UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI INTERVENȚIE SOCIALĂ

campania marketing social

ATITUDINEA POPULAȚIEI FAȚA DE

VACCINAREA ANTI-COVID 19

MASTERANDE:
Constantin Ana Maria
Hinoveanu Silvia
Škoprdić Marija

Craiova
2021
 CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 – Dezvoltarea campaniei............................................................................................ 4
1. Descrierea fundalului, scopului și focalizarea campaniei ............................................................ 4
2. Analiza situației ............................................................................................................................ 5
2.1.Analiza SWOT ........................................................................................................................... 6
3. Publicul țintă ................................................................................................................................. 8
4. Obiective ....................................................................................................................................... 8
5. Identificarea barierelor publicului țintă. ....................................................................................... 9
6. Elaborarea declarației de poziționare ........................................................................................... 9
7. Dezvoltarea strategiei ................................................................................................................... 9
7.1. Descrierea celor două vaccinuri aprobate în UE ................................................................. 10
7.2. Prețul vaccinului .................................................................................................................. 10
7.3. Etapele campaniei de vaccinare și locul unde mă pot vaccine ............................................ 10
8. Planul de monitorizare si evaluare.............................................................................................. 11
9. Stabilirea bugeteului și găsirea surselor de finanțare ................................................................. 11
10. Finalizarea planului de implemtare ......................................................................................... 11
CAPITOLUL 2 – Implementarea strategiilor campaniei................................................................... 13
1. Titlul campaniei .......................................................................................................................... 13
2. Logo-ul campaniei ..................................................................................................................... 13
3. Evenimente și acțiuni.................................................................................................................. 13
4. Mesaje ......................................................................................................................................... 14
5. Afișe............................................................................................................................................ 17
Concluzii ............................................................................................................................................ 20
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................ 21
Introducere

Imunizarea populației prin vaccinare este cea mai bună metoda de prevenire a bolilor grave
și a celor contagioase, care în multe dintre cazuri pot fi mortale, vaccinarea este așadar principalul
instrument de prevenire a bolilor, având o eficiență dovedită în timp.
În ultimele decenii prin vaccinări pe scară largă, au fost eradicate multe dintre bolile
periculoase precum variola, varicela, poliomielita, astăzi acestea sunt practic eradicate, iar multe alte
boli printre care și tuberculoza au ajuns să fie aproape eliminate.
O boală contagioasă se transmite direct de la individ la individ, prin intermediul virusurilor
sau bacteriilor, dar dacă destul de multe persoane sunt protejate prin vaccinare, acestea vor proteja
persoanele vulnerabile din comunitate, prin reducerea transmiterii bolii.
Deși procentul populației care ar trebui vaccinată pentru a se ajunge la o imunitate colectivă
variază pentru fiecare boală, pentru reducerea drastică a cazurilor de infectare cu un anumit virus
este nevoie de rate importante ale imunizării prin vaccinare.
Spre exemplu, dacă o persoană bolnavă de variolă, este înconjurată de persoane vaccinate
împotriva acesteia, virusul variolei nu transmite boala la nimeni, fiind blocată transmiterea acestuia,
iar boala ar dispărea în scurt timp, aceasta fiind de fapt protecția colectivă sau imunitatea.
În prezent pandemia SARS COV2, a adus întreg mapamondul într-o situație fără precedent,
încă de la declanșarea sa oamenii de știinta din întreaga lume au inceput să lucreze la dezvoltarea
vaccinurilor împotriva noului coronavirus, pentru a oferi protecție populației împotriva bolii cauzate
de acest nou virus.
Vaccinurile anti COVID-19 pot preveni infecția COVID-19 prin declanșarea răspunsului
imun al organismului odată ce acesta ia contact cu virusul, astfel incat sa il recunoască și să lupte
împotriva lui, vaccinarea constituind astfel cea mai buna speranța de stopare a pandemiei și crizei
sanitare globale, care au generat efecte devastatoare asupra sănătații populației, vieții sociale și
economiei.
Astfel, daca o persoana vaccinata este ulterior expusă infecției cu noul coronavirus, sistemul
imunitar recunoaște virusul și, este deja pregătit să lupte împotriva virusului, oferind în acest fel
protecție împotriva infecției COVID-19.
După apariția și aprobarea primelor vaccinuri împotriva virusului SARS COV2, la nivel
european se fac eforturi susținute pentru combaterea pandemiei prin campaniile de vaccinare.
 Prin comunicarea Comisiei Europene din 19 ianuarie 2021 s-a solicitat accelerarea
procesului de vaccinare “până la sfârșitul lunii martie 2021, ar trebui să se vaccineze cel puțin 80 %
dintre persoanele cu vârsta de peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din
fiecare stat membru. Iar până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin
70 % din populația lor adultă. ’’1

CAPITOLUL 1 – Dezvoltarea campaniei

1. Descrierea fundalului, scopului și focalizarea campaniei

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care provoacă boli la animale sau la oameni.
Apărut pe 12 decembrie 2019, Coronavirusul 2019-nCoV a fost identificat în centrul orașului
Wuhan, China, oamenii dezvoltând o formă de pneumonie fără să aibă o cauză certă, vaccinurile sau
tratamentele existente fiind total ineficiente.
La apariția sa, virusul a fost legat în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de
pește Huanan, din orașul Wuhan, unde se vindeau și animale vii, apoi oamenii de știință chinezi au
izolat un nou coronavirus, denumit 2019-nCoV, care s-a dovedit a fi în proporție de 70% similar cu
SARS-CoV, virusul prezentând dovezi de transmitere de la o persoană la alta, rata de transmitere a
infecției a expodat la jumătatea lunii ianuarie 2020.
La om virusul provoacă infecţii respiratorii și o serie de simptome de la răceala comună la
boli severe, ca MERS şi SARS, cel mai recent coronavirus provoacă boala coronavirus, COVID-19,
cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala, tusea uscată, durerile de cap,
dureri în gât sau diaree, simptomele sunt de obicei uşoare, cu debut treptat.
Majoritatea oamenilor, aproximativ 80 %, se infectează, dar nu dezvoltă simptome, deci nu
se simt rău, virusul Covid19 are o periodă de incubație de aproximativ 14 zile.
În România primele cazuri de coronavirus au fost confirmate pe 26 februarie 2020.
Deși OMS avertizase anterior că este posibil un focar mai larg de Covid19, la 23 ianuarie
2020, OMS decide să nu declare virusul o urgență internațională pentru sănătate, ulterior pe 11

1
Comisia Europeană, Strategia privind vaccinurile împotriva coronavirusului, 19 ianuarie 2021,
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/public-health/coronavirus-vaccines-strategy_ro,
accesat la 31.01.2021
martie 2020 revine asupra deciziei sale și declară “focarul de coronavirus care se răspândește rapid
ca fiind o pandemie, recunoscând ceea ce pare clar de ceva timp - virusul se va răspândi probabil în
toate țările de pe glob.‘’ 2, recomandând totodată ca măsuri de prevenție: spălarea mâinilor, purtarea
măștii chirurgicale, distanțarea socială.
Campania noastră are o adresabilitate generală, dar este în principal focalizată pe segmenul
populației tinere.
Scopul campaniei de vaccinare împotriva Covid19 este conștientizarea în rândul populației a
necesității vaccinării împotriva noului coronavirus.
Astfel, o populație bine informată va înțelege mai ușor necesitatea vaccinării, ulterior chiar
și persoanele sceptice, care deocamdată nu intenționează să facă acest lucru, vor reuși să înțeleagă
și să accepte vaccinarea ca necesară, în final ajungându-se la vaccinarea întregii populații a țării,
așadar la imunizarea colectivă împotriva Covid-19.

2. Analiza situației

Conform datelor OMS, situația Covid-19, la nivel mondial la data de 02 februarie 2021, se
prezintă astfel “102.817.515 număr cazuri confirmate și 2.227.420 decese confirmate. ‘’3
La aceeași dată pentru România situația se prezintă astfel “730056 număr toal de cazuri
confirmate, 18,402 decese confirmate.‘’4
La începutul pandemiei Covid-19, populația lumii se găsea total nepregătită să facă față
acesteia, motivul principal fiind lipsa unui vaccin împotriva acestui virus.
Din nevoia de a crea cât mai repede cu putință un vaccin împotriva virusului SARS-COV2,
cercetătorii din întreaga lume au muncit asiduu, reușind în mai puțin de un an să dezvolte și să
lanseze pe piața farmaceutică vaccinuri eficiente.
Astfel la 9 noiembrie 2020 compania farmaceutică Pfizer împreuna cu firma germana
BioNTech, anunță că au dezvoltat primul vaccin anti COVID-19, acesta având o eficacitate de
95%, iar la 16 noiembrie 2020 compania farmaceutică Moderna, împreuna cu Institutul National de

2
Hellen Branswell și Andrew Joseph, Who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic,
https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/, accesat la 02 februarie
2021
3
Word Health Organization, Coronavirus disease (COVID-19) pandemic,
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019, accesat la 01 februarie 2021
4
https://www.worldometers.info/coronavirus/#countries, accesat la 02 februarie 2021
Sănătate al SUA anunță de asemenea, obținerea unui vaccin, acesta având o eficacitate similară
respectiv de 94.5%.
La 1 decembrie 2020 – Agenția Europeană pentru Medicamente a primit din partea celor
două companii farmaceutice cererile pentru autorizațiile de introducere pe piața UE a vaccinurilor
anti-COVID-19, iar în săptămânile ce au urmat aceasta a efectuat teste și evaluari științifice
independente asupra siguranței și eficacitații celor două vaccinuri.
Ulterior, pe data de 2 decembrie 2020 Anglia devine prima țară din lume care a aprobat
folosirea vaccinului Pfizer-BioNtech pe scară largă, iar la 8 decembrie 2020 a fost vaccinat primul
pacient, o persoană de sex feminin în vârstă de 91 de ani.
În urma evaluării pozitive a calității, siguranței și eficacității acestora Agenția Europeană
pentru Medicamente a acordat autorizația de introducere pe piață pentru vaccinul dezvoltat de Pfizer
pe 21 decembrie 2020, apoi la 6 ianuarie 2021 și pentru vaccinul Moderna,
În rândul populației lumii, o parte a acesteia a primit cu entuziasm vestea creării noilor
vaccinuri anti-Covid, o altă parte privește cu reticență cele două vaccinuri, fiind sceptică în privința
eficienței acestora, mai cu seamă prin prisma teoriilor conspiraționiste vehiculate în media sau pe
rețelele de socializare.

2.1.Analiza SWOT

 Puncte tari

- vaccinarea împotriva COVID-19 reduce riscul de îmbolnăvire și riscul de a dezvolta o formă

severă de boală.
- vaccinurile sunt obținute prin biotehnologie avansată, având eficacități ridicate, 95%.
- studiile clinice au inclus persoane de rase și vârste diferite.
- riscul de a genera efecte adverse este minim.
- vaccinurile anti-Covid generarează un răspuns imun efectiv puternic prin producerea de
anticorpi
- vaccinurile trebuie administrat in 2 doze, la un interval de 4 saptamani
- materialul genetic folosit la obținerea vaccinurilor fiind mai ușor de produs în cantitați mari,
vaccinurile sunt mai puțin scumpe.
- odată ce vom ajunge la vaccinarea colectivă virusul va fi eradicat.
 - odată ieșiți din pandemie ne vom relua fără restricții activitățile obișnuite.
- odată ce vom ieși din pandemie economia va începe să își revină.
 Puncte slabe

- posibilități limitate de testare în termen scurt, pentru a se reuși testarea în masă.

- testele obținute necesită un timp relativ mare de prelucrare.
- producția de teste și vaccinuri la nivel mondial este relativ redusă.
- corpul științific abilitat să prelucreze aceste teste are un număr redus de personal.
- perioada de vaccinare va ocupa o lungă întindere în timp.

 Oportunități

- vaccinarea este gratuită.

- studiile clinice efectuate pe un numar mare de persoane nu au evidențiat probleme de
siguranță
- vaccinarea va opri răspândirea pandemiei și va reduce încărcarea spitalelor permițând astfel
redeschiderea normală a acestora pentru pacienții non-Covid.

 Amenințări
- credința unei bune părți din populația tânără că virusul nu există și pandemia ar fi artificial
creată pentru a ascunde diferite scopuri ori interese meschine.
- teoriile conspiraționiste construite spre a induce idea că aceste vaccinuri sunt prea puțin
testate, ineficiente sau că se urmărește chiar distrugerea rasei umane.
- neîncrederea populației, în special a populației tinere în aceste vaccinuri.
- “majoritatea efectelor adverse cunoscute au loc doar pe termen scurt, în primele trei zile de la
administrare, sub forma durerilor ușoare sau moderate la locul înțepăturii, oboseală, dureri de
cap, de mușchi sau de încheieturi ori febră ușoară.
- o posibilă umflătură la locul înțepăturii este o reacție secundară cunoscută la vaccinuri în
general, reacții adverse acceptabile, având în vedere că ne confruntăm cu o boală gravă care
ne poate pune viața în pericol.
- efectele adverse menționate se întâmplă ceva mai des la vaccinurile anticovid decât la cele
anti-gripale.
 - există și efectele adverse care dau complicații, dar acestea sunt foarte rare.’’5

3. Publicul țintă

Campania noastră se adresează în principal tinerilor, fără a excepta însă persoanele de restul
vârstelor. Această campanie se adresează de asemenea atât celor care au înțeles deja necesitatea
vaccinării, dar mai ales celor ce încă mai au îndoieli asupra vaccinurilor folosite și a necesității
vaccinării împotriva Covid 19, pentru a fi cu toții imunizați cât mai repede posibil, reducând sau
chiar eliminând acest virus și mutațiile sale actuale sau posibilele noi mutații.

4. Obiective

Campania noastră urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

 înțelegerea și acceptarea de către publicul țintă a faptului că virusul Covid19 este extrem
de periculos pentru sănătatea nostră.
 demontarea teoriilor conspiraționiste din conștiința publicului țintă.
 atenuarea reticenței sau a ezitării privind vaccinarea prin comunicarea beneficiilor,
riscurilor și principiilor de funcționare a vaccinului
 întărirea convingerii publicul țintă privind necesitatea vaccinării anti-Covid
 creșterea încrederii populației în vaccinarea împotriva COVID 19
 creșterea disponibilității de vaccinare împotriva COVID 19
 sensibilizarea decidenților, liderilor de opinie și liderilor comunităților privind
importanța vaccinării împotriva COVID 19.

5
Klaus Cichutek, Președintele Institutului Paul Ehrlich, Interviu acordat Doice Welle, https://www.dw.com/ro/vaccin-
anti-coronavirus-protec%C8%9Bia-oferit%C4%83-de-vaccin-va-fi-mai-de-durat%C4%83/a-56221116, accesat la
02.02.2021
 5. Identificarea barierelor publicului țintă.

Considerăm că trebuie demontate următoarele bariere din calea publicului țintă pentru
ducerea la îndeplinire a obiectivelor campaniei noastre:
- o parte a publicului țintă nu crede în existnța virusului COVID-19
- o însemnată parte a publicului țintă nu conștientiează necesitatea vaccinării anti-Covid.
- o altă parte publicului țintă consider că prin vaccinre se încarcă controlul colectiv și chiar
extincția rasei umne.
- existența numeroase teorii conspiraționiste transmise prin diverse surse media ori site-uri de
socialzare care induc ideile mai sus menționate.

6. Elaborarea declarației de poziționare

Poziția noastră este fermă și reflectă necesitatea ca populația globului să înțeleagă că virusul
Covid19 este extrem de contagios, iar boala produsă de acesta este extrem de periculoasă, ducând în
multe dintre cazuri la deces.
Avem convingerea că fără o imunizare colectivă nu vom putea eradica virusul Covid19, nu
vom putea reporni economia și relua activitățile obișnuite și nici nu vom putea ieși altfel din criza
economică și socială în care ne aflăm, cauzate de acest virus.
Milităm pentru ajunge în scurt timp la vaccinarea anti-Covid a întregii populații de pe
mapamond, deci pentru imunizarea colectivă.

7. Dezvoltarea strategiei

În istoria medicinei de până acum nu au fost niciodată implicate atâtea resurse pentru
dezvoltarea unui vaccin pentru o anumită patologie.
Pandemia actuală declanșată de noul Coronavirus a stimulat institutele de cercetare
farmaceutică să dezvolte rapid noi metode sigure de obținere a unor preparate medicamentoase
având scop profilactic, care să imunizeze o mare a parte a populației lumii.
 7.1. Descrierea celor două vaccinuri aprobate în UE

Cele două variante de vaccin aprobate în UE, Moderna și Pfizer sunt foarte asemănătoare,
utilizează o tehnologie nouă pe bază de ARN mesager, necesitând două administrări, alegerea
variantei de vaccin se face pe criterii medicale în funcție de istoricul medical al persoanei ce
urmează a fi vaccinate și disponibilitatea dozelor de vaccin.
Eficacitatea celor două vaccinuri este similară, vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%,
iar Vaccinul BioNTech Pfizer o eficacitate de 95% în prevenirea COVID-19.
Ambele vaccinuri se administrează în două doze, Moderna la un interval de 28 zile, iar
Pfizer la un interval de 21 zile.
Care este modul de acțiune al vaccinului?
“Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii
sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu
SARS-CoV-2.
ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii
proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN
mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și
nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu’’6

7.2. Prețul vaccinului

Pentru populație vaccinul este asigurat în mod gratuit, costurile producției, distribuției și
vaccinării propriu-zise fiind finanțat de UE și guvernele statelor.

7.3. Etapele campaniei de vaccinare și locul unde mă pot vaccine

Etapele campaniei de vaccinare sunt următoarele:

ETAPA I - lucrătorii din domeniile sănătății și social;

6
Guvernul României, Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19,
RoVaccinare Diferențele între vaccinurile BioNtech Pfizer și Moderna, București, 08.01.2021, https://vaccinare-
covid.gov.ro/wp-content/uploads/2021/01/COMUNICAT-diferente-vaccinuri-08.01-1.pdf, accesat la 05.02.2021.
 ETAPA A II-a - populația cu grad ridicat de risc (obezitate, diabet, boli cronice, vârstnici
peste 65 de ani) și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale (funcționari în
domeniul public, personalul din domeniul apărării, personalul din domeniu economic).
ETAPA A III-A - populația generală.

8. Planul de monitorizare si evaluare

În România datele privind vaccinarea anti-Covid sunt centralizate zilnic de către Institutul
Național de Sănătate Publică (INSP), prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor
(RENV) care ține evidența vaccinărilor și sunt puse la dispoziția Comitetului Național de
Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).
Monitorizarea nivelului de acoperire vaccinală, a siguranței și eficacității vaccinurilor
împotriva COVID 19 se realizează facil cu ajutorul acestei platforme electronice.
Datele privind vaccinarea anti-Covid sunt făcute public zilnic și pot fi accesate în format
electronic pe site-ul Guvernului României la următoarea adresă: https://vaccinare-
covid.gov.ro/actualizare-zilnica-05-02-evidenta-persoanelor-vaccinate-impotriva-covid-19/
Având la dispoziție Registrul Electronic Național al Vaccinărilor instituțiile statului abilitate
în vaccinarea anti-Covid pot evalua în orice moment situația vaccinării, numărul de doze de vaccin
utilizate, numărul de doze de vaccin necesare refacerii stocului, procentul din populație care a fost
vaccinat.

9. Stabilirea bugeteului și găsirea surselor de finanțare

Sursele de finanțare a campaniei de vaccinare anti-Covid19, provin atât de la bugetul de stat,

câ și din fondurile alocate de Uniunea Europeană fiecărui stat în parte.
În România alocarea cheltuielilor pentru vaccinarea anti-Covid a fost stabilită prin
Ordonanța de Urgență a Guvernului României numărul 3 din 15 ianuarie 2021, fiind disponibilă
spre a fi consultată la adresa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/236067

10. Finalizarea planului de implemtare

 Campania de vaccinare va fi dusă la îndeplinire astfel:

,,pentru lucrătorii din domeniile sănătății și social vaccinarea se va desfășura prin

intermediul unităților sanitare, a centrelor de vaccinare sau al echipelor mobile
pentru populația cu grad ridicat de risc și lucrătorii care desfășoară activități în domenii-
cheie vaccinarea va avea loc în cadrul cabinetelor de medicină de familie sau prin intermediul
centrelor de vaccinare aici fiind incluse și echipele mobile de vaccinare.
pentru populația generală vaccinarea se va derula prin intermediul centrelor de vaccinare
(inclusiv echipe mobile), cabinete de medicină de familie și în centre de vaccinare drive-through.’’7
Este necesar un efort intens de promovare a beneficiilor și necesității vaccinării anti-Covid
prin campanii publicitare duse prin sursele de informare în masă, site-uri de socializare, reclamă
urbană și orice alte mijloace pe care le avem la îndemână.

7
Guvernul României, Strategia de vaccinare împotriva COVID 19 în România, București, pp. 16-19, https://vaccinare-
covid.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Strategia-vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-
2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf, accesat la 05.02.2021
 CAPITOLUL 2 – Implementarea strategiilor campaniei

1. Titlul campaniei

Din motivul că campania noastra este în legatura cu o tema actuală în lume, vaccinarea anti-
covid 19, am ales să o numim VACCINARE. SĂNĂTATE.
Numele aceasta am ales pentru că data și un mesaj foarte clar tuturor oamenilor, la orice
vârsta. Vaccinarea îi aduce săănatatea și protecia împotriva virusului COVID-19.

2. Logo-ul campaniei

3. Evenimente și acțiuni

Primul eveniment care ar fi potrivit pentru o campanie de genul asta, privind că sunt
înterzise adunări mai multor oameni, ar fi o conferința online la care ar participa profesori
Universități din Craiova, doctori specialiști, studenți Universități din Craiova și toate persoanele
care vor să participle și sunt interesate în schimbarea atitudini față de vaccinarea anti-covid 19. La
conferința ar fi invitați și reporteri programelor mass-media care ar publica mesajele noastre care
încercam să partajam tinerilor din România, dar și tuturor altor personae care nu au același atitudine
ca noi.
Al doilea eveniment care ar fi potrivit pentru o campanie este partajarea mesajelor online, pe
pagini Facebook, Instagram de către participani campaniei.

4. Mesaje
5. Afișe
Concluzii

Vaccinarea este cea mai bună cale de apărare împotriva bolilor transmise de virusuri,
constituind principalul instrument de prevenire a bolilor provocate de virusuri și de răspândire a
acestora, fiind totodată și cea mai eficientă măsură din punct de vedere al costurilor pentru
sănătatea publică.
Prin efortul intens al cercetătorilor din institutele de cercetare farmaceutice într-un timp
relative scurt, au fost elaborate, testate și aprobate vaccinurile anti-Covid, acestea fiind sigure și au
efecte adverse puține și nesemnificative.
Prin vaccinarea pe scară largă boala provocată de virusul Covid19 va fi învinsă și într-un
viitor apropiat virusul va fi eradicate, astfel, vor putea fi eliminate restricțiile, distanțarea socială,
purtarea măștii, iar viața oamenilor va reveni la cursul său normal, care exista înainte de apariția
pandemiei. Ttreptat și economia va reveni la stadiul de normalitate pe care îl cunoaștem.
Însă pentru ca vaccinarea să aibă success într-un timp scurt pe scară largă trebuie depuse
eforturi pe multiple planuri prin campanii de promovare a necesității vaccinării duse prin toate
mijloacele cunoscute.
Mai mult de atât fiecare cetățean care a înțeles și este conștient de necesitatea vaccinării anti-
Covid poate face propriile eforturi pentru a-și convinge semenii să facă același lucru și chiar dacă va
contribui doar în mică măsură la efortul comun de luptă împotriva bolii produse de periculosul virus
Covid19, efortul său nu va rămâne fără rezultat.
BIBLIOGRAFIE

1. Branswell, Hellen; Andrew Joseph, Who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-

pandemic, https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-
pandemic/, accesat la 02 februarie 2021
2. Comisia Europeană, Strategia privind vaccinurile împotriva coronavirusului 19
ianuarie 2021, accesat la 31.01.2021
3. Cichutek, Klaus, Președintele Institutului Paul Ehrlich, Interviu acordat Doice Welle,
https://www.dw.com/ro/vaccin-anti-coronavirus-protec%C8%9Bia-oferit%C4%83-de-vaccin-va-fi-
mai-de-durat%C4%83/a-56221116, accesat la 02.02.2021
4. Guvernul României, Comitetul național de coordonare a activităților privind
vaccinarea împotriva COVID-19, RoVaccinare Diferențele între vaccinurile BioNtech Pfizer și
Moderna, București, 08.01.2021, https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-
content/uploads/2021/01/COMUNICAT-diferente-vaccinuri-08.01-1.pdf, accesat la 05.02.2021.
5. Guvernul României, Strategia de vaccinare împotriva COVID 19 în România,
București, pp. 16-19, https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Strategia-
vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf, accesat la
05.02.2021
6. Word Health Organization, Coronavirus disease (COVID-19) pandemic,
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019, accesat la 01 februarie 2021
7. ***https://www.worldometers.info/coronavirus/#countries, accesat la 02 februarie
2021