electronic (art. 7-9)
 Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la
distanta (art.15)
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in
sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004 ( art. 12)
Standardele IAB Romania (Interactive Advertising Bureau)
Legislaţie privind viaţa privată
Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
si libera circulatie a acestor date - 677 / 2001
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in
sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii,
precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice
Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de
Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal -102/2005
Ordinul Avocatului Poporului nr. 52 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Cerintelor
minime de securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal
HG 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulatie pasapoartele
electronice, precum si a formei si continutului acestora
Legislaţie privind criminalitatea informatica
Dispozitii privind prevenirea si combaterea criminalitãtii informatice (Titlul III din
Legea 161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003 )
Legea nr. 64 din 24/03/2004 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind
criminalitatea informaticã, adoptatã la Budapesta la 23 noiembrie 2001
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii,
precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice
Legislaţie privind comunicatiile electronice
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale
pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
Ordonanta Guvernului 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii
electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora, aprobata, cu
modificari si completari, prin Legea nr.527/2002
Ordonanta de urgenta a Guvernului 79/2002 privind cadrul general de reglementare a
comunicatiilor, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.591/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului 31/2002 privind serviciile postale, aprobata, cu modificari si
completari, prin Legea 642/2002, cu modificarile ulterioare
Legea 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la
retelele si serviciile de comunicatii electronice
Legea 239/2005 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul
comunicatiilor
 Alte acte normative
Hotarirea Guvernului nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
Lege nr. 183 din 16 mai 2006 privind utilizarea codificarii standardizate a setului de
caractere în documentele în forma electronica
Ordinul MCTI nr. 414 din 25 septembrie 2006 cu privire la utilizarea codãrii
standardizate a seturilor de caractere în documentele în formã electronicã
Lege nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator
Legea marcilor si indicatiilor geografice nr 84/1998
Regulamentul de aplicare a legii marcilor 84/1998
Legea privind concurenta neloiala - 11/1991
Legea concurentei - 21/1996
Regulamentul CNVM nr. 15/2005 privind serviciile de investitii financiare - TITLUL
IV - Contractele la distantã si tranzactiile prin internet
Lege privind regimul juridic al activitatii electronice notariale - 589/2004
Publicata in Monitorul Oficial numarul 1227/20 decembrie 2004
Hotarare nr. 175 din 12 februarie 2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a
etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile
Ordin nr. 1077 din 06/08/2003 privind conditiile în care se pot edita, într-un singur
exemplar, facturile fiscale cu regim special de tiparire, înseriere si numerotare, utilizate în
activitatea financiara si contabila
Ordin nr. 1453 din 1 martie 2001 privind completarea Clasificarii ocupatiilor din
Romania ( contine ocupatia de Designer pagini web )
Legislatia secundara din domeniul comunicatiilor electronice poate fi gasita pe pagina
web a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC)
Sursa: http://www.legi-internet.ro
Pe website-urile www.mcti.ro, www.e-guvernare.ro respectiv www.bnro.ro se afla
referintele complete şi la zi ale acestor acte normative sau, un alt link util este
http://europa.eu.int/comm/internal_market/en/ecommerce/contactpoints_en.htm
CAPITOLUL XII
12.1. OBSTACOLE IN CALEA DEZVOLTARII COMERțULUI
ELECTRONIC IN ROMANIA
A. Lipsa promovării
La nivel de promovare a folosirii cardului pe Internet de către utilizatorul final, s-a
facut foarte puţin astfel încât există un segment al posesorilor de card, extrem de redus, care
ştie ca se poate plăti şi online şi mult mai puţini ştiu că pot face acest lucru în condiţii de
siguranţă.
Din cele peste doua miloane de carduri valide cate aveau în circulatie la 31 decembrie
2005 BCR, RZB şi Banca Tiriac (banci care au implementat standarduil 3D Secure), numai
2.000 erau efectiv activate pentru a tranzactiona în regim 3D Secure.
Promovareaar trebuie să se facă în primul rând de către bancile emitente de carduri.
Până de curand, au existat numai campanii firave de promovare. Deocamdata, singura banca
din Romania care investeste în promovarea comerţului electronic este BRD- Groupe Societe
Generale care sprijina o publicatie dedicata comerţului electronic (Link Magazine). Dintre
ceilalti actori din piata de comerţ electronic, doar integratorii/procesatorii de comerţ electronic
au mai avut câteva initiative notabile. Cea mai vizibila dintre ele, avand şi cel mai mare impact
mediatic, fiind o emisiune de televiziune. Desfasurata pe Realitatea TV în perioada aprilie-
mai 2006, emisiunea prezenta zilnic un magazin virtual pe durata a trei minute.
B. Educaţia
Desi în piata sunt peste 9 milioane de carduri bancare valide şi alte aproximativ
900.000 de carduri de credit nebancare, Romania este încă o tara a numerarului. Ponderea
numerarului din afara sistemului bancar în M2 (masa monetara în sens larg) este de peste 14%,
comparabila cu cea inregistrata în anul 1997. Cu alte cuvinte, introducerea cardurilor nu a
influentat scaderea numerarului. De ce? În continuare, 90% din tranzacţiile posesorilor de
card sunt retrageri de numerar. Media lunara este încă de doua tranzactii per card, ceea ce
insemna ca marea majoritate a posesorilor foloseşte cardul pentru retragerea avansului şi a
lichidarii. De aceea, indiferent de tipul mesajului de e-commerce, marea masa a posesorilor de
card nu-i va da curs pentru simplul motiv ca nu-l intelege. Din nefericire, aceeaşi reactie se
regaseste într-un segment important din media romaneasca, unde primeaza în continuare
senzationalul – cat au mai fraudat hacherii romani - şi nu utilul – prezentarea simpla, clara şi
consistenta a diverselor aplicaţii de plata la distanta.
C. Marea majoritate a magazinelor virtuale romanesti nu stiu sa faca business
Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de către unul dintre analistii echipei NO-
CASH, pe un esantion de peste 430 de magazine virtuale. 95% din site-urile de comerţ
electronic sunt construite haotic, nu tin cont de regulile de bun simt din e-commerce, nu stiu sa
comunice, nu stiu sa se promoveze, nu au un client service pus la punct şi “nu”-urile pot
continua. Asemenea magazine ar implementa degeaba modulele de plăţi online, pentru ca
potentialul client va parasi site-ul în câteva minute şi, din pacate, este foarte posibil sa nu
revina niciodata.
Marea majoritate a magazinelor virtuale actuale nu au un plan de afaceri şi o gandire pe
termen lung a afacerii. În general se copiaza modele de succes fără sa se acorde importanta
specificului afacerii. Se mizeaza doar pe recuperarea într-un termen cat mai scurt a investitiei
initiale fără eforturi suplimentare pentru sprijinirea vânzărilor. În randul responsabililor
acestor magazine virtuale exista foarte multi entuziasti şi prea putini antreprenori.
D. Invăţământul nu ţine pasul cu tehnologia
În şcolile din Romania se predau şi în prezent cursuri de acum 20 de ani. La
informatica se studiaza FoxPro, Turbo Pascal şi alte asemenea programe rudimentare care
astazi sunt folosite extrem de puţin. Invatamantul ar trebui sa tina pasul cu evolutia tehnologia.
Ar fi extraordinar dacă în facultati, studentii ar invata cum isi pot face propria afacere pe
Internet.
E. Lipsa unor proiecte naţionale
Inexistenţa unor proiecte la nivel national, de preferat guvernamentale, este un mare
ostacol în calea dezvoltarii pietei de comerţ electronic.
F. Menţinerea restricţiei de cross-border
Lipsa unor precizari/reglementari clare privind tranzacţiile de cross-border din partea
organizatiilor internationale de plata este un ostacol important în dezvoltarea comerţului
electronic. Sa nu uitam ca până la impunerea acestei restrictii (vara anului 2005), 95% din
comerţul electronic procesat în Romania avea la baza tranzactii cross-border. Odata cu intrarea
Romaniei în Uniunea Europeana, Romania va migra din zona CEMEA în zona UE unde
tranzacţiile cross-border sunt permise – cel puţin între statele membre. Dacă un comerciant
local nu are incredere sa lucreze cu o banca romaneasca, sau este nemultumit de nivelul
comisioanelor practicate, va putea sa semneze cu o banca din Germania de exemplu, pentru a-
şi procesa tranzacţiile de comerţ electronic.
G. Informatizarea ţării
 Peste 46% din populatia Romaniei traieste în mediu rural, acolo unde prezenta unui
calculator este extrem de timida iar utilizarea cardului este ca şi inexistenta. Slaba dotare a
populatiei cu PC-uri sau alte mijloace de tehnica de calcul face ca piata de comerţ electronic sa
fie încă slab dezvoltata.
H. Infrastructura în domeniul comunicaţiilor
O cifra optimista estimeaza numărul de utilizatori ai Internetului la aproximativ 25%
din populatia tarii. Cifra aceasta poate fi imbunatatita prin programe guvernamentale şi private
de dezvoltare a infrastructurii în domeniul comunicatiilor, şi de masuri fiscale adecvate în
acest domeniu.
Între consumatorul roman şi cel vest-european exista diferente de natura psiho-
comportamentala data de lipsa traditiei în domeniu. În Europa a existat o istorie a comerţului
la distanta (comenzi "prin posta", inclusiv cataloage, firme de tip piramidal – Multi Level
Marketing) care practic a oferit baza comerţului electronic. De asemenea, în Europa a existat
meseria de comis-voiajor, agentul de vânzare "la usa" care a reprezentat baza credibilitatii
comerţului cu produse oferite de comercianti necunoscuti
CAPITOLUL XIII
13.1. Codul de conduită pentru comerţul electronic
Acest cod de conduita are ca scop creșterea siguranței şi încrederii consumatorilor în
comerţul electronic din Romania. Codul propus va incuraja dezvoltarea comerţului electronic
şi a unui marketing direct decent.
Acest cod permite comerciantilor ce-şi desfasoara activitatea on-line, prin adoptarea
lui, o creștere a încrederii consumatorilor şi deci dezvoltarea afacerii. Prin adoptarea lui la
nivel national se respectă directivele Europene cu privire la comerţul la distanta şi comerţul
electronic care incurajeaza în mod explicit dezvoltarea de unui cod de conduita. Acest set de
norme se aplică comerciantilor care oferă informaţii online ca parte integrantă a procesului de
vânzare sau de marketing.
A. Transparenţa operaţională
Consumatorul trebuie sa aibă încredere ca informaţiile privind furnizorul de servicii ca
şi infomațiile despre cum sa poata fi accesate serviciile acestui furnizor vor fi uşor accesibile
pe site.
Fiecare furnizor de servicii de comerţ electronic trebuie sa furnizeze următoarele
informaţii care vor fi accesibile în mod permanent, de către consumatorii ce ii viziteaza site-ul:
 numele persoanei fizice autorizate sau denumirea companiei ce administreaza
site-ul şi datele din registrul comerţului/numărul de identificare fiscala
 adresa postala, fizica a sediului unde se desfasoara activitatea
 numerele de telefon, adresele de e-mail, şi alte informaţii de contact pentru a
asigura dreptul consumatorilor la:
 orice plangere sau serviciu post vânzare
 a cere dezabonarea de la listele de marketing direct, newsletter-e
 a cere informaţii despre produsele şi serviciile oferite spre vânzare de
comerciant
B. Ofertele comerciale şi informaţiile contractuale
Consumatorul trebuie sa poata vizualiza înainte de acceptarea contractului (achizitia
bunurilor) informaţiile comerciale şi cele contractuale, termenii acestora trebuie sa fie clari şi
fără echivoc.
Setul de informaţii minime ce trebuie prezentat pe site trebuie sa contina:
  identitatea, adresa poștala şi alte informaţii de contact relevante ale
furnizorului, în așa fel încât acesta sa fie clar identificat;
 caracteristicile principale ale produslui sau serviciului ofertat, în termeni
calitativi cat şi cantitativi;
 termenii financiari: preţul şi taxele suplimentare (de transport, de operare, de
asigurare, etc), orice alte costuri suplimentare;
 termenii generali ai ofertei şi orice restrictie, dacă se aplică;
 durata de valabilitate a ofertei dacă este cazul;
 modul de livrare a produslui sau serviciului oferit;
 existenta şi condiţiile prin care utilizatorul isi poate exercita dreptul de a
renunta la produsul/serviciul oferit, condiţiile de returnare a acestuia, ca şi modul de
recuperare a banilor de către utilizator;
 modul şi condiţiile de terminare a contractului, acolo unde nu se specifica
durata acestuia sau ea depaseste un an de zile;
 datele de contact complete ale departamentului de service şi ale celui de relatii
cu publicul
 informaţii despre garantie şi despre serviciile oferite după vânzare;
 modul de plata, utilizatorul putand alege acolo unde este cazul (ramburs, card
bancar, ordin de plata, etc);
 trustlabel-uri/trustmark-uri aplicabile.
Furnizorul de servicii de comerţ electronic trebuie să prezinte clar pasii ce trebuie
urmati de consumator pentru a achizitiona produsele sau serviciile comercializate. În orice
moment al acestui proces consumatorul trebuie sa poata fi capabil sa-şi corecteze datele
introduse şi/sau sa intrerupa acest proces din vointa proprie, fără conditionari şi fără a se
furniza explicatii.
La sfârşitul acestui proces comerciantii trebuie sa asigure verificarea datelor de către
consumator de doua ori, o dată pentru a verifica exactitatea produselor ce vor fi comandate, şi
a doua oara pentru confirmarea finala. Confirmarea primirii comenzii de către furnizor trebuie
sa ajunga în maxim 24 de ore la consumator şi trebuie sa includa datele comenzii precum
produsele şi preţul acestora, taxele şi costurile aditionale, ca şi informaţiile despre condiţiile
privind returnarea produselor, modul în care se poate contacta departamentul de relatii cu
clienţii şi cel de service, şi modul de intrerupere a contractului.
Furnizorii trebuie sa fie de acord sa livreze bunurile şi serviciile în perioada convenita
de comun acord cu consumatorul sau intr-o perioada ce nu va depasi 30 de zile, din momentul
în care clientul a transmis comanda.
Dacă din anumite motive produsele au devenit indisponibile şi comanda nu se poate
livra, trebuie sa anunte clientul şi sa propuna acestuia o noua data pentru finalizarea
contractului sau furnizarea produselor. Dacă din motive obiective comerciantului ii este
imposibil de a livra comanda, clientul va fi informat în timp util şi i se vor rambursa plăţile
efectuate în avans, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data la care trebuia sa primeasca
produsele.
Utilizatorul trebuie sa aibe dreptul de a anula comanda pe perioada respectiva şi sa
obtina returnarea plăţilor efectuate în avans în totalitate. Acest lucru va fi posibil timp de
maxim 30 de zile de la primirea confirmarii comenzii şi înainte de a se livra. Nu se aplica în
cazul comenzilor cu produse personalizate sau a celor perisabile.
Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul, adica dreptul de a returna
produsele sau serviciile livrate fără a motiva acest lucru şi fără a fi penalizat pentru aceasta
într-un temen de 10 zile lucratoare conform legislaţiei romanesti în vigoare, acest termen
începând din data la care bunurile au ajuns la client. Aceasta include şi posibilitatea de a
schimba un produs, de a obţine rambursarea banilor platiti, dacă plata s-a facut în avans.
Dacă furnizorul nu publica sau nu aduce la cunostinta consumatorului acest drept,
atunci perioada de returnare se prelungeste până la 90 de zile. Cele 10 zile de returnare a
produslui fără invocarea unui motiv anume se vor scurge de la indeplinirea completa a
obligatiilor legale de către furnizor.
Orice cerere din partea furnizorilor care solicita ca produsele returnate sa fie în
amabalajul original şi cu toate accesoriile incluse, fără urme evidente de uzura sunt
indreptatite. Cu toate aceste nu este normal pentru consumator sa pastreze aceste ambalaje şi
accsorii mai mult de o luna de zile.
C. Comunicările comerciale
Consumatorii trebuie sa fie siguri ca orice comunicare comerciala primita de la un
furnizor de servicii de comerţ electronic va fi uşor şi clar identificabila ca atare.
Furnizorii care vor trimite comunicari comerciale prin mijloace electronice
consumatorilor, fie ca le sunt clienţi sau nu, fără a le fi cerut în prealabil acordul, trebuie sa:
 indice clar ca mesajele primite sunt de natura comerciala
 sa consulte listele de consumatori care şi-au exercitat dreptul de a nu primi în
continuare mesajele şi s-au dezabonat, pentru a respecta dorinta acestora de a nu mai primi
mesaje comerciale
Tehnologiile electronice nu vor fi utilizate de furnizori pentru a induce în eroare
consumatorii cu privire la promotiile oferite. Mai mult aceştia nu trebuie sa ingradeasca
dreptul consumatorilor de a renunta în orice moment la reclama sau oferta prezentata şi sa nu
faca uz de mijloace tehnice ce nu permit utilizatorilor acest lucru.
D. Securitatea tranzacţiilor
Furnizorii de servicii de comerţ electronic vor oferi metode sigure şi facile pentru plata
online
Furnizorii trebuie sa fie constienti ca utilizatorii investesc incredere în site-urile vizitate
şi în companiile respective, şi trebuie sa faca toate eforturile pentru a satisface nevoie
clienţilor cu privire la securitatea tranzacţiilor online. Comerciantii ar trebui sa furnizeze
consumatorilor metode sigure şi simple de plata online.
Consumatorii trebuie instiintati înainte de a completa datele financiare pe aceste
mecanisme de plata online, de gradul de securizare şi de nivelul de siguranta al datelor ce vor
fi furnizate de client, de modul în care aceste date vor fi folosite de către companie sau de
către procesatorul de plăţi electronice.
E. Protejarea datelor cu caracter personal şi intimitatea utilizatorilor
Consumatorii trebuie sa aibe incredere ca datele personale şi intimitatea acestora va fi
respectata cu strictete în mediul online. Ei vor fi informati despre modul de folosire a acestor
date şi despre drepturile lor. Fiecare furnizor trebuie sa publice pe site-ul propriu politica de
confidentialitate şi informaţii detaliate despre:
 natura informaţiilor colectate de la consumator, scopul colectarii acestora şi
modul lor de folosire în cadrul companiei;
 natura şi modul în care aceste informaţii pot ajunge le terte părţi;
 un punct de contact pentru solicitari ale consumatorilor cu privire la datele
personale;
 modul de implementare şi de folosire a cookies-urilor şi a mecanismelor de
urmarire a activitatii consumatorilor;
  modul de acces al consumatorilor la datele personale proprii;
 dreptul de a cere stergerea acestor informaţii din bazele de date a oricarui
consumator şi modul de a face acest lucru;
 dreptul de a refuza colectarea datelor personale de către comerciant, de a refuza
inscrierea pe listele de marketing direct;
F. Protecţia minorilor faţă de conţinut neadecvat
Consumatorii trebuie sa fie siguri ca furnizorii de servicii de comerţ electronic vor
respecta sensibilitatea şi intimitatea copiilor şi nu le vor cere date personale fără
consimtamantul parintilor. Consumatorii vor impiedica accesul minorilor la informaţii şi
produse destinate adultilor.
Furnizorii vor incuraja parintii în implicarea acestora în activitatile online ale copiilor,
şi vor afisa pe site:
 modul în care informaţiile publicate special pentru consumatorii minori
respecta standardele nationale, sunt potrivite varstei acestora şi nu exploateaza credulitatea şi
lipsa de experienta a acestora
 cererea acordului parental/tutore pentru informaţiile colectate de la minori,
înainte de procesarea lor în orice fel sau înainte de instrainarea acestor informaţii către terte
părţi
Comerciantii trebuie sa incurajeze minorii ce achizitioneaza bunuri sau servicii on-line
sa obtina în prealabil acordul parental. Oferte de creditare a produselor sau serviciilor nu se
vor face minorilor. Nici o comunicare comerciala directionata către minori nu va conţine
materiale care pot dauna psihic, mental sau moral acestora. Comerciantii nu vor organiza
jocuri sau premii oferite copiilor pe site-uri în scopul de a colecta date personale detaliate de la
aceştia.
G. Servicii de tip suport tehnic şi service, reclamatii şi sugestii
Consumatorii trebuie sa fie siguri ca orice comunicare cu serviciile de tip service ale
furnizorului va ajunge la destinatie şi ca informaţiile oferite pe site sunt corecte.
Furnizorii trebuie sa ofere consumatorilor informaţii complete despre cum gestioneaza
reclamatiile, despre modul în care acestea trebuie depuse în cadrul companiei, ca şi despre
dreptul clienţilor de a apela la instantele de judecata în cazul nesolutionarii acestora.
Furnizorii trebuie sa asigure o solutionare eficienta a reclamatiilor în cadrul
companiilor respective. Termenul legal de solutionare a reclamatiilor trebuie adus la
cunostiinta consumatorilor înainte de incheierea contractului sau achizitionarea bunurilor.
Acest termen nu se va prelungi fără acordul consumatorului cu mai mult de 30 de zile de la
primirea reclamatiei. Prelungirea acestui termen va fi adusa la cunostinta consumatorului în
timp util.
Furnizorii trebuie sa mentioneze clar şi simplu, uşor de inteles următoarele:
 drepturile legale ale consumatorului asa cum sunt ele stipulate în legislatia nationala în
vigoare
 principalele elemente ale garantiei: durata, localizarea geografica dacă este cazul, şi
alte informaţii relevante
 datele de contact alte departamentului de relatii cu clienţii, ale departamentului de
service şi ale acelor departamente ce asigura servicii post vânzare (adresa fizica, telefoane, e-
mailuri, fax, şi alte detalii)
H. Respectarea cadrului legal
Consumatorii trebuie sa fie siguri ca furnizorii vor respecta legislatia nationala şi
europeana în vigoare. Furnizorii trebuie sa respecte legile nationale şi directivele europene cu
privire la comerţul electronic, marketingul direct, comerţul la distanta, precum şi alte norme
nationale aplicabile.

APLICATII PRACTICE

LABORATOR NR.1
PROBLEME:
1.1. Explicarea noţiunilor de liniar media şi hypermedia.
1.2. Definirea HTML.
1.3. Elementele de bază ale structurii documentului.

1.1. Explicarea noţiunilor de liniar media şi hypermedia.

Noţiunea de liniar media descrie un obiect media care are un început, o evoluţie şi un
sfârşit bine determinate. Exemple de liniar media sunt: filmele, casetele audio şi video.
Internetul este organizat diferit. Noţiunea de hypermedia reprezintă posibilitatea
alegerii, adică utilizatorii aleg ce-i interesează. Un exemplu bun în acest sens este un CD
audio, de pe care se alege spre ascultare piesa cu numarul 7 şi este imediat ascultată, în
contrast cu cu o casetă unde pemtru a asculta piesa cu numărul 5, trebuie parcursă caseta
pentru a ne poziţiona la începutul piesei, spre a o asculta.
Aplicat asupra textului acest concept ne face să obţinem hypertext, unde executând
click pe o legătură suntem imediat mutaţi în altă locaţie în cadrul aceleiaşi pagini sau într-o
pagină diferită. Când sunt legate mai multe astfel de pagini de pe calculatoare diferite din
lume, se obţine un fel de plasă de paianjen cunoscută sub numele de World Wide Web.
Sistemul este cât se poate de util deoarece paginile de internet sunt create utilizând
acelaşi format. Formatul sau limbajul se numeşte HTML – Hypertext Markup Language şi
repreyintă un subset al unui standard internaţional pentru documente electronice numit SGML
– Standard Generalized Markup Language.
1.2.Definirea HTML
HTML – reprezintă un set de instrucţiuni logice – instrucţiuni de marcare (markup)
care se scriu între croşete şi care descriu forma unui document şi formatul conţinutului
acestuia.
Exemplu: <B> Acest text va fi scris îngroşat </B>
După cum se observă codul este trecut între croşete “<” “>”. Aceste croşete sau
paranteze se numesc tag-uri. HTML-ul este insensibil la litere mici sau mari.
Există un tag de deschidere şi unul de închidere. Tagul de închidere conţine simbolul
„/” în interiorul croşetelor ”</>” .
Primul cuvânt sau caracter care apare în interiorul croşelor se numeşte element.
Elementul este de fapt o comandă care îi spune browserului să facă un anumit lucru. De
exemplu <FONT>. Cuvintele conţinute între croşeta închisă a tagului de deschidere şi cea
deschisă a tagului de închidere se numesc atribute.
Atributele pot să apară şi la dreapta unui element separat de acesta prin âcaracterul
spaţiu şi sunt urmate de caracterul egal. Valoarea succede semnul egal şi este trecută între
ghilimele. De exemplu:
<FONT COLOR = “BLUE”></FONT>

Element Valoare

Atribut
 Cele mai multe elemente au mai multe atribute ca în exemplul următor
<FONT COLOR = “BLUE” SIZE=”3”></FONT>
Elementele de bază ale structurii documentului
Orice document HTML începe cu notaţia <html> şi se termină cu notaţia </html>.
Aceste notaţii se numesc în literatură de specialitate "TAG-uri". Prin convenţie, toate
informaţiile HTML încep cu o paranteză unghiulară deschisă "<" şi se termină cu o paranteză
unghiulară închisă ">".
Tag-urile între aceste paranteze transmit comenzi către browser pentru a afişa pagina
într-un anumit mod. Unele blocuri prezintă delimitator de sfârşit de bloc, în timp ce pentru alte
blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.
Intre cele două marcaje <html> şi </html> vom introduce două secţiuni:
-sectiunea de antet <head>...</head> şi - corpul documentului <body>...</body>. Blocul
<body>...</body> cuprinde conţinutul propriu-zis al paginii HTML, adică ceea ce va fi afişat
în ferastra browser-ului. O etichetă poate fi scrisa atât cu litere mici, cât şi cu litere mari.
Adică <HTML> = <HtmL> = <html>. Caracterele "spaţiu" şi "CR/LF" ce apar intre etichete
sunt ignorate de către browser.
Deci un prim document HTML ar fi ceva de genul asta:
<html>
<head>
....
</head>
<body>
....
</body>
</html>
Aşa arată primul document HTML. Copiaţi-l folosind Copy/Paste într-un fişier nou şi
salvaţi-l ca PRIM.HTM sau PRIM.HTML. Apoi porniţi un browser de internet ( de exemolu
Mozilla Firefox sau Internet Explorer), daţi CTRL-O şi introduceţi calea spre fişier. Daţi OK
şi ... nimic. Să nu disperăm ... vom adăuga primele elemente la pagina noastră. In primul rând,
titlul unei pagini se obţine inserând în secţiunea <head>...</head> următoarea linie:
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
In plus, in secţiunea <body>...</body> putem scrie texte cât dorim. Dacă nu intâlnim
nici un marcaj < sau > atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple şi le va afişa pe
ecran. Să vedem o nouă versiune a paginii noastre:
<html>
<head>
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in pagina mea de Web!
</body>
</html>
Conţinutul blocului <title>...</title> va apărea în bara de titlu a ferestrei browser-ului.
Dacă acest bloc lipseşte dintr-o pagina HTML, atunci în bara de titlu a ferstrei browser-ului va
apare numele fişierului.
 Dacă introducem mai multe linii într-o pagina browser-ul le va afişa într-un singur
rând, intrucat caracterele " CR/LF " sunt ignorate de browser. Trecerea pe o linie nouă se face
la o comanda explicită, care trebuie să apară în pagina html. Această comandă este marcajul
<br> ( de la " line break " - întrerupere de linie ).
Folosind aceleaşi operaţii ca mai sus, vizualizaţi noua pagina! Veţi vedea textul ce
apare in fereastra navigatorului. In plus, pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.
<html>
<head>
<title> titlul paginii</title>
</head>
<body>
Bine ati venit! <br> in pagina mea de Web!
</body>
</html>

LABORATOR NR. 2
PROBLEME
2.1. Etichete de marcare
2.2. Paragrafe
2.3. Liste
2.4. Text preformatat
2.5. Citate extinse
2.6. Adrese
2.7. Delimitatoare de linii / Adrese poştale
2.8. Rigle orizontale

2.1. Etichete de marcare

HTML
Acest element indică programului tău de explorare faptul că fişierul conţine informaţii
codate în limbaj HTML. Extensiile html sau htm indică, de asemenea, acest lucru, şi trebuie
utilizate.
HEAD
Elementul de antet („head") identifică prima parte a documentului tău codificat HTML,
care conţine numele. Acest nume este afişat în partea de sus a ferestrei programului de
explorare.
TITLE
Elementul „title" conţine numele documentului tău şi identifică conţinutul său într-un
context global. Acesta este afişat în antetul paginii, şi de asemenea, în lista de semne de carte
(„bookmarks"), aşa încât alege ceva relevant, unic şi relativ scurt.
BODY
 A doua şi cea mai mare parte a documentului tău HTML este corpul propriu-zis, care
conţine textui documentului, afişat în zona de text a ferestrei programului de explorare.
Etichetele explicate în continuare se utilizează în corpul documentului HTML.
Titluri
HTML are şase niveluri de titluri, numerotate de la 1 la 6, nivelul 1 fiind cel mai
proeminent. Titlurile sunt afişate pe ecran în fonturi mai mari şi/sau mai îngroşate decât textul
obişnuit. Primul titlu ar oricărui document va fi etichetat cu <H1>.
Sintaxa unui element de titlu este:
<Hy>Textul titlului </Hy>
unde y este un număr între 1 şi 6, indicând nivelul titlului.
Observaţie: Nu treceţi peste un nivel de titlu în documentele pe care le scrieţi. De
exemplu, să nu începeţi cu titlul de nivel unu (<Hl>) şi apoi să treceţi direct la nivelul 3 (<H3>).
2.2. Paragrafe
Spre deosebire de majoritatea editoarelor de texte, returul de car (Enter) nu este
important. Aşadar, HTML nu ţine cont de cât de lung este un rând din textul tău şi, în plus, mai
multe spaţii vor fi transformate (la afişare) într-unul singur. Un program de explorare nu va
interpreta trecerea la un nou rând din cadrul textului tău, decât dacă apare marcajul <p>.
Astfel, de pildă, textul primului paragraf din documentul minimal descris mai înainte este
echivalent cu următorul:
<P>Bine ai venit in lumea HTML! Acesta este primul paragraf. Chiar daca e asa de
scurt, este totuşi un paragraf! </P>
Aşadar, trebuie să indici paragrafele cu elemente <p>. Un program de explorare ignoră
orice aliniere sau grup de spaţii în cadrul textului sursă. Fără elementele <p>, întregul document
devine un singur paragraf. (Excepţie face textul marcat ca fiind preformatat, care va fi explicat
mai târziu.)
Astfel, următorul exemplu, va produce acelaşi efect ca şi cel minimal, prezentat anterior.
<html>
<head>
<TITLE>Un exemplu HTML simplu</TITLE>
</head>
<body>
<H1>HTML este uşor de invatat </Hl>
<P>Bine ai venit in lumea HTML! Acesta
este primul paragraf. Chiar daca e asa de
scurt, este totuşi un paragraf!</P>
<P>Iar acesta este cel de al doilea paragraf.
</P>
</body>
</html>
Pentru păstrarea lizibilităţii într-un fişier HTML, pune titlurile pe linii separate, foloseşte
linii goale pentru a identifica începutul unei noi secţiuni şi foloseşte paragrafe separate cu linii
goale, în completarea etichetelor <p>. Acestea te vor ajuta la editarea documentului, chiar dacă
programul de explorare le va ignora.
 De notat că eticheta de final </p> poate fi omisă. Aceasta deoarece programul de
explorare înţelege că întâlnirea unei noi etichete <p> marchează şi finalul paragrafului
precedent.
Utilizând atributul align între <p> şi </p> poţi alinia după dorinţă conţinutul
respectivului paragraf, iată un exemplu, în care textul apare aliniat pe centru:
<P ALIGN=CENTER> Acesta este un paragraf centrat. </P>
Efectul va fi:
Acesta este un paragraf centrat.
2.3. Liste
HTML acceptă liste numerotate, nenumerotate şi de definiţie. Poţi avea şi liste imbricate
una în alta, dar foloseşte-le raţional, deoarece mai multe liste imbricate pot fi greu de urmărit.
2.3.1. Liste nenumerotate
Pentru a crea o listă nenumerotată, marcată cu buline, procedează astfel:
1. începe cu o etichetă <ul> („unnumbered list");
2. introdu elementele listei precedate de eticheta <li> („list item" - nu e nevoie de marcaj
final </li>);
3. încheie lista cu eticheta <ul>.
lată un exemplu simplu cu trei elemente în listă:
<UL>
<LI> mere
<LI> pere
<LI> portocale
</UL>
Rezultatul este următorul:
♦ mere
♦ pere
♦ portocale
Un element al listei poate conţine mai multe paragrafe, pe care le vei marca cu <P>.
2.3.2. Liste numerotate
O listă numerotată (numită şi listă ordonată) este identică cu o listă nenumerotată, doar
că în loc de marcajul <UL> se foloseşte <OL> („ordered list"). Elementele sunt marcate tot cu
eticheta <LI>. Următorul cod HTML:
<OL>
<LI> mere
<LI> pere
<LI> portocale
</OL>
produce următorul rezultat formatat:
mere
pere
 portocale
2.3.3. Liste de definiţie
O listă de definiţie (marcată prin <dl>) constă, de obicei, din alternarea unui termen de
definit (marcat cu <dt>) şi o definire a definiţiei (<dd>). în general, programele de navigare
formatează definiţiile pe un rând nou.
lată un exemplu:
<DL>
<DT> HTML
<DD> HTML, Limbajul de marcare hipertext, este folosit pentru descrierea
documentelor
din World Wide Web.
<DT> WEB
<DD> WEB vine de la World Wide Web, plasa de păianjen mondială
</DL>
Rezultatul va fi:
HTML
HTML, Limbajul de marcare hipertext, este folosit pentru descrierea documentelor din
World Wide Web.
WEB
WEB vine de la World Wide Web, „pânza de păianjen mondiala".
Elementele <dt> şi <dd> pot conţine mai multe paragrafe (foloseşte eticheta <p> în acest
scop), liste sau alte informaţii.
2.3.4. Liste imbricate
Listele pot fi cuprinse una într-alta ca, de exemplu:
<UL>
<LI> Fructe de vara
<UL>
<LI> căpşuni
<LI> vişine
<LI> cireşe
</UL>
<LI> Fructe de toamna
<UL>
<LI> mere
<LI> struguri
</UL>
</UL>
Codul de mai sus va avea rezultatul:
• Fructe de vara
 ♦ căpşuni
♦ vişine
♦ cireşe
• Fructe de toamna
♦ mere
♦ struguri
2.4. Text preformatat
Poţi folosi eticheta <pre> pentru a genera text afişat într-un font de grosime fixă.
Această etichetă va marca şi spaţiile, trecerile la rând nou, taburile semnificative. Textele
preformatate pot fi folosite în listinguri de programe, dar si pentru alte lucruri.
De exemplu, următoarele linii:
<PRE>
casa
masa
coli copii .. </PRE>
vor fi afişate astfel:
casa
masa
coli copii ..
Marcajul <pre> poate fi folosit cu un atribut opţional (width), prin care se precizează
numărul maxim de caractere de pe o linie, width indică programului tău de naviqare să aleagă un
font şi o un mod de aliniere a textului adecvate.
In secţiunile <pre> pot fi folosite hiperlegături.
Reţine că, deoarece simbolurile <, > şi & au semnificaţii speciale în HTML, va trebui să
foloseşti secvenţele escape corespunzătoare (&lt, &gt şi respectiv &amp;) pentru a introduce
aceste caractere.
2.5. Citatele extinse
Pentru a include citate interminabile - într-un bloc separat de pe ecran - foloseşte eticheta
<blockquote>. Multe navigatoare schimbă marginea unui bloc de citat pentru a-l separa de textul
înconjurător.
2.6. Adrese
Eticheta <address> este, în general, utilizată pentru a specifica autorul unui document, o
modalitate de a-l contacta (de exemplu, o adresă e-mail). Este, de obicei, ultima linie dintr-un
document.
Exemplu:
<ADDRESS>
Istoria Universitatii din Petrosani, xyz@upet.ro, martie 1999.
</ADDRESS>
Rezultatul este:
Istoria Istoria Universitatii din Petrosani, xyz@upet.ro, martie 1998.
 Marcajul <address> nu este utilizat pentru adrese poştale.
2.7. Delimitatoare de linii / Adrese poştale
Marcajul <br> („forced break line") forţează terminarea unei linii, despărţirea ei de alta,
fără nici un spaţiu între ele.
lată un exemplu de utilizare pentru delimitatoare de linie si o adresă poştală:
UNIVERSITATEA DIN PETROSANI<BR> Str. INSTITUTULUI, nr. 20
332006 PETROSANI<BR> tel. 0254-542.580
Ieşirea va fi:
UNIVERSITATEA DIN PETROSANI
Str. INSTITUTULUI, nr. 20
332006 PETROSANI
tel. 0254-542.580
2.8. Rigle orizontale
Eticheta <hr> („horizontal rule") produce apariţia unei rigle (linii) orizontale în fereastra
navigatorului. O astfel de linie e necesară pentru a separa diferite secţiuni din documentul tău.
De exemplu, mulţi adaugă o astfel de linie la sfârşitul textului lor şi înainte de informaţiile
<address>.
Poţi stabili grosimea liniei, precum şi lungimea ei (procentul din lăţimea ferestrei
programului de navigare).
Exemplul următor:
<HR SIZE=2 WIDTH=„50%">
va afişa linia:

LABORATOR NR. 3
PROBLEME
3.1. Formatarea caracterelor
3.2. Legături
3.3. Imagini
3.1. Formatarea caracterelor

Limbajul HTML are două tipuri de stiluri pentru cuvinte individuale sau propoziţii:
logic şi fizic. Stilurile logice marchează textul în concordanţă cu semnificaţiile lor, pe când
stilurile fizice indică înfăţişarea specifică unei secţiuni.
De exemplu, dacă vrem să scriem un cuvânt aplecat (italic), putem fie să marcăm
respectivul cuvânt ca o definiţie (la majoritatea programelor de explorare), fie să folosim o
etichetă care să specifice exact acest lucru.
3.1.1. Stilurile logice în comparaţie cu stilurile fizice
Îţi pui întrebarea, probabil - dacă ambele tipuri de stiluri produc aceleaşi efecte, de ce
există amândouă? Ei bine, stilurile logice depind, totuşi de modul de configurare a
programelor de navigare. De pildă, de obicei, caracterele dintr-o definiţie se afişează aplecat,
dar această regulă poate fi schimbată de un utilizator, iar dacă vrei ca, totuşi, cuvintele să fie
afişate înclinat în orice program de navigare, indiferent de configurarea curentă a
utilizatorului, atunci va trebui să foloseşti un stil fizic, care să precizeze efectiv acest lucru (de
exemplu, <I>).
Totuşi, se recomandă folosirea stilurilor logice, deoarece acestea au avantajul
consecvenţei şi al flexibilităţii documentelor HTML.
În orice caz, dacă vei opta pentru folosirea stilurilor logice, mergi cu ele până la
sfârşitul documentelor, iar dacă vei alege stilurile fizice, fă la fel.
3.1.2. Stilurile logice
<DFN>
Se foloseşte pentru un cuvânt ce urmează a fi definit. De obicei se afişează cu caractere
italice. (Exemplu: Internet Explorer este un program de explorare Web).
<EM>
Se foloseşte pentru accentuări. De obicei se afişează cu caractere italice. (Accesul
copiilor în aceasta pagina Web este interzis!)
<CITE>
Indicat a fi folosit pentru nume de cărţi, filme etc. De obicei se afişează cu caractere
italice (învăţaţi limbajul FRONT Page în 12 lecţii.)
<CODE>
Această etichetă este destinată textelor de programe pentru calculator. Se afişează într-un
font cu grosime fixă (Fişierul <stdio. h>.)
<KBD>
Această etichetă este utilizată pentru intrările de la tastatură şi, de obicei, se afişează cu un
font de grosime fixă (Daţi comanda passwd pentru a va schimba parola.)
<SAMP>
Se foloseşte pentru o secvenţă de caractere. Se afişează sub forma unui font cu grosime
fixă (Segmentation fault: Core dumped.)
<STRONG>
Marchează citate importante. De obicei, cuvintele se afişează îngroşat (bold).
(NOTĂ: Verificati-vă cutia poştală!)
<VAR>
Atunci când se foloseşte o variabilă (un nume generic), ce ulterior trebuie înlocuită cu
o informaţie concretă, (cd nume_director creează un subdirector.)
3.1.3. Stiluri fizice
<B> text îngroşat (bold)
<I> text aplecat (italic)
<TT> text ca la maşina de scris (de exemplu fonturi cu grosime fixă)
Secvenţe escape
Aceste secvenţe au un dublu rol. Pe de o parte de a permite utilizarea caracterelor
speciale, cum ar fi parantezele unghiulare, iar pe de altă parte pentru a afişa caracterele ASCII
extinse (cu diacritice).
Astfel, parantezele unghiulare (<, >) sunt folosite în etichete HTML, iar caracterul &
(„ampersand") se foloseşte pentru marcarea chiar a secvenţelor escape. De aceea, acestea nu
vor apărea în text aşa cum sunt. Ghilimelele pot fi scrise prin dublarea apostrofului sau prin
folosirea secvenţei escape &quot.
 Pentru a folosi unul din cele trei caractere într-un document, va trebui să scrii în locul
lui secvenţa escape corespunzătoare: &lt; pentru < , &gt; pentru > , &amp; pentru &
Există şi secvenţe escape pentru unele caractere cu accente (semne diacritice), cum ar
fi:
” &#351; ” = ş , ” &#355; ” = ţ , ” &#259; ” = ă , ” &acirc; ” = â , ” &icirc; ” = î,
Spre deosebire de restul limbajului HTML, secvenţele escape fac diferenţa între
caracterele minuscule şi cele majuscule. De exemplu, nu poţi folosi &LT; - în loc de &lt.
3.2. Legături
Marea putere a limbajului HTML vine de la capacitatea sa de a lega texte şi/sau
imagini de un alt document. Un navigator evidenţiază legăturile către un alt hipertext (numite
pe scurt hiperlegături sau chiar legături) din dreptul unui text sau al unei imagini.
Singura etichetă referitoare la legături este <A>, care vine de la „ancoră". Pentru a
include o ancoră în documentul tău, procedează astfel:
1. începe ancora cu <a (pune un spaţiu după a)
2. specifică documentul către care faci legătura, introducând parametrul
HREF=„nume_f isier", urmat de o paranteză unghiulară închisă (>);
3. introdu textul care va servi drept legătură hipertext în documentul curent;
4. introdu eticheta de sfârşit de ancoră: </a> (nici un spaţiu nu e necesar înainte
de sfârşitul acesteia).
lată un exemplu de referinţă hipertext într-un fişier numit România .html:
<A HREF=„Petrosani.html"> Petrosani </A>
Această intrare din document va face să fie afişat textul „Petrosani", executând clic pe
el vei fi trimis la fişierul HTML cu numele Petrosani.html, din acelaşi director ca şi fişierul
curent (România. html).
3.2.1. Căile relative în comparaţie cu căile absolute
Poţi face legături către documente din alt director, prin specificarea unei căi relative.
De exemplu, dacă vrei o legătură către fişierul Hunedoara.html, aflat în subdirectorul
Transilvania, va trebui să scrii:
<A HREF=„Transilvania/Hunedoara.html">Judetul Hunedoara</A>
Ai avut de-a face cu o legătură relativă, deoarece ai specificat calea către fişierul
referit, relativ la locaţia fişierului curent.
De asemenea, poţi folosi numele căii complete (URL-ul complet) a fişierului referit,
dar legăturile relative sunt mult mai eficiente în accesarea unui server.
Numele de căi folosesc sintaxa standard din sistemul de operare Unix. Aici, sintaxa
pentru directorul părinte este "..", iar despărţirea între numele de subdirectoare se face cu
simbolul slash (/). Se poate folosi şi simbolul back-slash (\).
Dacă te afli în fişierul Hunedoara.html şi vrei să faci o referinţă la fişierul
România.html, legătura ta va trebui să arate cam aşa:
<A HREF="../România.html">Romania</A>
În general, e bine să utilizezi legăturile relative, deoarece:
1. E mai uşor să muţi un grup de documente într-o altă locaţie (căile relative se vor
păstra).
2. Conexiunea la server e mai eficientă.
3. Ai mai puţin de scris...
Uneori, însă, legăturile absolute trebuie neapărat utilizate - de exemplu, atunci când nu
ai o referinţă directă către un anumit document, cum ar fi o adresă oarecare de pe alt server din
Internet (un URL).
 Astfel, de exemplu, pentru a face o referire la serverul de căutare Yahoo, va trebui ca
în documentul tău să ai o legătură de genul:
<A HREF=„http://www.yahoo.com"> Serverul Yahoo </A>
3.2.2. Legături către anumite secţiuni
Ancorele pot fi folosite şi pentru a trimite cititorul către o anumită secţiune dintr-un
document (fie că acesta e documentul curent, sau altul), în altă parte decât la începutul
documentului (aşa cum se face în mod prestabilit). Acest gen de ancoră se numeşte adesea
ancoră cu nume, deoarece pentru a crea legături, trebuie să inserezi în documente anumite
nume HTML.
Să presupunem că vrei să faci o legătură din documentul Romania.html către o secţiune
aparte (referitoare la relieful ţării), din alt document (Date.html).
Pentru aceasta, în documentul Romania.html va trebui să faci o trimitere de genul
următor:
<a href=„Date.html#RELIEF„>Relieful Romaniei</a>.
Caracterul diez (#) din cadrul legăturii indică programului de navigare faptul că
trimiterea se face către o secţiune numită relief din cadrul fişierului Date.html. Aceasta
înseamnă că, după ce execuţi clic pe textul legăturii, programul de navigare va încărca pagina
Date.html, poziţionându-se la începutul secţiunii (marcate în vreun fel) cu numele relief.
De aceea, în fişierul Date.html va trebui să ai o ancoră cu nume (în acest exemplu,
relief), înainte de începutul acelei secţiunii referite.
<H2><A NAME=„RELIEF">Reliefui tarii</A></H2>
Acum totul e gata şi fii atent ca nu cumva să faci trimiteri către anumite secţiuni dintr-un
document, care nu sunt denumite.
Pentru a face o legătură către o secţiune din cadrul documentului curent, tehnica folosită
este aceeaşi, doar că se omite numele fişierului.
De exemplu:
<A HREF=„#RELIEF">Relieful tarii</A>
este o legătură care se poate face în fişierul Date .html.
Folosind tehnica ancorelor cu nume în cadrul unui singur document HTML, poţi crea: o
tablă de materii a unui astfel de document, cu trimiteri la diferitele secţiuni ale | documentului.
Mailto
Poţi să vii în sprijinul unui cititor al paginii Web, care vrea să trimită un mesaj e-mail
către o anumită adresă, prin folosirea atributului mailto în cadrul unei legături.
Formatul său este:
<A HREF=„mailto: nume_adresa@host">Name</A>
De exemplu, introdu:
<A HREF=„mailto:ssm®yahoo.com">Autorul documentului</A> pentru a-mi putea
trimite o scrisoare.
Scrisoarea este trimisă, dacă se execută un clic pe textul „Autorul documentului", în
urma căruia se va deschide o fereastră de trimis e-mail.
3.3. IMAGINI
Mai multe programe de explorare Web pot afişa imagini lângă text („inline"), care sunt
în format JPEG, GIF sau XBitmap (xbm), Portable Network Graphic (png).
Fiecare imagine consumă timp pentru a putea fi decodificată şi afişată pe ecran, fapt ce
încetineşte mult procesul de afişare a documentului. Trebuie să ai grijă ce şi câte imagini
inserezi într-un document.
Pentru a include o imagine „inline", introdu:
 <IMG SRC=nume_imagine>
unde nume_imagine este URL-ul fişierului imagine.
Sintaxa pentru astfel de adrese URL este identică cu cea utilizată pentru alte ancore href.
Dacă imaginea este un fişier GIF, atunci nume_imagine trebuie să aibă extensia . gif, iar dacă
este un fişier JPEG, va avea una dintre extensiile . jpg sau . jpeg.
3.3.1. Atributele de mărime a imaginii
Va trebui să incluzi două atribute în etichetele <img> pentru a indica programului
navigator care este mărimea imaginii ce va fi preluată alături de text. Aceste atribute se
numesc height şi width şi permit programului de navigare să stabilească spaţiul adecvat (în
pixeli) pentru imagini. (Mărimea în pixeli poate fi aflată din programul de procesare a
imaginii, de exemplu PaintShop Pro sau Adobe Photoshop.)
lată un exemplu de utilizare a acestor atribute:
<IMG SRC=persoana.gif HEIGHT=100 WIDTH=65>
3.3.2. Alinierea imaginilor
Există diferite opţiuni pentru afişarea imaginilor. Ele pot fi aranjate separat de text, la
stânga sau la dreapta textului, sau chiar pe centru. încearcă mai multe posibilităţi pentru a
vedea care este forma cea mai potrivită şi mai estetică a paginii tale.
In mod prestabilit, partea de jos a unei imagini este aliniată cu textul care urmează. Poţi
alinia imaginile cu partea superioară, sau cu centrul paragrafului, folosind atributele de
aliniere: align=top sau align=center.
De exemplu:
<IMG SRC=„Imagine.gif" ALIGN=CENTER>
3.3.3. Imagini fără text
Pentru a afişa o imagine fără un text asociat (de exemplu, sigla organizaţiei sau a firmei
tale) plaseaz-o într-un paragraf separat şi foloseşte atributul align pentru a centra imaginea sau
a o aşeza în partea din dreapta a ferestrei, ca în exemplul următor:
<p ALIGN=CENTER>
<IMG SRC = „sigla.gif*>
</p>
3.3.4. Texte alternative pentru imagini
Limbajul HTML dispune de un mecansim prin care se poate spune cititorului ce imagini
îi lipsesc din pagină, înlocuind imaginea ce ar trebui să fie afişată cu un text explicativ.
Atributul alt permite afişarea unui text în locul unei imagini, ca în exemplul următor:
<IMG SRC=„SageataSus.gif" ALT=„Sus"> unde SageataSus.gif este o imagine ce
indică în sus.
Dacă dispui de un program de navigare ce are posibilitatea de vizualizare a imaginilor,
vei obţine imaginea săgeţii (imediat după textul alternativ), iar în celelalte cazuri vei vedea
doar textul „Sus". E recomandabil să incluzi texte alternative pentru toate imaginile din
documentul tău text (sau măcar pentru cele mari), ca un semn de respect faţă de cititorii tăi.
3.3.5. Grafica fundalului
Noile versiuni de exploratoare Web pot încărca o imagine şi o pot utiliza ca decor de
fundal, când afişează o pagină. Unora le plac imaginile de fundal, altora nu. în general, dacă
optezi pentru încorporarea unei imagini de fundal, asigură-te că documentul poate fi citit
rapid.
Imaginile de fundal pot fi texte sau imagini ale unui obiect. Uneori poţi opta pentru
crearea doar a unei mici părţi din imagine. Utilizând o proprietate numită „tilling", un
navigator va putea să ia imaginea şi să o multiplice de-a lungul şi de-a latul ferestrei de
navigare. Această acţiune se face automat când foloseşti eticheta de fundal descrisă mai jos.
Marcajul prin care incluzi o imagine de fundal este cuprins în instrucţiunea <body> ca
un atribut:
<BODY BACKGROUND=„nume_fisier.gif">
3.3.6. Culoare de fundal
În mod prestabilit, programele de navigare afişează textul în negru pe un fundal gri -
elemente care pot fi schimbate. Unii proiectanţi de pagini Web selectează o culoare de fundal
şi una pentru text. înainte de a face aşa ceva e bine să previzualizezi schimbările, pentru a te
asigura că paginile tale pot fi citite. (De exemplu, mulţi consideră greu de citit un text scris cu
roşu pe un fond negru).
Poţi schimba culoarea textului, a legăturilor (care în mod prestabilit este albastru), a
legăturilor vizitate (în mod prestabilit violet) şi a legăturilor active, folosind atribute ale
etichetei <body>. De pildă, introducând:
<BODY BGCOLOR=„#000000" TEXT=//#FFFFFF" LINK=„ #9690CC">
vei crea o fereastră cu fundalul negru (bgcolor), textul alb, şi hiperlegăturile argintii
(link).
Codificarea culorilor se face cu ajutorul a şase cifre hexazecimale, precedate de
simbolul diez (#). Codul conţine un grup de trei numere în hexazecimal (între 00 = 0 şi ff =
255), reprezentând cantitatea de roşu, verde şi albastru conţinute de fiecare culoare. Prin
combinarea acestor culori primare (fundamentale) în televiziune, se poate obţine orice nuanţă.
De exemplu, #000000 este negru, #ff0000 este roşu, iar #ffffff este alb.
3.3.7. Imagini, sunete şi animaţii externe
Poate că vrei să ai o imagine care să se deschidă într-un document separat, când un
utilizator activează o legătură formată dintr-un cuvânt sau o variantă „inline" în miniatură a
imaginii respective. O astfel de imagine se numeşte imagine externă şi mecanismul poate fi
folosit pentru a nu încetini procesul de încărcare a paginii Web prin inserarea unor imagini
prea mari lângă text („inline").
Pentru a include o referinţă la o imagine externă, introdu:
<A HREF=„ImagineMare.gif">ancora de legatura</A>
Sau poţi folosi o imagine mai mică pentru legătura către copia sa mai mare:
<A HREF=„ImagineMare.gif"> <IMG SRC=„ImagineMica.gif"></A>
Cititorul paginii Web va vedea imaginea mică şi executând clic pe ea, va deschide
copia mare.
Aceeaşi sintaxă o vei folosi şi dacă vrei să faci referiri la animaţii sau sunete externe.
De exemplu,
<A HREF=„film.mov">Un video-clip</A>
specifică o legătură către un fişier de animaţie de tip QuickTime.

LABORATOR NR. 4
4.1. TABELE
Inainte ca tehnica etichetelor HTML pentru tabele să fi fost pusă la punct , autorii de
pagini web prezentau informaţia sub formă tabelară. Utilizând marcajele <PRE>, numărând
spaţiile şi previzualizându-şi rezultatul. Lucrul era dificil, ceea ce a impus apariţia etichetele de
tabelare.
Tabelele sunt foarte folositoare în prezentarea unor informaţii sub formă tabelară, dar
unii autori creativi şi inventivi, folosesc tabelele şi pentru pagini Web obişnuite.
 Un tabel are un cap de tabel – antet, unde se explică ce conţin coloanele/rândurile,
rânduri pentru informţii şi celule pentru fiecare element. In tabelul următor de exemplu prima
coloană conţine informaţii de cap de tabel, fiecare rând explică o etichetă de tabel HTML, iar
fiecare celulă conţine o pereche de etichete sau explică funcţionarea lor.
Elemente de tabel
Element Descriere
<TABLE>… Defineşte un tabel HTML. Dacă atributul BORDER este prezent browserul
</TABLE> va afişa tabelul cu o margine
Defineşte titlul tabelului. Poziţia prestabilită a titlului este în mijlocul părţii
<CAPTION>… de sus a lui. Atributul ALIGN=BOTTOM poate fi folosit pentru
</CAPTION> poziţionarea titlului sub tabel. Orice tip de etichetă de marcare poate fi
folosită în cadrul secţiunii de titlu, CAPTION.
Indică un rând în cadrul tabelului. Poţi defini atributele prestabilite pentru
întregul rând:
<TR>…</TR>
 Alinierea orizontală: ALIGN (LEFT,CENTER, RIGHT)
 Şi/sau verticală: VALIGN (TOP,MIDLLE, BOTTOM)
Defineşte o celulă cap de tabel. În mod prestabilit, textul din această celulă
<TH>…</TH> este îngroşat şi centrat. Celulele din capul de tabel pot conţine alte atribute
pentru determinarea caracteristicilor celulei şi/sau conţinutul ei.
Defineşte o celulă obişnuită a tabelului pentru date. În mod prestabilit,
textul din această celulă este aliniat la stânga şi centrat pe verticală. Celulele
<TD>…</TD>
pot conţine alte atribute pentru determinarea caracteristicilor celulei şi/sau
conţinutul ei.
Atributele de tabel pot fi:
Atribut Descriere
ALIGN (LEFT,CENTER, RIGHT) Alinierea orizontală a celulei
VALIGN (TOP,MIDLLE, BOTTOM) Alinierea verticală a celulei
COLSPAN=n Numărul n de coloane pe care le acoperă o
celulă.
ROWSPAN=n Numărul n de rânduri pe care le acoperă o
celulă.
NOWRAP Precizează ca fals atributul de împachetare
”wrapping” al celulei
Folosind atributele COLSPAN şi ROWSPA poţi controla înălţimea coloanelor şi a
liniilor. De exemplu, marcajul <TH COLSPAN=2> crează un cap de tabel cu o lăţime de două
coloane. Cu ajutorul atributelor ROWSPAN şi COLSPAN se pot crea tabele complexe.
Formatul gemeral al unui tabel
Formatul gemeral al unui tabel arată astfel:
<TABLE>
Începutul definiţiei tabelului
<CAPTION> conţinutul titlului </CAPTION>
Definitia titlului
 <TR>
Inceputul definitiei primului rand
<TH> continutul celulei </TH>
Prima celula din randul 1 – capul de table
<TH> continutul celulei </TH>
Ultima celula din randul 1 – capul de tabel
</TR>
Sfirsitul definitiei primului rand
<TR>
Inceputul definitiei celui de al doilea rand
<TD> continutul celulei </TD>
Prima celula din randul 2
<TD> continutul celulei </TD>
Ultima celula din randul 2
</TR>
Sfirsitul definitiei celui de al doilea rand
<TR>
Inceputul definitiei ultimului rand
<TD> continutul celulei </TD>
Prima celula din ultimul rand
<TD> continutul celulei </TD>
Ultima celula din ultimul rand
</TR>
Sfirsitul definitiei ultimului rand
</TABLE>
Sfirsitul definitiei tabelului
Marcajele <TABLE> şi </ TABLE > trebuie să cuprindă în interiorul lor întreaga
definiţie a tabelului. Primul element din cadrul tabelului este titlul CAPTION care este optional.
Apoi, poţi avea oricâte rândurio definite prin etichetele <TR> şi </TR>. În cadrul unui rand poţi
avea oricâte cellule definite prin etichetele <TD>….</TD> sau <TH> si </TH>. Fiecare rand al
tabelului este formatat independent de randul anterior sau cel urmator.

`LABORATORUL NR. 5
5.1. CONSTRUIREA UNUI SITE WEB
Programatorii de pagini web, cu experienţă consideră că scrierea manuală a codului sursă
este un merit, o virtute. Această idee este uşor exagerată pentru cei care încearcă prima dată
realizarea unei pagini web. De aceea cei mai puţin experimentaţi folosesc tot felul de programe
gen Front Page şi altele asemeni lui, pentru a genera automat codul sursă al paginilor. Dintre
avantajele utilizarii programului Front Page amintim:
  permite vizualizarea imediată a rezultatelor;
 viteză mare de lucru – când se scrie manual codul unei pagini, această operaţie
ocupă o cantittate mare de timp, indicată fiind utilizarea unui soft profesional;
 ajutor vizual – Front Page oferă diagrame care ne permit să gestionăm aspectele
abstracte ale site-ului ca de exemplu ierarhia şi navigarea printre paginile site-
ului.
Fereastra principală a aplicaţiei Front Page
La lansarea aplicaţiei Front Page 2003, se deschide fereastra din figura 1.

Meniuri

Shortcut-uri

Panou de
activitaţi

Zona de
lucru a
Fig. 5.1 - Fereastra principala a aplicaţiei Microsoft aplicaţiei
FrontPage 2003

Meniurile – conţin liste de comenzi.

Barele de scurtături – shortcut-uri – sunt afişate implicit barele Standard şi
Formating care conţin cele mai des utilizate comenzi. Afişarea respectiv ascunderea acestor
bare de pictograme se face selectând din meniul View comanda Toolbars şi apoi bara de
pictograme dorită.
Zona de lucru a aplicaţiei – reprezintă acea parte ferestrei principale în care se
desfăşoară operaţiile de editare.
In partea stângă jos a ferestrei se găsesc 4 butoane, prezentate în figura 5.2

Figura 5.2 – Butoanele care permit vizualizarea paginii

proiectate în diferite formate
Cele 4 butoane sunt utilizate penru:
 Design – afişează fereastra de editare a aplicaţiei
 Split – afişează fereastra aplicaţiei împărţită pe orizontală în două zone: partea de sus va
afişa codul HTML, iar partea de jos fereastra de proiectare Design
 Code – afişează codul HTML, corespunzător paginii proiectate
 Preview – ne prezintă cum va araăta pagina noastra când va fi deschisă prin intermediul
unui browser de internet.
 5.2. Crearea unui site nou
Se pot crea pagini web, fără nici o legătură cu alte pagini sau site-uri, dar softuri precum
FrontPage au fost create tocmai pentru a gestiona site-uri întregi. Primul lucru pe care-l facem în
FrontPage este construirea unui site.
1. Pentru aceasta se lanseaza aplicaţia.
2. Selectăm File → New . Panoul de activităţi afişat în dreapta, ne permite să alegem
tipul noului site sau al noii pagini.
3. In cadrul panoului New task, în zona New Web Site, putem alege MoreWeb Site
Template, comandă ce va afişa o fereastră cu o serie de tipuri predefinite de site-uri.
4. Dacă executăm un clic pe opţiunea Empty Web Site, FrontPage va vrea să ştie unde
salvează acest site. Implicit, locaţia de salvare este My Web Sites folder, din My
Documents, corespunzătoare utilizatorului cu care s-a realizat pornirea sistemului de
operare.
5. La sfârşitul căii propuse de FrontPage, după ultimul caracter backslash „\” se poate
schimba numele propus de aplicaţia FrontPage în orice nume dorim.
5.3. Adăugarea de pagini web
Un site este nul şi neavenit dacă nu conţine
măcar 2,3,...10 pagini. Se poate gestiona
crearea acestor pagini în mai multe feluri. Unii
programatori lucrează outside in – adică întâi
crează structura site-ului şi apoi umplu paginile
cu informaţii, iat alţii lucrează inside out –
adică crează site-ul pagină cu pagină şi apoi fac
legăturile între pagini.
Haideţi să creăm o pagina web în stilul clasic,
în modul design view.
Se poate crea pagina folosind una dintre
metodele: se poate da un click pe pictograma New
Page în bara de butoane, se poate folosi combinaţia de
taste Ctrl+N sau se poate selecta din meniul File
comanda New. File→New şi apoi se selectează New
Page din panoul de activităţi afişat în partea dreaptă. In Fig. 5.3. - Panoul Layout Tables and Cells
timp ce creăm pagina se poate deschide automat
panoul Layout Tables and Cells prezentat în figura 5.3
5.4. Adăugarea de conţinut pe pagină
Indiferent de ce va conţine pagina sau site-ul un lucru este clar. Acel ceva trebuie
adăugat în pagină. FrontPage-ul permite adăgarea de texte, hyperlink-uri, imagini sunete, etc.
Adăugarea textelor
Chiar şi o pagină alcătuită în mare parte din imagini, conţine ceva text. Următorii paşi
trebuie respectaţi la introducerea unui text:
1. Se de clic pe pagina în partea de sus a cesteia pentru a se scrie titlul paginii.
2. Se da click pe caseta drop-down din bara de butoane de formatare şi se alege
stilul titlului.
 3. In bara de butoane de formatare se da click pe butonul de centrare.
4. Se trece apoi la introducerea textului din pagina. După scrierea unui rând se apasă
Enter şi se trece la rândul următor.
5. Dupa ce textul este scris se trece la formatarea acestuia.
Adăugarea hyperlink-urilor
Hyperlink-urile realizează
legăturile între pagini. Se pot adăuga
hyperlink-uri care fac legatura cu alte
zone din aceeaşi pagină, cu alte
pagini sau site-uri sau cu o adresă de
e-mail.
Pentru a crea un hyperlink se
procedează astfel:
Se selectează un cuvânt sau
un rând.
Se execută click dreapta pe
selecţie sau se selectează din meniul
Insert comanda Hyperlink, Insert →Hyperlink, sau se foloseşte combinaţia Ctrl+K.
Ca efect se deschide fereastra din figura 5.4.
Adăugarea de imagini
Pentru inserarea imaginilor se procedează astfel:
Din meniul Insert se alege comanda Picture, iar din submeniul deschis se alege una
dintre comenzile: Clip Art, From File, From Scanner, etc.
5.5. Salvarea paginii Web
Pentru salvarea paginii folosim una dintre metodele: se poate da un click pe pictograma
Save în bara de butoane, se poate folosi combinaţia de taste Ctrl+S sau se poate selecta din
meniul File comanda Save.
Se deschide fereastra din figura 5.5.

Fig. 5.5 – Fereastra de salvare a paginii web

LABORATORUL NR. 6
6.1. Cadre
In continuare vom învăţa cum putem să împărţim fereastra browser-ului în mai multe
secţiuni, fiecare secţiune conţinând câte un document HTML. Aceste secţiuni se numesc
cadre (frames). Prin urmare, asemenea tabelelor, cadrele oferă posibilitatea de a structura în
pagină informaţii diverse, dar oferă şi avantaje suplimentare, prin faptul că în cadre se pot
vizualiza documente HTML diferite. Cadrele (frames) sunt secţiuni ce oferă posibilitatea de a
vizualiza simultan în fereastra browser-ului mai multe pagini Web.
Bazele organizării cadrelor
 Fiecare pagină afişată într-un cadru se specifică utilizând marcajul <FRAME> ce este
inserat în marcajul <FRAMESET>.
 Prin intermediul parametrilor ROWS sau COLS al marcajului <FRAMESET> se
defineşte spaţiul din cadrul ferestrei browser-u\ui, alocat fiecărei pagini Web în parte.
 Definirea spatului alocat fiecărei pagini Web se poate face în pixeli sau în procente,
procentul se referă la cât la sută din fereastra browser-v\xx\ este alocată fiecărei pagini
Web în parte.
6.2. Cadre orizontale
1. împărţirea ferestrei browser-ului în două secţiuni orizontale:
a) indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin numărul de pixeli:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="nr,*">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l.extensie_cadrul_1">
<FRAME SRC=" nume_cadrul_2.extensie_cadrul_2">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă un număr de nr pixeli din înălţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă diferenţa de pixeli din totalul de pixeli ai înălţimii ferestrei browser-
ului şi numărul de pixeli ocupat de primul cadrul, această diferenţă este specificată prin
caracterul *.

Exemplu:
Iată o pagină foarte simpă cu cadre, care separă ecranul în două secţiuni, prima având o
înălţime de 80 de pixeli, iar a doua ocupând restul fererestrei:

<HTML>
<FRAMESET ROWS="80,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
</FRAMESET>
</HTML>
b) Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin procente:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="nr%,*">
<FRAME SRC"nume_cadrul_l. extensie_cadrul_1 ">
<FRAME SRC=" nume_cadrul_2. extensie_cadrul_2">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă nr% din înălţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă diferenţa de procent din 100% din înălţimea ferestrei browser-ului şi
procentul ocupat de primul cadrul, această diferentţă este specificată prin caracterul *.

Exemplu:
Pagina de mai jos separă ecranul în două secţiuni, prima ocupând 30% din înăţimea
ferestrei browser-ului, iar a doua ocupând diferenţa rămasă din fererestră:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="30%,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.htroT>
</FRAMESET>
</HTML>
2. împărţirea ferestrei browser-ului în trei secţiuni orizontale:
a) Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin numărul de pixeli:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="nrl, nr2, *">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l. Extensie_cadrul_1">
<FRAME SRC=" nume_cadrul_2.extensie_cadrul_2">
<FRAME SRC="nume_cadrul_3. extensie_cadrul_3 ">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă un număr de nrl pixeli din înălţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă un număr de nr2 pixeli din înălţimea ferestrei browser-ului;
 al treilea cadru ocupă diferenţa de pixeli din totalul de pixeli ai înălţimii
ferestrei browser-ului şi suma de pixeli (nrl+nr2) ocupată de primul şi al
doilea cadru, această diferenţă este specificată prin caracterul *.
Exemplu:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="80,50,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
<FRAME SRC="trei.html">
</FRAMESET>
</HTML>
Ecranul este separat în trei secţiuni, prima având o înălţime de 80 de pixeli, a doua o
înălţime de 50 de pixeli, iar a treia ocupând restul din înălţimea fererestrei:
b) Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin procente:
<HTML>
 <FRAMESET ROWS="nrl%, nr2%, *">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l. extensie_cadrul_1 ">
<FRAME SRC="nume_cadrul_2. extensie_cadrul_2">
<FRAME SRC="nume_cadrul_3. extensie_cadrul_3">
</FRAMESET>
</HFML>
 primul cadru ocupă nrl% din înălţimea ferestrei browser-ului,
 al doilea cadru ocupă nr2% din înălţimea ferestrei browser-ului,
 al treilea cadru ocupă diferenţa de procent din 100% al înălţimii ferestrei browser-ului
şi suma de procentelor (nrl+nr2) ocupată de primul şi al doilea, această diferenţă este
specificată prin caracterul *.
Exemplu:
<HTML>
<FRAMESET ROWS="30%,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
<FRAME SRC="trei.html">
</FRAMESET>
</HTML>
Ecranul este separat în trei secţiuni, prima ocupând 30% din înălţimea ferestrei
browser-ului, a doua ocupă 10%, iar a treia ocupând diferenţa râmasă din înălţimea fererestrei.

6.3. Cadre verticale

1. împărţirea ferestrei browser-ului în două secţiuni verticale:
a. Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin numărul de pixeli:
<HTML>
<FRAMESET COLS="nr,*">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l.extensie_cadrul_1 ">
<FRAME SRC="nume_cadrul_2.extensie_cadrul_2">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă un număr de nr pixeli din lăţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă diferenţa de pixeli din lăţimea totală de pixeli ai ferestrei
browser-ului şi numărul de pixeli ocupat de primul cadrul, această diferentţă este
specificată prin caracterul *.
Exemplu:
Iată o pagină cu cadre, care separă ecranul în două secţiuni, prima având o lăţime de 80 de
pixeli, iar a doua ocupând restul din lăţimea fererestrei:
<HTML>
<FRAMESET COLS="80,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.htmr>
</FRAMESET>
</HTML>
b. Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin procente:
<HTML>
<FRAMESET COLS="nr%,*">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l.extensie_cadrul_1">
<FRAME SRC="nume_cadrul_2.extensie_cadrul_2">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă nr% din lăţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă diferenţa de procent din 100% al lăţimii ferestrei browser-ului şi
procentul ocupat de primul cadrul, această diferentţă este specificată prin caracterul*.

Exemplu:
Pagina de mai jos separă ecranul în două secţiuni, prima ocupând 30% din lăţimea
ferestrei browser-ului, iar a doua ocupând diferenţa rămasă din lăţimea ferestrei:
<HTML>
<FRAMESET COLS="30%,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
</FRAMESET>
</HTML>
2. împărţirea ferestrei browser-ului în trei secţiuni orizontale:
a. Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin numărul de pixeli:
<HTML>
<FRAMESET COLS="nrl, nr2, *">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l.extensie_cadrul_1">
<FRAME SRC="nume_cadrul_2.extensie_cadrul 2">
<FRAME SRC="nume_cadrul_3.extensie_cadrul_3”>
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă un număr de nr pixeli din lăţimea ferestrei browser-ului;
 al doilea cadru ocupă un număr de nr2 pixeli din lăţimea ferestrei browser-ului;
 al treilea cadru ocupă diferenţa de pixeli din totalul de pixeli ai lăţimii ferestrei browser-
ului şi suma de pixeli (nrl+nr2) ocupată de primul şi al doilea cadru, această diferenţă este
specificată prin caracterul *.
Exemplu:
<HTML>
<FRAMESET COLS="80,50,*">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
 <FRAME SRC="trei.html">
</FRAMESET>
</HTML>
Ecranul este separat în trei secţiuni, prima având o lăţime de 80 de pixeli, a doua o
lăţime de 50 de pixeli, iar a treia ocupând restul lăţimii fererestrei:
b. Indicând volumul de spaţiu alocat fiecărui cadru prin procente:
<HTML>
<FRAMESET COLS="nrl%,nr2%,*">
<FRAME SRC="nume_cadrul_l. extensie_cadrul_1">
<FRAME SRC="nume_cadrul_2.extensie_cadrul_2">
<FRAME SRC="nume_cadrul_3.extensie_cadrul_3">
</FRAMESET>
</HTML>
 primul cadru ocupă nr1% din lăţimea ferestrei browser-ului,
 al doilea cadru ocupă nr2% din lăţimea ferestrei browser-ului;
 al treilea cadru ocupă diferenţa de procent din 100% lăţimii ferestrei browser-ului şi suma
de procente (nrl+nrl) ocupată de primul şi al doilea, această diferenţă este specificată prin
caracterul *.

Exemplu:
<HTML>
<FRAMESET COLS="30%,*">
<FRAME SRC=,,unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
<FRAME SRC="trei.html">
</FRAMESET>
</HTML>
Ecranul este separat în trei secţiuni, prima ocupând 30% din lăţimea ferestrei browser-
ului, a doua ocupă 10%, iar a treia ocupând diferenţa rămasă din lăţimea fererestră.
6.4. Cadre în cadre
1. Putem afişa în aceeaşi fereastră a browser-ului simultan atât cadre orizontale cât şi cadre
verticale.

Exemplu:
<HTML>
<FRAMESET COLS="80%,*">
<FRAMESET ROWS="30%,70%">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
</FRAMESET>
<FRAMESET ROWS="33%,33%,*">
<FRAME SRC="rosu.html">
<FRAME SRC="galben.html">
<FRAME SRC="verde.html">
</FRAMESET>
</FRAMESET>
</HTML>
 În exemplul de mai sus fereastra browser-ului este împărţită în două cadre verticale,
unul ocupând 80% din lăţimea ferestrei, iar celălalt lăţimea rămasă: <FRAMESET
COLS="80%,*">
La rândul lor cele două cadre sunt împărţite în alte cadre.
 Primul în două cadre orizontale: unul dintre acestea afişând documentul
unu.html pe 30% din înălţimea disponibilă şi al doilea afişând documentul
doi.html pe cele 70 de procente:
<FRAMESET ROWS ="30%,70%">
<FRAME SRC="unu.html">
<FRAME SRC="doi.html">
</FRAMESET>
 Al doilea conţine trei cadre spaţiate egal, fiecare având 33% din spaţiu pe
verticală:
<FRAMESET ROWS="33%,33%,*">
<FRAME SRC="rosu.html">
<FRAME SRC="galben.html">
<FRAME SRC="verde.html">
</FRAMESET>
2. Unui cadru i se poate asocia un nume prin intermediul parametrului NAME al
marcajului <FRAME>. <FRAME SRC="nume_cadru.extensie_cadru" NAME=nume_cadru>
Numele dat unui cadru poate fi atribuit ca valoare parametrului TARGET al marcajului
<A>..</A> (marcaj de creare a unui link) atunci când este vizată afişarea paginii Web, către
care face referire link-ul, în cadrul ce poartă numele respectiv.
<A HREF="nume_pagină_Web.extensie" TARGET=nume_cadru>
Exemplu:
Documentul PRIMA.html
<HTML>
<FRAMESET COLS="30%,*">
<FRAME SRC="ROSU.html">
<FRAMESET ROWS="30%,*">
<FRAME SRC="NEGRU.htmT>
<FRAME SRC="ALB.html" NAME=REFER>
</FRAMESET>
</FRAMESET>
</HTML>
Documentul ROSU.html:
<HTML>
<HEAD>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR="RED" TEXT="#FFFFFF">
<A HREF^'VERDE.html'" TARGET=REFER>Referire către pagina Web verde </A>
<A HREF="ALBASTRU.html" TARGET=REFER> Referire către pagina Web
albastră</A>
</BODY>
</HTML>
Documentul ALB.html:
 <HTML>
<HEAD>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR="WHITE" TEXT="#00000">
<H1><CENTER>PAGINAALBA</CENTER></H1>
</BOBY>
</HTML>
Documentul NEGRU.html:
<HTML>
<HEAD>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR="BLACK" TEXT="#00000">
<H 1 ><CENTER>PAGIN A NEAGRA</CENTER></H 1 >
</BOBY>
</HTML>
Documentul VERDE.html:
<HTML>
<HEAD>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR="GREEN " TEXT="#00000">
<H 1 ><CENTER>P AGIN A AVERDE</CENTER></H 1 >
</BOBY>
</HTML>
Documentul ALBASTRU.html:
<HTML>
<HEAD>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR="BLUE" TEXT="#00000">
<H 1 ><CENTER>PAGINA ALB ASTRA</CENTER></H 1 >
</BOBY>
<HTML>

LABORATOR NR. 7
7.1. FORMULARE
Formularele sunt una dintre cele mai populare metode interactive de comunicare din
World Wide Web (WWW). Puteţi crea formulare furnizând un anumit număr de câmpuri în
care un utilizator poate introduce informaţii sau poate alege o opţiune dintr-o listă de opţiuni.
Formularele HTML vă oferă posibilitatea de a aduna informaţii sau impresii de la cei care vă
vizitează pagina Web. Pentru a putea prelucra datele dintr-un formular, aveţi nevoie însă de un
script. Veţi vedea în partea a doua a cărţii cum se poate realiza aceasta.
Acestea au trei componente principale: <TEXTAREA>, <SELECT> şi <INPUT>.
 <TEXTAREA> - defineşte un câmp în care utilizatorul poate introduce un text pe mai
multe linii;
 <SELECT> - oferă utilizatorului posibilitatea de a alege dintr-o listă de opţiuni;
 <INPUT> - defineşte toate celelalte metode de introducere a datelor (text pe o singură
 linie, butoane radio, butoane de trimitere sau de anulare a datelor.
Formularele HTML sunt delimitate de marcajul <FORM>, care se specifică prin
<FORM ACTION=url METHOD=metoda> şi de marcajul de terminare </FORM>.
 ACTION specifică URL-ul (adresa) la care vor fi trimise informaţiile din formular.
Dacă acesta nu se specifică, vor fi trimise la acelaşi URL de unde provine şi pagina
Web.
 METHOD specifică cum vor fi trimise informaţiile. Cea mai folosită metodă este
POST, care trimite toate informaţiile din formular separat faţă de URL. Cealaltă
opţiune pentru METHOD este GET, care ataşează informaţiile din formular la sfârşitul
URL-ului.
Vom prezenta în continuare, fiecare componentă pe larg:
 <TEXTAREA>
Cu aceasta componentă puteţi defini o zonă în care se poate introduce un text, pe mai
multe linii. Atributele pentru aceasta sunt:
 NAME - defineşte numele câmpului;
 ROWS - stabileşte numărul de linii din câmp;
 COLS - stabileşte numărul de coloane din câmp.

Exemplu:
<HTML>
<FORM>
<TEXTAREA NAME="Comentariu" ROWS=5 COLS=40>
</TEXTAREA>
</FORM>
</HTML>

 <SELECT>
Această componentă permite utilizatorului să aleagă dintr-o listă de opţiuni. Se poate
specifica câte opţiuni să fie afişate în acelaşi timp. Atributele pentru aceasta sunt:
 NAME - defineşte numele câmpului;
 SIZE - stabileşte câte opţiuni sunt afişate în acelaşi timp;
 MULTIPLE - permite selectarea mai multor opţiuni în acelaşi timp.
Opţiunile sunt delimitate de marcajele <SELECT> şi </SELECT> şi sunt listate în
cadrul etichetei <OPTION>. Valorile pentru aceasta eticheta sunt:
 VALUE - reprezintă valoare ce este atribuită opţiunii şi care este apoi trimisă . către script;
 SELECTED - stabileşte o opţiune ca fiind implicită.
Exemplu:
<HTML>
Alegeţi o opţiune din lista
<FORM>
 <SELECT NAME="Optiuni">
<OPTION SELECTED VALUE="Optiunel">Optiune1
<OPTIONVALUE="Optiune2">Optiune2
<OPTION VALUE=**Optiune3 ">Optiune3
</SELECT>
</FORM>
</HTML>

 <INPUT>
Spre deosebire de <TEXTAREA> şi <SELECT>, <INPUT> este un câmp pentru o
singură opţiune ce permite colectarea de informaţii, incluzând câmpuri simple de text, butoane
radio, căsuţe de bifare şi butoane de trimitere sau de anulare a informaţiilor din formulare.
Atributele pentru acesta sunt:
 NAME - defineşte numele câmpului. Acesta este obligatoriu pentru toate tipurile cu
excepţia butoanelor de trimitere şi anulare;
 SIZE - dimensiunea câmpului specificată în număr de caractere pentru text;
 MAXLENGTH - specifică numărul maxim de caractere ce pot fi citite pentru un câmp de
text;
 VALUE - defineşte pentru un câmp de text, textul implicit ce va fi afişat. Pentru un buton
radio sau o căsuţă de bifare specifică opţiunea implicită ce va fi selectată. Pentru butoanele
de trimitere sau anulare a informaţiilor din formular, specifică textul ce va fi afişat în
interiorul butonului;
 CHECKED - activează un buton radio sau o căsuţă de bifare;
 TYPE - defineşte tipul câmpului de intrare.
Exemplu pentru câmp simplu de text:
<HTML>
<FORM>
Introduceţi numele:
<INPUT TYPE="text" NAME="Nume" SIZE="15" MAXLENGTH="12">
</FORM>

Exemplu pentru căsuţa de bifare:

<HTML>
<FORM>
<INPUT TYPE="checkbox" NAME="checkboxl" VALUE="Optiunel"> Opţiune 1
<INPUT TYPE="checkbox" NAME="checkbox2" VALUE="Optiune2" CHECKED>
Opţiune 2
</FORM>
 </HTML>

Exemplu pentru butoane radio:

<HTML>
întrebarea 1
<FORM>
<INPUT TYPE="radio" NAME="choice CHECKED " VALUE="Optiunel">Da
<INPUT TYPE="radio" NAME="choice" VALUE="Optiune2">Nu
</FORM>
</HTML>

Exemplu pentru butoane de trimitere şi anulare:

<HTML>
<FORM>
Numele: <INPUT TYPE="text" NAME="Nume" SIZE="15"
MAXLENGTH=50">
<br><br>
<INPUT TYPE="Submit:' VALUE="Trimite">
<INPUT TYPE="Reset" VALUE="Anuleaza">
</FORM>
</HTML>

LABORATOR NR. 8
Scrieti codul sursă care generează următoarea pagina index a site-ului.
 GLOSAR DE TERMENI
Access Provider: O companie care furnizeaza clienţilor săi serviciul de acces la
internet. Utilizatorul se conectează normal la server-ul furnizorului de acces (de exemplu
printr-un modem utilizând o conexiune dial-up, prin formarea unui nr de telefon)
Bandwidth: Cantitatea de date ( de ex. Texte, imagini, video, sunet) care poate fi
trimisa printr-un circuit dat de comunicatii.
Baud: Numărul simbolurilor electrice pe secunda pe care un modem le expediaza pe o
linie telefonica.
Browser: Prescurtare pentru Web Browser, program care permite utilizatorilor sa
navigheze pe Web. Cele mai populare browsere sunt Netscape Navigator şi Microsoft Internet
Explorer.
Bulletin Board System (BBS): Un sistem de mesaje electronice pe carel formezi direct
pe computerul tau ca sa citeasca şi sa trimita mesaje sau sa extraga fisiere.
Certificate SSL: SSL Reprezintă abrevierea pentru “Secure Sockets Layer”.
Certificatele SSL sunt cunoscute şi ca certificate digitale. Acestea sunt documente electronice
care contin informaţiile necesare realizarii unei conectiuni securizate SSL. Certificatele SSL
sunt folosite de obicei pentru siteuri care accepta plăţi cu carduri (cărţi de credit) sau trebuie sa
primeasca informaţii private care trebuie protejate.
Colocare prin colocare se intelege gazduirea serverului achizţionat de către utilizator
într-un centru de date (Data Center). Data Centerul oferă spatiul fizic pentru serverul propriu,
curentul electric şi banda de internet. Responsabilitatea în ceea ce priveste hardware-ul cade în
sarcina celui ce a cumparat serverul (upgrade, inlocuire HDD, CPU …).
Congestion: Densitatea traficului cind incarcatura depaseste capacitatea cailor de
comunicatie.
Cookie: O informaţie stocata pe calculatorul dvs de către o pagina de Web pe care ati
vizitat-o, care este folosita sa reaminteasca siteului despre dvs data viitoare când il vizitati.
Cyberspace: Un termen raspandit de scriitorul de science fiction William Gibson în
romanul sau fantastic Neuromancer, utilizat pentru a descrie lumea calculatoarelor. Utilizat cu
referire la Internet.
Dial-Up Line: Un mediu de comunicatii descris ca şi o linie telefonica nededicata în
care o conexiune este stabilita prin formarea numărului de destinatie şi intrerupta cind apelul
este terminat.Aceasta este de acelaşi tip cu linia telefonica pe care o utilizati acasa.
Dial-Up Terminal: Un terminal de autorizare care (ca şi un telefon) formeaza centrul
de autorizare pentru validarea tranzacţiilor.
Domain Name System (DNS): Un serviciu de chestionare de date a carui utilizare
principala este cautarea adreselor de host, bazate pe numele de host. Cele mai importante
domenii sunt: .com (comercial), . net (retea), .gov (guvernul Statelor Unite), .mil (fortele
armate ale Statelor Unite) şi .org (organizare).
Domeniu: Domeniul este numele unei adrese Internet (exemplu: www.revistait.ro, în
care “revistait” este domeniul
Down Time: O perioada în care o parte a unui sistem sau retea, sau sistemul sau
reteaua integral nu este capabila sa duca la sfirsit utilizatorii din cauza defectarii sau a
mentenantei.
Download: A copia un fisier de pe un calculator pe calculatorul propriu
DNS: Domain Name System este un sistem de pastrare şi interogare a unor date
arbitrare intr-o structură ierarhică.
Caracteristici DNS:
 foloseşte o structură ierarhizată;
  deleagă autoritatea pentru nume;
 baza de date cu numele şi adresele IP este distribuită.
Fiecare implementare TCP/IP conţine o rutină software specializată în interogarea
serverului DNS în vederea obţinerii translatarii nume / adresa IP sau invers. Pe scurt, un DNS
transforma un nume de domeniu într-un IP.
Electronic Mail (E-mail):Un sistem în care un utilizator de computer poate schimba
mesaje cu alti utilizatori de computer (sau grupuri de utilizatori) printr-o retea de comunicatii.
Encryption: Tehnica de incifrare automata a datelor în terminal sau computer înainte
ca acestea sa fie transmise, în scop de securitate/incercari anti frauda.
Enveloping: Un proces în care documente de acelaşi tip sau destinate aceluiasi scop
sunt grupate împreună, închise şi trimise la aceeaşi destinație într-un plic electronic. Acesta
este efectuat de o funcţie software de management a interschimbului de date electronice.
Extranet: Un Web site care leaga afacerile de consumatori,furnizori etc, pentru
comerţul electronic. Aceste site-uri de obicei furnizeza mai multe informaţii de specifice
pentru clienţi decit site-urile publice şi pot avea dispozitive de securitate, cum ar fi parolele pe
care un utilizator le foloseşte sa obtina accesul la mai multe informaţii sensibile.
Fiber Optic Cable: Un mediu de transmitere compus din fibre subtiri de sticla,
furnizand o cale pentru razele de lumina care functioneaza ca un container.
File Transfer: Copierea unui fisier dîntr-un computer intr-altul printr-o retea de
calculatoare.
File Transfer Protocol (FTP): O metoda de transferare a fisierelor de la un computer
la altul prin Internet.
Firewall: Un computer programat special care conecteaza o retea locala la Internet şi
care din motive de securitate permite accesul numai catorva tipuri de mesaje.
Frame Relay: Un protocol de acces în retea, proiectat pentru gazduirea aplicaţiilor de
date. Se caracterizeaza prin patru trasaturi importante: 1. viteza foarte mare de transmisie; 2.
mica intarziere în retea; 3. Conectivitate inalta.; 4. utilizare eficienta a latimii de banda.
Frequently Asked Questions(FAQ): Un termen care se refera la o lista de intrebari şi
raspunsuri funrizata de companii referitoare la produsele de software, web site, etc.
FTP (File Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru descărcarea
fişierelor de pe Internet, care sunt păstrate pe servere speciale.
Gateway: Interconexiunea între doua retele cu protocoale de comunicare diferite.
Handshake: O procedura preliminara, de obicei parte a unui protocol de comunicare,
pentru a stabili o conexiune.
Home Page: Pagina prin care un utilizator intra în mod obisnuit pe un web site.
Aceasta conţine şi linkurile cele mai importante spre trasaturile/ continuturile acestui site.
Host Computer: Computerul central dîntr-un sistem de comunicatii de date, care
furnizeaza functiunile de procesare a datelor primare, cum este calcularea şi accesul la baza de
date.
Hyperlink:O conexiune de hypertext, care va poate duce pe un alt document sau pe o
alta parte a aceluiasi document. Pe www, hyperlink-urile apar sub forma de text sau de
imagine luminata.
Hypertext:Un sistem de scriere şi de afisare a textului care permite acestuia sa fie
accesat în moduri multiple, sa fie disponibil la mai multe nivele de detaliu şi care conţine link-
uri la documente aflate în relaţie cu acesta.
Hypertext Mark-Up Language (HTML):Limbajul utilizat pentru scrierea paginilor
pentru http://www. Acest limbaj permite textului sa includa coduri care definesc fontul,
layout-ul, grafica inclusa şi link-urile de hypertext.
 Hypertext Transfer Protocol (HTTP): Modalitatea prin care paginile www sunt
transferate prin Internet.
Hypertext Transfer Protocol Secured (HTTPS): O varianta de HTTP care
incripteaza mesajele, pentru securitate.
Integrated Services Digital Network (ISDN):Un serviciu de telefonie, digital, mai
rapid, care opereaza la viteze de 128 de kb pe secunda.
Internet: O retea prin care computerele din intreaga lume pot comunica între ele.
Internet Service Provider (ISP): Un furnizor comercial al unei conexiuni la Internet.
Intranet: Versiunea privata a Internetului, care permite persoanelor din cadrul unei
organizaţii sa efectueze un schimb de date, folosind instrumentele obisnuite ale Internetului,
cum sunt browserele.
JAVA: Un limbaj de computer inventat de Sun MicroSystems. Deoarece Java poate
rula pe orice computer modern, este ideal pentru livrarea pe Internet a programelor de
aplicaţii.
Leased Line: Un mediu de comunicatii descris ca o linie telefonica rezervata pentru
folosirea permanenta de a asigura comunicatiile între doua puncte.
Local Area Network (LAN): O retea de comunicatii de date limitata la o anumita zona
geografica, cu rate de circulatie a datelor de la mediu spre inalt. Zona deservita poate sa fie o
singura cladire sau un grup de cladiri. Este detinuta de către utilizatorul sau şi nu utilizeaza
circuite de containere comune, desi poate avea gateway-uri sau punti către alte retele publice
sau private.
Modem: Un dispozitiv care converteste informaţiile seriale digitale de la un computer
într-un semnal adecvat unei transmisiuni printr-o linie telefonica şi apoi reconverteste
semnalul în informaţii seriale digitale, pentru a fi primit pe un PC.
Network: Computerele care sunt conectate impreuna.
Node: Punctul de acces al retelei de telecomunicatii, care poate fi accesat printr-un
terminal formand un număr de telefon \"local\", sau un număr fără taxa \'950\' sau \'800\',
pentru autorizare.
Port: În general, termenul se refera la hardware-ul prin care sunt transmise informaţiile
prin computer; plug-urile din spatele computerelor sunt porturi. De exemplu, se poate
TELNET un port anume de pe un host anume. Portul Reprezintă de fapt o aplicaţie.
POP3 Post Office Protocol 3 (POP 3) este o metoda dedescarcare de mesaje email de
pe un server. Acestea le puteti accesa folosind webmail, Eudora, Outlook Express, Mozilla
Thunderbird POP3 şi IMAP sunt folosite pentru primirea mesajelor email.
Propagare DNS: este procesul de notificare automata a serverelor din intreaga lume,
atunci când locatia unui site a fost schimbata pe noi adrese IP sau atunci când s-a inregistrat un
nou nume de domeniu web.
Propagarea poate dura până la 72 de ore. Propagarea DNS-urile este un proces
automatizat, acesta nu poate fi grabit şi nici estimat exact.
Protocol: Regulile asupra carora s-a cazut de accord şi pe care se bazeaza computerele
ca sa se asigure comunicarea dintre acestea. Un set de semnale care inseamna "go ahead", "got
it", "didn't get it, please resend", "all done" şi asa mai departe.
Reverse DNS: este un software care rezolva un nume de domeniu în funcţie de o
adresa IP. Reverse DNS transforma un IP într-un nume de domeniu.
Secure Socket Layer (SSL): O tehnologie bazata pe web care permite unui computer
sa verifice identitatea altui computer şi permite conexiunile securizate.
Serial Port: Locul din partea din spate a computerului dumneavoastra unde introduceti
modemul dumneavoastra. Numit şi port de comunicatii sau comm port.
 Server: Un computer care furnizeaza un serviciu altor computere (cunoscute ca şi
clienţi) intr-o retea.
SMTP - Simple Mail Transfer Protocol, este un protocol pentru trimiterea de mesaje
email pe Internet. Este folosit în legatura atat cu POP3, cat şi cu IMAP, care dau posibilitatea
sa descarcati mesaje electronice de pe un server de mail în calculatorul dv. SMTP este folosit
pentru expedierea mesajelor.
SNA: Un protocol de comunicatii descriind o conexiune de tip terminal-mainframe.
SPAM-Spam este termenul pentru emaliurile nesolicitate trimise separat sau în masa.
De asemeni, este cunoscut drept UCE (Unsolicited Commercial Email- Mail Comercial
Nesolicitat).
Subdomeniu: Subdomeniile sunt cunoscute şi ca domenii de nivel 3.
Numele de domeniu sunt compuse din cel puţin doua nivele: nivelul de top şi nivelul
secundar.
TLD (Top Level Domain) este extensia atasata unui domeniu. (exemplu: .com, .net ,
.org .info, .biz, .ro).
SLD (Nivelul secundar) este portiunea din URL care identifica proprietarul asociat cu o
adresa IP. De ex. “revistait.ro” este un domeniu nivel secundar, pentru ca conţine numele de
domeniu “revistait” şi nivelul de top “ro.”
TCP/IP: Sistemul pe care il folosesc retelele ca sa comunice unele cu celelalte prin
Internet. Are rol de protocol de Transmission Control Protocol/ Internet.
Upload: Transferul de date/ fisiere de pe computerul dvs pe un alt computer.
Wide Area Network (WAN): O retea folosind liniile de containere comune care sunt
furnizate.
VPS se bazeaza pe un concept simplu: partitionarea hard-disk-ulu unui server în mai
multe zone zone ce se comporta exact ca un server de hosting, numai ca are dimensiuni mai
mici şi costuri mai mici. Folosind un VPS aveti garantat o anumita parte din RAM-ul
serverului dar şi din viteza procesorului. Cu un cont VPS se impart resursele serverului,
precum spatiul şi memoria RAM cu ceilalti utilizatori. Procesorul, memoria RAM şi alte
resurse sunt configurate în asa fel încât fiecarei persoane ii este permisa utilizarea numai unui
anumit procentaj. Spre deosebire de un server shared, nu poate exista nici un singur utilizator
care sa foloseasca tot procesorul sau memoria RAM, avand astfel o performanta mult mai
buna.
World Wide Web (WWW): Un sistem hypermedia care va permite sa navigati printr-
o cantitate nelimitata de informaţii interesante.
 BIBLIOGRAFIE
1. Bareoot, C. Revolutia Comerţului Electronic, Ed. Amaltea
2. Cunningham, M. B2B Strategii E-Commerce
3. Cunningham Michael J B2B: How to Build a Profitable E-Commerce
Strategy Perseus Pr; ISBN: 0738203343
4. Deise, V. Martin E-Business: From Tactics to Strategy
5. Debra Cameron Electronic Commerce – The New Business
Platform for the Internet - Computer Technology
Research Corp., 1997
6. Eder B., Kodym W., Internet – informaţie şi comunicare, Editura All,
Lechner F 2002
7. Evghenie Vlad Implementarea unui sistem de comerţ electronic,
raport de cercetare, UPB 1999
8. Fingar, P. Enterprise E-Commerce
9. Gamulescu, C. Platforme mari de comerţ electronic
10. Gamulescu, C. Magazinele virtuale sub lupa
11. Gamulescu Claudiu Decizii importante inaintea inceperii unei afaceri
online publicat de: Online Business Developer,
Underclick.ro 9 martie 2006
12. Glazier Stephen C. Patent Strategies for Software, e-Commerce, the
Internet, Telecom Services, Financial Services, and
Business Methods (with Case Studies and
Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN:
0966143779
13. Homorodean M.A., Internet şi pagini Web, Editura Niculescu, 2003
Iosupescu I.
14. Karbo M.B. Grafică pentru Web, Editura E.G. Mond, 2003
15. Kraynak J. Internet în imagini, Editura Teora, 2002
16. Patriciu, V. Securitatea Comerţului Electronic, Editura All
17. Rajput, Wasim BookNews, Inc. E-Commerce Systems Arhitecture
and Aplications
18. Reynolds Janice The Complete E-Commerce Book:Design, Build
Maintain a Successful Web-based Business CMP
Books; ISBN: 157820061X
19. Rîurean, S. Note de curs
20. Rîurean S. Corbu C. Echipamente birotice. Utilizare Windows XP.
Edyro Press Ed. Bren Petroşani Bucureşti
21. Teodoru Cristina Euro Info Centre Bucuresti Sursa: "Your European
Gateway to Electronic Commerce", brosura editata
la initiativa Comisiei Europene, D.G.Intreprinderi)
22. Veghes, I. Grigore, B Relatii publice si publicitate on-line Editura Polirom,
Iasi, 2003
23. Warwick, F. Secure Electronic Commerce
24. www.1asig.ro
25. www.ici.ro Institutul national de cercetare şi dezvoltare în
Informatica
26. www.insse.ro Institutul National de Statistica
27. www.rnc.ro Romanian National Computer Network
28. *** User-to-Business Patterns Using WebSphere
Enterprise Edition. Patterns for e-Business Series -
IBM Redbook SG245161
29. *** E-Commerce Patterns Using WebSphere
Commerce Suite. Patterns for e-Business Series -
IBM Redbook SG 245165
30. http://www.preţuri.ro/ ( Nr. 17 , August 2001 )
31. webmaster@preţuri.ro
32. http://www.legi-internet.ro/lege_cybercrime.htm
33. http://europa.eu.int/comm/internal_market/en/ecommerce/contactpoints_en.htm
34. http://www.pcworld.ro/webmaster@pcworld.ro
35. http://www.academiainternet.ro/biblioteca/ghiduri/comerţ/index.html
36. webmaster@academiainternet.ro
37. GeCAD.ro
38. Epayment.ro
39. ElegantGift.ro
40. Romcard.ro
41. ladadezestre.com
42. emag.ro
43. DotCommerce Romania (Madalin Matica)
44. http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=4896&art=473&cHash=c0f54c90ba
45. www.rnct.ro
46. http://www.computerworld.ro/?page=node&id=4376
47. http://link2ec.ro/index.php?id=48&lnk=1
48. http://www.underclick.ro/
49. www.gemius.com
50. www.share32.com
51. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
52. http://www.underclick.ro/Media/index.htm
53. www.ebsromania.ro
54. http://www.microsoft.com/romania/dynamics/product/
55. http://www.epayment.ro/
56. http://www.link2ec.ro/index.php?id=48&lnk=1
57. http://www.vivi.ro/publicitate/index.php?w=42
58. http://www.academiademarketing.ro/ce-inseamna-marketing-online.html
59. https://www.coredna.com/blogs/best-ecommerce-website-design
60.