Contabilitate de gestiune 2019-2020 Management an 2 sem I

MULTIPLE CHOICE

1. Cuprinde toate principiile care reglementeaza contabilizarea si raportarea informatiilor

financiare care pot fi publice pentru persoanele din mediul extern al întreprinderii, actionari,
bancheri, creditori si brokeri:
a. contabilitatea financiara b. contabilitatea de gestiune
ANS: A PTS: 1

2. Pune accentul pe fiecare parte a întreprinderii; nu este condusa de principii contabile general
acceptate; nu este standardizata:
a. contabilitatea financiara b. contabilitatea de gestiune
ANS: B PTS: 1

3. Este standardizata, bazându-se pe reguli precise stabilite de institutii bine definite; pune
accentul în prezentarea activitatilor pe tratarea firmei ca un întreg:
a. Contabilitatea de gestiune b. Contabilitatea financiara
ANS: B PTS: 1

4. Conturile financiare sunt strict reprezentari istorice ale operatiunilor desfasurate de o

organizatie pe durata unei perioade de timp, perioada in care se inregistreaza activitatea
financiara:
a. Contabilitatea de gestiune b. Contabilitatea financiara
ANS: B PTS: 1

5. Conturile au o raza de actiune mai larga in comparatie cu o perioada restransa de timp,

acoperind trecutul, prezentul si chiar viitorul (planificare, previziune):
a. Contabilitatea de gestiune b. Contabilitatea financiara
ANS: A PTS: 1

6. Se bazeaza pe conceptul de responsabilitate:

a. Contabilitatea de gestiune
b. Contabilitatea financiara
c. Contabilitatea de gestiune si Contabilitatea financiara
ANS: C PTS: 1

7. Stabileste pozitia financiara a entitatilor si furnizeaza informatii partilor interesate despre

generarea de venit a acestora, profitabilitatea, precum si alte informatii, de regula pentru
utilizatori externi:
a. Contabilitatea de gestiune
b. Contabilitatea financiara
c. Contabilitatea de gestiune si Contabilitatea financiara
ANS: B PTS: 1
 8. Furnizeaza informatie pentru utilizatorii interni; managerii interni sunt utilizatorii principali ai
acestui tip de informatie, avand rolul de a-i ajuta sa-si exercite functiile: planificarea, luarea de
decizii si controlul:
a. Contabilitatea de gestiune
b. Contabilitatea financiara
c. Contabilitatea de gestiune si Contabilitatea financiara
ANS: A PTS: 1

9. Rapoartele financiare trebuie sa fie in conformitate cu Standardele Internationale ale

Raportarii Financiare (IFRS) si Standardele Internationale de Contabilitate (IAS):
a. Contabilitatea de gestiune
b. Contabilitatea financiara
c. Contabilitatea de gestiune si Contabilitatea financiara
ANS: C PTS: 1

10. Sunt strict reprezentari istorice ale operatiunilor desfasurate de o organizatie pe durata unei
perioade de timp, perioada in care se inregistreaza activitatea financiara:
a. conturile financiare b. conturile de gestiune
ANS: A PTS: 1

11. Au o raza de actiune mai larga in comparatie cu o perioada restransa de timp, acoperind
trecutul, prezentul si chiar viitorul:
a. conturile financiare b. conturile de gestiune
ANS: B PTS: 1

12. Se bazeaza pe contabilitatea costurilor:

a. Contabilitatea de gestiune
b. Contabilitatea financiara
c. Contabilitatea de gestiune si Contabilitatea financiara
ANS: C PTS: 1

13. In contabilitatea de gestiune:

a. situatiile pe care le asigura utilizatorilor interni trebuie sa fie disponibile in timp
relativ scurt, dupa finele lunii si sa ofere pe cat posibil “o imagine fidela” a
activitatii perioadei scurse
b. functioneaza in general pe un ciclu anual, poate insa “tolera” in cursul anului un
decalaj intre fapte si contabilizarea lor
ANS: A PTS: 1

14. In contabilitatea de gestiune:

a. Se interzice contabilizarea faptelor fara a avea la baza documentele justificative
corespunzatoare
b. Se pot inregistra, in mod sistematic, valori estimative care se vor ajusta ulterior
realizarii evenimentelor
ANS: B PTS: 1
15. La finele exercitiului financiar contabil informatiile din aceste conturi nu pot sa apara in
bilant:
a. conturile financiare b. conturile de gestiune
ANS: B PTS: 1

16. Are drept obiectiv in principal reflectarea tuturor operaţiilor de colectare şi repartizare a
cheltuielilor pe destinaţii respectiv pe produse, lucrări, servicii, comenzi bază de fabricaţie,
activităţi, secţii, etc. decontarea produselor obţinute şi calculul costului de producţie al
produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, inclusiv a producţiei in curs de
execuţie:
a. contabilitatea financiara b. contabilitatea de gestiune

ANS: B PTS: 1

17. Gruparea costurilor dupa natura economico–financiară a cheltuielilor se realizeaza in:

a. Contabilitatea financiara b. Contabilitatea de gestiune
ANS: A PTS: 1

18. Gruparea costurilor după destinaţia cheltuielilor se realizeaza in:

a. Contabilitatea financiara b. Contabilitatea de gestiune
ANS: B PTS: 1

19. Este determinat prin adăugarea, la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor
utilizate, a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui
bun:
a. Costul produsului b. Costul de productie
ANS: A PTS: 1

20. Expresia valorică a consumurilor de muncă vie şi materializată, efectuate în scopul obţinerii
unui produs, unei lucrări sau unui serviciu la un moment dat, consumuri care îmbracă forma
cheltuielilor de producţie şi de desfacere suportate de întreprinzători este:
a. Costul b. Pretul
ANS: A PTS: 1

21. Este format din preţul de cumpărare al stocurilor materiale sau mărfurilor, la care se pot
adăuga taxele de import şi orice alte cheltuieli necesare pentru a aduce stocurile în forma şi la
locul final pentru a fi disponibile derulării activităţii:
a. cost de productie b. cost de achizitie
ANS: B PTS: 1

22. Este expresia valorică a ceea ce îl costă pe producător pentru obţinerea unui produs, a unei
lucrări sau unui serviciu, cost format din preţul de cumpărare al stocurilor consumate şi altor
costuri adăugate de întreprindere în procesul de producţie:
a. cost de productie b. cost de achizitie
ANS: A PTS: 1
23. Efortul depus de producător pentru obţinerea şi vânzarea unui produs, lucrare sau serviciu
reprezinta:
a. Cost de productie c. Cost de desfacere d. Cost complet
b. Cost de achizitie
ANS: D PTS: 1

24. Diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de producţie reprezintă:

a. Cost de desfacere
b. Cost complet
c. Marja asupra costului de producţie
ANS: C PTS: 1

25. Afirmatia “presupune inregistrarea in mod separat pentru fiecare dintre cheltuielile de
productie a tuturor cheltuielilor şi veniturilor in vederea calculării eficientei activităţii
acestora” apartine urmatorului principiu de calculatie a costului:
a. Determinarea obiectului calculaţiei
b. Alegerea metodei de calculaţie
c. Delimitarea pe feluri de activităţi a indicatorilor economico-financiari care fac
obiectul calculaţiei costurilor
d. Delimitarea in timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează
calculaţia costurilor
e. Delimitarea in spaţiu sau pe centre de cheltuieli a datelor şi informaţiilor ce stau la
baza calculării costurilor
ANS: E PTS: 1

26. Cheltuieli care în momentul efectuării lor nu se pot identifica pe obiectul activităţii de
exploatare, ci numai pe locurile de producţie sau de activitate care le-au generat sunt:
a. Costuri directe b. Costuri indirecte c. Costuri variabile
ANS: B PTS: 1

27. Sunt costuri care sunt deja angajate şi nu afectează deciziile viitoare:
a. nerelevante b. relevante
ANS: A PTS: 1

28. Se vor înregistra în categoria cheltuielilor aferente perioadei (n.n.) în momentul vânzării
bunurilor (când vor fi scoase din gestiune) sau în perioadele de utilizare a acestora (prin
înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea – în cazul elementelor de activ imobilizat), deci când
acestea contribuie la obţinerea de venituri:
a. cheltuieli incorporabile b. cheltuieli c. cheltuieli supletive
neincorporabile
ANS: A PTS: 1

29. Sunt acele cheltuieli care deşi se înregistreazăîn contabilitatea financiară nu sunt luate în
calculul costurilor de către contabilitatea de gestiune (cheltuielile excepţionale, cheltuielile
privind crearea provizioanelor, cheltuielile financiare cu excepţia dobânzilor bancare la
întreprinderile cu ciclu lung de fabricaţie, diferenţa în plus de amortizare în cazul practicării
amortizării degresive sau derogatorii, impozitul pe profit):
 a. cheltuieli incorporabile b. cheltuieli c. cheltuieli supletive
neincorporabile
ANS: A PTS: 1

30. Sunt acele cheltuieli care nu au ca rezultat obţinerea de beneficii economice viitoare pentru
entitate:
a. cheltuieli incorporabile b. cheltuieli c. cheltuieli supletive
neincorporabile
ANS: B PTS: 1

31. Sunt generate de folosirea gratuită a unuia dintre factorii de producţie (de exemplu,
remunerarea capitalului propriu la o rată a dobânzii rezonabilă şi care dă posibilitatea
comparabilităţii întreprinderilor care diferă numai prin structura lor de finanţare, sau
remunerarea patronului care nu are calitatea de salariat în întreprinderea individuala:
a. cheltuieli incorporabile b. cheltuieli c. cheltuieli supletive
neincorporabile
ANS: C PTS: 1

32. Sunt acele cheltuieli care sunt aferente întregii activităţi desfăşurate în cadrul unităţii,
colectându-se pe total întreprindere:
a. Cheltuieli generale de administratie b. Cheltuieli totale
ANS: A PTS: 1

33. Costurile prestabilite servesc la înregistrarea produselor finite, lucrărilor şi serviciilor

executate în cursul lunii, până în momentul determinării costului efectiv de producţie şi
corectarea acestuia cu diferenţele de preţ:
a. sub aspectul contabilitatii financiare b. sub aspectul contabilitatii de gestiune
ANS: A PTS: 1

34. Costurile prestabilite constituie etalonul care trebuie atins şi permite urmărirea pe parcurs a
încadrării consumurilor efective în nivelul lor prestabilit, determinarea abaterilor şi, pe baza
acestora, luarea măsurilor corespunzătoare:
a. sub aspectul contabilitatii financiare b. sub aspectul contabilitatii de gestiune
ANS: B PTS: 1

35. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la valoarea unui bun este corecta?
a. valoarea unui bun este dată de suma costurilor pentru obţinerea lui
b. risipa şi ineficienţa sunt creatoare de valoare
c. valoarea este un rezultat al pieţei
ANS: C PTS: 1

36. Organizarea în formă centralizată a postcalculului se face, de regulă, în cazul:

a. Intreprinderilor mici b. Intreprinderilor mijlocii c. Intreprinderilor mari
ANS: A PTS: 1
37. Presupune existenţa, pe de o parte, a contabilităţii financiare, iar pe de altă parte, existenţa
contabilităţii de gestiune realizată cu ajutorul situaţiilor de colectare, repartizare şi calcul al
costurilor pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu, ceea ce conduce la aparenţa unei
extracontabilităţi:
a. Organizarea disociată cu utilizarea conturilor specifice
b. Organizarea disociată fără utilizarea conturilor
c. Organizarea integrata
ANS: B PTS: 1

38. Presupune instituirea unor conturi analitice în cadrul conturilor sintetice de gradul I sau II
privind cheltuielile aferente contabilităţii financiare şi care au ca scop delimitarea, încă din
momentul înregistrării acestora, pe purtătorii de costuri şi locurile generatoare de cheltuieli,
precum şi pe feluri de cheltuieli după natura lor:
a. Organizarea disociată cu utilizarea conturilor specifice
b. Organizarea disociată fără utilizarea conturilor
c. Organizarea integrata
ANS: C PTS: 1

39. Caracteristica principala a acestor conturi este data de faptul ca ele functioneaza numai intre
ele; la finele perioadei (lunii) conturile pot fi inchise, iar verificarea corectitudinii
inregistrarilor se realizeaza prin intocmirea balantei de verificare specifice:
a. conturile contabilitatii financiare b. conturile contabilitatii de gestiune
ANS: A PTS: 1

40. Cuprinde conturi de reflectare care asigură, pe de o parte, independenţa contabilităţii de

gestiune în raport cu contabilitatea financiară, pe de altă parte, interdependenţa dintre cele
două laturi ale sistemului contabil circumscrise la nivelul ciclului de exploatare:
a. Grupa 90 “Decontări interne”
b. Grupa 92 “Conturi de calculaţie”
c. Grupa 93 “Costul producţiei”
ANS: A PTS: 1

41. Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa cheltuielilor colectate, în raport de modul de
identificare a lor, privind activitatea desfăşurată la acest nivel:
a. Grupa 90 “Decontări interne”
b. Grupa 92 “Conturi de calculaţie”
c. Grupa 93 “Costul producţiei”
ANS: B PTS: 1

42. Această grupă a fost creată pentru a suplini lipsa conturilor de stocuri pentru evidenţa
producţiei obţinute şi a producţiei în curs de execuţie având un rol statistic:
a. Grupa 90 “Decontări interne”
b. Grupa 92 “Conturi de calculaţie”
c. Grupa 93 “Costul producţiei”
ANS: C PTS: 1
43. Se debiteaza cu Costul standard al producţiei finite obţinute (cont 902) si se crediteaza cu
Diferenţe de preţ aferente producţiei finite obţinute (cont 903) si cu Costul efectiv al
producţiei obţinute (cont 901):
a. Contul 931 “Costurile producţiei obţinute”
b. Contul 933 “Costul producţiei in curs de execuţie”
ANS: A PTS: 1

44. Cate etape parcurg lucrările de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costului efectiv care se
desfăşoară într-o anumită succesiune logică, strict determinate?
a. 5 b. 8 c. 12
ANS: B PTS: 1

45. Din care dintre urmatoarele etape face parte operaţia care se face proporţional cu o anumită
bază sau criteriu conventional de repartizare, care exprimă cel mai bine legătura de cauzalitate
dintre cheltuielile de repartizat şi baza de repartizare aleasă:
a. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie asupra costului produselor
fabricate în cadrul activităţii de bază
b. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie asupra costului produselor
fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate de întreprindere
c. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra costuri produselor fabricate
ANS: A PTS: 1

46. La sfârşitul lunii se face decontarea producţiei finite obţinute şi depozitate pe parcursul lunii
pe baza:
a. costului efectiv calculat pe unitatea de produs
b. costului complet
ANS: A PTS: 1

47. Metoda de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor pe comenzi face parte din
clasificarea metodelor de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor in:
a. Metode clasice de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (metode
istorice, metode efective de calculaţie)
b. Metode moderne de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
moderne)
c. Metode actuale de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
modernizate)
ANS: A PTS: 1

48. Metoda costurilor directe (direct-costing) face parte din clasificarea metodelor de contabilitate
de gestiune şi calculaţie a costurilor in:
a. Metode clasice de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (metode
istorice, metode efective de calculaţie)
b. Metode moderne de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
moderne)
c. Metode actuale de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
modernizate)
 ANS: B PTS: 1

49. Metoda ABC (costul activităţii de bază) face parte din clasificarea metodelor de contabilitate
de gestiune şi calculaţie a costurilor in:
a. Metode clasice de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (metode
istorice, metode efective de calculaţie)
b. Metode moderne de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
moderne)
c. Metode actuale de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate,
modernizate)
ANS: C PTS: 1

50. Reprezintă acele metode care iau in considerare toate resursele utilizate şi cheltuielile aferente
unui obiect al costului:
a. metode absorbante (full-cost) b. metode parţiale (partial-cost)
ANS: A PTS: 1

51. Metoda urmăreşte să determine costul prelucrării, pe baza costului unei ore de funcţionare a maşinii,
instalaţiei de pe fluxul de fabricaţie, ca un cost parţial la care trebuie adiţionat costul materiilor prime
şi materialelor directe, rezultând costul pe unitatea de produs:
a. metoda G.P. (George Perrin)
b. metoda THM (tarif-oră-maşină)
c. metoda PERT (Pert-costing)
ANS: B PTS: 1

52. Metoda care trebuie să permită pilotajul strategic al organizaţiei în scopul ameliorării performanţei pe
baza unui demers de progres continuu este:
a. metoda ABC (costul activităţii de bază)
b. metoda ABM (managementul activităţii de bază)
c. metoda target-costing (costurile ţintă)

ANS: B PTS: 1

53. Metoda care reprezintă un demers formalizat orientat spre analiza funcţională a raportului valoare-
preţ-beneficiu-cost este:
a. metoda ABC (costul activităţii de bază)
b. metoda ABM (managementul activităţii de bază)
c. metoda target-costing (costurile ţintă)
ANS: C PTS: 1

54. Această categorie de procedee are drept obiectiv determinarea costurilor pe produs în
momentul în care se cunoaşte totalitatea cheltuielilor angajate:
a. procedee de calculaţie a costurilor pe produs
b. procedee de repartizare a cheltuielilor
c. procedee de separare a cheltuielilor în variabile şi fixe
ANS: A PTS: 1
55. Reprezintă determinarea părţii din cheltuielile indirecte aferente unui produs sau serviciu pe
baza unei rate sau coeficient:
a. Absorbţia cheltuielilor indirecte în cost
b. Regruparea cheltuielilor pe secţii, centre, compartimente
ANS: A PTS: 1

56. Produsele care, fie datorită gradului de toxicitate, fie datorită inutilităţii lor sociale, nu au
valoare sunt:
a. Produsele reziduale inutilizabile b. Produsele reziduale utilizabile
ANS: A PTS: 1

57. Produsele a caror valorificare se poate face fie prin vânzare, fie prin reutilizare în
întreprindere se numesc:
a. Produsele reziduale inutilizabile b. Produsele reziduale utilizabile
ANS: B PTS: 1

58. Când produsele reziduale se vând, acestea se valorifică la preţul de vânzare cu care se va:
a. micşora costul total de producţie b. creste costul total de producţie
ANS: A PTS: 1

59. În cazul în care pentru vânzarea produselor secundare sunt necesare operaţii suplimentare de
îmbunătăţire a calităţii, evaluarea se face la:
a. un preţ forfetar plecând de la preţul de vânzare
b. preţul negociat sau de piaţă la care pot fi valorificate

ANS: A PTS: 1

60. Sunt specifice acelor ramuri de activitate în cadrul cărora producţia secundară depăşeşte 30%
din volumul total de activitate:
a. Subprodusele cu valoare de deşeuri
b. Subprodusele cu valoare de produse finite
ANS: B PTS: 1