Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Organe de Masini 2
Proiect Organe de Masini 2
P=4.92 [kW]
n=860 [rot/min]
u=9.2
Coordonator : Student:
Prof.dr.ing.Ovidiu Tataru George Horvat
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
CUPRINS
NOTIUNI GENERALE
Angrenajele conice sunt angrenaje cu axe concurente la care suprafeţele de rostogolire au
formă conică şi sunt tangente după o generatoare comună, iar suprafeţele exterioare ale roţilor
componente au aceeaşi formă ca şi suprafaţa de rostogolire, adică suprafeţe conice.
Între axele suprafeţelor de rostogolire şi generatoarea comună se stabilesc unghiurile, unghiuri a
căror sumă reprezintă unghiul între axele de transmitere a mişcării, unghi notat ∑.
In cazul în care unul din aceste unghiuri este de 90o, conul respectiv se transformă într-o
suprafaţă plană, dantura fiind înscrisă într-un cerc pe această suprafaţă. Angrenajul capătă în
această situaţie denumirea de angrenaj conic cu roată plană.
Roata plană în angrenajul conic corespunde cremalierei din angrenajul cilindric, ea fiind
intermediară între roata conică cu dantura exterioară şi cea cu dantura interioară.
Din punct de vedere geometric, dantura angrenajului conic corespunde unor suprafeţe
conjugate definite conform teoriei angrenării, dar studiul acestor suprafeţe pune o serie întreagă
de probleme a căror rezolvare nu se face absolut exact din punct de vedere matematic, ci folosind
o serie de aproximaţii pentru a se stabili o metodologie de calcul mai larg accesibilă şi, totodată,
pentru asigurarea posibilităţii de execuţie.
Din punct de vedere cinematic, problema care se pune este de a determina prin calcul
dimensiunile danturii şi limitele între care există posibilitatea de generare a suprafeţelor
conjugate ale dinţilor. Acest studiu al angrenajului conic prezintă o serie de dificultăţi, dat fiind
faptul că suprafeţele de rostogolire (axoidele) sunt suprafeţe conice şi că cele două cercuri de
rostogolire ale bazei axoidelor nu se găsesc în acelaşi plan (fig.2).
Datorită acestui fapt nu se poate aplica direct teoria angrenării, dezvoltată pentru angrenarea
în plan, în vederea determinării caracteristicilor danturii. Evident, prin metodele geometriei
diferenţiale este posibil studiul teoretic al acestui tip de angrenare, dar relaţiile de calcul sunt
complicate, ceea ce nu le conferă o utilitate imediată fără programe de calcul foarte bine puse la
punct.
O altă cale de studiu a fost ca, prin analogie cu angrenarea în plan, să se dezvolte o geometrie
a angrenării teoretic exactă, plecând de la încadrarea suprafeţelor conice într-o sferă şi aplicând
formulele trigonometriei sferice (fig.3), profilul dintelui roţilor conice rezultând după o
evolventă sferică.
Dintele roţii plane obţinute în acest caz nu are însă profil rectiliniu, ci unul cu punct de
inflexiune, ceea ce reprezintă complicaţii constructive în ceea ce priveşte realizarea sculelor
(fig.4).
4
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Toleranţele pentru angrenajele conice sunt stabilite prin STAS 6460-61; ele se aplică la
angrenaje conice concurente cu roţi dinţate metalice prelucrate, cu dinţi drepţi, înclinaţi sau
curbi, având diametrul de divizare până la 2000mm şi modulul exterior de la 1 până la 30mm.
Sunt prevăzute 12 clase de precizie, fără a prevedea toleranţe pentru clasele de precizie 1,
2, 3, 4 şi 12.
Fiecare clasă de precizie este determinată de criteriile de precizie cinematică a roţii, de
funcţionarea lină în angrenare, de contactul dintre dinţi.
Fiecare criteriu de precizie este caracterizat prin anumite erori şi abateri ale elementelor
roţilor dinţate conice şi a angrenajelor, denumite indici de precizie.
În alegerea criteriilor de precizie se admite şi combinarea lor, având toleranţe din diferite
clase de precizie, respectându-se unele reguli. Astfel, criteriul de funcţionare lină nu poate să
difere decât cu o clasă de precizie în sus sau în jos faţă de criteriul de precizie cinematică.
Criteriul de contact dintre dinţi nu poate fi de clasă mai puţin precisă decât clasa de precizie a
criteriului de funcţionare lină a roţii în angrenaj.
Forma dinţilor :
Funcţiunea
Angrenajul cu roţi conice transmite puterea nominală P1n de la un arbore conducător (1)
cu turaţia n1 la un arbore condus (2) cu turaţia n2, axele celor doi arbori fiind concurente (în
general, unghiul axelor este de 90o).
Contactul perfect şi rigid între dinţii unui angrenaj conic cu dinţi drepţi sau înclinaţi, al cărui
cremalieră circulară are flancurile plane, se face după o dreaptă; între dinţii curbi, contactul
perfect şi rigid se face după o curbă.
Roata (1) acţionează asupra roţii (2) prin forţe normale şi tangenţiale faţă de flancurile
dinţilor în contact, repartizate de-a lungul contactului. Repartizarea este proporţională cu
deformaţiile elastice ale dinţilor în contact, care variază proporţional cu distanţa până la vârful
comun al conurilor primitive; rezultă o repartizare trapezoidală a forţelor normale şi tangenţiale
pe lungimea contactului. Rezultantele Fn şi µFn ale acestor forţe sunt aplicate într-un punct
deplasat spre periferia roţilor faţă de punctul median. Direcţia acestor forţe variază de-a lungul
arcului de angrenare descris de punctul lor de aplicaţie. În calculele obişnuite se consideră, cu o
aproximaţie neglijabilă, că punctul de aplicaţie se găseşte în mijlocul liniei de contact şi se
neglijează variaţia orientării.
5
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Caracteristici
Angrenajul cu roţi conice este mai scump decât angrenajul cu roţi cilindrice. Prelucrarea
şi montajul trebuie să fie supravegheate mai atent. Din cauza greşelilor de montaj, a prelucrării
sau a deformaţiei în funcţionare, se produce o deplasare a vârfurilor conurilor primitive;
contactul rigid devine punctual, cel real (elastic) se produce într-o zonă în vecinătatea punctului
de contact rigid; se produc concentrări de sarcini, vibraţii şi zgomot. Pentru corectarea acestor
erori inevitabile, dinţii se fac bombaţi, ca şi la angrenajele cilindrice.
Domenii de aplicare
Se folosesc în construcţia de maşini, unde este nevoie să se transmită mişcarea între doi
arbori concurenţi (cel mai des între doi arbori care fac între ei un unghi de 90o).
Roţile conice cu dinţi drepţi se folosesc pentru viteze periferice mici (2...3m/s); la viteze mai
mari se folosesc roţile cu dinţi curbi, asigurând un mers mai liniştit. Se folosesc în mod obişnuit
pentru rapoarte de transmitere până la i = 6.
La maşinile de danturat roţi conice, muchia cuţitului de tăiat se mişcă în poziţia finală,
de-a lungul flancului dintelui cremalierei circulare, materializând astfel acest flanc. Roata conică
execută mişcarea relativă de rostogolire faţă de cremaliera circulară. Se obţine astfel flancul
dintelui roţii conice ca înfăşurătoare a flancului dintelui cremalierei. Se pot obţine roţi conice cu
cremaliera circulară deplasată faţă de poziţia normală. Spre deosebire de angrenajele cilindrice,
nu se pot obţine decât angrenaje conice de zero (1 2 0).
6
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
7
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care functioneaza pe baza
vaselor comuncanta, retaliate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin asamblarea filetata. Uneori,
tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasa se executa niste
umeri de ridicare. La reductoarele de dimensiuni mari intalnim ambele forme, inele de ridicare in
capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.
In figurile 1 si 2 sunt prezantate doua variante constructive de reductoare conice cu o
treapta de reducere, cu arborii asezati in plan orizontal.La aceste tipuri de variante de reductoare
se pun doua problem importante: asigurarea posibilitatii de reglare a jocului din rulmentii
arborelui pe care e montat pinionul, si asigurarea posibilitatii de reglare a jocului dintre flancurile
dintilor.
Pentru asigurarea posibilitatilor de reglare a jocului din dantura si pentru a respecta
conditia ca punctual de intersectie a generatoarelor conurilor de divizare sa cad ape intersectia
axelor arborilor este necesar ca arborii impreuna cu rotile dintate sa se poata deplasa axial,
regland suruburile din capacele rulmentilor de la roata condusa si suruburile care fixeaza pozitia
arborelui cu ajutorul capacului de la capatul arborelui sau cu ajutorul piulitelor pentru rulmenti.
1.2 Variante Constructive
Variantele constructive se realizeaza pentru a putea analiza mai profund si in detaliu toate
posibilitatile de constructie ale unui reductor conic. Prin relizarea acestor variante se poate
optimiza constructia reductorului astfel incat sa se reduca costurile de material, prelucrarile
suplimentare si gabaritul constructiei.
8
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
9
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
10
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
11
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
12
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
P.2putrea de iesire
Randamentul transmisiei prin curele este de 0.96% iar pentru angrenaje conice de 97%.
13
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Aceste date obtinute astfel se introduce ca date initiale in programul MEchSoft 2004 in
scopul determinarii elementelor geometrice ale rotilor conice.
2.6. MechSoft 2004 ca utilizator “Expert” dupa care in “Guide” se aleg optiunile in
functie de care dorim sa fie calculate angrenajul conic la fel ca si in figura 2.1:
Fig.2.1
14
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.2
15
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.3
16
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.4 Fig.2.5
Fig.2.6 Fig.2.7
17
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.8 Fig.2.9
18
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.10
19
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.11
20
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Rezultatele sunt interpretate de soft folosind formulele din fig 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16,
2.17, 2.18, 2.19, 2.20.
Fig.2.12
21
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.13
22
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.14 Fig.2.15
23
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.16
24
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.17
25
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.18
26
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.19
27
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.20
28
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.21
29
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.2.22
In meniul “Load” se introduce Puterea primului arbore, randamantul angrenajelor conice
n=0.97% si turatia pe primul arbore , dupa care se apara butonul CALCULATE, ca in fig.2.23
Fig. 2.23
30
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Apasand pe meniul “Strength” se deschide o noua fereastra din care se aleg parametrii in
care va lucra reductorul, se alege un regim de functionare fluent la intrare si socuri mici la
iesirea din reductor si se apasa tasta OK. Urmatorul pas este alegerea duratei de functionare in
regim normal al reductorului, astfel ca se alege 25000 ore :
Fig.2.24
Din meniul “Material values “ se alege materialul pinionului fig 2.25 si materialul din
care e facuta roata a 2a conica fig2.26
Material pinion ales este DIN 42CrV6 aflat pe pozitia 42:
Fig 2.25
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de material. Alegerea materialelor
in mod cat mai rational cere cunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata
totala de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta amaterialului si forma
semifabricatului
Primcipalele material utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile , fontele
alama, bronzul si mamateriallastice de tipul textolitului poliamidei etc.
Din grupa otelurilor se folosesc oteluri de carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate
de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-80, otel turnat STAS600-80, iar uneori la roti
putin solicitate otelul carbon obisnuit STAS500/2-80.
Materialul rotii conduse este DIN Ck50 si ocupa pozitia 26.
Fig 2.26
31
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Pentru pinion se alege un material de calitate supefioara cu o duritate mai mare decat
pentru roata condusa astfel incat in cazul deteriorarii , roata condusa e mai putin costisitoare de
inlocuit.
Duritatea flancurilor pinionului trebuie sa fie
ceva mai mare decat duritatea rotilor conduse pentru a
preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active
ale angrenajului si pentru asigurarea pinionului o durata
de functionare apropiata cu cea a rotii cu care
angreneaza.In tabelul 4.1 pagina 90 din [1] se dau
indicatii privind alegerea duritatii la pinion si la roata.
Aceste date fiind introduse se verifica factorul de siguranta sa fie mai mare decat 1.In
figura 2.27 se poate observa ca angrenajul conic avand valorile introduse initial si impreuna cu
materialele alese indeplineste conditiile de siguranta impuse de acest soft.
Fig 2.27
32
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig 2.28
Respectiv roata conica condusa figura 2.29:
Fig 2.29
33
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
34
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
--- Guide
Cone Height of Teeth - DIN
Strength calculation: Strength check calculation
Distribution of Correction: With Comp. of Slips
Load calculation: Calculates the torque according to the power and speed
--- Gear 1
Number of Teeth = 20
Unit Correction = 0.3958 (= 1.187 mm)
Tang. Displacement = 0 (= 0 mm)
Pitch Diameter de = 60 mm
Pitch Diameter in Middle Plane dm = 49.107 mm
Outside Diameter dae = 67.982 mm
Outside Diameter at Small End dai = 43.298 mm
Root Diameter dfe = 55.401 mm
Vertex Distance = 93.233 mm
Vertex Distance at Small End = 59.381 mm
Pitch Cone Angle delta = 17.6126°
Outside Cone Angle deltaa = 20.0309°
Cutting Angle deltaf = 16.2186°
Tooth Thickness at Large End se = 5.577 mm
Outside Tooth Thickness = 0.5387
Chordal Thickness sc = 4.924 mm -0.03
-0.08
Chordal Thickness Height hc = 3.291 mm
Comparative Number of Teeth zv = 20.9836
Limit Circumferential Run-out Fr = 0.031 mm
Limit Deviation of Axial Pitch fpt = ±0.014 mm
Limit Deviation of Basic Pitch fpb = ±0.013 mm
--- Gear 2
Number of Teeth = 63
Unit Correction = -0.3958 (= -1.187 mm)
Tang. Displacement = 0 (= 0 mm)
Pitch Diameter de = 189 mm
Pitch Diameter in Middle Plane dm = 154.688 mm
Outside Diameter dae = 190.097 mm
Outside Diameter at Small End dai = 121.074 mm
Root Diameter dfe = 186.103 mm
Vertex Distance = 28.272 mm
36
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
----------------------------------------------------
Strength Check According to DIN 3991:1988
----------------------------------------------------
--- Results
Factor of Safety from Pitting SH = 1.035; 1.017
Factor of Safety from Tooth Breakage SF = 2.15; 4.119
Static Safety in Contact SHst = 2.357; 2.357
Static Safety in Bending SFst = 4.091; 7.906
39
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
40
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
41
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
42
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
43
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 3.1
44
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.3.2
45
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 3.3
Fig.3.4
46
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
In figura 3.4 sunt exeplificate dimensiunile standard ale curelei trapezoidale inguste SPZ
dar si a rotilor de curea 1 figura 3.4 respectiv roata de curea 2 figura 3.5 care se deseneaza in
desenul de ansamblu al reductorului conic
Fig.3.5
47
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.3.6
La Type of Driven Machines se alege pozitia 1 pentru reductoare de uz general , Se alege
intervalul de ore in care va functiona reductorul :Normal (8-16 hours per day) iar la tipul
motorului se alege Type 1 pentru motor electric current alternative.Apoi se apasa tasta OK.
48
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
In figura 3.7 in functie de datele introduse si de incarcari sunt afisate toate fortele la care
sunt supuse rotile de curea in timpul functionarii, precum si incarcatura admisa si cea calculata
dar si mesajul Strength Check care ne spune daca exista probleme sau transmisia prin curea a
fost calculata corespunzator.
Fig.3.7
La sfarsit se generaza raportul calculului transmisiei prin curele trapezoidale:
--------------------------------------------------------
02-04-2015 V-belts Component Wizard (Version 4.3.1040)
--------------------------------------------------------
--- Guide
Calculation Type - DIN
Length Calculation: Belt Length
Calculation Type: Strength Check
Load Calculation: Calculates the torque according to the power and speed
Belt Length: Standard
Belt Length: Pitch
49
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Number of Belts N = 4
Belt width w = 9.7 mm
Belt height h = 8 mm
--- Sheave 1
Pitch Diameter dp1 = 100 mm
Outer diameter Da1 = 104 mm
Groove Angle alpha1 = 38°
Speed n1 = 860 rpm
Torque T1 = 54.6309 Nm
X Coordinate = 0 mm
Y Coordinate = 0 mm
Arc of Contact b1 = 157.99°
Arc of Contact Coefficient Ca1 = 0.95
--- Sheave 2
Pitch Diameter dp2 = 286.23 mm
Outer diameter Da2 = 290.23 mm
Groove Angle alpha2 = 38°
Transmission Ratio i = 2.9207
Speed n2 = 294.4485 rpm
Torque T2 = 153.179 Nm
X Coordinate = 487.768 mm
Y Coordinate = 0 mm
Center Distance = 487.768 mm
Arc of Contact b2 = 202.01°
Arc of Contact Coefficient Ca2 = 1.04
--------------------------------------------------
Strength Check
--------------------------------------------------
Power P = 4.92 kW
Efficiency h = 0.96
Belt Slip = 2 %
50
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
51
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
52
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
IV.CALCULUL ARBORILOR
Momentele nominale pe care le pot transmite capetele arbore cilindrice ale caror
dimensiuni sunt indicate in tabelul 9.2. reglementate prin STAS 8724/2-77 si indicate in tabelul
9.4 pag 142 din [1].
Diametrele capetelor de arbore sunt calculate in urmatoarele ipoteze:
-coloana a : capatul de arbore solicitat de un moment de torsiune pur, momentul de
incovoiere fiind neglijabil;
-coloana b: capatul de arbore soloicitat simultan de catre un moment de torsiune si un
moment de incovoiere, ambele de marime cunoscuta;
-coloana c: capatul de arbore solicitat de un moment de torsiune de marime cunoscuta si
moment de incovoiere necunoscut.
Din coloana c se aleg capetele de arbore ale masinilor primare si ale reductoarelor
fabricate sa corepunda tututor pisibilitatilor de utilizare.
In cazul utilizarii unor oteluri cu Rm mai mare de 500-600 Mpa, pentru confectionarea
arborilor, deci si a capetelor de arbore, e necesara introducerea unei corectii asupra momentului
de torsiune Mt, pe baza caruia se alege din tabelul 9.4 pag 142 din [1] diametrul nominal al
capatului de arbore d.
53
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
54
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
55
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
56
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
57
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
58
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
59
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
60
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
61
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
62
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
63
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.1
Urmatorul tronson al arborelui este cel pe care ruleaza etansarea ( figura 4.2)
64
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig 4.2
Fig. 4.3
Fig. 4.4
66
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.5
Fig.4.6
67
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.7
Fig. 4.8
68
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.9
Fig.4.10
69
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig 4.10
Din meniul Support Type se alege tipul suportului adica rulment radial axial cu role
conice.
70
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.11
Urmatorul pas este introducerea fortelor in diagrama 3D a arborelui (fig 4.12 si 4.13).
Diagrama incarcare forte capat de arbore Diagrama incarcare forte pinion conic
Fig. 4.12 Fig. 4.13
71
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.14
72
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.15
Diagrama de momente figura 4.16
Fig. 4.16
73
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.17
Diagrama “Deflection” figura 4.18
Fig 4.18
74
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.19
Diagrama “Shear” figura 4.20
Fig. 4.20
75
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.21
Diagrama de tensiune figura 4.22
Fig. 4.22
76
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.23
Diagrama “Shaft” figura 4.24
Fig. 4.24
77
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.25
Fig. 4.26
78
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.27
Fig.2.28
79
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.29
80
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.30
Fig.4.31
81
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Diagrama incarcare forte capat arbore iesire Diagrama incarcare forte roata condusa
Fig.4.32 Fig. 4.33
Rezultatele fortelor de pe arborele de iesire figura 4.34
Fig.4.34
82
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.35
Diagrama de momente figura 4.36
Fig.4.36
83
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.4.37
Diagrama “Deflection” figura 4.38
Fig. 4.38
84
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.39
Diagrama “Shear” figura 4.40
Fig. 4.40
85
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.41
Diagrama de tensiune figura 4.42
Fig.4.42
86
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.43
Diagrama “Shaft” figura 4.44
Fig.4.44
87
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
88
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 4.45
--------------------------------------------------------
02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)
--------------------------------------------------------
Loads:
Power P = 4.67597 kW
Speed n = 294.45702 rpm
Torque T = 151.643 Nm
Dimensions:
Shaft Diameter d = 30 mm
Key 10x8
Key Length L = 50 mm
Active Key Length Lf = 40 mm
Keyway Length = 56 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
89
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 16.849 mm
Calculated pressure = 63.185 MPa
Strength Check - True
Fig. 4.46
--------------------------------------------------------
02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)
--------------------------------------------------------
Loads:
Power P = 4.49033 kW
Speed n = 93.47842 rpm
Torque T = 458.71 Nm
Dimensions:
90
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Shaft Diameter d = 45 mm
Key 14x9
Key Length L = 65 mm
Active Key Length Lf = 51 mm
Keyway Length = 65 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
Reduced Allowable Pressure = 150 MPa
Keys [No.] = 1
Reduction Coefficients of Joint Capacity Due to :
- Product. Inaccur. on More Key Joints = 1
- Mounting Type and Character of Load = 1
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 30.203 mm
Calculated pressure = 88.833 MPa
Strength Check - True
91
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Pana prin care se transmite momentul de torsiune de la pinion la arborele de iesire este
cel mult egala si de aceleasi dimensiuni cu pana de pe capatul de arbore.Dimensiunile acesteia se
pot calcula cu ajuorul softului didactic.Se introduce puterea arborelui de iesire si turatia acestuia
calculate in capitolul 2 , 2.1.1 si 2.1.2 dupa care se introduce dimensiunea arborelui pe care se
monteaza pana.Se alege din meniul de pene standardizate o pana cu dimensiuni mai mici decat
cele ale penei de pe capatul de arbore.Se poate observa ca in dreptul diametrului arborelui si in
dreptul penei apare semnul de atentionare,care spune ca pana cu dimensiunile respective este
supra dimensionata pentru diametrul si puterea care se transmite.Mesajul “True” ne spune ca
pana rezista la momentul de torsiune care se transmite(figura 4.47).
Fig 4.47
--------------------------------------------------------
02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)
--------------------------------------------------------
Loads:
Power P = 4.49033 kW
Speed n = 93.47842 rpm
Torque T = 458.71 Nm
Dimensions:
Shaft Diameter d = 55 mm
Key 16x10
92
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Key Length L = 60 mm
Active Key Length Lf = 44 mm
Keyway Length = 65 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
Reduced Allowable Pressure = 150 MPa
Keys [No.] = 1
Reduction Coefficients of Joint Capacity Due to :
- Product. Inaccur. on More Key Joints = 1
- Mounting Type and Character of Load = 1
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 22.24 mm
Calculated pressure = 75.82 MPa
Strength Check - True
93
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
V. Rulmenti
5.1 Calculul Rulmenti pinion.Montaj in O.
Cu ajutorul reactiunilor calculate la 4.3 si 4.4 se pot calcula rulmentii necesari dar si
durata lor de functionare.Pentru arborele 1 se aleg rulmenti radial axiali cu role conice din tabelul
5.22 din [3] pagina 204, si se monteaza in O deoarece se reduce dimensiunea de gabarit a
arborelui.Pentru arborele de intrare si pentru arborele de iesire am ales acelasi tip de rulmenti si
aceleasi dimensiuni.
Formulele utilizate de MechSoft pentru calculul rulmentilor:
94
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
axiali cu role conice iar din meniu se alege dimensiunea rulmentului dorit pentru calcul.
Se alege din lista cu tipurile de rulmenti “Tapered roller single row bearings”(rulmenti
radiali axiali cu role pe un singur rand).
In meniul Load Condition se introduce valorile fortelor la care sunt supusi rulmentii
respective R1, R2, respectiv pentru arborele de iesire R3, R4, Fa1,Fa2 si n1 si n2 [rot/min].
In figura 5.2 sunt prezentate rezultatele softului,in care se pot observa dimensiunile
rulmentilor si rezultatul calculului de durabilitate al acestuia.
a).Rulment 1
Fig.5.1
95
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.5.2
----------------------------------------------------------------
02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
----------------------------------------------------------------
--- Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 °C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
96
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 4176.84 N
Equivalent Static Load P0 = 4176.84 N
Static Safety Coefficcient s0 = 23.94
Power Loss by Friction Pz = 5.8 W
Necessary Minimum Load Fmin = 1650 N
Calculated Bearing Life Lh = 1178998.14 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 19.02
b).Rulment 2
Fig.5.3
97
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.5.4
Se creeaza raportul calculului rulmentilor de pe primul arbore:
----------------------------------------------------------------
02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
----------------------------------------------------------------
--- Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 °C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 9206.59 N
Equivalent Static Load P0 = 9206.59 N
Static Safety Coefficcient s0 = 10.86
Power Loss by Friction Pz = 12.78 W
Necessary Minimum Load Fmin = 1650 N
Calculated Bearing Life Lh = 84594.93 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 19.02
99
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig. 5.5
Rezultatele si calculele la durabilitate sunt prezentate in figura 5.6 si calculate folosind
MechSoft 2004.
Fig. 5.6
100
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
--- Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 °C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Results
101
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
b) Rulment 4
Fig.5.7
102
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Fig.5.8
----------------------------------------------------------------
02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
----------------------------------------------------------------
--- Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 °C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
103
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 5081.26 N
Equivalent Static Load P0 = 4134.92 N
Static Safety Coefficcient s0 = 37.73
Power Loss by Friction Pz = 2.46 W
Necessary Minimum Load Fmin = 2200 N
Calculated Bearing Life Lh = 5041293.45 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 53.49
104
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
105
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Arborele de iesire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat cu ajutorul
a doi rulmenti radiali axiali cu role conice.
Lagarele sunt in marea majoritate a cazurilor cu rulmenti. Tipul si marimea rulmentilor
vor fi in functie de: valoarea si sensul fortelor ce solicita arborele, tipul constructiei alese etc.
Rulmentii radial-axiali cu role conice sunt proiectati pentru a prelua incarcari combinate
(radiale si axiale). Un rulment poate prelua incarcarea axiala intr-un singur sens. Din acest motiv
se impune montarea celui de-al doilea rulment, care sa preia sarcina axiala din sens opus.
Rulmentii sunt demontabili, adica permit montarea separata a inelului exterior si a
subansamblului inel interior-colivie cu role conice (con).
Rulmentii radial-axiali cu role conice, SKF, in mod deosebit cei din gama TQ, reprezinta
ultimele noutati in materie. Suprafata de contact dintre rola si calea de rulare are un profil
logaritmic. Constructia interioara modificata, care include suprafata de contact dintre fetele
frontale ale rolelor si umerii ficsi ai inelului interior, confera rulmentilor redial-axiali cu role
conice, SKF, urmatoarele avantaje: frecarii interne reduse; capacitate de incarcare sparita;
siguranta reglarii rulmentiilor, unul fata de celalalt;fiabilitate in functionare inbunatatita, chiar in
cazul unor incarcari mari sau al ne1coaxialitatilor.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o buna
functionare si anume:
· elemente de etansare;
· elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );
· elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de
ridicare etc.);
· elemente pentru fixarea si pozitionarea rulmentilor si rotilor dintate pe arbor in
carcasa;
· surub de golire;
· roata de curea;
· capace de fixare a rulmentiilor;
· saiba si piulita pentru fixarea rulmentiilor radiali-axiali;
In general carcasele de reductoare se toarna si sunt din fonta.
106
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Calculul dimensiunilor carcasei se face dupa formulele din tabelul 8.1 pag 223 din [2].
107
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
108
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
109
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
VIII.Lubrifianti
Intr-o cupla de frecare lubrifiantul are urmatoarele functii principale:
-reduce frecarile si uzurile,
-protectia suprafetelor cuplei de frecare impotriva oxidarii,
-eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare,
-evacuarea caldurii din zona de contact.
CUplele de frecare supuse ungerii depend de tipul angrenajelor din reductor, de modul de
ungere, de unele particularitati constructive.In general , aceste cuple pot fi de tipul:angrenaje de
diferite tipuri, lagare de rostogolire sau alunecare, elemente in contact ale pompelor de ungere,
discurile cuplajelor de siguranta multidisc, mansete de toratie cu rol de etansare in contact pe
arbori.
Angrenajele rotilor dintate din reductor se ung in special cu culeiuri minerale. Tipul
uleiului necesar ungerii poate fi ales din tabelul 16.1 pagina381 din [1].
110
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
Bibliografie
111