Extensiunea Bălți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Specializarea: Drept European

Referat

Respectarea drepturilor omului in cadrul crizei

cauzate de COVID-19

Studenta:
Babinetchi Elena (cas.Lungu), Gr. 2DE

1
 Cuprins:

1. Standardele relevante ale drepturilor omului

2. Derogări în perioada de urgență

3. Respectarea statului de drept și a principiilor democratice

4. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Bibliografie

2
 1. Standardele relevante ale drepturilor omului

Măsurile restrictive luate că răspuns la epidemia de Covid-19 trebuie strict justificate în lipsa unor
alternative mai puțin limitative din punctul de vedere al respectării drepturilor fundamentale. în
orice caz, inclusiv în cazul derogărilor, statele rămân responsabile de corecta aplicare a principiului
judecății echitabile (principiul egalității de arme), de respectarea prezumției de nevinovăție și de
asigurarea că nu există nicio interferență în independența instanțelor și a judecătorilor.
Epidemia de Covid-19 a obligat Statele să adopte măsuri pentru combaterea efectelor acesteia,
unele mai drastice, altele mai relaxate, în funcție de modul în care Guvernele s-au raportat la
problemele de ordin sanitar, economic sau social.

Toate aceste măsuri însă au avut că efect comun restricționarea anumitor drepturi și libertăți
individuale, astfel cum sunt ele garantate prin Convențiile internaționale – în special Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, dar și Convenția 108+ a Consiliului Europei.
La nivel individual, implementarea acestor măsuri trebuie să genereze o reflecție asupra echilibrului
dintre drepturile și libertățile individuale și interesele sociale menite a proteja populația. De altfel,
putem vedea zilnic în diverse colțuri ale lumii (SUA, Germania, Austria, Franța) reacții ale
oamenilor generate de nevoia de protejare a drepturilor și libertăților individuale în fața restricțiilor
implementate de state.
În contextul limitării anumitor drepturi ale omului, Consiliul Europei a emis în aprilie 2020 o serie
de orientari (toolkit) pentru Statele membre pentru respectarea democrației, statului de drept și
drepturilor omului .
Consiliul Europei reamintește valorile care se află la baza construcției europene și pe care statele
semnatare ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului (« Conventia ») s-au angajat să le
respecte: democrație, statul de drept și drepturile omului, indiferent de contextul pandemic actual.
Forul european subliniază astfel că măsurile luate pentru a raspunde actualei crize trebuie:
(1) să rămână cu un caracter de excepție,
(2) să fie proporționale cu pericolul pe care aceasta îl reprezintă și
(3) limitate în timp;
Măsurile guvernamentale de combatere a pandemiei de COVID-19 au implicații profunde
pentru drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor, inclusiv pentru dreptul la viață și la sănătate,
conform noului raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA). Măsurile guvernamentale
de stopare a răspândirii virusului afectează mai ales drepturile persoanelor deja vulnerabile sau
expuse riscurilor, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu handicap, romii sau refugiații.
Respectarea drepturilor omului și protecția sănătății publice sunt în interesul tuturor — trebuie să
meargă mână în mână.
Raportul FRA „Pandemia de coronavirus în UE: implicații pentru drepturile fundamentale”
analizează măsurile luate de statele membre ale UE pentru a face față pandemiei, cu scopul de a
evidenția abordările care respectă drepturile și din care pot trage învățăminte alte state membre.
Raportul se concentrează asupra a patru aspecte care subliniază necesitatea de a evalua cu atenție și
cu regularitate impactul asupra drepturilor fundamentale al măsurilor luate de guverne ca răspuns la
extinderea continuă a pandemiei: 1. Viața de zi cu zi: Măsurile guvernamentale au un impact larg
asupra drepturilor fundamentale, cum sunt drepturile la libertatea de circulație și de întrunire,
precum și cele legate de muncă, sănătate și educație.
3
  Măsurile de distanțare socială și fizică – deși au fost puse în practică de țări în momente
diferite și cu amploare diferită, aceste măsuri nu trebuie să ducă la izolare socială. 2. Categoriile
vulnerabile: există persoane mai vulnerabile decât altele, de exemplu persoanele în vârstă și copiii,
persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, romii, refugiații, persoanele fără adăpost, deținuții,
persoanele instituționalizate.
 Mai multă protecție – țările UE ar trebui să protejeze și nu să izoleze persoanele aflate în
structuri instituționale, cum ar fi centre de îngrijire și asistență, închisori sau centre pentru refugiați.
Ar trebui să elaboreze măsuri specifice pentru a răspunde nevoilor specifice ale altor categorii
vulnerabile, cum ar fi adăposturi pentru victime ale violenței domestice și informații medicale
accesibile pentru persoanele la care este posibil ca acestea să nu ajungă prin căile de comunicare
obișnuite. 3. Rasismul: Pandemia de CODVID-19 a declanșat o creștere a numărului de atacuri
rasiste și xenofobe, în special împotriva persoanelor percepute a fi de origine asiatică.
 Raportarea – țările UE ar trebui să monitorizeze îndeaproape incidentele rasiste și
xenofobe și să raporteze cu eficacitate, să investigheze și să urmărească penal aceste infracțiuni. 4.
Dezinformarea și protecția datelor: Aproape toate țările UE se confruntă cu dezinformarea legată de
pandemie. Multe culeg date care să contribuie la reducerea răspândirii virusului.
 Asigurarea protecției datelor - țările UE ar trebui să rămână vigilente și să se asigure că
pun în aplicare toate garanțiile de protecție a datelor în ceea ce privește protecția sănătății. Acesta
este primul dintr-o serie de trei rapoarte lunare referitoare la impactul bolii cauzate de Coronavirus
(COVID-19) în cele 27 de state membre ale UE. Raportul analizează impactul măsurilor
guvernamentale luate în februarie și martie asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

2. Derogări în perioada de urgență

Anumite măsuri restrictive pot fi adoptate de State că răspuns la criza Covid-19 în baza dispozițiilor
generale din Convenție referitoare la protejarea sănătății.

Altele însă, mai restrictive pot necesita derogări de la obligațiile statelor în baza articolului 15 din
Convenție, în funcție de natura și extinderea lor. De menționat că o astfel de derogare nu este
obligatorie. Totuți când statele adoptă o serie de măsuri derogatorii, acestea au obligația să
informeze Secretariatul General al Consiliului Europei cu privire la măsuri, motivele și durata
instituirii lor și, de asemenea, să permită supravegherea de către forurile europene competente a
modului în care măsurile restrictive sunt aplicate de către stat. Curtea Europeană a Drepturilor
Omului, la rândul său, va ține cont de derogările asumate de respectivul stat, în judecarea
eventualelor cazuri ce ii sunt supuse soluționării.

Derogarea în baza art 15 din Convenție nu depinde de adoptarea în mod formal a stării de urgență
sau a unui alt regim similar la nivel național (de exemplu, starea de alertă), însă orice derogare
trebuie să aibă o bază legală clară, pentru a evita astfel arbitrariul și a fi în acord cu scopul pentru
care a fost instituită.

În contextul actualei pandemii de Covid-19, anumite state printre care și România au derogat de la
obligațiile ce le revin în baza Conventiei, cu respectarea procedurii din Convenție.

3. Respectarea statului de drept și a principiilor democratice

4
 În orientările date, Consiliul Europei insistă pe respectarea principiului legalității, anume că
orice acțiune întreprinsă în această perioadă trebuie să fie intemeiată pe lege, în sens larg (act al
Parlamentului, Decret, Ordin, Ordonanță a Executivului etc), iar legea trebuie să respecte
prevederile constituționale și standardele / tratatele internaționale.

Referitor la abilitarea Guvernelor de a emite acte cu putere de lege pe durata stării de urgență,
Consiliul Europei insistă că aceasta nu trebuie să echivaleze cu un « cec în alb » dat de legiuitor
executivului. Acțiunile guvernelor trebuie să fie limitate în timp, iar actele normative adoptate pe
perioada stării de urgență trebuie să prevadă durata măsurilor excepționale adoptate (« sunset clause
»). Reamintește Consiliul Europei faptul că scopul principal al unei stări de urgență (sau de alertă)
trebuie să fie ieșirea din criză și reîntoarcerea, în cel mai scurt timp posibil, la starea de normalitate.
Necesitatea oricărei prelungiri a unei situații de urgență trebuie controlată de Parlament, nefiind
permisă perpetuarea pe o perioadă nedefinită de timp a puterilor excepționale ale executivului.

Pe de altă parte, funcționarea puterii judiciare – în special a curților constituționale – trebuie

menținută, pentru că judecătorii să poată examina cele mai importante limitări ale drepturilor
omului introduse prin legislația adoptată în regim de urgență.

4. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Monitorizarea, prevenirea și anticiparea sunt pași cruciali în urmărirea și combaterea unei epidemii.
Asocierea unor soluții tehnologice poate conduce la îndeplinirea mai rapidă a obiectivelor, dar
tehnologiile folosite trebuie să răspundă cerinței de respectare a vieții private.

Astfel, Consiliul Europei recomandă ca prelucrarea pe scară largă a datelor personale cu

ajutorul inteligenței artificiale să fie realizată doar atunci când dovezile științifice arată în
mod convingator că beneficiile potențiale asupra sănăatății publice depășesc beneficiile ce ar
putea fi obținute prin soluții alternative, mai puțin intruzive.

Consiliul Europei amintește astfel că principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal și

Conventia 108+ (Convenția Consiliului Europei, modificată, pentru protejarea persoanelor față de
prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal) au permis să existe un echilibru între
standardele cele mai înalte de protecție a datelor cu caracter personal și interesul public, inclusiv
sănătatea publică.

Dintre orientările adoptate până în prezent la nivel european în domeniul protecției datelor cu
caracter personal cele mai numeroase privesc prelucrarea de date de sănătate de către autoritățile
publice prin folosirea tehnologiilor pentru combaterea și iesirea din criza Covid-19 (în special
aplicații electronice de urmărire a locației și/sau a contactelor persoanelor) sau în scopul cercetărilor
științifice în acest context.

Aceste orientări sunt cu atât mai binevenite, cu cât au apărut mai multe soluții tehnologice, despre
care mai mulți academicieni din țări diferite susțin că « unele dintre propunerile bazate pe
tehnologia Bluetooth respectă dreptul la viață privată în timp ce altele ar permite o formă de
supraveghere guvernamentală sau privată care ar periclita încrederea și acceptarea acestei aplicații
la o scară largă a populației »
5
 Bibliografie:

www.libertatea.ro
www.liberties.eu
www.hotnews.ro
fra.europa.eu
greenpeace.org