UNIVERSITATEA TRANSFRONTALIERĂ

FACULTATEA „ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE”

SPECIALITATEA „ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNATIONALE

EUROREGIONALE”

Referat:

Analiza SWOT

Elaborat de: Guglea Ulina, masterand an.I, AAIE

Examinat de: Săracu Alina

Cahul 2019
 Cuprins
Analiza SWOT. Istoric.
Ce este analiza SWOT?
Prezentarea analizei SWOT.
Alte modele de analiză în domeniul marketing-ului.
Concluzie.
Anexa. Analiza SWOT a unui restaurant.
Analiza SWOT. Istoric.

Analiza SWOT a fost popularizată de Albert Humphrey în anii 1960.

Rădăcinile analizei SWOT pot fi urmărite, cu siguranță, încă din ultima perioadă
a artei războiului de la Sun Tzu, mai ales în declarația sa: "Dacă cunoașteți
dușmanul și cunoașteți-vă, victoria dvs. nu va fi îndoită; dacă știți Raiul și
cunoașteți Pământul, puteți face victoria completă. Sun Tzu îi îndeamnă pe lideri
să cunoască nu numai punctele lor forte și slăbiciunile, ci și oportunitățile și
amenințările prezentate de inamic, de vreme (ceruri) și de teren (pământul).

În lucrarea sa clasică din 1916, “ Administration industrielle et générale”,

unde trata doctrina gestionării organizațiilor, și în particular a întreprinderilor
economice, Henri Fayol (1841 - 1925) considera planificarea strategică drept
functia managerială cea mai importantă. Se arată în publicația menționată că
deciziile strategice ale consiliului de administrașie (‘board of directors’) și
directorilor CEO (directorii coordonatori de manageriat si decidenții finali)
dintr-o organizație/ întreprindere este influențată de validitatea și acuratețea
înțelegerii de către personalul din managementul executiv al întreprinderii/
organizației a valorilor și amenințărilor mediului sau intern și extern. Și nu este
vorba doar despre o înțelegere a situației sale statice, la un moment dat, ci și a
tendințelor determinate de condiționările acestor valori și amenințări asupra
evoluției întreprinderii/ organizației, de asemenea despre înțelegerea folosirii
optime a datelor respective pentru generarea și alegerea strategiei întreprinderii/
organizației.

Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată

între anii 1960 si 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Studiul respectiv
a fost finanțat de către companiile de pe lista ‘Fortune 500’. La nivelul anului
1960, fiecare dintre companiile ‘Fortune 500’ crease deja un post de manager
pentru alcătuirea planurilor corporației pe termen lung.

Totusi, rezultatele practice aratau ca postul respectiv părea să fie o

investiție costisitoare și nu foarte utilă. Din cauza aceasta, companiile ‘Fortune
500’ erau într- un mod special înteresate să afle motivele pentru care planurile
strategice ale unei corporații de multe ori eșuează, eventual să găsească un
instrument managerial care să împiedice repetarea acelorași greșeli în
construirea planificării strategice.

Pentru alcătuirea metodologiei SWOT, au fost intervievați manageri de la

1100 de companii și organizații. Un chestionar conținând 250 de itemuri
(puncte, articole) a fost completat minuțios de 5000 de directori CEO (directori
responsabili cu coordonarea managementului dintr-o organizație) sau alți
manageri principali. Deși rezultatele au fost comunicate managerilor seniori care
au finanțat proiectul, punctele cele mai sensibile ale studiului nu au fost
niciodată publicate; însă ele au fost redescoperite, independent, de alți
cercetători.

De multe ori, informația internă critică despre o companie/ organizație

este atât de fragmentată în interiorul companiei/ organizației, încât nici măcar
directorul CEO nu posedă un tablou complet despre aceasta. Pe termen scurt, de
aici rezultă încetinirea deciziilor, iar pe termen lung, o planificare strategică
eronată.

Ce este analiza SWOT?

Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială pentru

înțelegerea poziției strategice a unei organizații.

Analiza SWOT are ca obiectiv de a recomanda strategiile care asigură cea

mai bună aliniere între mediul intern și extern: alegerea strategiei corecte, încât
să fie adaptate punctele tari la oportunități, să reducă la minimum riscurile și să
elimine punctele slabe.

Eficiența unui sistem se apreciază că este influențată în mare măsură de

capacitatea acesteia de a înțelege și de a se adapta la mediul ambiant, iar
eficiența managementului presupune planificare, organizare, control, proceduri
de lucru și o legislație adecvată. Henri Fayol considera că planifi carea strategică
este cea mai importantă funcție managerială.

Analiza SWOT a fost gândită ca un instrument managerial ce colectează

și organizează informația permițând managerilor să acționeze, să apere și să
promoveze obiectivele organizației cu succese mai bune și constituie cea mai
importantă tehnică managerială pentru înțelegerea poziției strategice a unei
organizații.

Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei

defineşte misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării
misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile
punerii în operă a acesteia.

Managementului strategic îi este specifică, în esenţă, analiza continuă, pe

de o parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp
schimbările din cadrul acestuia iar pe de altă parte, a situaţiei interne a firmei
pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă schimbărilor.

Analiza SWOT ajută conducerea organizației să înțeleagă care sunt

punctele tari și punctele slabe ale organizației pe care o conduc, în același timp
identificând oportunitățile care se deschid sau eventualele amenințări cărora
trebuie să le facă față.

Analiza SWOT este un instrument folosit pe scară largă de cei care sunt în
poziții sau decizie, fie că sunt afaceriști, lideri, militari, spioni sau oameni
politici. Ce o face atât de puternică este ușurința prin care îți poți da seama de
niște oportunități pe care nici nu le conștientizai înainte.

Analiza SWOT este un instrument util în evaluarea oricărei întreprinderi

sau organizații, îninte de a-i stabili strategia de dezvoltare sau, în general, înainte
de lansarea unui nou produs sau proiect.
SWOT – prezentare.

 Strenght- punctele tari ale organizației. Definesc valorile pozitive și

condiționările interne care pot constitui surse pentru succesul organizației
în atingerea obiectivului managerial.
Din punctul de vedere al managementului un punct forte reprezintă
oricare element tangibil care facilitează atingerea obiectivelor
manageriale. De fapt, în analiza SWOT Revista Română de Statistică nr. 5
din 2012, punctele tari sunt definite atât ca valori, cât și drept factori
interni care crează valorile.
 Weaknesses- punctele slabe sau zonele de vulnerabilitate.
Elemente ce pot împiedica atingerea obiectivelor. Din punct de vedere al
managementului, un punct de slăbiciune reprezintă un element ce poate
împiedica îndeplinirea obiectivelor.
 Opportunities- oportunitățile sau căile prin care pot fi influențate
interesele organizației. De asemenea, oportunitățile sunt tendințe generale
prezente în mediul extern, un fel de proiecție a „binelui viitor”.
 Threats- amenințări la adresa creșterii organizației respective,
aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor organizației, ori
limitările care sunt impuse organizației din partea unui mediu extern aflat
în schimbare. Pot fi riscuri tranzitorii sau permanente, poate fi o proiecție
a riscului în viitor.
Analiza SWOT are ca obiectiv de a recomanda strategiile care
asigură cea mai bună aliniere între mediul intern și extern. Alegerea
strategiei corecte poate fi în avantajul organizației. Percepția mediului
intern și extern al unei organizații se referă la:
  Ce anume poate fi considerat punct forte?;
 Ce poate fi considerat un punct slab?;
 Ce anume poate fi considerată o oportunitate?;
 Ce se poate considera amenințare?

Factorii interni pot fi împărțiti în puncte forte sau puncte slabe în cadrul
organizației, în timp ce variabilele externe sunt descrise ca fiind oportunități sau
amenințări externe.
Modelul SWOT utilizează pentru analiză două axe:
– axa factorilor interni SW;
– axa factorilor externi OT.
Combinaţia factorilor interni şi externi generează 4 categorii de strategii.
1. Strategii SO- se utilizează punctele tari pentru a se profita de oportunități.
2. Strategii WO- se depășesc punctele slabe folosind oportunitățile.
3. Strategii ST- se folosesc forțele pentru a evita amenințările.
4. Strategii WT- se minimizează slăbiciunile și se evită amenințările.
Pentru eliminarea abordărilor subiective, se recomandă ca acest tip de
analize să fie realizate de către firme de consultanţă independente sau de către
grupuri de analiză interactive sau nominale.

 Alte modele de analiză a marketing-ului.

Analiza PESTEL este un instrument de analiză a mediului

macroeconomic.

Acesta servește pentru a studia sistemele economice ale unei regiuni în

ansamblu. Pentru inițierea unei afaceri, este esențială o analiză a resurselor și a
pieței pe care dorim să o accesăm. Trebuie de calculat riscurile și beneficiile sau
cel puțin de făcut un studiu de piață. Prin analiza PESTEL, o companie își poate
studia mediul pentru a-și vedea punctele forte și punctele slabe.
 Nu numai companiile care doresc să înceapă includerea lor pe piață
efectuează analiza PESTEL, ci sunt utilizate și în companiile care sunt deja în
funcțiune pentru a descoperi punctele forte și punctele slabe ale acestora
împreună cu alte metode de analiză.
Pentru ca o companie să aibă succes în călătoria sa economică, trebuie să
facă o analiză constantă a mediului său. Mediul este un mediu de viață în
schimbare și că societatea trebuie să-și valorifice în mod constant nu numai la
începutul activității sale economice.
Pe scurt, Pentru a dezvolta o analiză PESTEL, trebuie să studiem
următorii factori:

a) Politic;
b) Economic;
c) Social;
d) Tehnologic;
e) de mEdiu;
f) Legal.

Analiza V.R.I.O.
O analiză eficientă a competenţelor organizaţiei se poate realiza pe baza a
patru caracteristici grupate sub iniţialele V.R.I.O. [Barney, 1991].
a) Valoare – se analizează măsura în care o competenţă generează profit
suplimentar prin creşterea venitului şi/sau reducerea costurilor.
b) Raritate – se analizează raritatea unei competenţe în comparaţie cu alte
organizaţii.
c) Inimitabilitate – se analizează dacă o resursă este inimitabilă, adică dacă
reproducerea sa de către un concurent este dificilă sau imposibilă. O
competenţă distinctivă exploatată de către organizaţie poate să-i confere
acesteia un avantaj competiţional pe termen lung.
d) Organizaţie – se analizează dacă o competenţă (resursă) este exploatată
de către organizaţie printr-o strategie corespunzătoare.

Analiza SPACE.
Un alt model de analiză, îl reprezintă matricea SPACE: Strategic Position
and Action Evaluation.
Cele două axe ale modelului au următoarele semnificaţii:
– forţa industriei;
– avantajul competiţional al organizaţiei;
– forţa financiară a organizaţiei;
– stabilirea mediului.
Abordarea este de tip cantitativ, iar modul de lucru este similar celui de la
analiza SWOT.
Modelul Grant al factorilor de succes.
Pentru a supravieţui şi a prospera într-o industrie, o firmă trebuie să
răspundă celor două criterii propuse de Grant (Grant, 1998):
– trebuie să ofere ceea ce clienţii şi consumatorii doresc să cumpere;
– trebuie să înfrunte şi să supravieţuiască în competiţie.
Pentru a reuşi să facă faţă celui deal doilea criteriu firma trebuie să
analizeze contextul şi să identifice factorii săi de succes.

Concluzie.

Analiza SWOT a fost gandită ca un instrument managerial ce colectează

și organizează această informație critică, permițând managerilor decidenți să
acționeze proactiv, să apere și să promoveze interesele/obiectivele organizație cu
succese mai bune.

Deasemenea, acest tip de analiză are un domeniu de întrebuințare

extraordinar de complex. O analiză tip SWOT poate fi expus și pe propria
persoană pentru a te descrie și pentru a descoperi probabil unele capacități
despre care nici nu bănuiai că le posezi.

Din punctul meu de vedere este o metodă și un instrument absolut eficient

în obținerea unei strategii de acțiune pe mai departe.
 ANEXĂ.

Analiza SWOT a unui restaurant.

Iată exemplul unei analize SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities,

Threats) pentru un restaurant:

Puncte tari (Strenths):

- exteriorul restaurantului este curat și îngrijit;
- prețurile sunt mai mici decât cele ale competitorilor;
- produsul vândut nu se află în oferta altui restaurant;
- există un serviciu de livrare la domiciliu pentru clienți;
- imagine de marcă puternică;
- meniu variat;
- personal bine pregatit.
Slăbiciuni (Weaknesses):
- restaurantul este nou înființat și nu este recunoscut pe piață;
- restaurantul nu este dotat cu facilități pentru persoanele cu handicap;
- finanțarea este limitată;
- în oferta restaurantului se află produse care sunt disponibile deja pe piață;
- nu există promovare;
- restaurantul nu are parcare;
- accesul clienților este aproape imposibil.
Oportunități (Opportunities):
- o clădire de birouri nouă se construiește în apropiere;
- un complex de apartamente se construiește în apropiere;
- competitorul principal s-a retras de pe piață;
- cladirea spațioasă de vis-a-vis este libera pentru închiriere, deci este posibilă o
extindere a restaurantului;
- primăria oferă subvenții pentru o activitate pe care o desfașoară restaurantul.
Amenințări (Threats):
- un restaurant cu un brand de proporții mari se deschide în apropiere;
- un competitor important a redus prețurile la produsele din meniu;
- costurile operaționale sunt în creștere;
- prețul chiriei a crescut;
- Rata dobânzii la credite a crescut;
- Un alt restaurant a început să ofere produse similare, mai ieftine.